MAFIA LUI RUŞANU din Ministerul Finanţelor: JAF LA CURTEA LUI REMEŞ (2)

Material aparut in Evenimentul Zilei din 16 Iunie 1999

Un inspector financiar acuza musamalizarea fraudelor de catre conducerea D.G.C.F.S.

JAF LA

 

Un inspector financiar acuza musamalizarea fraudelor de catre conducerea D.G.C.F.S. ? Ion Pasol a descoperit, in urma unui control, ca Societatea de asigurari AGRAS SA a pagubit bugetul cu peste 10 miliarde de lei ? Sefii lui au infirmat ilegalitatile deoarece, spune Pasol, au facut o intelegere cu capii societatii de asigurari

Desi ministrul finantelor, Decebal Traian Remes, se plinge cu orice ocazie de subtirimea bugetului, tot mai multe dovezi contureaza ideea ca una din cauzele fundamentale ale acestei situatii este coruptia, sau politica iresponsabila dusa de propriii subordonati din finante. „Evenimentul zilei” a prezentat, in urma cu doua saptamini, cu argumente ce nu pot fi contestate, modalitati prin care bugetul de stat este pagubit cu zeci de miliarde de lei chiar de catre controlori financiari promovati pe sprinceana, in urma unui soi de „liberalizare” a coruptiei din Ministerul de Finante. In timp ce noi stringem cureaua ca bezmeticii, finantistii lui Remes arunca banii cu cazmaua in conturile unor smecheri care cotizeaza, probabil, fie la Partid, fie la teschereua privata a unora dintre „controlori”. Un nou argument ca jaful se face cu aprobare de la stapinire este cel privind musamalizarea fraudelor depistate de catre inspectori din cadrul Controlului Financiar. Fenomenul este deja cunoscut, dar dovezile sint greu de gasit cita vreme este bazat pe intelegeri insotite de o maxima discretie. Cu toate acestea, un inspector din Directia Generala a Controlului Financiar de Stat, trecut recent pe linie moarta, sustine ca a fost martor direct al unei asemenea intelegeri dubioase prin care ilegalitatile descoperite in activitatea unei firme au fost musamalizate de catre sefi din D.G.C.F.S.. Cele reclamate de inspector, daca vor fi confirmate de I.G.A.I. (corpul de control al ministrului finantelor), se pot constitui intr-un adevarat rechizitoriu impotriva celor care, in schimbul spagilor, consimt la saracirea bugetului de stat.Cu un an in urma, pe 29 mai 1998, dupa doua luni de control la societatea de asigurari AGRAS SA, o echipa compusa din doi inspectori de specialitate ai Directiei Generale a Controlului Financiar de Stat (D.G.C.F.S.) si un expert din cadrul Oficiului de Supraveghere a Activitatii de Asigurare si Reasigurare din Ministerul Finantelor (O.S.A.A.R.) au incheiat un proces-verbal in care prezentau detaliat neregulile constatate, adica fraude de peste 10 miliarde lei. Iata mai jos rezultatul initial al controlului Societatii de asigurari AGRAS, asa cum a fost interpretat de catre aceasta echipa, condusa de inspectorul Ion Pasol.

