Averea lui Marko Bela

averea Marko

Marko Bela nu s-a aflat in centrul dezvaluirilor legate de diverse afaceri. Cu toate acestea, liderul UDMR a condus cinci fundatii care nu au dus lipsa de finantari substantiale. Este posibil ca de aici sa provina si diferenta dintre cheltuielile lui Marko Bela si veniturile sale.

Oficial, Marko Bela nu este un om bogat. Comparativ cu Attila Verestoy, spre exemplu, el este chiar modest. Liderul UDMR a avut grija sa nu atraga prea tare atentia asupra sa. Astfel, intreaga agoniseala a lui Marko Bela se reduce la cateva hectare de teren agricol, si acelea mostenite, doua locuinte, un autoturism, actiuni la o editura si conturi in banci din Romania de aproximativ 65.000 de dolari. In mod surprinzator, in declaratia sa de avere nu apar, cum ne-am fi asteptat, conturi deschise la vreo banca din Ungaria, desi liderul UDMR dirijeaza, de mai multi ani, fonduri importante provenite de la guvernul ungar pentru minoritatea maghiara din Romania.

Cu toate acestea, a atras atentia vehementa cu care liderul UDMR s-a opus infiintarii Agentiei Nationale de Integritate (ANI), o institutie autonoma al carei scop este verificarea veridicitatii datelor inscrise in declaratiile de avere ale demnitarilor. Conform ministrului justitiei, Monica Macovei, UDMR s-a opus mai multa vreme, in guvern, adoptarii proiectului de lege referitor la ANI, acesta fiind si unul dintre motivele pentru care liderii acestui partid au fot catalogati drept „o frana in calea reformei“. Pentru a-i convinge de necesitatea infiintarii Agentiei, a fost nevoie de interventia personala a vicepresedintelui Comisiei Europene, Franco Frattini. Acesta a avut, recent, o discutie lamuritoare cu Marko Bela care, ulterior, s-a declarat de acord cu sustinerea, in parte, a legii care va fi dezbatuta in Parlament.

De altfel, presa a semnalat, in ultimii ani, modul oarecum discretionar in care staff-ul din fruntea UDMR a monopolizat si repartizat fondurile provenite atat de la Budapesta, cat si de la Bucuresti. Mai multe voci din cadrul minoritatii maghiare din Romania au cerut insistent un control riguros al modului in care au fost gestionate aceste fonduri de catre UDMR, cu atat mai mult cu cat ele erau destinate societatii civile maghiare, si nu partidului.

Astfel, in urma cu doi ani, Consiliul Tineretului Maghiar (MIT) a adresat un protest conducerii UDMR prin care, in numele a peste 90 de asociatii si institutii civile ale minoritatii maghiare, le-a cerut liderilor UDMR sa renunte la monopolul asupra repartizarii fondurilor provenite de la statul roman si cel ungar. In replica, Marko Bela a declarat atunci ca „acesti tineri mi se pare ca nu au alta preocupare decat cea legata de impartirea banilor. Or, trebuie sa inveti sa castigi bani si apoi sa te gandesti la cine imparte banii“. Evident, nervozitatea din declaratia liderului UDMR a fost generata de „pretentia“ tinerilor maghiari ca politicienii dirijati de Marko sa nu mai fie intermediari in repartizarea fondurilor pentru societatea civila.

Carte de vizita
Marko Bela, actualul vicepremier al guvernului Tariceanu si presedinte al UDMR, s-a nascut pe 8 septembrie 1951 in Targu Secuiesc, judetul Covasna. Dupa ce a divortat de Eniko Marko, s-a recasatorit cu Anna Ibolya Koos, cu care are un baiat. El mai are, din prima casatorie, doi copii, o fata (Eszter, 28 de ani) si un baiat. Anna Koos lucreaza, din 1997, ca ziarista la TVR, in cadrul Redactiei de limba maghiara, si este mai tanara cu zece ani decat actualul ei sot. In 1974, la un an dupa casatoria cu Eniko, Marko Bela a absolvit Facultatea de Filologie, specializarea limba si literatura maghiara-franceza, din cadrul Universitatii Babes-Bolyai din Cluj. Si-a facut primii doi ani de stagiatura ca profesor de franceza la Scoala generala din localitatea Santana de Mures, iar in 1976 a devenit redactor la revista literara „Igaz Szo“ din Targu-Mures, unde a activat pana in 1989. La sfarsitul anului 1989 a ajuns redactor-sef al revistei literare „Lato“, din Targu-Mures.

In 1978, a devenit membru al Uniunii Scriitorilor din Romania, iar, din 1990, este membru al Uniunii Scriitorilor din Ungaria si secretar general al grupului PEN al Scriitorilor Maghiari din Romania. In anul 1990, a intrat in politica si a devenit membru fondator si vicepresedinte al organizatiei UDMR Mures, iar, in perioada 1990-1991, a fost membru in Prezidiul UDMR. Tot din 1990, este senator de Mures, ales in toate legislaturile de pana acum. De asemenea, din 1993 este presedinte al UDMR, reales in 1995, 1999 si 2003. In decembrie 2004, a fost numit ministru de stat pentru coordonarea activitatilor din domeniile culturii, invatamantului si integrarii europene. Din 1974 a publicat 18 volume de poezii in limba maghiara, precum si alte volume de eseuri, traduceri, studii si discursuri politice in aceeasi limba.

Cele cinci fundatii conduse de Marko Bela

Marko Bela a dirijat, de-a lungul anilor, mai multe fundatii prin care s-au vehiculat sume importante de bani, proveniti de la guvernul ungar si cel roman, in scopul sprijinirii comunitatii maghiare din Romania. Cu acest instrument nazdravan la indemana, el a reusit sa se mentina peste 13 ani la varful UDMR. De-a lungul timpului, s-a implicat direct in cel putin cinci fundatii: Illyes (IKA), Communitas, Fundatia pentru Scoala, Aranka Gyorgy si Janovics Jeno, toate functionand ca veritabile aspiratoare de fonduri si, deci, instrumente de manipulare politica.

Fundatia culturala Illyes (Illyes Kozalapitvany) a fost infiintata in Ungaria, administreaza fondurile guvernamentale ungare pentru fundatiile din strainatate si are ca scop principal sprijinirea comunitatilor maghiare de dincolo de granite. In 2002, presedinte al acestei fundatii a fost ales Pomogats Bela, fost presedinte al Uniunii Scriitorilor din Ungaria si un bun prieten al lui Marko Bela. Institutia are sapte subcuratorii in strainatate (Austria, Croatia, Romania, Serbia, Slovacia, Slovenia si Ucraina), cel din Romania, deschis la Cluj, fiind condus de un comitet director in fruntea caruia, din 2003, se afla Marko Bela. Printre membrii subcuratoriatului de la Cluj al Fundatiei Illyes (IKA) se regasesc si alti lideri importanti ai UDMR, precum Frunda Gyorgy, Kelemen Hunor sau Takacs Csaba. Interesul guvernului de la Budapesta pentru comunitatea maghiara din Romania a fost cuantificat, in perioada 2002-2003, prin alocarea a aproximativ doua milioane de dolari (220 milioane forinti, respectiv 245 milioane forinti – conform unei declaratii a lui Pomogats Bela), numai catre subcuratoriatul condus de Marko Bela.

