Micile secrete ale lui George Copos

Revista Bilanţ nr 3 din decembrie 2004
Revista Bilanţ nr 3 din decembrie 2004
Convertit vreme de 15 ani in om de afaceri, Copos revine in forta la prima dragoste: politica.
kapitalism13La 51 de ani, prin intrarea in partidul lui Dan Voiculescu, omul de afaceri George Copos revine in politica dupa o pauza de aproape 15 ani. El s-a inscris pe listele de candidati la Senat ale Uniunii PSD+PUR din judetul Arges, ocupand locul doi si secundandu-l astfel pe candidatul PSD Nicolae Vacaroiu.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

copos voicRelatia lui Copos cu Dan Voiculescu este destul de veche, cei doi oameni de afaceri fiind membrifondatori ai acelorasi organizatii patronale precum Asociatia Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR) si Confederatia Patronatelor din Romania (CPR), ultima dintre acestea transformandu-se ulterior in Alianta Confederatiilor Patronale din Romania (ACPR). Prin intrarea in politica, este de presupus ca George Copos va renunta la functia de presedinte al ACPR pentru a nu intra in conflict cu Legea nr. 356/2001, conform careia conducerea patronatelor trebuie sa fie apolitica. Tineretea revolutionara

OLYMPUS DIGITAL CAMERA
Pana in decembrie 1989, George Copos a fost un cunoscut activist al UTC si sef al unei comisii centrale a UASCR (Uniunea Studentilor Comunisti din Romania). Atasat, la vremea aceea, asa-ziselor “valori” ale socialismului, Copos a dovedit un dezvoltat simt organizatoric si a avut, la doar trei ani dupa absolvirea Institutului de Educatie Fizica si Sport, un aport important la organizarea Universiadei de la Bucuresti, din 1981. Ulterior, a absolvit cu succes Academia Stefan Gheorghiu – scoala superioara a activistilor de partid. Evenimentele din decembrie 1989 au curmat insa prematur ascensiunea politica a lui George Copos, tanarul activist refugiindu-se in afaceri. Cativa ani mai tarziu avea sa-si ingroape, simbolic, trecutul, contribuind cu generozitate la cheltuielile de inmormantare ale lui Nicu Ceausescu.

Cofetaria, debutul oficial in afaceri
George Copos a declarat in mai multe randuri ca si-a inceput afacerile impreuna cu sotia sa, Cristiana Copos, pornind la drum cu un capital de 500 de dolari. “Totul a inceput de la talentul sotiei mele la torturi si de la experienta mea, ca responsabil cu turismul si altele in UASCR”, a declarat intr-o conferinta de presa George Copos. “Mai mult, nevasta mea si-a vandut parfumurile pe care i le facusem cadou. De aici a iesit o cofetarie de buzunar pe Dorobanti. Au urmat afacerea cu electronice, hoteluri si afacerea de la Pitesti, cu componente si subansambluri pentru electrocasnice. Altfel spus, primul milion l-am obtinut din savarine”, a declarat Copos.

Televizoare importate ca piese de schimb
Mai putin cunoscut este insa faptul ca debutul romantic al afacerilor sale a fost bulversat, in anii tulburi ai inceputului de tranzitie, de un semnal de alarma tras de catre Garda Financiara condusa, in anii ‘90, de generalul Gheorghe Florica. Astfel, in urma unui control efectuat pe 30 septembrie 1992 la una dintre firmele administrate de George Copos, Ana Electronic, Garda Financiara a descoperit o serie de nereguli care l-au pus pe jar pe omul de afaceri. Acesta a fost obligat sa apeleze, conform unui document elaborat de subalterni ai generalului Florica si publicat in presa vremii, la sprijinul unor personalitati precum Viorel Hrebenciuc (secretarul general al guvernului de atunci) si Florin Georgescu (ministrul finantelor).
Concret, societatea romano-franceza Ana Electronic era acuzata ca s-ar fi sustras de la plata impozitelor pe circulatia marfurilor, prejudiciind astfel bugetul de stat. Conform documentului amintit, “un ciudat lant tranzactional a fost depistat ca efectuat in ziua de 30 septembrie 1992, intre firma SC Ana Electronic (patron Copos Gheorghe), SC Ana Co SRL (patron Copos Cristina, sotia lui Copos Gheorghe) si SC General NIC SRL, pentru aparate TV si video in valoare de 252.065.000 lei, care s-au transmis cu titlu de proprietate numai pe documente, in realitate aparatele ramanand la SC Ana Electronic SRL. Scopul afacerii: aplicarea unor cote de impozit de 10% in loc de 40%”. Prin nota de constatare intocmita cu acea ocazie, comisarii Garzii Financiare au sesizat si organele de urmarire penala.

