Potăile lui Vîntu și Voiculescu încearcă să muște SRI-ul de fund

 (Update postat la sfarșitul materialului)
manipulare1 f

”Berbecul” informatorilor securității Felix-Voiculescu și Nuș-Vîntu, folosit – fără succes până acum! – la spargerea porților de la Cotroceni, este reutilizat asăzi, cu și mai multă forță, după ce USL a preluat în urma unei imense campanii de dezinformare controlul Parlamentului și al Guvernului României.

De această dată însă, porțile la care bat capii crimei organizate sau ai mafiei politico-financiare din România, direct sau, în cazul unora indisponibilizați în celulele pușcăriilor, prin reprezentanții lor, sunt DNA, CSM, ANI, Procurorul General și SRI. Puterea actuală și-a pus deocamdată, la adăpost, Ministerul Justiției (Mona Pivniceru) și Avocatul Poporului (Valer Dorneanu).
Dacă privești la televizorul lui Voiculescu, Ghiță sau Vîntu, instituțiile vizate se află sub un uriaș asediu. Bătălia pentru CSM seamănă  oarecum, la scară, cu bătălia din vara trecută pentru demiterea președintelui țării. Asediul asupra CSM, condus de Mona Pivniceru prin anexele ei AMR, UNJR și gașca lui Horațiu Dumbravă, are ca scop revocarea din această instituție a judecătorilor Cristi Danileț și Alina Ghica, magistrați cu coloana vertebrală greu de îndoit de cizma lui Voiculescu. Antena 3, încremenită în proiectul anti-Băsescu titra ieri, spre exemplu, cu litere mari, ”Oamenii lui Băsescu goniți din CSM”.
Sorin Roșca Stănescu, Cel mai mare Diversionist al Patriei!
Sorin Roșca Stănescu, Cel mai mare Diversionist al Patriei!
Căpetenia mașinăriei de dezinformare a USL, Sorin Roșca Stănescu, fost informator al Securității și cunoscut șantajist de presă, devenit azi senator PNL în Parlamentul României, a cerut alături de semi-analfabetul Gigi Becali, deputat PNL, desființarea ANI. ”ANI nu ar trebui să existe”, iar ”CNA e un rău teribil care a crescut ca un cancer” – declară Roșca Stănescu, șeful suprem al tonomatelor lui Vîntu și Voiculescu. Deputatul Becali, declarat de Crin Antonescu drept urmaș al Brătienilor, latră și el spre CCR, cu ochii beliți la camera de luat vederi: ”O declar neconstituțională dacă va fi cazul, dacă voi fi dat în judecată pe tema asta (…) Nu pot să o declar acuma. Când nu o să fie Zegrean și cu Aspazia Cojocaru, atunci am să o declar, când o sa plece ăia de acolo„, crezând probabil că CCR e o oaie scăpată de pe moșia lui din Băneasa.
Mai mult, același Roșca Stănescu, sluga credincioasă a lui Vîntu, Voiculescu și Năstase, și-a vizitat stăpânii aflați după gratii și a declarat că ”sunt necesare două amnistii”, deoarece pentru a treia n-a mai fost cazul, Voiculescu sustrăgîndu-se până acum celulei care îi este repartizată cel puțin după faptele din dosarul ICA. Așadar, sunt necesare acum doar amnistiile lui Năstase și Vîntu. Cel care a compromis pentru totdeauna presa română, în loc să ajungă la pușcărie, a ajuns senator al României.
Foștii discipoli ai săi de la Ziua, Radu Tudor și cei ascunși la  lumea_justiției_lui_vintu_si_voiculescu.ro, sau prin alte locații, pun și ei umărul de ani buni la demolarea instituțiilor statului care se opun mafiei gulerelor albe, instituții atacate acum cu disperare de hienele care latră continuu dincolo de sticla antenelor.
0-SRI

Atacul asupra magistraților care-și mai fac meseria cu demnitate și onoare, judecători și procurori, câți or mai fi în țara asta, nu este însă perfect dacă nu este însoțit și de atragerea în marea hărmălaie de la televizor, fără o justificare reală, a Serviciului Român de Informații (SRI).

Neavând argumente reale așadar, pentru a ataca instituția pe care, spre exemplu, Vîntu încă o blesteamă că l-a ”stenogramat” când îl alimenta pe Nicolae Popa pe sub mână, cu fonduri de la FNI, sclavii acestuia, coordonați discret de comandantul Sorin Roșca Stănescu sau mr. Cornel Nistorescu, inventează acuzații hilare asupra unei instituții ai cărei angajați au vârsta medie a copiilor lor, dacă soțiile lor i-ar fi conceput la vârsta tinereții. Media de vîrstă a angajaților SRI este de 37 de ani, cu doi ani mai puțin decât avea fiul șantajistului Roșca Stănescu atunci când s-a împușcat în cap, nemaiputând suporta gândul că a accidentat mortal un om.
sorin ovidiu vintu

Atacurile tot mai dese asupra SRI, coordonate de securiști avortați din sistem, de sereiști cu mentalități securiste formate la școala lui Vlad, Măgureanu și Timofte, sau de tonomatele iresponsabile dar bine plătite ale unor grupuri infracționale bine organizate ale gulerelor albe, sunt dovezi clare ale faptului că SRI a ajuns să-i deranjeze nu numai pe spioni, ci și pe bandiți, pe cei mai mari bandiți ai țării pe care îi vedem la televizor cu cătușe la mîini, la cauciucul căruciorului, sau chiar cu ”pansamente” Burberry la gât.

Bandiții au ajuns să se teamă de SRI mai rău decât de poliție. Un așa-zis analist politic și militar pripășit de ceva vreme pe la Antena 3 și format la școala de presă de șantaj a lui Roșca Stănescu, a ajuns să sugereze pe blogul personal, într-o încercare disperată de compromitere a lucrătorilor antiteroriști ai SRI, că atentatul cu bombă de la Piatra Neamț ar putea fi ”un scenariu al serviciilor secrete” făcut în scop de a-și reface imaginea după ce s-ar fi implicat în acțiuni politice de partea lui Băsescu, un argument solid pentru un buget mare cerut zilele acestea de serviciile secrete, sau o perdea de fum pentru acoperirea scandalului din CSM.
Expertul Grigoraș
Expertul Grigoraș

Un alt individ folosit în campania din ultimele zile, la fel ca în campania din 2009, este un expert audio-video, Cătălin Grigoraș, care a spus ceea ce Vîntu repetă de câțiva ani, anume că ”interceptările folosite de Serviciul Român de Informații ca probe în anumite procese ar putea fi trucate”, Grigoraș fiind același expert care în 2009 declara că CD-ul cu filmulețul trucat ”Băsescu lovind un copil” ar fi fost contaminat cu markerul.  Referitor la interceptările SRI, desigur, ar putea fi trucate, la fel ca și interceptările FBI, CIA sau FSB, dar sunt? Răspunsul nu mai contează! Antena 3 titrează mare, sub expertul Grigoraș, pe fond galben: CUM SE FALSIFICĂ INTERCEPTĂRILE SRI.

Expertul Grigoraș a fost folosit, în urmă cu câțiva ani, la lansareasite-ului lumeajustitiei.ro, o altă armă folosită acum împotriva CSM și a altor instituții ale statului, site coordonat de alți doi discipoli de bază de-ai lui Sorin Roșca Stănescu, Răzvan Savaliuc și Adina Anghelescu.
Îmi amintesc că pe același expert Grigoraș l-am văzut cu câțiva ani în urmă în redacția de la Gardianul înainte, desigur, ca Gardianul să posteze pe site-ul său caseta trucată cu ”Băsescu părând că lovește un copil”.
ANDI TOPALA - diversionist la comandă
ANDI TOPALA – diversionist la comandă

In aceeași redacție se afla pe atunci și Andi Topală, un jurnalist care a fost și el subordonat al lui Roșca Stănescu la Gardianul lui Vîntu. Acest Topală a lansat, pe 20 decembrie 2012, o dezinformare specifică maestrului său, prin care anunță, chipurile, o dezvăluire a unui ofițer activ al SRI privind zice el, poliția politică pe care o practică Serviciul condus nu de Măgureanu sau Timofte, cum ne-am fi așteptat, ci de diplomatul George Cristian Maior.

Topală acționează de fapt după metoda deja brevetată de mașinăria de dezinformare anti-românească condusă de Voiculescu și Vîntu, printr-o armată de inși fără caracter, metodă despre care am mai scris pe acestblog și care constă în lansarea în online a unui material otrăvit (fals, trucat, mincinos etc) pentru a fi preluat apoi pe antenele mogulilor și prezentat drept adevăr absolut.
”Sursa Zilei va prezenta în curând mărturiile incendiare ale unui ofițer SRI activ despre poliția politică practicată la nivel înalt în structurile de informații. În așteptarea instalării Guvernului Ponta 2, deocamdată vă prezentăm o mostră a declarației olografe făcute de ofițerul SRI autorităților competente și îngropate de acestea într-un sertar. Am ascuns intenționat în declarație pasajele referitoare la autoritățile cărora li s-a adresat ofițerul urmând să o prezentăm integral – scria Topală pe site-ul său.
Dealtfel, foștii sau actualii angajați cu șira spinării curbată ai lui Voiculescu și Vîntu nici nu se mai sinchisesc să ascundă faptul că mint cu nerușinare, mai ales de când Victor Ponta a dovedit că se poate minți direct, în față, fără ocolișuri atît de costisitoare.
Materialul, publicat pe un site creat peste vară (Sursa Zilei), realizat de o anexă a fostului Gardianul, nu a atras inițial atenția pentru că, la acea dată, lumea se gândea la porcii de sacrificiu și nu la cei răspândiți în mediul online.
Ieri însă, după ce scandalul CSM s-a copt suficient de bine, magistrații fiind surprinși într-o încăierare de care nu i-ai fi crezut capabili –  pleava justiției românești sărind la gâtul a trei colegi care luptă împotriva corupției -,  numitul Topală Andi, care fusese PASIV mai bine de trei săptămâni în cazul anunțat pe 20 decembrie, primește sarcina să pună gaz pe foc și să reamintească povestea cu ACTIVUL din SRI.
art21 f7

 

