Reocuparea economică a Ardealului: KURKO, PIONUL UNGARIEI?

Intr-un documentar maghiar despre miliardarul harghitean Kurko Janos, se spune ca ”Ungaria a inceput reocuparea economica” a Ardealului
duna-4742-02063500
* La o emisiune difuzata de postul ungar de televiziune TV2 a fost prezentat un film, preluat de un post romanesc, despre fata nevazuta a Ardealului, in care s-a afirmat ca ”Ungaria a inceput reocuparea economica” a acestei provincii romanesti* Personajul principal al filmului este Kurko Janos, un mecanic anvelopar care ar fi devenit multimilionar in dolari prin ”metode cinstite” si care a cumparat Muntii Ciucului pentru relaxare de frecusul lumii? 

* Kurko Janos, patronul echipei de hochei pe gheata din Miercurea Ciuc, a fost implicat in privatizarea cu cantec a statiunii balneoclimaterice Sovata, el fiind unul dintre reprezentantii capitalului unguresc in Ardeal? 
* Fostul anvelopar are relatii foarte apropiate cu liderii UDMR Frunda Gyorgy si Verestoy Attila, primul dintre acestia fiindu-i avocat la Salina Invest, iar cumnatul celui de-al doilea fiindu-i asociat de afaceri in societatea HART SA* Kurko a fost acuzat de-a lungul anilor de prejudicierea statului roman sau a unor societati private, cu diverse sume de bani, ca urmare a unor inginerii financiare care au insotit mai multe tranzactii in care a fost implicat

La emisiunea lui Frei Tamas, difuzata de postul de televiziune ungar TV2, a fost difuzat, anul trecut, un film care si-a propus sa dezvaluie „fata nevazuta a Ardealului”. Documentarul a fost prezentat recent de catre un post romanesc de televiziune si, ceea ce a atras in mod deosebit atentia, a fost unul dintre actorii principali ai filmului, miliardarul Janos Gyorgy Kurko, „un mecanic (de anvelope) maghiar care a castigat in 10 ani in Ardeal 7 miliarde de HUF.
Autorul filmului prezinta contrastul izbitor intre saracia maghiarilor din Ardeal („mai saraci decat saracii din Ungaria„) si bogatia catorva maghiari („mai bogati decat bogatii Ungariei„), printre acestia din urma fiind amintiti Attila Verestoy, – lider al UDMR, si Janos Kurko – anveloparul miliardar.
Sunt pusi astfel, fata in fata, Bojte Csaba, un calugar franciscan din Deva care povesteste cum, intr-o zi, un copil s-a repezit la el si a inceput sa-i linga mana, „ca un caine”, doar pentru faptul ca mana lui era impregnata cu miros de mancare, si Janos Kurko, miliardarul care a cumparat „la propriu” Muntii Ciucului si declara ca a facut aceasta achizitie „pentru relaxare din frecusul lumii”.
Comentatorul filmului realizat de maghiari prezinta si situatia investitiilor ungare in Ardeal si conchide pe un ton sarcastic: „Nici nu ne-am dat seama, pentru ca aceasta nu este pe prima pagina a ziarelor, dar frumos, pe tacute, Ungaria a inceput reocuparea Ardealului din punct de vedere economic„.
Contactat telefonic, Janos Kurko declara ca toate afacerile lui au fost corecte. In cazul Sovata, el spune ca o comisie parlamentara a analizat privatizarea si a concluzionat ca Salina Invest nu a fost privilegiata. De asemenea, referitor la afacerea Bradul, Kurko spune ca vanzarea celor trei hoteluri a fost hotarata de Adunarea Generala a Actionarilor, si nu de el sau de Zoltan. Dintre reprezentantii UDMR, el nu recunoaste decat relatia de afaceri cu Ferenczy Karoly, cumnatul lui Verestoy Atilla. De asemenea, in afacerea Hart, Kurko declara ca se afla in proces cu vanzatorul, care n-a respectat contractul. ”Cu SIF Transilvania am avut trei procese pe care le-am castigat definitiv. Toate atacurile la adresa mea vin din partea oamenilor lui Csibi Istvan”.”
Patronul Muntilor Ciucului
Janos Kurko, un maghiar de 34 de ani, se lauda, in fata camerei de filmat, cu bogatia lui adunata in ultimii zece ani „pe cai cinstite”. Dupa ce prezinta o lunga panoramare a culmilor inzapezite ale muntilor Ciucului, reporterul ungur il intreaba pe miliardar de ce a trebuit sa-i cumpere. „Pentru ca ceva mai frumos de atat nu exista, acesta este sanatoriul meu„, a raspuns Kurko. „- Pentru recuperare in urma cerbiciei capitalismului?”, a intrebat din nou reporterul. „Da, da, da! – a venit raspunsul. Pentru relaxare din frecusul lumii”.