Conform unor informatii aparute in publicatia „Buna Ziua Ardeal“, in anul 2002 comunitatea maghiara din Ardeal ar fi primit 924 milioane de forinti. Comparativ, la sfarsitul lui martie 2006, suma alocata a fost, conform informatiilor de pe site-ul Illyes, de 151 milioane forinti, adica 46,5% din intreaga suma alocata pentru comunitatea maghiara din afara Ungariei. De asemenea, conform unor informatii de presa, Fundatia Illyes a finantat oficial UDMR, in perioada 1990-2002, cu 50 de milioane de forinti. Marko Bela a fost acuzat in mai multe randuri, fie de membri ai comunitatii maghiare, fie de catre adversarii politici, de faptul ca fondurile primite astfel de la Fundatia Illyes au fost repartizate netransparent sau discretionar, in centrul acestor suspiciuni fiind incluse chiar doua alte fundatii pe care acesta le conduce (Communitas si Aranka Gyorgy).

Fundatia Communitas a fost infiintata la Cluj pe 12 februarie 1998 si a fost condusa, de la infiintare si pana la sfarsitul anului trecut, de catre Marko Bela, vicepresedinte fiind Takacs Csaba. Printre membrii comitetului de directie se afla Borbely Laszlo, Kelemen Attila, Kelemen Hunor, Kerekes Gabor, Nagy Zsolt si Szep Gyula. In martie 2001, s-a infiintat in Bucuresti o filiala a Fundatiei Communitas, condusa de Takacs Albert Csaba, ai carei membri fondatori sunt Birtalan Joszef, Koro Iosif si Varga Attila. Scopul acestei fundatii este: „Intreprinderea, organizarea si sprijinirea unor actiuni in vederea dezvoltarii societatii civile prin facilitarea cunoasterii, recunoasterii, exprimarii, dezvoltarii si respectarii reciproce a patrimoniului cultural, spiritual, lingvistic, religios al fiecarui grup sau comunitati”.

Dirijorul fondurilor romano-maghiare

„Communitas“, care primeste fonduri si de la guvernul Romaniei, a fost in mai multe randuri in atentia opiniei publice fie din cauza nemultumirii unor asociatii ale societatii civile maghiare, sau ale unor adversari politici din cadrul aceleiasi comunitati, fie din cauza controverselor generate de faptul ca fondurile ajung la comunitatea maghiara prin intermediul unei fundatii a UDMR, si nu printr-o asociatie apolitica. Pe de alta parte, UDMR, ca partid politic, este finantat de la bugetul de stat, iar alocarea altor fonduri catre o fundatie a aceluiasi partid a fost inteleasa de unii comentatori cel putin ca o dubla finantare. Duplicitatea este justificata si de statutul UDMR care, desi actioneaza ca un partid politic, este, oficial, o organizatie culturala a comunitatii maghiare din Romania.

Prin Communitas, maghiarii din Romania au primit si primesc fonduri atat de la guvernul ungar, via Fundatia Illyes (IKA), cat si de la guvernul roman, via Departamentul Minoritatilor Nationale/Departamentul guvernamental pentru Relatii Interetnice. Astfel, in perioada 1999-2001, Communitas a primit aproximativ 100 de milioane de forinti de la IKA.

Dupa aparitia Hotararii de Guvern nr. 160/2002, fundatia Communitas a inceput sa primeasca si fonduri de la guvernul roman, cuantumul lor fiind de zeci de miliarde de lei. Astfel, in 2001-2002, sumele alocate de guvernul roman au totalizat peste 27 miliarde lei, in 2003 ajungand la 37 miliarde lei, bani care ulterior au fost repartizati de liderii UDMR dupa criterii cel putin ciudate. In februarie 2005, prin HG nr. 80, suma alocata fundatiei Communitas de catre Departamentul pentru Relatii Interetnice din cadrul Guvernului Romaniei a fost de 58,2 miliarde lei (peste 2 milioane de dolari), iar, anul acesta, suma repartizata a fost, conform HG nr. 122, de 80,2 miliarde lei.

Pe de alta parte, tot anul trecut, un cotidian de limba maghiara, controlat de liderul UDMR Verestoy Attila (prin societatea Scripta SRL), Új Magyar Sz”, a primit de la Fundatia Communitas o sponsorizare de 1,3 miliarde lei, in vreme ce cotidianul „Kronika“, tot de limba maghiara, dar critic la adresa UDMR, a primit o suma de 24 de ori mai mica, respectiv 50 milioane lei. De asemenea, pe lista cu sponsorizari din partea fundatiei Communitas, a fost inclus, cu 3 milioane de forinti, si cotidianul „Lato“ din Targu-Mures, publicatie al carei redactor-sef este, evident, Marko Bela. Acestea sunt doar doua exemple despre cum au fost dirijati banii de catre comitetul condus de liderul UDMR. Fondurile fusesera alocate de catre guvernul maghiar in scopul sustinerii culturale a comunitatii maghiare din Romania.

Fundatia Aranka Gyorgy, cu sediul in Targu-Mures, a fost infiintata pe 31 decembrie 1992, de catre un anume Deak Martin. In Registrul National al Fundatiilor, aceasta institutie apare insa cu doua numere de inregistrare, 90/B/1992, respectiv 158/B/1999, ceea ce inseamna ca, pe parcurs, fundatia fie a fost desfiintata, fie si-a schimbat numele. Conform unui material aparut in Ziarul de Mures, „Fundatia Marosvasarhely, actuala Aranka Gyorgy, a primit la infiintare, in 1992, un sprijin din partea maghiara in valoare de 924.000 de forinti pentru cheltuieli de editare si tipografice. Apoi, redenumita Fundatia Aranka Gyorgy, a mai incasat, intre anii 1995 si 2001, 11,7 milioane de forinti, tot pe relatia Illyes-Communitas. Cert este ca, astazi, fundatia Aranka Gyorgy, reinregistrata sub acest nume in 1999, il are ca presedinte pe liderul UDMR, Marko Bela.

Fundatia Janovics Jeno Alapitvany a fost infiintata pe 27 aprilie 2004, cu sediul in Targu-Mures. Scopul infiintarii acestei fundatii a fost administrarea unui post maghiar independent de televiziune (TMT), care ar fi urmat sa se infiinteze in Transilvania. Oficial, scopul consemnat la infiintare a fost „crearea cadrului institutional necesar infiintarii si sprijinirii unor societati de radio si televiziune si realizarii unor emisiuni in limba maghiara“. Fundatia a fost infiintata dupa ce, cu doua luni mai devreme, guvernul ungar anuntase deja ca va aloca aproximativ 1,2 milioane de euro pentru viitorul post de televiziune. Presedinte al consiliului director al fundatiei a fost desemnat Nagy Zsolt, iar ca membri ai fundatiei au fost numiti Marko Bela, Takacs Csaba, Galfalvi Zsolt, Csep Sandor si Gasparik Attila. Fondurile alocate de guvernul ungar n-au fost, se pare, suficiente pentru infiintarea televiziunii, ba chiar au devenit un subiect major de disputa la varful UDMR, deoarece unii dintre liderii maghiari ar fi dorit ca milionul de euro sa fie folosit pentru sprijinirea unor proiecte mediatice aflate deja pe piata, altii fiind insa de parere ca o televiziune independenta maghiara in Ardeal ar fi extrem de importanta atat pentru comunitate, cat si pentru UDMR, mai ales in campania electorala.

Fundatia pentru Scoala fost infiintata in martie 1996, cu sediul in Cluj, scopul declarat oficial fiind „acordarea unui sprijin material si moral pentru modernizarea invatamantului“. Ca presedinte al fundatiei figureaza acelasi lider al UDMR, Marko Bela.

Poezia din averea oficiala a lui Marko Bela

In perioada 2004-2006, cand a fost obligat sa-si depuna declaratiile de avere, agoniseala modesta a lui Marko Bela a cunoscut totusi cateva modificari ce nu pot fi justificate din salariul de la Senat si UDMR. Astfel, in anul 2004 el a declarat ca detine un apartament de 46 metri patrati, o vila de 149 metri patrati, situata in cartierul Rasaritului din Sancraiu de Mures, trei terenuri agricole (mostenite) cu o suprafata totala de 6 hectare, o masina Renault Clio achizitionata in 2001, conturi de aproximativ 24.000 de euro si actiuni in valoare de 1.568 euro la Editura Mentor SRL din Targu-Mures.