Inginerii contabile

AGRAS SA, o societate pe actiuni cu capital privat (6,95 miliarde lei), are 86 de actionari printre care Banca Agricola, SC „Rovit” SA Valea Calugareasca, SC „Agroservcom” Calarasi etc., iar obiectul principal de activitate al acesteia il constituie asigurarile (agricole, de persoane, de incendiu, de credite si garantii etc). Controlul a vizat doar activitatea desfasurata de societate in ultimele sase luni ale anului 1996. Prezentam un scurt rezumat al abaterilor constatate.Echipa de control a constatat ca din impozitul pe profit in anul 1996, AGRAS si-a constituit dividende de plata, fond de participare la profit, beneficii de repartizat, depozite bancare etc. In plus, din cota de 50% din impozitul pe profit a achizitionat autoturisme, computere si a construit un bloc de locuinte pe care l-a inchiriat.De asemenea, ca sa probeze – scriptic – ca a varsat capitalul social (de peste 5 miliarde lei) conform Legii 47/91, conducerea societatii a recurs la artificii contabile. Astfel, capitalul social a fost majorat cu ajutorul avansurilor din dividende acordate de AGA inainte de incheierea si aprobarea bilantului contabil al societatii, deci ilegal. Prin urmare, aportul real al actionarilor la aceasta majorare a fost nul, acestia primind de la ei insisi citeva miliarde de lei. Practic, banii au fost mutati dintr-un buzunar in celalalt. Artificiile utilizate vizeaza inregistrarea scriptica a citorva formule contabile false cum ar fi: „461 debitori = 456 decontari cu actionarii” si „1011 capital subscris = 1012 capital varsat”. Or, asa ceva nu exista in contabilitate, deci operatiunea ca atare nu este o operatiune contabila reala, adica nu are efect economic. De aceea, in actul de control incheiat in 29 mai 1998 se arata ca „beneficiul obtinut (n.r. – in 1996) se considera ilicit si in aceste conditii se preia ca venit la bugetul de stat sub forma unui impozit de 100%”, altfel spus, „SC Agras SA va vira la bugetul statului suma de 8.423.388.639 lei. Termen: 30 iunie 1998. Raspunde: D-na Klassek Maura-administrator”. Dupa un an de la expirarea termenului nici un leu din cei aproape 8,5 miliarde n-a ajuns la bugetul de stat.

Banca Agricola – agent de asigurare pentru AGRAS

La societatea AGRAS au mai fost constatate si alte abateri. Au fost incalcate regulile de baza ale contabilitatii, au fost facute inregistrari fictive in actele contabile, stornari de tot felul, n-au fost respectate dispozitiile Normelor prudentiale privind pastrarea lichiditatilor si plasamentelor investitionale ale societatilor din domeniul asigurarilor emise de OSAAR, n-a fost constituita rezerva de prime corespunzatoare riscurilor neexpirate in 1996 etc.Referitor la folosirea unei parti din impozitul pe profit pentru extinderea activitatii s-a constatat ca, de exemplu, spatiile din imobilul MY3 de pe strada Morarilor-Muncii, construit de societatea AGRAS din aceste fonduri, nu sint utilizate „pentru desfasurarea activitatii de asigurari”, ci sint „inchiriate la o serie de firme de la care incaseaza chirie”.S-a mai constatat ca veniturile din activitatea de baza a societatii AGRAS nu au fost realizate prin agenti de asigurare decit in proportie de 3,5% in 1996 si 4,15% in 1997. Majoritatea acestor venituri au fost realizate de Banca Agricola, prin sucursalele sale. Sumele obtinute prin aceasta banca, actionar la AGRAS, sint de 20,89 miliarde lei in 1996 si 34,64 miliarde lei in 1997. „Banca Agricola, prin sucursalele sale, se mentioneaza in actul de control, realizeaza activitatea de asigurari pentru SC AGRAS SA si nu personalul propriu angajat anume pentru incheieri de polite de asigurare”.