Este prezentata apoi biografia de succes a lui lui Kurko. Personajul s-a nascut la Sandominic, intr-un mic sat ardelean, iar tatal lui a fost padurar. A lucrat intr-un atelier service Dacia din Miercurea Ciuc iar apoi a lucrat in Budapesta, ca anvelopar. In urma cu unsprezece ani s-a intors din Ungaria si a venit sa-si deschida o benzinarie la marginea orasului Miercurea Ciuc. „Am avut in Sumuleu Ciuc o casa modesta, micuta. Am vandut-o, casa si service-ul, si am cumparat benzinaria care s-a numit OCSI FUEL. OCSI, de la numele meu si FUEL de la benzina. Ulterior, dupa 4 ani am vandut benzinaria cu 2-3 sute de mii de dolari” ? spune Kurko. Dupa aceea a urmat privatizarea. Cu banii de pe benzinarie a cumparat o fabrica de tractoare falimentara, un centru comercial, hotel etc., spune comentatorul. „Am cumparat o intreprindere pentru o suma in care doar parcul auto costa aproximativ cat intreprinderea cu totul” a mai declarat Kurko, pentru a arata cat de benefica a fost privatizarea pentru el. El si-a castigat cinstit miliardele, spune reporterul, pentru ca altfel, daca ar fi fost corupt, dupa propria afirmatie, azi ar fi cu mult mai bogat. „Altfel, de 2-3 ori mai mult as fi putut obtine in acest rastimp, ca sa zic asa, si, zic eu, tot pe cale cinstita” a incheiat Kurko.
Povestea benzinariilor supraevaluate
In filmul prezentat de televiziunea maghiara, prea-cinstitul Kurko spunea ca si-a inceput afacerile de la benzinaria OCSI FUEL pe care a vandut-o cu 2-3 sute de mii de dolari. Afacerea a fost un succes pentru „gumis bacsy”, dar numai dupa ce a recurs la o mica inginerie financiara, depistata doi ani mai tarziu de catre controlorii finaciari din Harghita. Scopul micii inginerii a „cinstitului” Kurko a fost acela de a se sustrage de la plata impozitului pe venit. El a reusit acest lucru cu concursul conducerii sucursalei PECO Harghita.
Astfel, conform unui document elaborat de Directia de Control Financiar Harghita a Curtii de Conturi, in februarie 1998, Janos Kurko, patronul societatii Ocsi Fuel, a incheiat un proces-verbal de negociere cu reprezentanti ai Sucursalei PECO Harghita pentru vanzarea a doua statii de benzina aflate in proprietatea firmei lui Kurka, suma totala fiind de 3,6 miliarde lei. Statiile de benzina erau situate in Miercurea Ciuc, la iesirea din oras, respectiv in Gheorgheni, tot la iesirea din oras, spre Toplita. La o luna dupa ce s-a batut palma cu reprezentantii PECO, Janos Kurko si-a vandut mai intai lui, ca persoana fizica, benzinariile, ulterior vanzandu-le mai departe, catre PECO Harghita. Daca pretul cu care Janos Kurko si-a vandut siesi benzinariile a ramas un mister, pretul cu care le-a vandut mai departe catre PECO Harghita a fost de 3,6 miliarde lei, fiecare benzinarie fiind evaluata la 1,8 miliarde lei. Banii au intrat astfel in contul personal al lui Kurko si nu in contul firmei sale fapt care avea sa-l scuteasca de explicatii date fiscului. Numai ca, in mai 2000, controlorii financiari au constatat ca Janos inselase fiscul, prin neretinerea de catre cumparator a impozitului pe venit (15%) din suma bruta platita in contul lui Kurko, bani care trebuia sa ajunga la bugetul local. Asa se face ca la doi ani de la vanzarea benzinariilor, Kurko datora fiscului 540 de milioane impozit pe venit si 1,23 miliarde reprezentand majorari de intarziere. Evident, de vina nu era Kurko, ci reprezentantii PECO Harghita care „uitasera” sa retina taxele amintite, drept pentru care au fost amendati cu 3 milioane de lei (!). In timpul controlului, Sucursala PECO Harghita a si demarat actiunea in justitie in vederea recuperarii impozitului neretinut, prin inaintarea cererii de chemare in judecata a numitului Kurko Janos Gyorgy” ? se arata in documentul Curtii de Conturi. Merita mentionat aici faptul ca, imediat dupa ce le-a cumparat de la Kurko, conducerea PECO Harghita a demolat cele doua benzinarii, in vederea reconstruirii.