copos
Numele sonore invocate a fi intervenit pe langa generalul Florica pentru cosmetizarea rezultatului controlului facut de catre comisarii Garzii Financiare la Ana Electronic, dar si la alte societati comerciale, au produs un adevarat iures mediatic si politic, in care au fost atrase si institutii precum Parchetul General si Parlamentul Romaniei. Demiterea generalului Florica, “raportul Vonica” si rezolutia procurorului – sef Eugen Vasiliu, prin care s-a dispus neinceperea urmaririi penale fata de demnitarii acuzati ca ar fi intervenit pentru anularea rezultatelor consemnate de catre comisarii Garzii Financiare, au fost rezultatele scandalului de atunci.
Cazul Ana Electronic a fost transferat de la Garda Financiara la secretarul de stat din Ministerul Finantelor, Ion Mihai Popa (juridic). Dosarul a fost reanalizat, au aparut “divergente de abordare a problemelor financiare”, dar totusi, “pe baza celor dispuse, a reanalizarii cazului, societatea comerciala era obligata sa achite 64.948.765 lei cu titlu de accize si impozit pe circulatia marfurilor”, consemna procurorul Vasiliu in rezolutia amintita.

Cadoul pentru Ministerul de Interne
Dincolo de interventiile la varf facute de catre George Copos, in raportul parlamentar Vonica a mai fost consemnat si un adevarat act de caritate petrecut chiar in timp ce afacerile lui Copos se aflau sub lupa Garzii Financiare: “Ministerul de Interne, cu stiinta ministrului (George Ioan Danescu – n.r.) a achizitionat de la Ana Electronic un numar de 70 de televizoare color fara telecomanda, la preturi cu mult inferioare celor practicate pe piata, tocmai in perioada in care la firma respectiva Garda Financiara efectua cercetari pentru grave evaziuni fiscale”.
Apropierea lui George Copos de cercul puterii s-a mai concretizat si prin asocierea dintre Ana Electronic si Fundatia Dimineata, punctul de lucru al noii afaceri fiind stabilit, pe 24 martie 1993, chiar in locul unde avea sediul ziarul “Dimineata” (str. Roma nr. 48, sector 1) apropiat presedintelui Ion Iliescu.

Declaratia de avere: 178 milioane euro
Detinator al unor actiuni ce valorau luna trecuta 178,58 milioane euro, George Copos este patronul holdingului Ana Group, proprietar majoritar al tuturor societatilor Ana si membru fondator al operatorului de telefonie Mobifon. Este, de asemenea, presedintele AFC Rapid, sponsor si actionar principal al clubului giulestean. Dincolo de actiuni, Copos mai detine cu titlu de proprietate personala patru terenuri, doua apartamente, o vila, un autoturism BMW, doua depozite la termen de 6,34 miliarde lei, respectiv 25.500 euro, un cont curent de 10.000 de dolari, dar si creante de 3,7 milioane euro. Afacerile sale, indiferent de domeniul in care se deruleaza, reprezinta de altfel un succes incontestabil pentru familia Copos. Numai fabrica de motoare electrice din Pitesti, denumita, dupa privatizarea din 1996, Ana IMEP, realizeaza o cifra de export de peste 50 de milioane de euro anual. Hotelurile Crown Plaza din Bucuresti, Astoria si Europa din Eforie-Nord sau Poiana, Bradul si Sport din Poiana Brasov sunt, fiecare in parte, investitii de succes ale lui Copos. Recent, cu ocazia Reuniunii informale a ministrilor apararii din statele NATO si a Consiliului NATO-Rusia de la Poiana Brasov, o mare parte a delegatiei americane a fost cazata la hotelurile lui Copos. Donald Rumsfeld, seful Pentagonului, a preferat astfel hotelul Sportul (al lui George Copos), in vreme ce ministrul rus al apararii a ales sa doarma in vila dinamovistului Ionut Lupescu.

copos inedit

Trabantul si opincile
Cu toate aceste succese in planul afacerilor, despre George Copos s-a spus, nu de putine ori, ca este extrem de strans la punga. Spre exemplu, in urma cu trei ani, el a facut un pariu cu omul de afaceri Ion Tiriac, pariu pe care l-a onorat in stilul rudelor lui Hagi Tudose. Astfel, cei doi oameni de afaceri au programat o partida de tenis a carei miza a fost chiar autoturismul proprietate personala cu care invinsul avea sa vina la terenul de joc. Partida dintre cei doi, desfasurata la baza BTT din Bucuresti in prezenta lui Ilie Nastase, a fost castigata in doua seturi de catre Ion Tiriac. Numai ca, in vreme ce Tiriac venise la intalnire cu un Mercedes de ultima generatie, Copos sosise cu un superb Trabant obosit pe care-l achizitionase cu 200 de dolari. “Premiul”, castigat destul de usor de catre fostul tenisman, n-a fost insa pe masura asteptarilor acestuia, motiv pentru care el i-a oferit lui George Copos o pereche superba de opinci pentru ca “presedintele Rapidului sa nu uite de unde a plecat”.