Prin urmare updatează vechea comandă. ”Pentru că un important realizator TV de la o celebră televiziune națională și-a manifestat disponibilitatea de a dezbate subiectul privind dezvăluirile ofițerului SRI, informăm pe această cale cititorii, cu scuzele de rigoare, că amânăm publicarea documentului pentru ziua în care se va produce emisiunea, ținând cont de faptul că aceasta trebuie pregătită în cele mai mici amănunte, dar vă asigurăm că este o chestiune de câteva zile” – zice fostul pasiv, activat ieri, Topală.
(Pariem că ”televiziunea națională” aparține lui Dan Voiculescu??? Și că se numește ANTENA 3?)
Documentul publicat de TOPALĂ
Documentul publicat de TOPALĂ
Dacă te uiți cu lupa la facsimilul publicat de el, descoperi o filă dintr-o petiție adresată de un ofițer SRI unui ”președinte” (probabil de comisie) care pune niște întrebări din care ar rezulta că există un magistrat care ar fi ofițer acoperit al SRI ce ar fi cerut în repetate rânduri să fie scos din rândul acestei tagme și care ar fi fost întâmpinat cu refuz categoric de conducerea SRI. Astfel, magistratul respectiv ar fi fost obligat să jure strâmb declarând oficial că nu e acoperit, nici informator și nici colaborator al vreunui serviciu secret.
Dacă cele dezvăluite de Andi Topală ar fi adevărate, atunci SRI ar avea o mare problemă, magistraților fiindu-le interzis, prin lege, să fie agenți acoperiți ai unui serviciu secret, deci și SRI-ului să-i recruteze/angajeze/acopere.
Sunt însă adevărate cele scrise pe foaia tonomatului Topală? El zice că da, pentru că altfel n-ar fi postat cu litere mari și roșii un titlu ca acesta: Mărturii incendiare ale unui ofițer SRI activ despre poliția politică la nivel înalt”.
El nu se întreabă, ci afirmă, așa cum l-a învățat SRS.  
Nu publică, ci promite că publică.
Nu prezintă tot adevărul, ci doar o parte din el, și aceea vizibilă cu lupa, dar doar pe porțiuni.
Este exact tehnica dezinformării învățată la școala lui Roșca Stănescu.
Nu știm numele ofițerului SRI care face ”dezvăluirea”, nu știm numele sereistului șa-zis ”acoperit” din magistratură, nu știm despre ce act de poliție politică e vorba, cazul unui magistrat care ar fi și ofițer acoperit fiind unul de-a dreptul penal și nu unul de poliție politică, nu știm decât ce spune manipulatorul Topală.
Mai știm însă, din experiența anterioară, că stăpânii celor de teapa lui Topală urmăresc să scoată la rampă conducerea SRI, să atragă cu forța instituția condusă de Cristian Maior în mocirla dezbaterii publice tocmai acum, în plin scandal al magistraților de la CSM. Culmea, asta vine după ce, recent, premierul Ponta și-a subordonat serviciul secret al Ministerului de Interne, cunoscut mai bine sub numele de ”Doi și un sfert”, după exact 23 de ani de la înființare, serviciu folosit la greu în trecut în acțiuni de poliție politică.
În fine, nu este însă o informație clasificată faptul că Vîntu și alți mafioți din afaceri sau politică se află în arest, în dosarele aflate pe rolul instanțelor sau pe mâna procurilor și datorită înregistrărilor făcute profesionist de SRI la cererea instituțiilor care instrumentau cazurile respective (Parchet general, DNA, DIICOT etc). Aceasta deoarece SRI este autoritatea națională în materia interceptării comunicațiilor telefonice, iar celelalte instituții (DNA, SIE, Direcția Generală de Informații și Protecție Internă din cadrul MIRA și Direcția de Combatere a Crimei Organizate din IGPR), după obținerea autorizațiilor legale pentru interceptarea comunicațiilor, se adresază Serviciului pentru punerea în aplicare a acestora.
sri f9

 

Ieri, la solicitarea Hotnews, Serviciul Român de Informații a dat un comunicat de presă cu privire la materialul semnat de Andi Topală pe site-ul său obscur, document în care se afirmă că ofițerul care acuză Serviciul de poliție politică există, într-adevăr, că a făcut memorii către diverse instituții, conform dreptului său la petiție, că toate informațiile din acele memorii au fost verificate, nu numai de SRI, dar că ACUZAȚIILE NU SE CONFIRMĂ, ca să-l parafrazez, la culoare, pe Topală.
Iată mai jos comunicatul SRI:
„Materialul publicat reprezinta o parte dintr-un memoriu realizat de catre un cadru al institutiei noastre,  care a adresat de-a lungul timpului mai multe petitii si memorii catre diverse institutii, inclusiv catre Serviciului Roman de Informatii, ca forma de manifestare a dreptului de petitionare.
Cel in cauza a fost primit in audienta de catre factori abilitati din Serviciu, inclusiv la nivelul comisiilor desemnate pentru a clarifica/verifica aspectele semnalate, ce tineau de presupuse activitati care ar fi avut loc, in trecut, anterior demararii, in anul 2007, a procesului de transformare institutionala a Serviciului.
De asemenea, in cadrul institutiei, aceste semnalari primite, inclusiv spre competenta solutionare de laorganisme cu atributii in domeniu,  similar sesizate, au fost minutios verificate, evaluate si analizate,de catre comisii interne constituite la ordinul conducerii SRI, fara a fi identificate elemente care sa certifice ilegalitati sau practici neconforme cu cadrul normativ intern, in activitatea institutiei.
Rezultatele multiplelor verificari efectuate care nu au confirmat exisitenta unor practici ilegale – ce ar putea fi asimilate unor „activitati de politie politica”-, au fost comunicate, in conditiile legii, atat petentului cat si institutiilor sesizate de acesta. In acest context, petentul a confirmat ca este satisfacut cu demersurile facute de institutia noastra si de rezultatele comunicate.
Referitor la existenta ofiterilor  acoperiti in randul magistratilor, precizam faptul ca SRI actioneaza in conformitate cu legile si actele normative conexe activitatii sale specifice in acest domeniu specializat. In acest sens, Serviciul aplica cu strictete prevederile legii privind statutul judecatorilor si procurorilor, modificata si completata, potrivit carora acestora le este interzis sa detina calitatea de „lucrator operativ, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii”.
SRI se supune controlului concret si permanent exercitat de Comisia comuna permanenta a Camerei Deputatilor si Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activitatii sale, fata de orice siuatie in care sunt semnalate abuzuri sau incalcari ale cadrului legal ori a normelor interne ce guverneaza activitatea Serviciului. Subliniem ca SRI acorda o atentie deosebita si manifesta disponibilitate pentru clarificarea/verificarea tuturor semnalarilor de natura celor expuse mai sus, in conformitate cu valorile si standardele euroatlantice ale comunitatii de intelligence din care facem parte.
Consideram regretabil faptul ca si in aceasta situatie se incearca atragerea institutiei noastre in dezbaterea publica fara nici un fundament real, inclusiv cu sprijinul unor fosti angajati ai intitutiei noastre.”
Pentru că există totuși întrebări la care nu se dă răspuns în acest comunicat, iar Topală nu le-a pus deoarece nu adevărul îl interesează pe el câtă vreme ordinul de zi pe unitate (cum bine spunea ieri Tăpălagă într-un excelent editorial) dat de Dan Voiculescu este ”Atacați instituțiilestatului”, am avut o scurtă discuție explicativă cu purtătorul de cuvânt al SRI, Sorin Sava, încercând să aflu mai multe despre documentul provenit de la una dintre comisiile căreia i-a fost adresat și plasat în scop de manipulare în mediul online.
Dan Badea: Ofițerul care a făcut acea petiție este cadru activ al SRI sau a fost dat afară?

Sorin Sava: Da domnule, este cadru activ al SRI. N-a fost dat afară, nici nu s-a pus problema. Ofițerul acesta activ, căruia nu-i dăm numele, a făcut de-a lungul timpului mai multe memorii la diverse instituții, la comisii, la ONGuri, unde a dorit. De ce? Pentru că dreptul de petiționare nu este îngrădit nimănui din cadrul Serviciului. El a fost primit în audiență de conducerea Serviciului în repetate rânduri, inclusiv recent. Deci nu a fost chemat, că e o diferență, ci a fost primit, adică el a cerut să fie primit în audiență. A primit răspunsuri satisfăcătoare și a fost mulțumit de ceea ce a primit și de la conducerea serviciului și de la celelalte organisme unde a făcut petiții.

D.B.: Ați primit vreo solicitare din partea celor care au publicat anunțul ”incendiar” despre ”poliția politică” anunțată cu roșu deasupra semnăturii lui Topală?
Sorin Sava, purtătorul de cuvânt al SRI
Sorin Sava, purtătorul de cuvânt al SRI

 

S.S.: Nu, tocmai, ce m-a surprins pe mine a fost că domnul Andi Topală nu ne-a cerut un punct de vedere, deși am vorbit cu dânsul prin luna ianuarie după ce aflasem de materialul publicat prin decembrie, că începuseră să mă sune cei de la televiziuni să mă întrebe despre materialul respectiv apărut pe un site despre care nu știam nimic atunci. L-am sunat pe domnul Topală pe la începutul lunii ianuarie și după ce i-am urat la mulți ani, i-am spus că am văzut că are pe siteul acela un material, și l-am întrebat de ce nu ne-a cerut și nouă un punct de vedere despre aceasta? El ne solicitase, prin decembrie, un punct de vedere pe altă temă și i-am spus acum, domle cum ne-ați întrebat atunci despre ce v-a interesat, de ce nu ne-ați întrebat și despre asta?  ”Lăsați domle c-o să vedeți, cu siguranță o să ne mai auzim” – mi-a spus domnul Topală. Deci ne-a dat cu flit, pe românește, nu ne-a cerut un punct de vedere.