Inspectori tinuti in lesa

In ciuda gravitatii celor constatate si a valorii prejudiciului, actul de control incheiat pe 29 mai 1998 nu a fost insotit de masurile propuse de echipa de inspectori, iar cele peste 10 miliarde de lei nu au fost nici pina astazi recuperate la bugetul de stat.Seful echipei care a executat controlul, inspectorul Ion Pasol, sustine ca ilegalitatile descoperite au fost musamalizate dupa negocieri aprinse intre inspectori, maharii din D.G.C.F.S. si conducerea societatii AGRAS. Iata cum reda Ion Pasol, un functionar de 65 de ani, detaliile ilegalitatii la care a fost partas si care l-a marcat puternic: „Procesul-verbal de constatare, afirma inspectorul Pasol, a fost semnat la doua luni dupa terminarea controlului nostru, dar in conditiile dispuse de conducerea Directiei. Am fost chemat la conducere de directorul Draguleasa Dumitru si mi s-a spus sa nu semnam actul pina nu este vazut de ei. A fost vazut, modificat la mica intelegere cu conducerea societatii AGRAS, au fost scoase pasaje intregi din constatarile initiale si, pe 28 iulie 1998, a fost semnat. Altfel spus, a fost facut un alt act de control din care lipseau abaterile majore constatate de mine. L-am semnat, cum au cerut ei. Apoi, conducerea Directiei m-a trecut pe linie moarta. N-am mai fost trimis in control decit o data, anul trecut, si o data in februarie anul acesta. De cind am facut controlul la AGRAS, vreme de 135 de zile lucratoare am fost tinut la sediu, fara a avea un aport cit de cit ca sa-mi justific salariul.  In ianuarie anul acesta m-am inscris in audienta la domnul ministru Remes si i-am relatat abaterile constatate la AGRAS si cum a fost incheiat actul de control. Astfel mi-am atras o ura de neimaginat din partea directorilor Draguleasa Dumitru si Coman Paul. Am fost scos la pensie, luna trecuta. Am facut citeva memorii adresate ministrului finantelor si inregistrate ca atare, memorii in care am prezentat atit constatarile de la AGRAS, cit si situatia din Directia Controlului Financiar unde zeci de inspectori de specialitate sint tinuti in sediu doar pentru a semna condica, fara a fi trimisi in controale. O colega, cu incadrare de inspector I-A a si zis ca „am ajuns sa ne timpim din cauza acestei conduceri care ne tine aici (in sediu) sa miscam 2-3 hirtii pe zi!”. La fel, un stagiar cu vechime de peste doi ani s-a plins si el ca „avem o conducere de directie formata din timpiti care ne tin la sediu in loc sa ne trimita pe teren sa alergam ca furnicile si sa aducem cit mai multe venituri la buget, in conditiile in care sint zeci de mii de unitati necontrolate, iar evazionistii isi fac de cap!”. Toate astea le-am scris si in memoriile adresate ministrului Remes, dar si in cele inregistrate la I.G.A.I. Pina acum n-am primit nici un raspuns. Am fost scos la pensie cu incepere de la 1 mai.”Unul dintre cei acuzati de inspectorul Pasol, directorul Dumitru Draguleasa, are o parere contrara, afirmind ca rezultatul initial al controlului a fost viciat de inspectorul Pasol prin interpretarea si aplicarea eronata, de catre acesta, a legislatiei in vigoare. Cu toate acestea, arbitru in aceasta poveste incilcita este corpul de control al ministrului finantelor. I.G.A.I. a fost sesizat in urma cu doua luni, insa afacerea nu a fost inca elucidata.Daca cele relatate de inspectorul pensionat Ion Pasol se vor dovedi totusi reale, e de presupus ca vom afla curind si motivele musamalizarii, dar si masurile luate impotriva celor implicati.

Dan BadeaEvenimentul Zilei din 16 Iunie 1999

MAFIA LUI RUŞANU din Ministerul Finanţelor: JAF LA CURTEA LUI REMEŞ (1)

 -material aparut in Evenimentul Zilei din 27 Mai 1999- 

Corpul de control al ministrului finantelor a descoperit fraude de miliarde de lei intermediate chiar de functionarii institutiei 