O avere dupa modelul lui Fat-Frumos

In mai 2005, averea lui Marko Bela cunoaste, brusc, o crestere importanta. El achizitioneaza, pe numele sotiei (Kaas Anna Ibolya), un apartament in Bucuresti, de 110,12 mp, cu o valoare de impozitare de 995,13 milioane lei, dupa ce, in 2004, a donat apartamentul de 46 mp (cu o valoare de 405,74 milioane lei) catre Deak Sala Eszter si Deak Sala Rebeka. La acea data, el detinea in conturile din banci 31.480 dolari si 32,267 milioane lei. Veniturile salariale din 2004 au fost de 357,7 milioane lei de la Senat, 323,7 milioane lei de la UDMR, 4,7 milioane lei de la guvern, la aceste sume adaugandu-se salariul sotiei (Kaas Anna Ibolya) de la Societatea Romana de Televiziune, 259,5 milioane lei. Un total de 945,6 milioane lei.

La sfarsitul aceluiasi an, pe 28 decembrie 2005, Marko Bela mai anunta o achizitie importanta in familie, anume un Volkswagen Golf, in valoare de aproximativ 20.000 de euro, precum si o depunere in conturi de 90.000 RON. In acelasi timp, el anunta si vanzarea catre Deak Sala Eszter, cu 2.000 de euro, a vechiului Renault Clio. Conturile bancare, in acel moment, erau de 31.343 dolari, 91.398 RON si 16.000 forinti.

In martie 2006, Marko Bela se simte obligat sa precizeze in declaratia de avere de unde a facut rost de cei peste 90.000 RON si 16.000 de forinti (204 RON). Conform celor consemnate in document, banii ar reprezenta „drepturi de autor“ pentru „opere literare“.

De asemenea, el a mai declarat si veniturile salariale obtinute in 2005 astfel: 43.197 RON (Guvern), 45.376 RON (UDMR) si 31.611 RON (salariul sotiei de la SRTV), adica 120.184 RON. Mentionam ca sumele din conturile bancare au ramas intacte. Daca s-a straduit totusi sa-i iasa socoteala din declaratiile de avere, Marko Bela „a uitat“ sa declare insa actiunile detinute de sotia sa la societatea abil denumita Karakter SRL. Astfel, conform datelor de la Oficiul national al Registrului Comertului, Koos Anna Ibolya figureaza ca administrator si actionar cu 75% (750 RON) la firma Karakter SRL, infiintata in 2001 cu obiect de activitate identic cu cel al firmei controlate de Marko Bela (Meteor SRL): „editarea cartilor, brosurilor si a altor publicatii“.

Desi a depus un efort laudabil pentru transparenta, Marko Bela are o problema cu aceste declaratii de avere si indaratnicia cu care s-a opus infiintarii Agentiei Nationale de Integritate, cea care verifica adevarul celor consemnate in declaratiile de avere, devine explicabila. Aceasta, deoarece este imposibil ca din veniturile declarate intr-un an (aproximativ 30.000 euro) sa poti achizitiona un apartament de peste 100 mp in Capitala si un autoturism Volkswagen Golf de ultimul tip. De asemenea, chiar daca te cheama Marko Bela, este imposibil sa primesti in avans, pentru opere literare, un miliard de lei in anul 2005. Poti primi acesti bani pentru promovarea unor legi sau chiar a unor manele, dar, in nici un caz, pentru „opere literare“ nescrise sau nepublicate.

Venituri: 350.148 dolari

Venituri din salarii

Functiile detinute de Marko Bela si retribuite constant dupa 1990 au fost acelea de senator in Parlamentul Romaniei (1990-2006), presedinte al UDMR (1993-2006). Castigurile din „meseria“ de senator i-au adus lui Marko, in perioada 1990-2006, venituri de aproximativ 150.000 de dolari. In paralel, el a fost platit si ca presedinte al UDMR, salariul mediu declarat in 2004 si 2005 fiind de 830 dolari lunar, respectiv 1.300 dolari lunar. La o medie lunara de 1.000 dolari, veniturile salariale in calitate de presedinte UDMR ar putea fi estimate la inca 150.000 de dolari. Prin urmare, totalul estimat al veniturilor, in perioada 1990-2006, este de 300.000 dolari.

Venituri din dividende

Marko Bela este actionar (22,2%) la Editura Mentor SRL din Targu-Mures, societate infiintata in 1992 si al carei obiect de activitate este „editarea cartilor, brosurilor si a altor publicatii“. Asociatii lui Marko in aceasta afacere sunt Galfalvi Gyorgy (24,44%) – actualul redactor-sef al revistei „Lato”, Kiraly Stefan (24,44%), Ballo Agnes Maria (4,44%), Kovacs Andras Ferenc (8,88%), Kuti Marta Lenke (4,44%), Lepedus Iulci (4,44%) si Szocs Katalin (6,66%).

Conform datelor de la Ministerul Finantelor, Editura Mentor a inregistrat, in perioada 1999-2004, urmatoarea evolutie a profiturilor nete: 22,7 milioane lei (1999), 1.139,9 milioane lei (2001), 561 milioane lei (2002) si 930 milioane lei in 2004. Profitul total a fost, asadar, in aceasta perioada, de 86.175 de dolari. In cazul in care si-ar fi ridicat anual dividendele cuvenite, lui Marko Bela i-ar fi revenit 19.000 dolari.

Venituri din vanzari

Singura vanzare consemnata explicit in declaratiile de avere ale lui Marko Bela este un autoturism Renault Clio din 2001, suma tranzactiei fiind de 2.000 de euro (2.487 dolari). De asemenea, el a mai consemnat si o alta vanzare, cu cantec, a unor asa-zise drepturi de autor. Astfel, in declaratia de avere din martie 2006, Marko Bela a declarat, la capitolul venituri, 90.000 RON si 16.000 HUF, ceea ce reprezinta echivalentul a 31.000 dolari. Sumele ar proveni, conform declaratiilor liderului UDMR, din vanzarea in avans, catre o misterioasa editura, a drepturilor de autor pentru o presupusa opera literara ce urmeaza a fi publicata. Numai ca, prin publicarea unui volum de poezie, un autor fie el si genial, nu poate incasa, la un tiraj maxim de 1.000 de exemplare, mai mult de 1.000 RON. Pentru a acoperi intreaga suma ar trebui ca liderul UDMR sa scrie cel putin 90 de volume de versuri in urmatorii cinci ani, ceea ce e absurd. Prin urmare, Marko Bela are o problema destul de serioasa in a-si justifica „drepturile de autor“.

Cheltuieli: 678.000 dolari

Cosul zilnic

Avand in vedere statutul capatat de Marko Bela dupa anul 1990, precum si faptul ca are trei copii si a suportat, in plus, un divort, estimam cheltuielile lunare ale acestuia („cosul zilnic“, imbracaminte, rechizite, facturi, deplasari la Budapesta, concedii etc.) la minimum 2.000 dolari. Ceea ce inseamna, pentru perioada 1990-2006, un total de 384.000 dolari.

Achizitii: locuinte si masini

Cele mai importante achizitii facute oficial de Marko Bela au fost, conform ultimelor declaratii de avere, doua locuinte si doua autoturisme. Prima dintre locuinte este o vila de 149 metri patrati, cumparata in 2001 si situata intr-un luxos cartier (Rasaritului) din Sancraiul de Mures. Desi valoarea de impozitare declarata este de 722 milioane lei, echivalentul unei garsoniere situate in aceeasi localitate, valoarea imobilului este de minimum 200.000 dolari. O a doua locuinta, achizitionata in 2005, este un apartament de 110 metri patrati situat in Bucuresti, cu o valoare de impozitare declarata de 995,13 milioane lei si o valoare reala de aproximativ 100.000 dolari. Autoturismele achizitionate, un Renault Clio (2001) si un Volkswagen Golf (2005), sunt evaluate la aproximativ 30.000 de dolari.