Noi când am fost solicitați am răspuns, că deja se știa în toată presa de ”senzaționalul” acela. Ne-au sunat cei de la Hotnews, ne-au cerut un punct de vedere vis a vis de informațiile apărute și l-am dat, el este publicat deja.
Cum se știe, magistraților le este interzis prin lege să fie ”lucratori operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii”. Ei dau anual o declarație pe această temă, sunt verificați etc. E o aberație să mai spui că azi există magistrați care ar fi ofițeri acoperiți. Categoric vă spunem că nu există așa ceva!
D.B: Știți la ce instituții a făcut ofițerul SRI acele petiții? A sesizat cumva ministrul justiției sau CSM, instituții care, conform legii 303 pot cere CSAT verificarea declarațiilor date de magistrați?
S.S.: Nu știu exact. Pot să vă spun câteva comisii la care el a făcut petiții și care ne-au solicitat un punct de vedere. În Comunicatul de presă pe care l-am dat, am afirmat că rezultatele verificărilor efectuate efectuate ”care nu au confirmat exisitenta unor practici ilegale – ce ar putea fi asimilate unor „activitati de politie politica”-, au fost comunicate, in conditiile legii, atat petentului cat si institutiilor sesizate de acesta”. S-au făcut comisii, s-au făcut cercetări…
D.B.: Vă amintiți dacă printre acestea a fost și comisia parlamentară de control a SRI?
SS.:Da, cu siguranță! A fost și Comisia pentru cercetarea abuzurilor și corupției din Camera Deputaților, au fot mai multe, nu le știu acum pe toate. Noi respectăm cadrul legal. Dacă ați observat, magistrații dau anual o declarație care poate fi verificată de ministrul justiției, de CSM, de CSAT.
D.B.: Este o întrebare totuși, la care revin. Conform legii 303/2004, vă citez, ”Consiliul Suprem de Apărare a Țării verifică, din oficiu sau la sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii ori a ministrului justiției” dacă declarațiile magistraților, date pe proprie răspundere ”că nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informații” sunt reale sau nu. În acest caz, ofițerul SRI s-a adresat CSM sau ministrului justiției să ceară CSAT verificarea celor semnalate de el privind sereistul acoperit din magistratură?
S.S.: Chiar nu știu dacă s-a adresat și ministrului justiției. Ce trebuie să se știe este că el este în continuare ofițer activ, pentru că mulți au întrebat dacă l-am dat afară. Nu l-am dat domnule afară, s-au făcut cercetări, comisii, era dreptul său legal la petiție.
D.B.: Mă refer la ofițerii acoperiți care au un statut special…
SS.: Domnule, nimic nu se face decât în condițiile legii. Dacă legea nu permite ca aceștia să fie puși pe masa comisiei, cu siguranță nu sunt puși. Acum trebuie văzut cadrul legal, ce se prevede în acest caz.
D.B.: Și dacă totuși ar fi venit o cerere de la CSAT cu privire la suspiciunea existenței unui magistrat care să fie și ofițer acoperit, SRI n-ar putea să ascundă documentele?
S.S.: Nu poate serviciul să ascundă nimic față de nicio instituție, mai ales față de cele care au control asupra ei. Domnule, sunt documente, mai ales dacă sunt clasificate, care sunt înseriate, înregistrate, clasificate pe perioade mari, deci nimeni nu-și permite așa ceva. Sunt documente în arhivă de acum 100 de ani. Toată activitatea desfășurată de serviciu este gestionată strict în cadrul legal.
1223400301-4  f11
UPDATE: (20.01.2013, orele 13.20): Ofițerul SRI, al cărui memoriu făcut în urmă cu câțiva ani și vizează finalul ”perioadei Timofte” (2005-2006) este folosit azi de potăile lui Dan Voiculescu pentru a ataca SRI și a acapara Justiția, a dat o scurta declarație pentru Evz, pe care o reproduc aici:

”Am făcut mai multe rapoarte în care am sesizat acele aspecte și le-am depus la mai multe instituții. Am fost primit în audiențe și de către conducerea acelor instituții și de către conducerea SRI. Ca urmare, s-au inițiat niște acțiuni, s-a tăiat în carne vie acolo unde s-au constatat niște adevăruri, s-a făcut ce trebuia făcut. Mai multe nu am ce să spun

Evenimentul Zilei a publicat și memoriul ofițerului SRI, pregătit pentru a ataca instituțiile statului (SRI, Justiție) și pentru ca reprentantul mafiei politico financiare din țara asta, Dan Voiculescu, să pună cizma lui de turnător ordinar al Securității și de partener de bază al aparatului ceaușist în afaceri (în perioada 1982-1989) pe gâtul românilor.
Informațiile de mai jos, au fost verificate și chiar dacă nu s-au confirmat, cred că merită să cunpoaștem conținutul integral accestui memoriu. Motiv pentru care îmi permit să-l postez și aici:

/* Style Definitions */ table.MsoNormalTable {mso-style-name:”Table Normal”; mso-tstyle-rowband-size:0; mso-tstyle-colband-size:0; mso-style-noshow:yes; mso-style-parent:””; mso-padding-alt:0in 5.4pt 0in 5.4pt; mso-para-margin:0in; mso-para-margin-bottom:.0001pt; mso-pagination:widow-orphan; font-size:10.0pt; font-family:”Times New Roman”; mso-ansi-language:#0400; mso-fareast-language:#0400; mso-bidi-language:#0400;}

Domnule preşedinte,
 
Subsemnatul … ofiţer în cadrul SRI, cu respectul cuvenit, vă solicit audierea mea în regim de urgenţă pentru a vă aduce la cunoştinţă abuzuri săvârşite de decidenţi SRI ca urmare a raportărilor efectuate atât la nivelul conducerii instituţiei cât şi la nivelul comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamenar asupra activităţii SRI.Întrucât domnul preşedinte…… mi-a comunicat în cadrul audierilor că cea mai mare parte din aspectele semnalate, altele decât cele care ţin de poliţie politică, nu sunt de competența comsiei conduse de domnia sa, vă supun atenţiei celelalte aspecte a căror gravitate o apreciaţi dumneavoastră.În concret, vă fac cunoscut un set de întrebări, la care propun să răspundă atât eu cât şi domnul prim adjunct Coldea, în şedinţe diferite, în ordinea stabilită de dumneavoastră. Prin recurgerea la o astfel de procedura consider că audierile se vor desfăşura la obiect şi într-un timp relativ scurt, membrii comisiei având posibilitatea să-şi  formuleze cu anticipaţie întrbarile corespunzătoare pe marginea subiectului ce se doreşte a fi detaliat.
 
Din această perspectivă, cu permisiunea dumneavoastră, formulez următoarele întrebări:
 
1 Este adevărat că, în pofida prevederilor legii 300 din 2004 republicata, privind statutul judecătorilor şi procurorilor, există magistraţi care colaborează cu serviciul de informaţii sau mai grav au stătu de ofiţer acoperit? Cunoaşteţi situaţia unui magistrat care pe parcursul mai multor ani a solicitat insistent să i se aprobe renunţarea la statutul de ofiţer acoperit fără a i se aprobă cererea? Este adevărat că în toţi aceşti ani magistratul a fost constrâns să încalce legea prin completarea unor declaraţii pe proprie răspundere prin care rezultă că nu face parte din rândul ofiţerilor acoperiţi, informatorilor şi colaboratorilor serviciilor de informaţii?
 
2 Aveţi cunoştinţă despre cazul unui ofiter care a interceptat ilegal convorbiri telefonice din dispoziţia unui lider politic judeţean, cu legături de autoritate la cel mai înalt nivel? Dacă da, ce obligaţii aveţi în astfel de cazuri şi de ce nu aţi dispus măsurile legale?
 
3. Care era statutul lui, ce probe deţinea la momentul arestării şi ce efecte ar fi produs în structura de vârf a instituţiilor în eventualitatea publicării-predării lor instituţiilor abilitate? Existau informaţii privitoare la iminenta sa suprimare fizică? Dacă da, au fost verificate în vederea identificării autorului/autorilor eventual şi celor care au dispus eliminarea sa fizică?
 
4. Ofiţerii care au marşat în direcţia ordonată de obţinerea unor date, informaţii şi documente ce ţin de poliţie politică(aspecte punctuale au făcut obiectul sesizării comisiei de control a SRI) au beneficiat de avansări promovări şi/sau li s-a oferit posibilitatea să-şi angajeze rudele apropiate în instituție drept recompensă pentru modul cum şi-au îndeplinit sarcinile? Au aceşti ofiţeri nou-angajați utilitate pe posturile pe care sunt încadraţi?
 
5. Există în SRI ofiţeri care sub o formă sau alta au refuzat să se implice personal sau prin direcționarea subordonaţilor în culegerea unor astfel de informaţii? Este adevărat că asupra acestora s-au dispus presiuni greu de suportat cu intenţia de a-i determina să-şi prezinte demisia, deşi calificativele obţinute de ei în ultimii ani erau de foarte bine?
 
6. Este adevărat că presiunile la care a fost supus unul dintre ofiţerii care nu s-a conformat au constat în practici ce încalcă în mod vădit drepturi prevăzute de Constituţie( art 21,22,26,41,52 şi 52), respectiv:- îngrădirea drepturilor de a se adresa instituţiilor abilitate, prin utilizarea unor forme de constrângere extreme?- declanşarea unor provocări a căror finalitate a fost ştirbirea autorităţii în fața subalternilor sau în cadrul colectivului din care face parte?- combinaţii ce au vizat terorizarea să psihică, având ca victime colaterale membrii familiei ofiţerului- provocări care au condus la deteriorarea climatului şi a relaţiilor din familie?- sancţiuni pentru situaţii neconforme cu realitatea?- diminuări salariale pentru fapte care nu cădeau în sarcina sa?- acordarea cu întârziere a soldei?- punerea în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile?
 
7. Există ofiţer sancţionat căruia, din dispoziţia dumneavoastră, contrar reglementărilor, nu i s-a adus la cunoştinţă măsura luată asupra lui şi nici cauzele care au stat la baza aplicării ei? Aceeaşi situaţie şi în cazul calificativului acordat?
 
8.Este adevărat că ofiţerul care şi-a exprimat în scris şi în mod repetat intenţia de a-i raporta domnului director abuzurile şi practicile de poliţie politică din instituţie a fost obstrucționat permanent în acest drept al său? Mai mult, au existat situaţii când ofiţerului i se aducea la cunoştinţă că este aşteptat la raport de domnul director, iar după ce acesta se deplasa sute de km constata că decidentul este în concediu de odihnă sau, în alte cazuri era aşteptat de cadre delegate de dumneavoastră? Există o prevedere în regulament potrivit căreia repetarea faptelor de care se face vinovat un cadru militar se redirecţionează la nivelul ierarhic superior acestuia, în speţă domnului director? De ce nu s-a aplicat regulamentul în acest caz?
 