Corpul de control al ministrului finantelor (I.G.A.I.) a declansat, cu citeva luni in urma, verificarea legalitatii unor rambursari de TVA de catre Directia Generala a Finantelor Publice si Controlul Financiar de Stat (D.G.F.P.C.F.S.) – Bucuresti. Se stie ca, pentru incurajarea exportului, legea prevede anumite facilitati firmelor mixte, una dintre ele fiind rambursarea de TVA. Aceasta prevedere, care a fost introdusa cu cele mai bune intentii, s-a dovedit insa a fi inca o cale pentru a jefui bugetul de stat. Rezultatele preliminare ale controlului I.G.A.I. sint stupefiante: evaziunea fiscala si coruptia sint aprobate si incurajate, de multa vreme, chiar de  anumiti controlori financiari. A fost descoperita, astfel, o gasca de snapani bine insurubata in finantele publice si cu legaturi la virful ministerului. Fraude de zeci de miliarde de lei aduse bugetului de stat, ziua in amiaza mare au iesit la suprafata, altele asteptind sa fie depistate. Verificarile de pina acum au fost facute, prin sondaj, la citeva firme si doar pentru o scurta perioada, dimensiunile reale ale fraudei nefiind cunoscute, in conditiile in care rambursarile de TVA ajung la mii de miliarde de lei. Ceea ce se stie cu siguranta este faptul ca responsabilii cu jaful de la Finante au fost si sint de multa vreme cunoscuti, masurile luate impotriva lor fiind protejarea si promovarea in functii sau transferul prin promovare la alte directii financiare. Asta nu inseamna decit ca hotia s-a facut cu voie de la stapinire, mai precis de la Ministerul Finantelor, nefiind exclus ca ea sa reprezinte inca o felie din operatiunea „Bani pentru Partid”. De altfel, unul dintre cei vizati pentru acoperirea si promovarea celor depistati cu mari nereguli a fost numit, la inceputul acestui an, presedinte al „Eximbank”. Este fostul secretar de stat de la Finante, Dan Radu Rusanu.

Firma din punga lui Dinca

Controlul I.G.A.I. (Inspectia Generala pentru Activitatea Interna) a pornit de  la o sesizare privind rambursari ilegale de TVA la filiala D.G.F.P.C.F.S. Ilfov. Sesizarea se referea la ilegalitati privind rambursarea unor sume imense catre firme patronate in special de turci si arabi. Un exemplu concret si specific acestui tip de infractiune, dupa cum reiese din raportul departamentului de control, este cel al firmei irakiene BUNDY SRL. Astfel, anul trecut, directorul Directiei Impozite si Taxe (D.I.T.) din Ilfov, Ana Dinca, i-ar fi plasat unui inspector din subordine o punga plina cu actele unei firme – BUNDY SRL – cerindu-i sa rezolve cererea privind rambursarea TVA catre patronul firmei  respective. Inspectorul, dupa ce a analizat actele, a constatat ca BUNDY nu respecta conditiile legale pentru a i se rambursa miliardele solicitate. Verificarea firmei a dus la concluzia ca exportul era fictiv: facturi false, furnizori fictivi, neconfirmari in vama etc. Inspectorul a refuzat, prin urmare, sa elibereze actul necesar rambursarii. Toate presiunile sefei au fost, cu incapatinare, respinse. Alte cereri pentru rambursari de TVA au fost respinse in acelasi mod. Ca urmare, firma BUNDY, fara a face contestatie, si-a mutat sediul in Bucuresti, schimbind astfel organul de control si solicitind si aici acelasi lucru. Culmea, inspectorul din Bucuresti (E. R.) a eliberat rapid procesul verbal in urma caruia BUNDY a primit din bugetul statului 1,76 miliarde lei. Totul s-a facut, evident, fara verificarea dosarului fiscal al firmei. Din declaratiile ulterioare ale celor implicati rezulta ca a existat o confirmare telefonica din partea Anei Dinca, conform careia firma BUNDY era „in regula”. Directorul Ana Dinca neaga insa tot. „Nu cunosc firma BUNDY, afirma ea. Este o lucrare ca si altele 10 sau 3.000. N-a existat nici o interventie din partea mea pentru rambursari de TVA catre BUNDY”.