Conturi in banci: 64.500 dolari

Conform ultimei declaratii de avere, Marko Bela are in conturi si depozite din banci romanesti 31.343 dolari, 91.398 RON si 16.000 HUF, echivalentul a aproximativ 64.500 dolari.

Un minus de 392.500 dolari

O estimare a veniturilor si cheltuielilor lui Marko Bela, realizate in perioada 1990-2006, arata ca acesta ar avea de justificat castiguri de aproximativ 400.000 de dolari, fonduri a caror provenienta este necunoscuta. In aceste conditii, anticipam o autosesizare a actualei comisii de cercetare a averilor, sau a viitoarei Agentii Nationale de Integritate, pentru verificarea veridicitatii datelor inscrise in declaratiile de avere semnate de Marko Bela.

Mici secrete036

Dan Badea

Revista BILANŢ nr. 24, septembrie 2006

Micile secrete ale lui Teodor Atanasiu

Teodor Atanasiu, ministrul apararii, este tot mai controversat atat in plan profesional, cat si in politica.

Ministrul apararii nationale, Teodor Atanasiu, a facut recent doua gafe monumentale, care l-au scos din discretia potrivita functiei sale. Prima a fost negarea, in mod public, a faptului ca CD-ul cu informatii strict secrete privind operatiuni militare ale coalitiei din Irak si Afganistan, inclusiv cu dispunerea efectivelor romanesti din zona aeroportului din Kandahar, ar fi o grava incalcare a secretului de stat. Ministrul Atanasiu a declarat, dupa ce informatiile de pe CD-ul sustras de militari din subordine au ajuns la ziaristi, ca „este vorba de date vechi, care daca ar fi fost publicate n-ar fi pus in pericol securitatea misiunilor NATO“. Dovada de ignoranta a ministrului, in acest caz, era un motiv suficient pentru demiterea sa imediata.

A doua gafa de proportii a lui Atanasiu a fost anuntul retragerii trupelor romane din Irak, dupa o discutie privata pe care acesta a avut-o cu primul-ministru Tariceanu intr-un restaurant din Bucuresti. Declaratia celor doi a produs un cutremur pe scena politica romaneasca, deoarece a fost de natura sa aduca grave prejudicii de imagine Romaniei, atat din punctul de vedere al diplomatiei, cat si din perspectiva intereselor noastre strategice.

Ulterior, cand i s-a explicat cate ceva despre gravitatea pozitiei adoptate sau, cel putin, cand a fost fortat sa-si aminteasca de faptul ca nu nu mai este sef de atelier la Cugir, ministrul Atanasiu a renuntat la aberatiile privitoare la retragerea trupelor din Irak, declarate impreuna cu Tariceanu. Atanasiu ramane totusi intr-o functie de importanta vitala pentru Romania. Singura explicatie pentru aceasta numire nu poate fi decat loialitatea absoluta fata de grupul de interese reprezentat de Tariceanu.

Biografie

Teodor Atanasiu s-a nascut pe 23 septembrie 1962 in Cugir, judetul Alba. Este casatorit, pentru a doua oara, si are o fata, Andreea, de 19 ani. Anul trecut, dupa o casnicie de 20 de ani cu Maria Atanasiu, Teodor si-a parasit sotia pentru o persoana apropiata ca varsta de fiica sa. Noua sotie, Laura Maria Bisboaca, are 26 de ani. Actualul ministru al apararii nationale este de profesie inginer. In 1987, a absolvit Facultatea de Mecanica, sectia Tehnologia Constructiilor de Masini, din cadrul Institutului Politehnic din Cluj-Napoca si a obtinut repartitie, ca inginer, la fabrica de „masini cu gloante“ UM Cugir.

In 1995, devine sef de atelier la uzina de armament din Cugir, functie in care se mentine pana in 1996. Trebuie mentionat ca, dupa 1990, intreaga sa cariera profesionala a fost influentata pozitiv de functiile detinute in PNL. Astfel, in perioada 1990-1992, a fost secretar al PNL Cugir, intre 1992 si 1993, presedintele aceleiasi organizatii, iar din 1993 a devenit presedinte al filialei judetene Alba a PNL. In 2001, a devenit membru in Biroul Permanent Central al PNL, iar din februarie 2005, a fost ales membru in Comitetul Executiv PNL, semn ca activistul Atanasiu a demonstrat devotament si supunere fata de linia partidului.

Din 1992, in paralel cu meseria de inginer la Cugir, Atanasiu a devenit consilier la primarie. La inceput, in perioada 1992-1996, a fost consilier local in cadrul Consiliului Local Cugir, iar din 1996 pana in 2004, consilier judetean in Alba. Dupa alegerile locale din 2004, liberalul Atanasiu a devenit presedinte al Consiliului Judetean Alba, functie pe care a ocupat-o pana cand, in decembrie 2004, a fost numit ministru al apararii nationale. Pe de alta parte, succesele din partid l-au propulsat in functii pe care, altfel, e greu de crezut ca le-ar fi putut ocupa. Astfel, la un an dupa ce a fost numit sef de atelier la UM Cugir, Atanasiu devine director la societatea APA-CTTA din Alba Iulia, firma aflata in subordinea consiliului judetean dupa ce, in perioada 1994-1996, a fost membru in Consiliul de Administratie al SC Dragana SA din Cugir.

In 1997, dupa castigarea alegerilor de catre CDR, „specialistul“ de partid Atanasiu este numit membru in Consiliul de Administratie al FPS Bucuresti si director general adjunct la SC Cugir SA. Prima dintre aceste functii a fost detinuta pana in 2000, iar cealalta pana in 2001. In 2001, dupa ce partidul care l-a cocotat in functii a pierdut alegerile, Teodor Atanasiu este retras pentru odihna in functia de „expert parlamentar“ si, in paralel, este plasat ca administrator la una dintre firmele magnatului PNL Dinu Patriciu, «Palplast» Sibiu.

Bisboaca lui Atanasiu

La inceputul lui septembrie 2005, ministrul Teodor Atanasiu a redevenit, pentru scurta vreme, burlac. Dupa 20 de ani de casnicie, dar si dupa moda divorturilor in masa, lansata de Tariceanu, Teodor Atanasiu a divortat de sotia sa, Maria, pentru a se casatori cu Laura-Maria Bisboaca. Nascuta in 28 iunie 1980, deci mai tanara cu aproape doua decenii decat Maria Atanasiu, Bisboaca i-a sucit mintile lui Teo in preajma campaniei electorale din 2004.

Profesia de baza a noii sotii este aceea de traducatoare de limba engleza si franceza, ea fiind prezenta, cu aceasta preocupare, si pe o lista mai veche a Consiliului Judetean Alba.

In iunie 2003, Laura Bisboaca a ocupat unul dintre cele doua posturi din cadrul Antenei Ansamblul Regiunilor Europei (ARE), un birou nou-infiintat in sediul CJ Alba. Ulterior, in septembrie acelasi an, Laura a plecat, pentru doua saptamani, la sediul Secretariatului General al ARE de la Strasbourg, pentru un scurt stagiu de pregatire. Se pare ca viitoarea sotie i-a fost utila acestuia in calitatea ei de traducatoare de limba engleza, o limba greu de priceput pentru seful de atunci al Consiliului Judetean Alba sau ministrul de astazi al apararii. Cert este ca, la sfarsitul lui octombrie 2004, deci in plina campanie electorala, Teodor Atanasiu, in calitatea lui de membru supleant al Antenei ARE, s-a deplasat la Berna, in Elvetia, pentru a participa la o sedinta a Biroului ARE. Ca insotitor in aceasta deplasare, Teodor Atanasiu a cooptat-o pe tanara Laura Bisboaca, angajata a biroului ARE de la Alba Iulia.