9. Pentru a constrânge ofiţerii incomozi să-şi dea demisia, utilizaţi drept instrument neacordarea/amânarea acordării autorizaţiei la informaţiile clasificate, profitând de o prevedere a legii potrivit căreia persoanei supuse verificării nu i se aduce la cunoştinţă motivul pentru care se referă eliberarea autorizaţiei? Există situaţii de depăşire cu mult peste termenul prevăzut de lege pentru eliberarea autorizaţiei? Ce se ascunde în spatele acestui exces şi cine se face responsabil de nerespectarea prevederilor legii?
 
10. Există ofiţeri care nu au beneficiat de decontarea cheltuielilor de transport pe perioada concediilor, în ciuda prevederilor legale deşi au solicitat în nenumărate rânduri, inclusiv în scris, acordarea acestui drept? Care este raţiunea pentru care s-a acordat în mod arbitrar acest drept?
 
11. Există ofiţeri cărora, din ordinul dumneavoastră li s-a comunicat în mod oficial că au fost înaintaţi în grad înainte de termen fără ca acest lucru să concorde cu realitatea? Realizaţi impactul unei astfel de minciuni care finalizate ies la iveală, fie şi după ani de zile? Consideraţi că în acest mod i s-a încălcat reputaţia?
 
12. Există practici, recomandate de dumneavoastră , potrivit cărora decizii importante privind: – cuantumul salarial obţinut pe postul transferat- funcţia reală pe care urmează să se transfere- conţinutul şi modul de aplicare a unor ordonanţe/ ordine cu caracter intern- drepturi băneşti acordate în anumite situaţii- condiţii de cazare Nu se aduc la cunoştinţa cadrelor sau, în alte cazuri sunt dezinformate(prin transmiteri pe cai indirecte a unor mesaje disparate şi implicit incoerente) sau, mai grav, minţite în legătură cu situaţia existentă? Dacă da, conştientizaţi consecinţele confuziei şi neîncrederii generate în corpul acestor ofiţeri pentru care minciuna reprezintă un subterfugiu mizerabil, iar onoarea şi demnitatea virtuţi supreme?
 
13. Cunoaşteţi că ofiţerul care şi-a făcut cunoscută în scris intenţia de a sesiza comisiei unele abuzuri precum şi faptul că instituţia nu este echidistanta politic, a fost amenințat cu trecerea imediată în rezervă (fără a exista motive care să susţină decizia), dar şi cu suprimarea fizică? Din aceleaşi considerente acelaşi ofiţer a fost ameninţat cu sesizarea Parchetului?  La ordinul cui s-a apelat la aceste forme extreme de şantaj, din moment ce el avea obligaţia legală să raporteze comisiei parlamentare?
 
14. Este adevărat că aţi dispus ca prin combinaţii judiciare elaborate şi corelate ofiţerul incomod să fie atras în activităţi infracţionale de către cadre active şi în rezervă care au primit ordine stricte în acest sens? Pentru ce se doreşte cu atâta consecventa că acest ofiţer să fie anchetat?
 
15. Cunoaşteţi situaţia unui ofiţer care, timp de peste patru ani, a transmis conducerii SRI zeci de raportări punctuale verificabile(cine, când , unde, etc) privind abuzuri şi acţiuni de poliţie politică? Ce s-a întâmplat cu acele raportări transmise în marea lor majoritate după producerea evenimentelor? Dar cu casetele ce conţin discuţiile purtate pe aceleaşi teme?
 
16. Puteţi preciza de câţi ani este monitorizat continuu acest ofiţer? Câţi lucrători au fost angrenaţi? Ce mijloace s-au folosit şi care este costul total al operaţiunilor derulate? Acceptaţi că ofiţerul are o conduită ireproşabilă din moment ce, în pofida provocărilor/ monitorizărilor îndelungate, nu există nicio dovadă să susţină contrarul?
 
17. S-a procedat vreodată la dezinformări sau contrafacerea unor probe în ceea ce-l priveşte pe ofiţeri? Dacă deţineţi probe privind orice nerespectare a reglementărilor interne sunteţi de acord să îi cereţi să întocmească un raport pe marginea împrejurării respective? La solicitările sale repetate i s-a comunicat că nu i se poate reproşa nimic, atât în plan profesionat cât şi sub palier contrainformativ? Dacă lucrurile stau aşa, cum explcati măsurile dispuse împotrivă să?
 
18. În baza principiului necesităţii de a cunoaşte prevăzut de legea 82 din 2002 puteţi pune la dispoziţia comisiei toate raportările sale olografe privind abuzurile la care a fost supus şi ilegalităţile săvârşite de decidenţi? Ce acţiuni aţi întreprins în urma raportărilor sale, altele decât cele referitoare la monitorizarea sa permanentă?
 
19. Cunoaşteţi că deşi aţi dispus ca ofiţerul să fie transferat pe cât posibil de mult, (pentru că nu are studiile prevăzute), a fost apreciat cu calificativul de foarte bine(98 de puncte) în pofida presiunilor la care a fost supus?
 
20. Ce şanse la o viaţă normală îi mai acordaţi unei persoane care a cutezat să vă pună întrebările de mai sus, persoana care, în naivitatea lui de ofiţer SRI, încă mai aspira la o cultură europeană şi valori democratice?
 
Rog transmiterea setului de întrebări tuturor membrilor Comisiei, inclusiv domnului director al SRI căruia, cu respectul cuvenit, îi solicit şi pe această cale aprobarea ieşirii la raport.Dată fiind necesitatea respectării cadrului legal privitor la condiţiile de acces la informaţiile clasificate, rog Comisia să-mi confirme în scris, înainte de audiere, dacă în integralitatea componenței sale este abilitată să ia act de informaţiile deţinute, în totalitate sau în parte, în baza principiului necesităţii de a cunoaşte prevăzut de actele normative în domeniu”.
 
Dan Badea

Codul deontologic și Statutul JURNALISTULUI

/* Style Definitions */ table.MsoNormalTable {mso-style-name:”Table Normal”; mso-tstyle-rowband-size:0; mso-tstyle-colband-size:0; mso-style-noshow:yes; mso-style-parent:””; mso-padding-alt:0in 5.4pt 0in 5.4pt; mso-para-margin:0in; mso-para-margin-bottom:.0001pt; mso-pagination:widow-orphan; font-size:10.0pt; font-family:”Times New Roman”; mso-ansi-language:#0400; mso-fareast-language:#0400; mso-bidi-language:#0400;}