Capii fraudelor fiscale sint numiti la conducerea finantelor ilfovene

Desi Ana Dinca neaga ca ar cunoaste firma BUNDY, iata citeva „coincidente” care demonstreaza contrariul. Astfel, in prima jumatate a anului trecut, secretarul de stat de la Finante, Dan Radu Rusanu, a schimbat intreaga conducere a D.G.F.P.C.F.S. Ilfov cu o echipa fidela de la Bucuresti. Director general a fost numit fostul director al Directiei Impozite Taxe (D.I.T.) – Bucuresti, Alexandru Vrabie, iar director a fost numit Ana Dinca, fosta directoare adjuncta de la D.I.T. Bucuresti. De asemenea, a fost transferata la Ilfov si adjuncta adjunctei, Mara Rimniceanu (sef serviciu). Coincidenta face ca echipa sa fie depistata cu mari nereguli de catre Curtea de Conturi (in mod repetat) si de catre I.G.A.I., citeva luni mai tirziu.Revenind la BUNDY, o alta coincidenta este cea a schimbarii sediului din Bucuresti in Ilfov, o data cu mutarea finantistilor amintiti. Nu stim daca si alte firme „cliente” ale echipei Vrabie au procedat la fel. Stim insa ca pe unul dintre actele de inchiriere ale firmei BUNDY, din comuna 1 Decembrie, si-a pus avizul Ana Dinca, citeva luni mai tirziu inchirierea dovedindu-se a fi insa fictiva. De asemenea, tot coincidenta face ca inspectorul care a dat „verde” la rambursarea TVA catre BUNDY, Elena Roman, sa fie transferat ulterior la Ilfov, in subordinea aceleiasi directoare Dinca.

Miliarde pentru „clientii” echipei Vrabie

Pornind de la sesizarea privind firma BUNDY, echipa de control a I.G.A.I., condusa de inspectorul Vasile Cabulea, a evidentiat un jaf financiar de proportii comis prin bresa rambursarilor ilegale de TVA. Cabulea n-a facut insa decit sa zgirie putin pielea mafiei din Finante. Intr-o luna au fost descoperite, prin sondaj si numai din controlul a sapte societati comerciale, fraude de peste 14 miliarde de lei, basca mai multe milioane de dolari valuta nerepatriata. Daca numai in 1998 totalul rambursarilor de TVA s-a ridicat la peste 1.523 miliarde lei si daca au fost descoperite ilegalitati imense la un control aleatoriu, este de presupus ca frauda este cu mult mai mare decit cea inscrisa in Raportul I.G.A.I.Rezultatele preliminare ale controlului I.G.A.I. la D.G.F.P.C.F.S. Bucuresti si extins la Ilfov confirma aspectele de fond, semnalate in mai multe sesizari, privind rambursarile ilegale de TVA atit catre BUNDY SRL, cit si catre alte societati comerciale. Referitor la societatea BUNDY am aflat ca, in timp ce inspectorul Cabulea controla firma si constata nereguli peste nereguli, Directia Controlul Financiar de Stat din Ministerul Finantelor a trimis o alta echipa de control din care facea parte inspectorul Gavrila, echipa care a „constatat” ca totul este „in regula” cu firma BUNDY. La confruntarea cu Cabulea, Gavrila a cedat, recunoscind neregulile. Ce interes avea Directia condusa de Ion Coman ca firma BUNDY sa iasa bine la control doar politia ne-ar putea spune. O informatie de ultima ora se refera la plecarea subita din tara a patronului irakian al firmei BUNDY. Motivul invocat de acesta ar fi ca nu se (mai) pot face afaceri cu functionarii romani.