In 2005, dupa ce Atanasiu a devenit ministru al apararii, a luat-o la Bucuresti si pe domnisoara Bisboaca, pe care a plasat-o intr-o functie de consilier pe probleme de imagine. Presa a descoperit si dezvaluit rapid legatura extraconjugala a ministrului, si divortul de fosta sotie a fost consemnat oficial pe 1 septembrie 2005. La doua luni dupa divort, Teodor Atanasiu s-a recasatorit cu tanara Laura Bisboaca. Nunta ministrului a fost consumata la Cercul Militar National, iar nasi au fost patronii companiei RAI Asigurari, Doina si Dan Tudor. Fosta traducatoare din Alba Iulia a cunoscut rapid, si pe plan profesional, o ascensiune in pas cu moda liberalismului romanesc.

Astfel, ea a fost brusc cea mai nimerita dintre romance sa ocupe o functie de consilier la Departamentul pentru Relatia cu Parlamentul din cadrul Guvernului Romaniei, iar, azi, Laura-Maria Atanasiu figureaza cu demnitate printre consilierii de la cabinetul presedintelui Camerei Deputatilor, Bogdan Olteanu. Laura a fost propulsata rapid si in fruntea unei organizatii de femei a PNL, ministrul Atanasiu convingandu-i pe liberali ca fosta domnisoara Bisboaca e un strateg de frunte.

Astfel, pe 25 martie 2006, nevasta lui Atanasiu a fost aleasa vicepresedinte al Organizatiei Judetene de Femei (OJFL) a PNL Alba. Cu acea ocazie, unul dintre invitati, Ludovic Orban, a facut celebra declaratie politica conform careia femeile liberale nu trebuie sa treaca prin patul vreunui sef pentru a obtine o functie publica. Pentru Laura Atanasiu, fosta Bisboaca, declaratia lui Orban a venit insa prea tarziu, seful fiindu-i deja sot cu acte in regula.

Asociati in politica si afaceri

In paralel cu politica, Teodor Atanasiu s-a implicat si in afaceri. Intr-o monitorizare din 2003, liberalul Atanasiu figura, impreuna cu prima sotie, in nu mai putin de sase societati comerciale: B & M Direct Consulting SRL (Alba Iulia), Credit Consulting SRL (Cugir), Centrum Conf SRL (Cugir), Montag Albu SNC (Cugir), Oxygene SRL (Alba Iulia) si Romvam SRL (Alba Iulia). Ulterior, el a devenit asociat si la Cooperativa de Credit Concordia Cugir. In mai 2006, ministrul Atanasiu mai detinea actiuni doar la firmele Concordia si Credit Consulting SRL. Intre timp insa, la sfarsitul lui 2005, noua lui sotie se lansase si ea in afaceri, infiintand firma Travel Vision Global SRL, o societate care se ocupa cu activitati din domeniul turismului.

In B & M Direct Consulting SRL, infiintata in 2001, Teodor Atanasiu a fost asociat cu Adrian Murg, un fost primar PSD din Cugir, si cu Calin Tudor Berian. Ulterior, atat Adrian Murg, cat si Teodor Atanasiu au renuntat la actiunile detinute. Atanasiu, care in perioada 2003-2004 a fost administrator al societatii, a renuntat la aceasta calitate dupa ce a fost ales in fruntea Consiliului Judetean Alba, iar la sfarsitul lui 2004 a renuntat si la actiunile detinute. Noul actionar majoritar avea sa devina, cu 66,6%, Marinela Mihai.

Deloc intamplator, dupa ce a devenit ministrul apararii, Atanasiu l-a numit pe Nicusor Mircea Mihai, sotul Marinelei Mihai, director general la CN Romtehnica SA. Firma B & M Direct Consulting, al carei obiect de activitate este consultanta pentru afaceri si management, a avut profit doar in 2002 (106,2 milioane lei). In 2003 si 2004, perioada in care a fost administrata de „managerul“ Teodor Atanasiu, societatea a inregistrat pierderi de 12,7 milioane lei (2003) si 24,7 milioane lei (2004).

Credit Consulting SRL a fost infiintata in 2001, dar nu figureaza cu bilanturi anuale depuse la Ministerul Finantelor. Obiectul de activitate este tot consultanta pentru afaceri si management, iar actionarii sunt Atanasiu Teodor (35%), Horia Calin Puscas (35%), Dan Stefan Motreanu (20%) si Tiberiu Hentea (10%). De mentionat ca, astazi, Dan Mihai Motreanu este deputat PNL de Bucuresti si, dupa ce a detinut functia de presedinte al Tineretului National Liberal, a fost numit secretar general al PNL.

Centrum Conf SRL este o societate in care Atanasiu a fost reprezentat de fosta sotie, Maria. Infiintata in 2000, firma, al carei obiect de activitate a fost „fabricarea de articole de imbracaminte pentru lucru”, este azi dizolvata.

Oxygene SRL, infiintata in 2000, are ca obiect de activitate telecomunicatiile. La aceasta societate actionarii sunt Maria Atanasiu (33,3%), Kohalmi Szabo Luminita Doina (33,3%) si Maria Adriana Simedru (33,3%). De mentionat ca, la cateva luni dupa ce a preluat portofoliul de la aparare, Teodor Atanasiu a numit-o pe Luminita Kohalmi, asociata fostei sale sotii, directorul Directiei Relatii Publice din MApN, ea ocupandu-se, din pacate fara succes, de imaginea (publica) a ministrului Atanasiu.

Montag Albu SNC Cugir, ca si Romvam SRL din Alba Iulia, sunt firme deja dizolvate. In prima dintre acestea, infiintata in 1991, Teodor Atanasiu a detinut 20% din actiuni si a fost asociat cu actualul director general de la Romtehnica, Nicusor Mircea Mihai (20%), alaturi de Gheorghe Albu (20%), Emil Nicolae Muntean (20%) si Dan Coriolan Simedru (20%). Ultimul dintre acestia, Coriolan Simedru, este astazi vicepresedintele Consiliului Judetean Alba si a fost deputat PNL de Alba in Parlamentul Romaniei in perioada 1997-2004. In 1997, el a preluat postul de deputat lasat liber prin alegerea lui Costin Georgescu in fruntea SRI.

Romvam SRL a fost infiintata in 2000 si s-a ocupat, oficial, cu „activitati ale altor agentii de transport”. Printre actionarii acestei firme s-au aflat si nevestele liberalilor Atanasiu, Simedru si Motreanu.

Ultima dintre firmele lui Atanasiu, infiintata la sfarsitul anului trecut, este Travel Vision Global SRL si are ca obiect de activitate, „activitati ale agentiilor de turism si asistenta turistica“. Asociat unic si administrator la aceasta firma este noua sotie a ministrului Atanasiu, Laura-Maria (fosta Bisboaca).

Averea lui Atanasiu a crescut inexplicabil dupa divort

Desi ministrul Teodor Atanasiu a „suferit“ un partaj, ca urmare a divortului de anul trecut, totusi, prin casatoria cu tanara Laura Bisboaca, averea acestuia a crescut in mod surprinzator. Astfel, la jumatatea anului trecut, Atanasiu detinea o treime dintr-un teren intravilan de 0,5 ha, situat in Cugir, un apartament de 80 mp in Alba Iulia, un alt apartament de 56 mp in aceeasi localitate, cumparat pe numele fiicei sale, Andreea, si o treime dintr-o vila construita in 2004 in Cugir, cu o suprafata de 200 mp.