– document adoptat în reuniunea Convenției Organizațiilor Media (COM)din 23-24 octombrie 2009 –
1. JURNALISTUL ŞI MASS-MEDIA
1.1 Jurnalistul este persoana care se ocupă de colectarea, fotografierea, înregistrarea, redactarea, editarea sau publicarea de informaţii referitoare la evenimente locale, naţionale, internaţionale de interes public, cu scopul diseminării publice, câştigându-şi traiul în proporţie semnificativă din această activitate.
1.2. Jurnalistul îşi va exercita profesia în scopul servirii interesului public, conform propriei sale conştiinţe şi în acord cu principiile prevăzute de normele profesionale şi prezentul Cod Deontologic.
1.3. În accepţiunea acestui cod, mass-media reprezintă totalitatea mijloacelor de informare în masă indiferent de platforma tehnologică, înfiinţate şi administrate în acest scop.
2. INTEGRITATE
2.1. Jurnalistul este dator să semnaleze neglijenţa, injustiţia si abuzul de orice fel.
2.2 Jurnalistul are dreptul de a fi informat, la angajare, asupra politicii editoriale a instituţiei mass media.
2.3. Jurnalistul are dreptul de a se opune cenzurii de orice fel.
2.4. Jurnalistul are dreptul la clauza de conştiinţă. El are libertatea de a refuza orice demers jurnalistic împotriva principiilor eticii jurnalistice sau a propriilor convingeri.
Această libertate derivă din obligaţia jurnalistului de a informa publicul cu bunăcredinţă.
2.5. Implicarea jurnalistului în orice negocieri privind vânzarea de spaţiu publicitar sau atragerea de sponsorizări este interzisă.
3. CONFLICTE DE INTERESE
3.1. Jurnalistul va evita să se afle într-o situaţie de conflict de interese. Instituţiile mass media vor asigura jurnalistului un mediu de lucru în care se practică o separare totală a activităţilor jurnalistice de cele economice.
3.2. Pentru a evita conflictele de interese, se recomandă ca jurnalistul să nu fie membru al vreunui partid politic.
3.3. Jurnalistului îi este interzis să fie informator sau ofiţer acoperit al unui serviciu secret.
3.4. Jurnalistul trebuie să depună anual o declaraţie de interese la conducerea instituţiilor mass-media la care este angajat sau cu care colaborează. Se recomandă ca mass-media să facă publice online respectivele declaraţii. Jurnalistul poate decide unilateral să îşi facă publică declaraţia de interese pe site-ul unei organizaţii profesionale.
4. CADOURI, SPONSORIZĂRI ŞI ALTE BENEFICII
4.1. Folosirea statutului de jurnalist şi a informaţiilor obţinute în exercitarea meseriei pentru a obţine beneficii personale sau în favoarea unor terţe părţi este inacceptabilă şi constituie o gravă încălcare a normelor deontologice.
4.2. Jurnalistul nu va accepta cadouri în bani, în natură sau orice alte avantaje care îi sunt oferite pentru influenţarea actului jurnalistic. Se permite acceptarea de materiale promoţionale sau a altor obiecte cu valoare simbolica. Dacă un jurnalist participă la deplasări în interes de serviciu la care a fost invitat, va face publică modalitatea de finanţare a deplasării.
4.3. În exercitarea profesiei şi în relaţiile pe care le întreţine cu autorităţile publice sau cu diverse persoane juridice de drept privat (societăţi comerciale, fundaţii, asociaţii, partide, etc), jurnalistului îi sunt interzise înţelegeri care ar putea afecta imparţialitatea sau independenţa sa.
5. CORECTITUDINE
5.1. Jurnalistul care distorsionează intenţionat informaţia, care face acuzaţii nefondate, plagiază, foloseşte fără drept fotografii sau înregistrări audio-video sau defăimează săvârşeşte abateri profesionale de maximă gravitate.
5.2. Jurnalistul va atribui citatele cu acurateţe. Citatele trebuie să fie exacte, iar în cazul citării parţiale, jurnalistul are obligaţia de a nu denatura mesajul persoanei citate.
5.3. În spiritul corectei informări a publicului, în cazul autorilor de produse jurnalistice care nu deţin statutul de jurnalişti profesionişti, se impune precizarea statutului acestora.
5.4. Este obligatorie separarea clară a produselor jurnalistice de cele realizate în scop publicitar. Materialele în scop publicitar vor fi marcate distinct şi vor fi prezentate astfel încât să nu poată fi confundate cu cele jurnalistice.
6. VERIFICAREA INFORMAŢIILOR
6.1. Jurnalistul va face demersuri rezonabile pentru a verifica informaţiile înainte de a le publica. Informaţiile false sau cele despre care jurnalistul are motive temeinice să creadă că sunt false nu vor fi publicate.
7. RECTIFICAREA ERORILOR
7.1. Jurnalistul are datoria de a corecta cu promptitudine orice eroare semnificativă apărută în materialele publicate.
7.2. Dreptul la replică se acordă atunci când cererea este apreciată ca fiind îndreptăţită şi rezonabilă. Dreptul la replică se publică în condiţii similare cu materialul jurnalistic vizat, în cel mai scurt timp posibil. Dreptul la replică poate fi solicitat în termen de 30 de zile calendaristice de la apariţia produsului jurnalistic.
8. SEPARAREA FAPTELOR DE OPINII
8.1. În relatarea faptelor şi a opiniilor, jurnalistul va acţiona cu bună-credinţă.
8.2. Jurnalistul nu are dreptul să prezinte opinii drept fapte. Jurnalistul va face demersuri rezonabile pentru a separa faptele de opinii.
8.3. Jurnalistul trebuie să exprime opinii pe o bază factuală.
9. VIAŢA PRIVATĂ
9.1. Jurnalistul este dator să respecte dreptul la viaţa privată şi demnitatea persoanelor (inclusiv aspectele care ţin de familie, domiciliu şi corespondenţă).
9.2. Amestecul în viaţa privată este permis numai atunci când interesul public prevalează în faţa protecţiei imaginii persoanei. În astfel de cazuri, îi este permis jurnalistului să prezinte public fapte şi informaţii care privesc viaţa privată.
10. PROTECŢIA VICTIMELOR
10.1. Identitatea victimelor accidentelor, calamităţilor, infracţiunilor, cu precădere cele ale agresiunilor sexuale, nu trebuie să fie dezvăluită, cu excepţia situaţiei în care există acordul acestora sau al familiei (când persoana nu este în măsură să-şi dea acordul) sau când prevalează interesul public. De acelaşi regim de protecţie a identităţii beneficiază şi persoanele defavorizate (bolnavi, persoane cu dizabilităţi, refugiaţi, etc.).
11. PROTECŢIA MINORILOR
11.1. Jurnalistul va proteja identitatea minorilor implicaţi în evenimente cu conotaţie negativă (accidente, infracţiuni, dispute familiale, sinucideri, etc), inclusiv ca martori. În acest sens, înregistrările video şi fotografiile vor fi modificate pentru protejarea identităţii minorilor.
11.2. Fac excepţie situaţiile în care interesul public cere ca minorii să fie identificaţi. De asemenea, fac excepţie cazurile în care jurnalistul acţionează, cu acordul părinţilor sau tutorilor, în interesul superior al minorului.
12. DETALIEREA ELEMENTELOR MORBIDE
12.1. Jurnalistul va evita descrierea detaliate de tehnici şi metode infracţionale, tehnici suicidale, vicii şi nu va utiliza imagini violente şi alte elemente morbide. De asemenea, jurnalistul va evita să provoace, să promoveze şi să dezvolte subiecte de presă pe marginea unor evenimente morbide. Infracţiunile, crimele, terorismul, precum şi alte activităţi crude şi inumane nu trebuie încurajate sau prezentate într-un mod pozitiv.
13. DISCRIMINAREA
13.1. Jurnalistul este dator să nu discrimineze şi să nu instige la ură şi violenţă. Se vor menţiona rasa, naţionalitatea sau apartenenţa la o anumită comunitate (religioasă, etnică, lingvistică, sexuală, etc) numai în cazurile în care informaţia este relevantă în cadrul subiectului tratat.
14. PREZUMŢIA DE NEVINOVĂŢIE
14.1. Jurnalistul este dator să respecte prezumţia de nevinovătie, astfel încât nici un individ nu va fi prezentat drept făptuitor până când o instanţă juridică nu se va fi pronunţat, printr-o decizie definitivă şi irevocabilă.
14.2. Nu se vor aduce acuzaţii fără să se ofere posibilitatea celui învinuit să îşi exprime punctul de vedere. În cazul unor păreri divergente, jurnalistul va da publicităţii punctele de vedere ale tuturor părţilor implicate.
15. PROTECŢIA SURSELOR
15.1. Jurnalistul are obligaţia de a păstra confidenţialitatea surselor în cazul în care acestea solicită acest lucru, dar şi în cazul în care dezvăluirea identităţii surselor le poate pune în pericol viaţa, integritatea fizică şi psihică sau locul de muncă.
15.2. Protecţia secretului profesional şi a confidenţialităţii surselor este în egală măsură un drept şi o obligaţie al jurnalistului.
16. TEHNICI SPECIALE DE COLECTARE A INFORMAŢIILOR
16.1. Ca regulă generală, jurnalistul va obţine informaţii în mod deschis şi transparent. Folosirea tehnicilor speciale de investigaţie jurnalistică este justificată atunci când există un interes public şi când informaţiile nu pot fi obţinute prin alte mijloace.
16.2. Utilizarea tehnicilor speciale de investigaţie trebuie să fie menţionată explicit în momentul publicării informaţiilor. 
STATUTUL JURNALISTULUI 
ELABORAT DE CONVENTIA ORGANIZATIILOR DE MEDIA
  
1. Profesiunea de jurnalist este libera si independenta, în concordanta cu principiile dreptului la libera exprimare si ale dreptului la informatie, enuntate de Declaratia Universala a Drepturilor Omului, de Conventia Europeana a Drepturilor Omului, de Constitutia României, precum si de Codul Deontologic al Jurnalistului, ce face parte integranta din prezentul Statut .
2. Jurnalisteste acea persoana care exercita dreptul inviolabil la libera exprimare si a carei principala sursa de venituri este obtinuta din realizarea de produse jurnalistice – fie ca angajat, fie independent – indiferent de domeniul mass-media în care lucreaza (presa scrisa, audiovizual, online, etc.).
3. Profesiunea de jurnalist este recunoscuta de organizatiile profesionale, patronale si sindicale, semnatare ale acestui Statut.
4. Rolul, conduita profesionala, drepturile si obligatiile jurnalistului sunt prevazute în Codul Deontologic al Jurnalistului, parte integranta a acestui statut.
5. Prevederile Codului Deontologic sunt liber consimtite de jurnalistii membri ai organizatiilor profesionale, patronale si sindicale, semnatare ale acestui statut.
6. Implementarea prevederilor prezentului statut, precum si ale Codului Deontologic cade în sarcina organului specializat al fiecarei organizatii semnatare.
7. Unitatea de implementare poate media orice litigiu dintre jurnalist si angajator.
8. Jurnalistul are dreptul sa se adreseze unitatii de implementare în litigiile dintre el si angajator, referitoare la exercitarea profesiei.
9. Nici una dintre prevederile statutului, ale Codului Deontologic sau ale Contractului Colectiv de Munca nu poate fi interpretata contrar principiilor internationale privitoare la libera exprimare.
10.  Jurnalistii  ce nu sunt membrii nici uneia dintre organizatiile semnatare   ale prezentului statut vor putea depune o declaratie de acceptare a prevederilor acestuia la secretariatul Conventiei Organizatiilor de Media.
11.  În egala masura, prezentul statut este deschis spre aderare tuturor organizatiilor profesionale, patronale si sindicale ale jurnalistilor ce nu au participat la elaborarea lui, dar care se regasesc în prevederile acestuia.
Prezentul statut a fost adoptat de catre Conventia Organizatiilor de Media, la Sinaia, în perioada 9 – 11 iulie 2004.

 

Crezul jurnalistului

jas13-32-typewriter

Cred în profesia de jurnalist

  • Walter Williams, Decanul Școlii de Jurnalistică, Universitatea din Missouri (1908-1935)
    Walter Williams, Decanul Școlii de Jurnalistică, Universitatea din Missouri (1908-1935)

    Cred că ziarul făcut pentru masele largi de oameni este un act de încredere publică; cred că toți cei care au legătură cu el sunt, în cel mai înalt grad al responsabilității lor, garanți ai încrederii publice, că acceptarea unui serviciu mai mic decât serviciul public este o trădare a acestei încrederi.

  • Cred că o gândire limpede și o formulare clară, acuratețea și onestitatea sunt fundamentale pentru jurnalismul de calitate
  • Cred că un ziarist ar trebui să scrie numai despre ce știe, în adâncul inimii sale că este adevărat.
  • Cred că cenzurarea știrilor, pentru orice alt motiv cu excepția bunăstării societății, este de neiertat
  • Cred că nimeni nu ar trebui să scrie ca ziarist ceea ce nu ar spune ca om. Că trebuie să eviți să mituiești pe cineva tot atât de mult cât să te lași mituit de alții; că nu poți să scapi de răspunderea individuală sub motiv că ai primit instrucțiuni sau dividende de la alții.
  • Cred că publicitatea, știrile și editorialele ar trebui să servească, în aceeași măsură, interesele cititorilor; că aceeași cantitate de adevăr util și de imparțialitate ar trebui să se regăsească în toate; că testul suprem pentru jurnalismul de calitate este gradul în care servești publicul.
  • Cred că jurnalismul care reușește cel mai bine – și cel mai bun merită succesul – se teme de Dumnezeu și respectă omul; este în totalitate independent, neclintit în fața opiniilor îndârjite sau în fața lăcomiei de putere, constructiv, tolerant, dar niciodată nepăsător, ponderat, răbdător, întotdeauna respectuos față de cititori, dar în același timp curajos. Nedreptatea îl revoltă, favoritismele și zgomotul mulțimilor nu îl influențează; el caută să dea fiecăruia o șansă, o șansă egală atâta timp cât legile, traiul decent și recunoașterea solidarității umane îl ajută; este profund patriot, promovând în mod sincer înțelegerea internațională și consolidând frăția între state; este un jurnalism al umanismului lumii de azi și pentru lumea de azi.PEREZI
– 
I believe in the profession of journalism.
I believe that the public journal is a public trust; that all connected with it are, to the full measure of their responsibility, trustees for the public; that acceptance of a lesser service than the public service is betrayal of this trust.
I believe that clear thinking and clear statement, accuracy and fairness are fundamental to good journalism.
I believe that a journalist should write only what he holds in his heart to be true.
I believe that suppression of the news, for any consideration other than the welfare of society, is indefensible.
I believe that no one should write as a journalist what he would not say as a gentleman; that bribery by one’s own pocketbook is as much to be avoided as bribery by the pocketbook of another; that individual responsibility may not be escaped by pleading another’s instructions or another’s dividends.
I believe that advertising, news and editorial columns should alike serve the best interests of readers; that a single standard of helpful truth and cleanness should prevail for all; that the supreme test of good journalism is the measure of its public service.journalists creed
I believe that the journalism which succeeds best – and best deserves success – fears God and honors Man; is stoutly independent, unmoved by pride of opinion or greed of power, constructive, tolerant but never careless, self-controlled, patient, always respectful of its readers but always unafraid, is quickly indignant at injustice; is unswayed by the appeal of privilege or the clamor of the mob; seeks to give every man a chance and, as far as law and honest wage and recognition of human brotherhood can make it so, an equal chance; is profoundly patriotic while sincerely promoting international good will and cementing world-comradeship; is a journalism of humanity, of and for today’s world.
– Walter Williams

Câți dintre jurnaliștii români respectă valorile fundamentale ale profesiei lor?!