Privatizarea cu cantec de la Sovata
O alta afacere cu cantec, prezentata pe larg in mass-media romanesti a fost privatizarea dubioasa a complexului hotelier Sovata, SC Balneoclimaterica SA. Scandalul a pornit de la faptul ca activele, pe de o parte, scoase la privatizare fusesera lasate sa se deprecieze pentru a fi cumparate ulterior la preturi derizorii, iar, pe de alta parte, firma declarata castigatoare a licitatiei, Salina Invest, fusese infiintata la o saptamana dupa ce in presa a fost publicat anuntul privind aceasta privatizare.
Contractul de privatizare a statiunii Sovata a fost incheiat in mai 2001, dupa o incercare esuata din decembrie 2000, de catre administratorul de atunci al Salina Invest, Janos Kurko. Acesta reprezenta astfel interesele unui grup de investitori unguri care preluasera de la APAPS 82,17% din actiunile societatii Balneoclimaterica SA Sovata.
Tranzactia s-a ridicat la aproximativ 7 milioane de dolari, dar au aparut semnale destul de clare ale aranjarii acestei licitatii. Astfel, dupa ce s-a schimbat subit, in aprilie 2001, comisia de negociere care demarase deja actiunea de privatizare, cele trei societati care ramasera in cursa alaturi de salina Invest, au fost eliminate pe rand, pe motiv ca le lipseau documente din dosarul de participare la negociere. Dupa eliminarea societatilor Turism Nord SRL Bucuresti si Profitee SRL Targu Mures, pe motiv de „lipsa copie act constitutiv” sau „lipsa copie certificat de inregistrare fiscala”, societatea Eximtur SRL a fost eliminata pentru ca, intre timp, ii expirase scrisoarea de garantie bancara si fusese somata ca in 4 ore sa aduca o noua garantie, lucru imposibil de realizat.
Pe de alta parte, societatea Salina Invest, al carei dosar continea in decembrie 2000, conform senatorului Carol Dina, 44 de file, s-a imbogatit subit, cu inca doua file fara ca acest fapt sa fie sesizat. „La data de 17 mai 2001, cand noua comisie de negociere a verificat acest dosar, constata ca el contine 46 de file, fara a se sesiza in legatura cu cele 2 file introduse dupa deschiderea plicurilor. Lipsa filei nr. 45 constituia motiv de eliminare de la negociere. Aceasta fila reprezinta „Declaratia pe proprie raspundere ca societatea nu se afla in reorganizare judiciara sau in faliment”, care, in conformitate cu prevederile art. 3/22 din Hotararea de Guvern nr. 450/1000 este obligatorie pentru admiterea la negociere ?, declara senatorul in plenul parlamentului, pe 27 martie 2002.
In plus, firma administrata de Kurko avea, la infiintare un capital social de 4167 dolari, majorat ulterior la 17.083 dolari. Alte ciudatenii si sesizari postprivatizare au evidentiat alte nereguli. De exemplu, „activul Vila 6 – Stefan a fost vandut cu 52,8 milioane lei catre Salina Invest”, iar societatea Balneoclimaterica SA, la care Salina Invest detine pachetul majoritar de actiuni, a solicitat estimarea valorii de piata a activului, valoarea estimata fiind de 8,138 miliarde lei, rezultand evaluare initiala a pretului de peste 160 de ori mai mica! Pe de alta parte, cand Balneoclimaterica SA a dorit sa gajeze un activ, pentru a obtine un credit de la BRD, a ipotecat hotelul Alunis pentru suma de 30 miliarde lei, desi, la cumparare, acest activ fusese evaluat la 3miliarde lei. Astfel, conform informatiilor vremii, privatizarea Sovata ar fi prejudiciat statul roman cu peste 200 de miliarde lei.Printre actionarii de la Salina Invest sunt lantul hotelier ungar „Danubius Hotels Group” (56,4%) si fondul ungar de investitii Corvinus International Management Rt. (43,5%). De remarcat ca astazi, Kurko Janos nu mai figureaza printre administratorii de la Salina Invest.
Afacerea Bradul ”e a mea”
O alta afacere controversata a lui Janos Kurko a fost preluarea conducerii SCAT Bradul SA din Miercurea Ciuc, o societate care detinea hotelurile Harghita, Bradul si Tarnava. Impreuna cu Simo Zoltan, Janos Kurko a facut parte din consiliul de administratie de la societatea Bradul, ca reprezentanti ai SIF Transilvania, si au vandut ulterior cele trei hoteluri in conditii dubioase. Afacerea a fost semnalata in urma unei plangeri pe care SIF Transilvania a facut-o la adresa lui Kurko, acuzandu-l de un prejudiciu de peste 6 miliarde lei. El ar fi vandut cele trei hoteluri la preturi minime, fara licitatie. Hotelul Harghita ar fi ajuns astfel, in schimbul a 1,9 milioane dolari, la reprezentanti ai guvernului maghiar care l-ar fi pus la dispozitia Fundatiei Sapientia. De remarcat ca in preluarea hotelului Harghita a fost implicat Akos Birtalan, fostul ministru al Turismului. De asemenea, hotelul Bradul a fost vandut societatii Fenyo SRL, care apartinea chiar lui Kurko, suma tranzactiei fiind de aproximativ 620.000 de dolari. Hotelul Tarnava a fost vandut si el, in aprilie 2001, catre societatea SC Hotel Tarnava 2000 SRL, reprezentata de Orban Attila Denes, suma tranzactiei fiind 650.000 de dolari (17,7 miliarde lei).