El mai detinea doua autoturisme, un Cielo din 1997 si un Opel Omega cumparat in 1999, bijuterii in valoare de 10.000 de euro, 150 milioane lei si 15.000 de euro in conturi si depozite bancare. Veniturile salariale pe 2004 au totalizat 377,58 milioane lei, la ele adaugandu-se veniturile sotiei, Maria Atanasiu, profesor la Scoala Generala nr. 8 din Alba Iulia, care s-au ridicat la 101,71 milioane lei. De mentionat ca Teodor Atanasiu a obtinut castiguri in 2004 de la Camera Deputatilor (expert parlamentar – 37,8 milioane lei), Consiliul Judetean Alba (consilier, presedinte – 184,65 milioane lei), SC Palplast SA Sibiu (admninistrator – 150,35 milioane lei) si MApN (ministru – 4,7 milioane lei). Tot atunci, el a mai declarat actiuni la Cooperativa de Credit Concordia Cugir (10 milioane lei), SC Oxygene SRL (33% – 700.000 lei) si SC Credit Consulting Alba Iulia (30% – 1 milion lei).

Un an mai tarziu, in declaratia de avere din 26 mai 2006, Atanasiu a scris ca detine doua terenuri intravilane in Alba Iulia, la cel deja existent adaugandu-se unul de 422 mp, cumparat anul trecut pe numele noii sale sotii, o noua vila de 300 mp, cumparata tot anul trecut si tot pe numele noii neveste, disparand in schimb cele doua apartamente, cedate, probabil, ca urmare a partajului. Si-a pastrat autoturismul Opel Omega si a declarat bijuterii de 20.000 de euro. I-au crescut in mod la fel de ciudat si conturile bancare deschise in 2005, in care a depus 75.000 de euro, 30.000 dolari si 20.000 RON. Asadar, in numai un an de zile, averea ministrului apararii a crescut, oficial, cu o vila si un teren intravilan in Alba Iulia, basca peste 100.000 de euro in bani si bijuterii.

Veniturile salariale pe 2005, obtinute de ministrul Atanasiu si noua sa sotie, au fost de 48.000 RON, respectiv 30.000 RON, adica aproximativ 21.500 de euro. Cum este greu de crezut ca domnisoara Bisboaca putea, la varsta si meseria ei, sa obtina castiguri pentru a acoperi toate achizitiile facute pe numele ei sau ca aceasta avere s-a adunat din darul de nunta al insurateilor Teo si Laura, ramane un mare semn de intrebare din ce surse o fi avut o crestere asa de rapida averea liberalului Atanasiu.

Fruntas pe judet la pierderi

Argumentul folosit de liberali pentru a justifica numirea lui Atanasiu in fruntea Ministerului Apararii Nationale a fost acela al calitatii sale de bun manager. Numai ca aceasta calitate n-a prea fost dovedita in anii anteriori, in care liberalul a condus, din plin si la foc automat, mai multe institutii publice sau private. Astfel, el a detinut, in perioada 1997-2001, functia de director adjunct la Uzina Mecanica din Cugir, perioada in care datoriile bugetare ale institutiei au crescut de aproape o suta de ori, de la 8,5 miliarde lei la 766 miliarde lei.

De asemenea, daca in 1996 totalul creditelor societatii era de 29 miliarde lei, la sfarsitul lui 2001, cuantumul acestora a crescut la 1.752,4 miliarde lei. Mai mult decat atat, daca in 1996 societatea avea un profit de 6,1 miliarde lei, in 2001 inregistra o pierdere de aproximativ 500 miliarde lei. E posibil ca vina pentru acest dezastru sa nu fie doar a lui Teodor Atanasiu, el fiind atunci manager „adjunct“ la UM Cugir.

De asemenea, el a mai iesit in evidenta prin modul in care, odata ajuns presedintele Consiliului Judetean Alba, a gestionat aiurea banii bugetarilor. Astfel, printre primele masuri luate de Atanasiu la CJ Alba au fost achizitionarea unui autoturism Opel Vectra, in valoare de peste 920 milioane lei, dotarea biroului sau cu mobilier de aproape 100 milioane lei si „convingerea“ a 34 de primari din judet sa apeleze la serviciile de consultanta ale unei firme de apartament, Concept Consulting SRL, infiintata ad-hoc, servicii care au costat aproximativ 1,5 miliarde lei. Evident, banii pe care primarii erau obligati sa-i achite erau de la bugetul local. Din fericire pentru locuitorii judetului, Teodor Atanasiu n-a ramas la conducerea consiliului judetean decat sase luni.

Soldatul lui Dinu Patriciu

Vreme de trei ani, in perioada 2001-2004, Teodor Atanasiu a fost insarcinat ca administrator al uneia dintre firmele lui Dinu Patriciu, Palplast SA Sibiu. El a fost obligat sa renunte la aceasta functie dupa ce, in iunie 2004, a fost ales in fruntea Consiliului Judetean Alba. De remarcat faptul ca, tot in 2001, Atanasiu a fost plasat ca membru in Biroul Permanent Central al PNL.

Societatea Palplast, care face parte din Grupul Rompetrol (97%), se ocupa cu producerea de tevi si fitinguri pentru diverse domenii, in special pentru industria petroliera. Este posibil ca aici sa-si fi dovedit Atanasiu calitatile de bun manager pe baza carora avea sa fie numit, un an mai tarziu, ministru al apararii. Ca semn al pretuirii de care s-a bucurat din partea magnatului liberal, Teodor Atanasiu a fost acceptat, tot in 2001, sa faca parte si din echipa de membri fondatori ai Institutului pentru Libera Initiativa (ILI), alaturi de Dinu Patriciu, Calin Popescu Tariceanu, Ludovic Orban, Bogdan Olteanu, Crin Antonescu, Norica Nicolai, Dan Radu Rusanu etc. Cum se stie deja, fundatia ILI a fost si este in atentia procurorilor, fiind suspectata ca, prin intermediul acesteia, s-ar fi rulat bani care ar fi fost obtinuti in urma unor infractiuni comise de catre presupusul grup de crima organizata condus de Dinu Patriciu.

In luna februarie a.c., fostul consilier prezidential Elena Udrea a dezvaluit legaturile dubioase dintre fundatia ILI si anumite personalitati publice care s-au pronuntat in apararea lui Dinu Patriciu, aflat, cum se stie, in malaxorul justitiei. „Una din explicatiile pentru care vocile care il apara pe domnul Dinu Patriciu sunt atat de prezente, atat de vehemente si ataca permanent ori Parchetul, ori presedintele, ori PD, ar fi faptul ca, spre exemplu, multe dintre ele sunt, probabil, finantate de domnul Patriciu“, a declarat Elena Udrea.