 

st1:*{behavior:url(#ieooui) }

101032Nu mă refer aici la angajații lui Voiculescu, Ghiță, Vîntu, Iacob, sau alți cârnățari care și-au mutat mașinile de tocat carne în redacții de ziare, au pervertit conștiințe și și-au umflat conturile din bănci compromițînd și decredibilizând armate de ziariști.
Câți mai sunt ziariști? Câți mai suntem? Greu de aflat!…
Eu unul, în ultimii doi ani am executat comenzile șantajistului Mihai Iacob, chiar dacă proba concretă a șantajului mi-a venit abia după ce am demisionat din cîrnățăria acestuia și o voi publica mai încolo, pe acest blog.
Cu toate acestea, nu pot invoca, în apărarea mea, faptul că n-am știut că execut comenzile unor escroci. Așadar, conform documentului de la sfîrșitul acestor considerații, nu pot scăpa de responsabilitatea faptelor mele. ”Nu poți să scapi de răspunderea individuală sub motiv că ai primit instrucțiuni sau dividende de la alții” – spunea în urmă cu aproape un secol, jurnalistul american Walter Williams, ziarist care n-a avut neșansa să se nască într-o societate călcată pe grumaz de cizma sovietică și de ticăloșia neaoșă românească. Este adevărat, nu pot scăpa de răspundere, dar pot să repar, prin penitență, autodenunț și onestitate ceea ce m-am temut să cunosc știind prea bine ce-aș descoperi dacă aș căuta cu tot dinadinsul adevărul.
Ca sclav al lui Iacob am acceptat doar punctul de vedere al cârnățarului ceea ce încalcă codul deontologic al profesiei, dar acesta a fost prețul pe care a trebuit să-l plătesc după un an de șomaj într-o lume a presei hăituite de cârnățari și mafioți de talia unor Voiculescu sau Vîntu.
Mulți dintre noi au devenit bloggeri, dar asta nu e o soluție pentru a-ți întreține familia (blogul nu-ți aduce bani de întreținere), mai ales dacă ai copii ce sparg tiparele intelectuale ale școlii românești de plagiatori conduse de tute precum Andronescu, sau de dictatori precum Nistor – epsilon pe doi, copii pe care vrei să-i scoți dintre bizoni și să-i trimiți la școala adevărată din Occident care nu strivește caractere.
Cu toate astea, profesia de jurnalist trebuie respectată pentru că este una dintre profesiile care ajută la salvarea nației ăsteia atât de greu încercate.
Sunt unul dintre susținătorii introducerii în Strategia Națională de Securitate a României, la capitolul vulnerabilități, a campaniilor de presă la comanda mafioților sau a capilor crimei organizate gen Voiculescu sau Vîntu (fenomenul campaniilor de presă la comandă cu scopul de a denigra instituţii ale statului, prin răspândirea de informaţii false despre activitatea acestora“, dar şi  “presiunile exercitate de trusturi de presă asupra deciziei politice în vederea obţinerii de avantaje de natură economică sau în relaţia cu instituţii ale statului”). Cei care se opun acestui amendament sunt fie dezinformați, fie idioți, fie interesați în manipularea populației prin intermediul presei.
Presa, ca și statul român, au fost și sunt încălecate de interese care nu sunt ale românilor corecți, ci ale celor mai ticăloși dintre noi, ale celor care fie au participat direct, ca Iliescu, fie s-au născut din criminalii care i-au călărit pe români după 1946, fie sunt infractori semi-analfabeți gen Becali, fie sunt alfabetizați dar hoți și mitomani, gen Ponta – plagiatorul.
Presa românească are nevoie de o lege care să-i interzică unui cîrnățar să desfășoare activități editoriale, sau să folosească șantajul ca instrument de îmbogățire sau de ascensiune politică, instrumente atît de dragi unui Roșca Stănescu sau unor chirieaci multimilionari.
Mihai Iacob, zis Viermele
Mihai Iacob, zis Viermele
Personal, sunt pe cale să renunț și eu la presă (deja sunt șomer de trei luni), după doi ani de sclavie pe moșia unui cârnățar șantajist al PDL, despre care tocmai am aflat că dacă un om de afaceri refuza să semneze cu el un contract de publicitate de, să zicem, 50.000 de euro, îl dădea ”pe mâna lui Dan Badea”, căruia îi cerea să-i găsească ”călcâiul lui Ahile”. Și cum toți oamenii de afaceri au slăbiciuni, ”călcâie” mai ușor sau mai greu de găsit, cârnățarul profita de asta. Sigur, habar n-aveam ce făcea derbedeul în lumea lui. Lumea mea era extrem de redusă: redacția pe care n-aveam voie s-o părăsesc decât cu bilet de voie. Intra Iacob și, de la ușă, dădea comanda: ”Dan Badea, ia o hârtie și un pix și vino la mine”. Scriam propozițiile ”sfinte”, așa cum scriu azi cei care au rămas în locul meu la Curentul, și apoi construiam textul. Sigur, aveam grijă ca totul să fie legal, în sensul Codului Penal, dar nu în sensul Codului deontologic al jurnalistului. Se știe că neverificarea unei informații din trei surse este, conform codului deontologic al jurnalistului, o încălcare a legii jurnalismului. Cui îi mai păsa însă de legile care
guvernează meseria când Antena 3 a spurcat o națiune cu rahatul ventilat secundă de secundă în creierele bizonilor?
biografie bodgan chirieac blog vedete
 
Cum s-a ajuns aici?
Am ascultat recent într-un interviu televizat realizat de colegul Turcescu, o dezvăluire făcută de Cristian Sima, brockerul refugiat în Islanda și am aflat astfel că presa a ajuns sub călcâiul mafioților cu sprjinul și participarea directă a șefului Clubului Român de Presă, adulatul Cristian Tudor Popescu, inginerul care a devenit un guru al crimei organizate din țara asta. CTP, a dezvăluit Sima, știa încă din prima jumătate a anilor 2000 că Bogdan Chirieac era un traficant ordinar de influență și, cu toate astea, și l-a luat asociat la înființarea ziarului Gândul.

/* Style Definitions */ table.MsoNormalTable {mso-style-name:”Table Normal”; mso-tstyle-rowband-size:0; mso-tstyle-colband-size:0; mso-style-noshow:yes; mso-style-parent:””; mso-padding-alt:0in 5.4pt 0in 5.4pt; mso-para-margin:0in; mso-para-margin-bottom:.0001pt; mso-pagination:widow-orphan; font-size:10.0pt; font-family:”Times New Roman”; mso-ansi-language:#0400; mso-fareast-language:#0400; mso-bidi-language:#0400;}

”Când s-a creat ziarul Gândul, Mircea Dinescu mi-a spus uite, s-a spart gașca la Taher, la Adevărul și CTP-ul a venit la mine că vrea să facă ziar cu mine și ne trebuie niște bani. Te bagi? Și, trebuie să recunosc că eram încântat.(…) Numai că aveam condiția ca Bogdan Chirieac să nu fie în această afacere. Asta era condiția mea. Și atunci, discutând cu Cristian Tudor Popescu, i-am spus domle eu intru in afacere dar să nu fie Chirieac! (…) Și eu i-am spus: uite de ce nu-l vreau pe Chirieac, pentru motivul cu…conturile din Elveția, a luat bani de la Ericsson și i-a dat la politicieni și se ține cu trafic de influență contra cost și nu vreau să fiu amestecat în chestiile astea. Că una era ce-am crezut la început că e lobbist, că îți prezintă lume și astfel pot să dezvolt piața de capital, (…) Dar după aia când am văzut că lobbyul ăsta nu este altceva decât un trafic de influență, am zis nu mă interesează. N-aveam de gând să fac afaceri cu statul, știam, am trăit în Italia zi de zi perioada Mâini Curate, știam ce s-a întâmplat….La câteva zile după aceea m-a dus Mircea Dinescu la Sorin Ovidiu Vîntu. Care Sorin Ovidiu Vîntu îi dădea lui Dinescu un milion de dolari ca să facă ziarul Gândul și își freca mâinile că uite ce bine că l-am cumpărat pe CTP. Era în al nouălea cer. Mi-a și spus că unii colecționează timbre, unii colecționează tablouri și el colecționează oameni”. – fragment din interviul luat de Robert Turcescu lui Cristian Sima și difuzat pe 29 noiembrie 2012 la B1TV.
Așadar, preacinstitul CTP, care mârâie ca o potaie bolnavă de hemoroizi peste tot pe unde clipește ecranul televizorului, știa că acela pe care l-a pus redactor șef la Gândul era un traficant de influență, iar, ca bonus, banii pentru înființarea ziarului șefului Clubului Român de Presă, preveneau, via măscăriciul rusofil Dinescu, de la SOV. 
Update: Dealtfel, Cristian Tudor Popescu a fost impus opiniei publice, în mai multe rânduri, drept cel dintâi jurnalist al patriei, tot de SOV, prin campania ”10 pentru România”, condusă de co-fondatorul Clubului Român de Presă, Mihai Tatulici, un alt dinozaur comunist al presei de tip mafiot. Când n-a mai fost bun CTP, i-a luat locul un alt măscărici, Mircea Badea, lătrăul de serviciu al lui Dan Voiculescu. C’așa e’n presă! – cum ar spune Toma Caragiu.Cum să faci presă adevărată când singura instituție care putea să sancționeze profesional încălcările deontologice din breaslă era constituită din șmecherași cumpărați la bucată de capii crimei organizate din România sau Rusia. Mai mult, CNA, condusă de liberalul Răzvan Popescu a permis toate derapajele lui Voiculescu, ceea ce înseamnă că lipsa de caracter și surplusul de bani au făcut casă bună peste tot pe unde trebuia să treacă filtrul deontologiei profesionale din presa românească.
Cineva la care țin m-a acuzat recent că nu mai sunt credibil după ce am luat bani de la ticălos.