Firme care s-au imbogatit pe spinarea contribuabilului

Prezentam mai jos un rezumat al fraudelor fiscale semnalate la citeva dintre firmele supuse controlului I.G.A.I.AL ROBENT SRL – firma-fantoma (n-a putut fi inca identificata) si unul dintre furnizorii fictivi ai firmei BUNDY. A beneficiat de rambursare TVA in valoare de aproximativ un miliard de lei, numai in decembrie 1998. Firma n-a fost verificata (cum  sa verifici ceva ce nu exista?!), iar inspectorul care a facut rambursarea, o oarecare doamna Rusu, este astazi consilier al secretarului de stat de la Finante, Gheorghe Banu. In raportul preliminar al I.G.A.I. se precizeaza ca „la SC Al Robent Impex SRL s-a rambursat TVA in suma de 958.871.700 lei, in conditiile in care, pe parcursul a doua luni, firma a avut numai aprovizionari de marfuri fara a efectua nici o livrare”.AWEN SRL – firma inregistrata in comuna 1 Decembrie din Ilfov. Potrivit raportului, rambursarea ilegala de TVA de care a beneficiat este de peste 4 miliarde lei. In urma controlului, s-a descoperit ca din cei 17 furnizori ai firmei AWEN „9 firme figureaza ca fiind firme-fantoma, 2 firme nu figureaza in baza de date a Garzii Financiare, iar alte 5 firme nu desfasoara activitati la sediile declarate”. De asemenea, exporturile invocate de firma ori nu se confirma in vama, ori sint insotite de neconcordante intre documentele de transport si declaratiile vamale. Valuta nerepatriata de AWEN este, conform I.G.A.I., de 1,9 milioane dolari. Potrivit unei alte sesizari, implicata in aceasta rambursare ar fi directoarea Ana Dinca, despre care se afirma ca ar fi rezolvat fara „avizul” sefului de serviciu de la D.G.F.P.C.F.S. Bucuresti acordarea unei rambursari ilegale societatii AWEN. Ana Dinca neaga implicarea si in acest caz, afirmind ca nu stie nimic despre rambursarea de TVA catre firma Awen. In aceeasi sesizare se mai precizeaza ca „pe una din facturile false prezentate ca justificative in vederea rambursarii, de catre firma AWEN, figureaza numarul de telefon mobil al domnului Cucu Adrian, fost comisar-sef al Garzii Financiare”. ALFREDO SRL – inregistrata in comuna Otopeni, firma a primit in ianuarie 2,5 miliarde lei reprezentind rambursare ilegala de TVA. Valuta nerepatriata in acest caz este, conform raportului I.G.A.I., de 2,18 milioane dolari. Rambursarea ar fi fost acordata, conform unor surse avizate, fara nici o verificare in teren, adica din birou, de catre Mara Rimniceanu. Recent, firma si-a mutat sediul la Bacau.EGS SRL- inregistrata in comuna Afumati. Firma a primit, fara verificarile de rigoare, o rambursare de TVA in valoare de 2 miliarde lei, in conditiile in care exportul (din cauza lipsei documentelor, dar si a nerepatrierii valutei) poate fi considerat fictiv. Si in acest caz este semnalata implicarea unei cunostinte  apropiate a lui Dan Radu Rusanu, Mara Rimniceanu.CORRPAK SRL – inregistrata in comuna Corbeanca, Ilfov. Rambursarea ilegala de care a beneficiat firma este de 954 milioane lei, iar majorarile de intirziere calculate au insumat 1,168 miliarde lei.TYM MEDIA SRL – firma careia, potrivit raportului Corpului de control, i s-a rambursat suma de 1,917 miliarde lei (pentru activitatea desfasurata pina in octombrie 1998), in conditiile neachitarii datoriilor catre furnizori care, la 30 septembrie 1998, erau de 11,065 miliarde lei. Conform HG 512/98, conditia achitarii datoriilor catre furnizori era obligatorie in cazul rambursarilor de TVA. In urma controlului I.G.A.I. insa, ca o flagranta „coincidenta”, hotarirea de guvern amintita a fost abrogata, dindu-se astfel friu liber rambursarilor ilegale de TVA.In „paradisul fiscal” patronat de unii mahari de la Finante, rambursarea de TVA nu este singura gaselnita pentru jefuirea bugetului. Ni se mai semnaleaza, deocamdata cu titlu informativ, inca o bresa: scutirea „prelungita” de impozitul pe profit. In esenta, unor firme mixte care beneficiau (din 1996) legal de scutire de impozit pe o perioada de doi ani (pentru comert) li s-a prelungit ilegal aceasta scutire, acordindu-li-se o perioada de gratie de cinci ani, fiind catalogate ca firme care au ca obiect de activitate productie.