Dan Badea

Revista BILANŢ nr 24, septembrie 2006

ALIAS. Cel mai cunoscut lichidator de banci din Romånia are dubla identitate: Arie Shalev si Arin Octav Stanescu

Arie Shalev
Arie Shalev, alias Arin Octav Stănescu
*Am dubla personalitate si o dezvolt p’a treia. Presedintele Uniunii Nationale a Practicienilor in Reorganizare si Lichidare are dubla identitate: Arin Octav Stanescu, nascut in Bucuresti la data de 23.08.1950, este una si aceeasi persoana cu Arie Shalev, nascut in Israel pe 15.08.1953. Cel putin asa reiese din datele Oficiului National al Registrului Comertului, unde Stanescu-Shalev a infiintat societati comerciale pe ambele nume, folosindu-se de actele de identitate eliberate de statul romån si un pasaport israelian
*Dati-mi banii si dispar, insotit de trei fanfare militare. Informatiile de mai sus au fost aduse, recent, la cunostinta SRI, SIE si DGIPI de catre conducerea SC Aviatia Utilitara Bucuresti SA, firma aflata in diverse litigii comerciale si penale cu Arin Stanescu, care este, de asemenea, si administratorul SC Moore Stephens RVA SA Bucuresti. Aceasta societate a fost implicata si in lichidarea judiciara a mai multor banci romånesti, printre care se numara BIR, Bankcoop si Albina
*Satul de stat in acest stat. Avocat celebru, Arin Octav Stanescu – Shalev recunoaste cu seninatate ca are dubla identitate si justifica acest aspect prin faptul ca are doua cetatenii, romåna si israeliana. El nu vede nimic ilegal in aceasta situatie si atribuie neconcordantele datelor de stare civila, inregistrate la ONRC, unor posibile greseli de functionar. Asta desi, astazi, in Romånia, se afla in functiune firme inregistrate pe ambele identitati
Presedintele UNPRL are dubla identitate: Arin Octav Stanescu, alias Arie Shalev. El a infiintat in Romania societati comerciale sub ambele identitati, dupa cum reiese din datele existente in evidentele Oficiului National al Registrului Comertului. Mai mult, cele doua identitati ale presedintelui UNPRL figureaza cu date si locuri de nastere diferite: Arin Octav Stanescu este nascut pe 23.08.1950, in Bucuresti, iar Arie Shalev figureaza ca fiind nascut in Israel pe 15.08.1953. Aceste aspecte se regasesc intr-o sesizare adresata de catre SC Aviatia Utilitara Bucuresti SA serviciilor secrete romanesti, SRI, SIE si DGIPI. Reprezentantii Aviatiei Utilitare il acuza pe Arin Stanescu (alias Shalev) de tentativa de devalizare a societatii, dar si de implicare in falimentul mai multor banci cunoscute. Stanescu-Shalev nu vede nimic ilegal in a avea dubla identitate si justifica aceasta prin faptul ca are doua cetatenii: romana si israeliana. Cu toate acestea, el s-a folosit de ambele identitati pe teritoriul Romaniei.
Serviciile romanesti de informatii au fost sesizate in urma cu cateva luni asupra faptului ca presedintele Uniunii Nationale a Practicienilor in Reorganizare si Lichidare (UNPRL) are dubla identitate si ar coordona un “grup mafiot”. Este vorba despre cel cunoscut sub numele de Arin Octav Stanescu, nascut in Romania la data de 23.08.1950, alias Arie Shalev, nascut, conform datelor detinute de Camera de Comert si Industrie din Romania, in Israel la data de 15.08.1953. O prima explicatie oferita de presedintele UNPRL este aceea ca, dupa imigrarea in Israel, in anii ’70, el si-a schimbat numele in Arie Shalev, nume pe care l-ar fi folosit doar in tara respectiva. El mai sustine ca, dupa revenirea in Romania, n-ar mai fi utilizat identitatea israeliana, ci pe cea romana. Numai ca aceasta afirmatie este flagrant contrazisa de documente oficiale depuse la Camera de Comert si Industrie a Romaniei cu ocazia infiintarii, in 1992, a societatii comerciale All Kind of Business Impex SRL. Aceasta firma a fost infiintata de Arie Shalev, domiciliat in localitatea Karmiel-Israel, nascut la data de 15.08.1953. Nici Arin Octav Stanescu (nascut la data de 23.08.1950) nu s-a lasat mai prejos si, trei ani mai tarziu, a infiintat, la randu-i, o firma, in Romania, SC Ramirom Oil SA. Asadar, atat Arie Shalev, cat si Arin Stanescu au infiintat societati comerciale in Romania, ceea ce contrazice spusele presedintelui UNPRL atunci cand acesta sustine ca nu s-a folosit de identitatea israeliana pe teritoriul tarii noastre. Mai mult, societatea infiintata pe numele de Arie Shalev in 1992 este inca in functiune, ceea ce inseamna ca, astazi, avem in Romania cel putin un om de afaceri “sub acoperire” sau cu dubla identitate.
Familia Stanescu-Shalev
Pe de alta parte, si sotia lui Arin Stanescu, Emilia, s-a folosit de ambele identitati pe teritoriul Romaniei: Emilia N. Shalev a fost actionar in SC Matfarm SA, iar Emilia Stanescu, cu aceleasi date de stare civila, este membru in conducerea executiva a Moore Stephens RVA SA, societatea care-l are printre actionari si pe Arin Stanescu. Nu in ultimul rand, Arin Octav Stanescu si Florentina Gabriela Shalev, nascuta pe data de 6 martie 1983, au acelasi domiciliu in Bucuresti, pe strada Sg. Scarlat. In sesizarea inaintata serviciilor de informatii (SRI, SIE, DGIPI) de catre conducerea Aviatiei Utilitare se mentioneaza: “Datele de identificare ale Emiliei Shalev (12.10.1951) coincid cu cele ale Emiliei Stanescu. De asemenea, datele Arianei Shalev (26.04.1975) sunt identice cu cele ale Arianei Florentina Nadir (nume dobandit dupa casatoria cu un cetatean kurd care desfasoara afaceri pe teritoriul Romaniei). Conform Serviciului de Evidenta Informatizata a Persoanei, data oficiala a nasterii lui Arin Octav Stanescu este 23.08.1950, iar domiciliul familiei Stanescu este in str. Sg. Scarlat, Bucuresti, unde isi are domiciliul si o persoana cu numele Florentina Gabriela Shalev (06.03.1983), membru al familiei Stanescu”.
Implicare in lichidarea unor banci importante
In documentul inaintat spre informare serviciilor secrete, se mai mentioneaza ca Arin Stanescu ar fi fost implicat in numeroase afaceri dubioase in Romania post-decembrista. “De la sfarsitul anilor ‘90, Arin Octav Stanescu – Arie Shalev a participat activ la lichidarea mai multor societati comerciale sau bancare importante, intre care Banca Internationala a Religiilor, Bankcoop, bancile Albina si Fortuna, Societatea de Asigurari Metropol s.a. A fost acuzat in repetate randuri de insusirea unor parti importante ale patrimoniului acestora, de instrainarea unor imobile catre terti, la preturi mult mai mici decat cele reale, precum si de insusirea ilegala a unor imense sume de bani, din conturile acelorasi societati, contra serviciilor prestate ca lichidator”.
Conexiunea cu Fanel Pavalache
Fostul consilier guvernamental Fanel Pavalache a acreditat ideea conform careia Arin Octav Stanescu nu ar fi strain nici de devalizarea BIR. “In cadrul scandalului BIR-Pavalache, s-a acreditat teoria conform careia insusi Arin Octav Stanescu a fost de fapt la originea demascarii fostului consilier guvernamental, dar in interes propriu, si nu intru eradicarea coruptiei. Dupa cum se stie, mita pretinsa de acesta de la persoane din fosta conducere a BIR ar fi urmat sa se afle la baza inlaturarii lichidatorului bancii, mai precis la inlaturarea de la administrarea BIR a societatii de lichidare conduse de Stanescu. Toti cei care au facilitat contactele dintre Fanel Pavalache si cei interesati de inlaturarea lichidatorului au fost persoane din anturajul lui Arin Octav Stanescu, asadar acesta a putut evita la timp si extrem de eficace ca BIR al carei patrimoniu era foarte valoros sa dispara de pe lista societatilor aflate in lichidarea sau supravegherea sa. In acest context este cunoscut faptul ca denuntatorii lui Fanel Pavalache sunt tocmai persoanele care stabilisera contactul dintre acesta si fostul presedinte al BIR, Ion Popescu. Cel putin in privinta BIR, Stanescu-Shalev a putut astfel continua sa comita abuzuri importante” – se mai mentioneaza in memoriul amintit.