/* Style Definitions */ table.MsoNormalTable {mso-style-name:”Table Normal”; mso-tstyle-rowband-size:0; mso-tstyle-colband-size:0; mso-style-noshow:yes; mso-style-parent:””; mso-padding-alt:0in 5.4pt 0in 5.4pt; mso-para-margin:0in; mso-para-margin-bottom:.0001pt; mso-pagination:widow-orphan; font-size:10.0pt; font-family:”Times New Roman”; mso-ansi-language:#0400; mso-fareast-language:#0400; mso-bidi-language:#0400;}

”Dane, atâta timp cât ai mâncat ani de zile o pâine bună din mâna ticălosului istuia, nu eşti credibil. Punctum! Nu esti credibil acum cand il injuri, vreau sa zic” – a spus amicul AVP. Sigur, omul are dreptate, în felul său, dar eu îl înjur pe ticălos nu numai pentru că m-a escrocat pe mine (caz în care pot fi subiectiv) ci pentru că am scăpat din lagărul terorii în care am fost obligat să stau vreme de doi ani pentru că era singura modalitate cinstită, onorabilă am crezut eu, prin care pot plăti din salariu (deci nu din șpagă!) studiile fiului meu la Londra și asta nu pentru că eu am ambiții să-mi țin copilul la școli de top din lume, ci copilul este supradotat iar statul român nu m-a ajutat cu un leu să-i plătesc studiile.
Să ai un singur copil și să-l trimiți de lângă tine doar pentru a-și desăvârși studiile și a-și construi singur viitorul în altă lume, nu e deloc ușor de suportat, cu atât mai mult cu cât știi că plata lunară a existenței lui în centrul academic al Londrei depinde de salariul tău mizerabil plătit de un escroc pedelist care se crede stăpînul politic al Moldovei. Cu cât sunt mai puțin credibil dacă spun adevărul acum și nu l-am spus cu un an înainte? Altfel spus, există dubii că informațiile pe care le dau acum sunt false? Păi le însoțesc de documente și dovezi. Iar asta înseamnă credibilitate. Credibilitatea informației e dată de dovezile ce-o însoțesc. Una este onorabilitatea mea, care suferă, e drept, pentru că nu e onorabil să slujești un mafiot, deși scopul pentru care am făcut-o este scuzabil (am finanțat un copil aflat la cea mai bună universitate din Londra și aflată pe locul 6 în lume! – iar asta fără să încalc legea în vreun fel!) dar alta este credibilitatea!
top 2012 1
Credibilitatea, dragă domnule Padina, este singura mea bogăție, așa mică precum a devenit azi.
Credibilitatea mea, copilul meu la educația căruia am contribuit cum m-am priceput, miile de articole de presă și zecile de filme făcute, cartea scrisa de mine și alte câteva nimicuri reprezintă tot ce am adunat în 50 de ani. Tot ce am.
Țin la credibilitatea mea și întotdeauna când greșesc, recunosc și îmi cer iertare. Cred în meseria asta de jurnalist și, te asigur, dragă AVP că îmi voi lua revanșa pentru cei doi ani de sclavie.
Șantajiștii Sorin Rosca Stanescu și Bogdan Chirieac
Șantajiștii Sorin Rosca Stanescu și Bogdan Chirieac
Acum însă am de luptat cu jigodiile care mă hărțuiesc prin instanță. Am fost dat în judecată de Bogdan Chirieac pentru că l-am numit șantajist, de Val Vâlcu și Răzvan Dumitrescu pentru că am spus că nu erau ei cei mai în măsură să-i instruiască pe studenții de la Jurnalistică, ei care s-au asociat cu un șantajist, dar care au practicat ei înșiși metode dincolo de deontologia profesională (vezi cazul ”Băsescu lovind un copil”, sau campaniile mediatice mizerabile ale lui Vâlcu pentru distrugerea carierelor unor medici renumiți). Cei trei au accesat fonduri europene de peste 600.000 de euro ca să-i instruiască pe jurnaliștii de la facultatea lui Coman!
Am scris, așadar că e foarte grav ce se întâmplă cu acest proiect și sunt târât în instanță prin intermediul avocatului celor trei derbedei de presă, stimabilul Lucian Bolcaș! Mi se cer peste 300.000 de lei daune morale de niște șantajiști ordinari care fac parte, zic ei, din aceeași breaslă cu mine.
Așadar, vorbind despre credibilitate, nuanțele sunt neapărat necesare.
Mi-e greu să mă apăr altfel decît prin scris. Eu nu apar la televizor, deci eu nu exist!
Cu toate astea, cred în profesia pe care mi-am ales-o, renunțând la cea de profesor de matematică.
Cred în profesia de jurnalist și acesta este motivul pentru care m-am gândit că este util pentru colegii jurnaliști să le reamintesc ce credea un confrate despre meseria asta în urmă cu aproape un secol.
 

Dan Badea

Răspunsul judecătorului Cristi Danileț la atacurile inculpatului Dan Voiculescu: ”Îmi respect prea mult profesia pentru a îmi bate joc de ea!”