Calvarul unei firme care a refuzat sa dea spaga

De curind, la Ministerul Finantelor a fost inregistrata o plingere din partea firmei FADOS IMPORT EXPORT SRL din comuna Chiajna, judetul Ilfov. Firma acuza conducerea D.G.F.P.C.F.S. Ilfov de comiterea unor grave ilegalitati, incepind cu santajul si terminind cu solicitarea de spaga pentru acordarea unui drept prevazut de lege. FADOS, o firma cu profil zootehnic la infiintare, dispune de un efectiv de aproximativ 200 de animale, un abator si un atelier pentru preparate din carne. Anul trecut avea de incasat, ca rambursare legala de TVA, suma de 57 milioane lei. Neprimind banii (necesari pentru cumpararea de furaje), unul dintre directorii firmei a mers in audienta la Ana Dinca, directorul D.I.T. Ilfov, „pentru a o ruga sa urgenteze trimiterea inspectorilor verificatori”. Inspectorii aveau sa vina insa dupa mai multe solicitari insistente pe linga directoarea Dinca si numai dupa ce reprezentantul FADOS a amenintat ca se va plinge la Ministerul Finantelor. Dinca a trimis, intr-un tirziu, doi inspectori financiari la firma din Chiajna. Unul dintre directorii firmei FADOS spune: „Domnii inspectori ne-au dat de inteles insa ca pentru recuperarea de TVA, in timp util si integral, va trebui sa fim atenti cu doamna director Dinca, in sensul ca va trebui sa dam un procent din cota de TVA pe care o avem de recuperat. Am explicat acestor inspectori ca sintem intr-o situatie financiara precara, ca nu ne putem permite sa impartim rezultatul muncii de opt ani, fara concedii, fara sarbatori, de la ora 5.00 dimineata pina la ora 22.00 seara, cu niste oameni care refuza sa ne acorde si cel mai mic ajutor, respectiv recuperarea banilor pe care i-am muncit si i-am platit necuvenit. Cu o nonsalanta deosebita si in totala batjocura, inspectorii ne-au sugerat sa taiem citeva vaci – «ca si asa aveti cam multe» – si in acest fel sa rezolvam problema”. Despre aceasta afirmatie, directorul Ana Dinca ne-a declarat ca e absurda. „Mie mi-s dragi vacile. Cum sa sugerez eu asa ceva?”, completind ca este o consumatoare a laptelui „Dorna”.Refuzindu-i pe smecherii de la Finante, FADOS sustine ca a intrat in malaxorul unei hartuieli inimaginabile din partea conducerii Finantelor ilfovene. Ca urmare, la o saptamina de la vizita emisarilor lui Dinca, se incheie o nota prin care FADOS este scoasa datoare la bugetul de stat cu peste 627 milioane lei, pe motiv ca o diferenta de curs valutar suportata de firma, ca urmare a unui imprumut, n-ar fi cheltuiala fiscala. Toate explicatiile si contraargumentele reprezentantilor FADOSi-au lasat reci pe asa-zisii inspectori. „Acestia ne-au zis ca asta este dispozitia doamnei director Dinca, careia nu-i pasa de nimic deoarece este buna prietena cu domnul Ciumara si are multe relatii sus-puse”, se afirma in plingerea semnata de directorul FADOS, Florica Voicu. „Pentru a ne convinge de relatiile doamnei director (n.r. – Dinca), ne-au spus ca tocmai au avut un control de la Ministerul Finantelor, existind dovezi ca a pagubit bugetul statului cu sute de miliarde, ca urmare a returnarii de TVA unor arabi cu firme-fantoma si doamna director este tot director”, se mai spune in aceeasi plingere. Patronul firmei FADOS a inceput sa bata din nou drumurile la Administratia Financiara, de aceasta data la directorul general Vrabie. I-au trebuit patru luni ca sa-l convinga sa trimita alti inspectori pentru verificari. Inspectorii au venit, au verificat, au spus ca diferenta de curs valutar este cheltuiala fiscala, ca totul este in ordine si au plecat. La citeva zile, in procesul verbal intocmit a fost consemnata din nou aceeasi suma ca datorie a FADOS, insa nu mai reprezenta „diferenta de curs valutar”, ci „refrigerarea in urma procesului de abatorizare”. Au urmat noi drumuri la Vrabie, noi incercari de convingere a acestuia cu documentatie pertinenta, dar fara nici un rezultat. „Domnul director Vrabie ne-a spus ca aceasta este directiva de partid, sa se aduca la buget cit mai multi bani (…) si ca daca nu ne potolim ne va bloca si contul din banca”, se arata in plingerea reprezentantilor firmei FADOS. Referitor la aceasta plingere, directorul Ana Dinca spune ca e „o hirtie scrisa de un om necajit, asemeni atitor altora care contesta. Ramine ca ministerul sa verifice daca inspectorii nostri au gresit sau nu”, mai spune aceasta.Obiectiunile FADOS  la procesul verbal incheiat pe 29 ianuarie 1999 ar fi fost respinse „de fina doamnei director Dinca”. A fost respinsa si contestatia. A urmat plingerea de la Ministerul Finantelor care se afla deja in atentia I.G.A.I.N-ar strica, pentru o analiza atenta a celor declarate de patronul FADOS, sa se verifice si agoniseala functionarilor vizati si sa se inceapa, de exemplu, cu zvonurile privind vilele terminate sau in constructie ale directorului general Alexandru Vrabie, cu terenul de la „lac”, cu Mercedesul si cu toate bazaconiile „mostenite” in ultima vreme sau cumparate din salariul  de functionar cinstit. Verificarea ar trebui facuta pornind de la declaratia de avere depusa la instalare.Concluzii preliminare