Insusi Fanel Pavalache a oferit astfel de informatii anchetatorilor DNA in cuprinsul declaratiilor olografe date in timp ce era arestat preventiv.
Miza bataliei: 89.000 m.p. in nordul Capitalei
Scandalul Arin Stanescu este, de asemenea, strans legat de cazul Aviatia Utilitara Bucuresti SA, care tocmai a dus la incriminarea penala a unui fost ministru al transporturilor, Miron Mitrea, caz prezentat in numarul de ieri al cotidianului nostru. “Batalia” se da, de fapt, pentru cei 89.000 de metri patrati de teren ai Aviatiei Utilitare Bucuresti SA, situati in zona de nord a Capitalei, care valoreaza zeci de milioane de euro. Reprezentantii Aviatiei Utilitare sustin ca printre cei interesati sa puna mana pe activele societatii s-ar numara si cateva firme de administrare si lichidare judiciara, administrate de Arin Stanescu. Acesta este acuzat ca ar fi solicitat Tribunalului Bucuresti reorganizarea judiciara a Aviatiei Utilitare, in baza unor creante inexistente in realitate, tocmai pentru a pune mana pe cei 89.000 m.p. de teren.
Printre cei acuzati de reprezentantii SC Aviatia Utilitara Bucuresti SA se numara “Moore Stephens RVA” SA, administrata de presedintele Uniunii Nationale a Practicienilor în Reorganizare si Lichidare, avocatul Arin Stanescu, dar si “PriceWaterHouse Coopers Management Consultans” SRL. Cele doua firme de lichidare judiciara s-au inscris la masa credala, ca reprezentante ale “Bankcoop”, solicitand reorganizarea Aviatiei Utilitare, in baza unor datorii stinse, insa, intre timp.
Motiv pentru care Aviatia Utilitara avea sa depuna, ulterior, numeroase plangeri penale impotriva celor mentionati.
Lichidare artificiala a Aviatiei Utilitare?
Imputernicitii celor doua firme de lichidare judiciara au sustinut in fata judecatorilor sindici ai Tribunalului Bucuresti ca au de recuperat de la Aviatioa Utilitara, ca reprezentanti ai “Bankcoop”, aproximativ patru miliarde de lei vechi, intre care penalitatile si dobanzile reprezentau peste 3,1 miliarde de lei. Reprezentantii Aviatiei Utilitare contesta, insa, existenta datoriei, aducand in sprijinul afirmatiilor lor Conventia nr. 94317/9.11.2000 prin care se obligau – ceea ce s-a si intamplat – sa stinga datoria de 12.050 dolari fata de Bankcoop. Iar banii au fost achitati in transe, conform conventiei, inca din anul 2001, astfel ca penalitatile si dobanzile imense nu se mai justifica.
“Plangerea penala impotriva lichidatorilor descrie modul artificial in care, cu contributia nemijlocita a unor falsi creditori, impotriva societatii noastre a fost deschisa procedura de administrare judiciara si lichidare. Cu concursul acestor asa-zisi creditori, pentru SC Aviatia Utilitara Bucuresti SA s-a creat o stare de aparenta insolventa, cu scopul exclusiv de a-i fi instrainat patrimoniul, in beneficiul unor terti” – noteaza, intr-un comunicat de presa, Cosmin Barbu, director de comunicare al Aviatiei Utilitare.
Arin Stanescu admite ca s-a facut o eroare, dar…
Avocatul Arin Stanescu, administrator al “Moore Stephens” RVA SA Bucuresti, recunoaste ca s-a comis o eroare prin inscrierea la masa credala, dar neaga orice aluzie referitoare la existenta unei conspiratii ce ar viza terenurile Aviatiei Utilitare. “Pot sa faca plangere penala impotriva cui vor dumnealor. La Bankcoop am avut 13.000 de dosare, astfel ca nu am cunostinta, personal, despre cel al Aviatiei Utilitare. In momentul in care ne-au adus la cunostinta despre faptul ca dumnealor si-ar fi stins datoria fata de Bankcoop am cerut sa se verifice, iar cand s-a constatat ca asa era, ne-am retras de la masa credala. Noi nu am avut nici un interes, eu personal nu am avut nici un interes! Cu atat mai mult cu cat nu noi am solicitat reorganizarea judiciara, ci doar ne-am inscris la masa credala, pentru ca, ulterior, sa ne retragem” – a precizat, avocatul Arin Stanescu.
Directorul de comunicare al Aviatiei Utilitare are, insa, o alta parere: “Chiar daca presupusul creditor Bankcoop SA s-a retras din dosarul de faliment al SC Aviatia Utilitara Bucuresti SA, inscrierea initiala a acestuia, dar si a celorlalti falsi creditori, la masa credala, a generat desemnarea ca administrator judiciar a SC Mira Consulting SRL, motiv pentru care plangerea penala a fost indreptata si impotriva lichidatorilor bancii amintite, aflate in faliment. La sfarsitul anului 2004, administratorul judiciar mentionat a emis documente care au favorizat deposedarea SC Aviatia Utilitara Bucuresti SA de o importanta parte a terenului pe care aceasta functioneaza, pe care il castigasem, insa, irevocabil, printr-o Decizie a Inaltei Curti de Casatie si Justitie”. Documentele respective au facut posibil schimbul de terenuri dintre Aeroportul International Baneasa si doua persoane fizice. Tocmai acest schimb – prezentat pe larg in numarul anterior al cotidianului nostru – a dus la incriminarea fostului ministru Miron Mitrea.
Ce spune Arin Stanescu, alias Arie Shalev
“Nu este un alt nume, este numele pe care l-am avut in Israel si pe care nu l-am folosit niciodata in Romania. In actele de identitate din Romania, intotdeauna a figurat numele de Arin Stanescu, numele meu.
 N-am doua identitati, am avut doua…daca vreti asa, da, am doua identitati. Dar nu este un lucru ascuns si nici secret. Pai da, eu am dubla identitate si cred ca lucrul acesta este cunoscut la SRI si SIE. Toata lumea stie. Nu este ilegal, pentru ca eu am doua cetatenii, cetatenia israeliana si cetatenia romana. In conformitate cu cea israeliana, am avut un anumit nume ca cetatean israelian, cat am fost in Israel. In Romania totdeauna am avut numele de Arin Stanescu, nu l-am schimbat niciodata si n-am nici doua identitati, nici nimic. E perfect posibil. Am doua pasapoarte, dar pe cel israelian nu l-am mai prelungit demult. Cat despre firma All Kind of Business Impex, probabil ca este vorba de o societate pe care am infiintat-o inainte de a ma repatria. Eu fiind cetatean israelian, locuiam in Israel, deci aveam dreptul sa folosesc numele israelian.
Data mea de nastere este pe 23 august 1950. O fi o greseala inregistrarea altei date de nastere la Registrul Comertului, nu stiu. Cineva care a completat un document o fi scris gresit…Si sotia mea are aceeasi situatie. ”
Ce spune Codul Penal
Art. 475.Cod Penal: (1) Prezentarea sub o identitate falsa ori atribuirea unei asemenea identitati altei persoane, pentru a induce sau mentine în eroare o autoritate sau institutie publica, în vederea producerii unei consecinte juridice, pentru sine ori pentru altul, se pedepseste cu închisoare stricta de la un an la 3 ani.
(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza încredintarea unui înscris care serveste pentru dovedirea starii civile ori pentru legitimare sau identificare, spre a fi folosit fara drept.
arin 1
arin 2
arin 3
Dan Badea,
Cristian Vasilcoiu –  material aparut pe 28 Sep 2006 in cotidianul GARDIANUL