In incercarea disperata de a prelua controlul CSM ca sa-si scape pielea in dosarul ICA, Dan Voiculescu si-a ales o noua tinta pentru campania mediatica murdara dusa prin Antena3: judecatorul Cristi Danilet, potential vicepresedinte al CSM. Atacul varanului se adauga celui asupra procurorului Oana Haineala, victima si ea a campaniei infecte a Antenei 3, dupa ce tocmai a fost aleasa in functia de presedinte al CSM. Inculpatul Dan Voiculescu, trimis in judecata pentru un prejudiciu de 3 milioane de dolari (banii de buzunar ai ciutacilor din turma Antena3) este dispus sa faca orice pentru a scapa de puscarie desi sunt semne tot mai evidente ca acolo o sa-i putrezeasca oscioarele celui care a fost un turnator ordinar al securitatii si un protejat special al lui Ceausescu si al regimului sau. Varanului i se adauga, evident, niste fosti latrai de-ai lui Rosca Stanescu, actual partener de celula politica de-al varanului, latrai care se ocupa acum, la ordin, de lumea justitiei care nu raspunde la comenzile capilor politici ai crimei organizate din Romania
Iata, mai jos, cateva dintre declaratiile facute pentru ziare.com de „victima” atacurilor murdare ale ciutacilor lui Voiculescu, judecătorul Cristi Danilet:
judecător Cristi Danileţ, membru al CSM
judecător Cristi Danileţ, membru al CSM
„Daca intr-adevar avem magistrati care se lasa influentati sau presati politic, ii sfatuiesc sa paraseasca sistemul: locul lor nu e aici„, a declarat judecatorul Cristi Danilet, membru CSM, intr-un interviu acordat Ziare.com.
La cateva zile dupa izbucnirea conflictului in CSM si cu putin timp inainte de alegerea vicepresedintelui consiliului, Cristi Danilet isi prezinta punctul de vedere cu privire la tensiunile generate in corpul magistratilor de ultimele evenimente.
Judecatorul subliniaza faptul ca politicienii trebuie sa inteleaga ca organizarea interna a CSM „e o chestiune care ne priveste direct si exclusiv” si avertizeaza asupra riscului ca procurorilor sa li se reduca puterile si sa fie pusi sub control politic, cu scopul impiedicarii instrumentarii dosarelor si evitarii condamnarilor in randurile oamenilor politici si de afaceri importanti.
„Imi respect prea mult profesia si calitatea pentru a imi bate joc de ea. Actionez corect, cu maximum de implicare, si sunt devotat unei cauze pe care o consider justa: apararea si sustinerea statului de drept”, subliniaza judecatorul Cristi Danilet in interviul acordat Ziare.com.
Cum ati ajuns sa candidati la functia de vicepresedinte al CSM? Care au fost argumentele care v-au determinat sa luati aceasta decizie?
Potrivit legii, cei doi magistrati din CSM alesi in conducere trebuie sa faca parte din sectii diferite. Cum Plenul CSM a decis saptamana trecuta ca in 2013 presedintele institutiei sa fie un procuror, un coleg din sectia de judecatori urmeaza sa fie vicepresedinte. Dupa ce ceilalti colegi ai mei au spus ca nu doresc, m-am decis eu sa candidez, ca un semn de responsabilitate pe care, iata, eu pot sa mi-o asum.
Cum va explicati numeroasele reactii critice la adresa celor intamplate la sedinta CSM? De ce credeti ca sunt atat de interesati politicienii de acest subiect? Pana si ministrul Culturii a comentat alegerile din CSM.
Am observat ca premierul a avut o iesire in public anterioara sedintei Plenului, spunand cine sa nu fie votat. Apoi a iesit ministrul Justitiei sa spuna ca nu e de acord cu votul acordat, desi el insusi a luat parte la procedura si trebuia sa accepte hotararea majoritatii din care nu a facut parte. Chiar si ministrul Culturii a aratat ca nu ii convine cine e presedintele CSM.
Interesant, toti acestia vor independenta justitiei si a CSM, dar sa fie acolo oameni agreati de ei…
Eu sper ca politicienii sa inteleaga ca organizarea interna a CSM e o chestiune care ne priveste direct si exclusiv: in fiecare an ne alegem conducerea la CSM, acest lucru nu s-a petrecut niciodata cu unanimintate de voturi, deci este normal sa avem dezbateri, uneori aprinse, pentru formarea unei majoritati.
Exista doua tabere in magistratura, procurori vs judecatori, sau este o falsa impresie? Care este in realitate relatia dintre doua „bresle”? Ce ii uneste si ce ii separa? Care este parcursul acestor magistrati in cariera?
Procurorii si judecatorii sunt magistrati, adica demnitari in sistemul de justitie si care sunt independenti de factorul politic. Cariera lor este identica: aceleasi studii, aceleasi conditii de acces si promovare in profesie, aceleasi conditii de salarizare si chiar posibilitatea pentru un judecator sa devina procuror si invers. Si acelasi organ care sa le garanteze independenta – CSM.
Independenta magistratilor, alaturi de cea a avocatilor, e esentiala pentru existenta independentei justitiei. Iar independenta justitiei este o conditie impusa de UE si prevazuta in Constitutia noastra ca o garantie a corectitudinii actului de justitie.
Noi doar in cursul proceselor avem roluri diferite: acolo procurorii fac urmarirea penala si cand e cazul trimit oameni in judecata, avocatii ii apara, iar judecatorii solutioneaza acele cauze.
Alta este situatia in CSM, care este un organism administrativ responsabil de cariera magistratilor, de la recrutare pana la parasirea sistemului – or, aici nu mai vorbim de diferente de roluri, niciunul dintre noi nu mai are voie sa practice ca magistrat, ci aici vorbim de membri cu drepturi si obligatii administrative identice – si nu uitati ca in actualul CSM avem si judecatori, si procurori, si avocati.
Laura Stefan, despre scandalul din CSM: Sunt orgolii. CSM a inceput sa conteze
De ce este considerat de unii atat de „grav” faptul ca un procuror a ajuns presedintele CSM?
Fata de alegerile desfasurate, informatiile iesite in spatiul public sunt haotice. De asta a profitat doar presa controlata politic care si-a putut continua speculatiile pentru a inventa situatii ce nu exista, in scopul de a creea senzatia ca in justitie sunt probleme insurmontabile.
Asadar, unii dintre membrii CSM care nu au votat actualul presedinte si-au exprimat nemultumirea in legatura cu persoana acestuia, si nu cu calitatea sa.
Ministrul Justitiei si Asociatia Magistratilor din Romania au spus clar ca ei nu accepta ca un procuror sa conduca CSM, invocand, chipurile, o cutuma: aceea ca in cei 8 ani de functionare CSM nu a fost condus decat de judecatori. Insa, nu poti invoca o cutuma decat daca nu exista lege. Or, noi avem legea nr 317 din 2004 care spune clar ca din randul membrilor magistrati alesi in CSM se alege, anual, un presedinte si un vicepresedinte, cu conditia ca ei sa fie din sectii diferite.
Apoi, ieri, UNJR a aratat ca nu are nimic cu persoana sau calitatea celui ales, ci asociatia e nemultumita de procedura de alegere si netransparenta ei. Pai, eu reamintesc ca procedura a fost transmisa online, niciun reprezentant al vreunei asociatii nu a venit la sedinta, desi erau asteptati, eu insumi am sustinut o cerere anterioara a UNJR cum ca ar trebui amanate alegerile tocmai pentru a se da posibilitatea citirii proiectelor de toti cei interesati, proiectele au fost postate pe site-ul institutiei si chiar s-a acordat o pauza in cadrul dezbaterilor ca cei din CSM ce nu citisera proiectele sa o faca. Oricum, conceperea proiectelor de management nu e obligatorie.
Si, in fine, tot ieri, Judecatoria Ramnicu-Valcea a emis un comunicat din presa care lasa sa se inteleaga, in ce ma priveste, ca nu mi-as fi indeplinit corespunzator atributiile de membru CSM si ca as fi avut unele iesiri in public pentru promovarea altor interese decat cele ale judecatorilor. Nu este deloc asa: sunt singurul membru CSM care nu a parasit nicio clipa sala Plenului unde s-au desfasurat alegerile – asa cum au facut unii ce nici macar nu au revenit in sala cu scopul manifest de a afecta cvorumul si bloca procedura, mi-am exercitat in mod legal dreptul la vot pentru care nu pot fi tras la raspundere de nimeni, si am depus in mod legal buletinul de vot la staff-ul tehnic, fara a pleca cu el acasa cum inteleg ca ar fi facut unii colegi.
In rest, nu veti auzi din partea mea afirmatii belicoase, insulte la adresa colegilor din CSM sau magistratilor, informatii date pe surse. Imi respect prea mult profesia si calitatea pentru a imi bate joc de ea. Actionez corect, cu maximum de implicare, si sunt devotat unei cauze pe care o consider justa: apararea si sustinerea statului de drept, asa cum ma obliga art. 7 din Codul deontologic al judecatorilor si procurorilor.
Exista speculatii potrivit carora ministrul Pivniceru ar incerca prin acest scandal spargerea corpului magistratilor, in sensul ca judecatorii sa fie „asmutiti” impotriva procurorilor pentru a-i lasa pe acestia din urma fara sprijin institutional in fata modificarilor constitutionale si legislative pregatite de USL. Cum comentati?
Surse politice au spus, nu o data, ca procurorilor le-ar trebui reduse puterile si ar trebui pusi sub control politic. Cu alte cuvinte, trebuie sa li se ia statutul de magistrat.
Cu siguranta, daca aceasta se va intampla, ceea ce se va urmari este doar deturnarea justitiei, impiedicarea instrumentarii dosarelor si evitarea condamnarilor – care, in prezent, au inceput sa curga pe banda rulanta pentru oameni considerati pana nu demult intangibili.
danilet9-12-2011
De asemenea, exista comentarii potrivit carora AMR si UNJR sunt folosite politic in acelasi scop, prin intermediul unor apropiati ai ministrului Justitiei. Ce parere aveti?
Nu cred in implicarea politicului in niciun fel in activitatea CSM, a asociatiilor profesionale sau a adunarilor generale ale instantelor si parchetelor – nu as spune acest lucru nici macar in gluma. De altfel, nimeni nu are atata putere, iar daca intr-adevar avem magistrati care se lasa influentati sau presati politic, ii sfatuiesc sa paraseasca sistemul: locul lor nu e aici.
Nu, eu cred ca e vorba doar de o lipsa de comunicare adecvata sau de neintelegeri la nivel personal intre unii – putini – magistrati.
Judecatoria Ramnicu Valcea cere revocarea dumneavoastra din CSM. Va veti schimba atitudinea cu care ne-ati obisnuit in ultimii ani?
Membrii CSM pot fi revocati de cei care i-au ales. E necesar jumatate plus una din instantele/parchetele care i-au ales. Nu am nimic sa imi imput: voi sustine in continuare independenta justitiei intr-un mod activ, vocal, chiar daca unor colegi li se pare cumva neadecvat.
Ii asigur ca in Romania numai astfel se poate prezerva statutul demn pe care il avem, pericolul care ne asteapta in viitorul apropiat fiind mai mare decat ne imaginam.
Procedura de revocare e declansata legal, trebuie ca aproximativ 85 de judecatorii sa fie de acord cu aceasta. Eu insa sper sa inteleg ce anume mi se imputa exact si sa fiu solicitat sa dau explicatii. Voi respecta orice decizie legala a colegilor mei si ii asigur ca nu am sa ma schimb.
De ce este atat de importanta conducerea CSM, care ii sunt, pe scurt, principalele atributii si ce poate influenta aceasta conducere?
voiculescu
Penalul Dan Voiculescu, inca in libertate

CSM este un organ colegial, deci hotararile date de Plen si sectii sunt importante si nu deciziile administrative ale conducerii. Presedintele reprezinta institutia, iar vicepresedintele il ajuta in exercitarea atributiile administrative, deci ei nu pot influenta in niciun fel hotararile CSM. Au dreptul la un singur vot, ca si ceilalti.

Presedintele are si niste atributii specifice, cum ar fi repartizarea lucrarilor pentru Plen si sectii, prezidarea lucrarile Plenului, sesizarea Curtii Constitutionale in vederea solutionarii conflictelor juridice de natura constitutionala dintre autoritatile publice, mai are calitatea de ordonator principal de credite si coordoneaza activitatea Biroului de relatii cu mass-media.
Din acest episod am putea trage concluzia ca prea multa transparenta strica? Opinia publica nu a stiut pana in prezent cum au fost alese conducerile anterioare ale CSM.
M-am intrebat si eu asta, daca a fost bine sa se vada in exterior aspecte de care, poate publicul ar fi trebuit ferit. Sa stiti insa ca eu cred in transparenta institutionala si in responsabilitatea fiecarui membru CSM.
Comunicarea publica a aratat, cred, cine sunt cei care vor sa influenteze mersul lucrurilor in CSM si care sunt cei care au incercat si reusit partial sa blocheze o procedura legala de alegere a conducerii.
In rest, sunt doar speculatii ieftine si cel mai simplu mod de a cobori totul in derizoriu e sa invoci „factorul politic” sau „jocul politic”. Aiurea: e vorba doar de abilitatea sau inabilitatea mai multor oameni de a ajunge la un consens cu privire la o chestiune importanta. Tocmai faptul ca nu ne sunt indiferente aceste alegeri s-a ajuns la o tensionare a dezbaterilor. Sunt sigur ca problema se va rezolva curand.
Care sunt principalele provocari ale CSM in 2013?
Intrarea in vigoare a noului Cod de procedura civila si a legii cu privire la informarea obligatorie privind medierea ne obliga sa facem o popularizare adecvata a noilor proceduri, ca lumea sa inteleaga ce s-a schimbat si pentru a ajuta rapid la descongestionarea instantelor. In paralel, trebuie sa facem eforturile pentru asigurarea resurselor umane in sistem, cu atat mai mult cu cat peste exact un an vor intra in vigore inca doua coduri – penal si de procedura penala.
Apoi avem de lamurit situatia de la nivelul Ministerului Public, cu privire la conducerea Parchetului de pe langa ICCJ si DNA. Avand in vedere ca expira mandatul conducerii Curtii Supreme, vom declansa si aici procedura aferenta.
Si nu in ultimul rand ne vom ocupa in implicarea noastra activa in procedura de modificare a Constitutiei. Daca se va atenta la stabilitatea statutului magistratilor si independenta justitiei, vom atentiona publicul cu privire la aceasta si vom adopta masuri pe care le vom considera necesare.
Camelia Badeaziare.com