Tractoarele Hart, cumparate in lipsa
Ultima dintre afacerile cu talc ale lui Kurko este preluarea in urma cu doi ani, alaturi de alte persoane fizice si juridice, a producatorului de tractoare HART din Miercurea Ciuc. Alaturi de Janos Kurko, printre noii actionari s-au regasit Bela Karoly, fostul antrenor al echipei nationale de gimnastica a Romaniei, Ferenczi Karoly, cumnatul parlamentarului UDMR Attila Verestoy si societatea Tristar Exim din Brasov. Conform unor informatii aparute in presa, participarea lui Janios Kurko la licitatia organizata de APAPS a fost pusa sub semnul intrebarii, existand informatii ca el a fost declarat printre castigatori fara sa participe la acea licitatie. „Janos Kurko a devenit cumparator, in calitate de persoana fizica, fara sa participe la licitatie” se arata la pagina 20, pct. 4.2.5, dintr-un proces verbal emis de filiala din Harghita a Curtii de Conturi. Daca asa au stat lucrurile, atunci este usor de priceput de unde i se trage rapida imbogatire a fostului anvelopar Kurko. Daca lucrurile nu au stat astfel, atunci este la fel de usor de inteles cata vreme exceptia confirma regula.
Achizitii unguresti in Ardeal
Pentru a justifica afirmatia privind reocuparea economica de catre unguri a Ardealului, autorul filmului prezinta, inainte de introducerea in scena a lui Janos Kurko, cateva date statistice. Maghiarii au investit in Ardeal 800 de milioane de dolari, adica aproape 200 de miliarde de HUF (forinti) si au infiintat 4000 de intreprinderi. „MOL-ul a investit mai mult de 20 de miliarde de forinti si are mai mult de 70 de statii de benzina pe fostele teritorii maghiare”. La fel, „la Sovata, lantul hotelier Danubius a cumparat trei din cele patru hoteluri si cu aproape 2 miliarde de forinti le-a transformat in hoteluri la standarde internationale”. De asemenea, se afirma in documentar, „sunt sate intregi in muntii Ciucului unde aproape fiecare casa are ca proprietar un budapestan”. Cu toate acestea, spune autorul filmului, in ultimii 15 ani, circa 300.000 de maghiari s-au refugiat din Ardeal si doar putini dintre ei s-au intors in Ungaria, majoritatea plecand in Canada, SUA, Spania si Italia. Astfel, numarul maghiarilor a scazut cu 20% in Ardeal, fenomenul petrecut in ultimul deceniu fiind mai distructiv decat navalirile tatare. „Din istoria mileniului
maghiar al Ardealui, acest deceniu a fost cel mai distructiv, mai rau decat navalirile tatarilor” spune autorul filmului unguresc
 
Frunda Gyorgy, avocatul lui Kurko in ”Salina Invest”
„Cinstea” fostului anvelopar („gumis bacsy”) Kurko nu poate fi pusa la indoiala cata vreme, de-a lungul ultimilor ani, toti cei care s-au indoit de ea au fost chemati in instanta de miliardar. Curajul afaceristului maghiar a fost intarit si de Gyorgy Frunda, protectorul si avocatul sau de la Salina Invest. Relatiile extrem de apropiate dintre Kurko si Frunda au iesit la iveala in urma cu cativa ani, atunci cand parlamentarul UDMR batea cu disperare la portile Oficiului pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor ca sa se intereseze de soarta cinstitului sau client, Janos Kurko. „Recunosc ca m-am interesat la Oficiu cu privire la clientul meu Janos Kurko, pe care il reprezint ca aparator, la firma Salina Invest, insa m-am conformat deciziei luate de ei”, declara presei Gyorgy Frunda. De asemenea, cumnatul lui Verestoy, Ferenczy Karoly a intrat in asociere cu Kurko la preluarea uneia din multele societati privatizate in Ardeal. Un alt apropiat al lui Kurko este Akos Birtalan, fostul ministru UDMR al Turismului.
 

Dan Badea, material aparut in GARDIANUL din 8 septembrie 2005