„Nu se pot trage concluzii cita vreme controlul I.G.A.I. nu s-a incheiat”, afirma directorul Ana Dinca.

Fraudele fiscale descoperite deja de I.G.A.I. impun totusi citeva concluzii provizorii, tocmai pentru ca dupa o pauza de aproape doua luni verificarile au fost reluate. Pauza, perceputa de unii drept o incercare de musamalizare, a fost necesara insa pentru ca ministrul Remes sa inteleaga ca nu-i de gluma si sa accepte curatenia propusa de I.G.A.I., indiferent de „linia” partidului. Pentru a-l trezi pe ministru a fost nevoie sa vina, tocmai de la Alba, un tinar si incapatinat inspector numit Vasile Cabulea, care sta cu chirie intr-o garsoniera si „pescuieste” mafioti din Dimbovita. Ministrul Traian Remes a acceptat deja, zilele trecute, citeva propuneri ale I.G.A.I. concretizate oarecum in formula „mergeti, cu grija, pina la capat”. Cel putin asa rezulta din declaratiile directorului general al I.G.A.I., Emil Dinga, devenit peste noapte un fel de Eliot Ness al Finantelor. Enumeram citeva dintre propunerile lui Emil Dinga, din raportul privind concluziile preliminare ale verificarii legalitatii rambursarilor de TVA la D.G.F.P.C.F.S. Bucuresti: suspendarea din functii de conducere, pina la finalizarea controlului, a directorului general Alexandru Vrabie (Ilfov), a directoarei Ana Dinca (Ilfov) si a directoarei adj. Elena Gherman (Bucuresti); continuarea controlului si extinderea acestuia la D.G.F.P.C.F.S. Ilfov; interventia si colaborarea organelor de cercetare penala si de politie; abilitarea I.G.A.I. pentru verificarea directa a agentilor economici etc.Interventia politiei in „paradisul fiscal” din parohia lui Remes este necesara in primul rind pentru protectia membrilor echipelor de control, cit si a conducerii IG.A.I. care, indeosebi in perioada controlului, au primit telefoane de intimidare si amenintari extrem de dure. Presiunile facute in ultima vreme asupra acestora s-au inmultit, semn ca atit mafiotii din Finante, cit si clientii lor incep sa miriie concertat. Semn bun.

Dan Badea

Evenimentul Zilei din 27 Mai 1999