Dan Badea

Revista BILANŢ, Nr.3, Decembrie 2004

Micile secrete ale lui Iosif Constantin Drăgan

Revista Bilanţ nr.2 din noiembrie 2004
Revista Bilanţ nr.2 din noiembrie 2004
Biografie
IosifConstantinDraganOmul de afaceri aflat pe primul loc in topul celor mai bogati romani, cu o avere evaluata la peste 800 miloane de dolari, s-a nascut la 20 iunie 1917, in Lugoj. Paraseste Romania in 1940 si se stabileste la Milano-Italia. Este licentiat in Drept si Stiinte Economice si Politice.

In 1948 infiinteaza, la Milano-Italia, firma ButanGas S.p.A care se ocupa cu imbutelierea si distribuirea gazului petrolier lichefiat (GPL) si care are filiale importante in 10 tari.
In 1949 infiinteaza, la Roma, asociatia Miscarea Romana pentru Unitatea Europei. Conduce aceasta asociatie si lanseaza revista “Buletinul European” ca organ de presa al miscarii.
In 1966 devine presedinte al Federatiei Internationale de Marketing. In 1967 infiinteaza, la Roma, Fundatia Europeana “Dragan”. Din 1973 este membru al Camerei de Comert italo-romane, iar in 1978 infiinteaza Camera de Comera romano-italiana. In 1983, la Viena, este numit membru in comitetul de conducere al Asociatiei Culturale Internationale a Etniei Romane.
In 1990 infiinteaza la Bucuresti “Dragan European Business School”. In 1992, la Lugoj, infiinteaza “Universitatea Europeana Dragan”, o investitie de 2 milioane de dolari.
Dupa 1990 investeste in Romania peste 40 milioane dolari. Dincolo de afacerea cu GPL, investitiile sale s-au concretizat in invatamant, mass-media si tipografii. A infiintat reviste si ziare precum « Natiunea », “Renasterea Banateana”, “Redesteptarea”, postul TV “Europa Nova”, postul de radio “RadioNova FM” din Lugoj, tipografia FED PRINT si editurile “Dragoprint” si “Europa Nova” etc. S-a recasatorit, dupa 1990, cu fiica generalului Stefan Gusa, Veronica Gusa de Dragan, cu care are trei copii.

A inceput afacerile cu o masina de scris
Iosif Constantin Dragan a plecat din tara in primavara lui 1940, « pentru perfectionarea studiilor juridico-economice », pe baza unei burse oferite de guvernul italian. « Am plecat cu trenul… si cu bursa de studii pentru un an – de 6.000 de lire – oferita de Guvernul italian, prin Institutul Italian de Cultura » – avea sa declare el intr-un interviu publicat anul trecut in « Jurnalul National ». Licentiat al Facultatii de Drept din cadrul Universitatii Bucuresti, I.C. Dragan avea sa obtina astfel inca o licenta in Drept, la Universitatea « La Sapienza » din Roma, precum si o licenta in Stiinte Economice si Politice. Stabilit la Milano, I.C Dragan a refuzat sa se mai intoarca in tara si s-a lansat in afaceri.
Prima afacere a lui Iosif Constantin Dragan a fost intermedierea unei tranzactii cu negru de fum. Dupa sustinerea unei teze de doctorat la Universitatea de Drept din Roma, dar in lipsa unei sustineri financiare, I.C. Dragan s-a vazut nevoit sa-si gaseasca singur mijloace de subzistenta. Pe langa traducerea in limba romana a unor lucrari de specialitate, cum ar fi traducerile din Giorgio del Vecchio (mai tarziu, acesta a fost numit presedinte onorific al ButanGas), el s-a orientat spre comert. In 1941, la 24 de ani, tanarul Dragan a reusit sa intermedieze cateva contracte intre parteneri din Romania si Italia in conditiile in care nu avea la dispozitie decat o masina de scris. Desi la acea data, pentru a face o impresie buna, voia sa treaca el insusi drept comerciant, in realitate nu avea nici macar un sediu pe care sa-l indice pentru eventuala primire a corespondentei. Antetul primelor scrisori „de afaceri“ era „Dotto Giuseppe C. Dragan, Via Battaglioni Universitari 1, Roma”, iar adresa mentionata nu era altceva decat adresa caminului studentesc din Roma unde, la camera 37 de la etajul doi, se afla averea tanarului intreprinzator roman: masina de scris si cateva coli cu antetul amintit. In aceste conditii, a reusit sa intermedieze cumpararea de catre un italian a unei cantitati de negru de fum de la un roman. A castigat atunci 3.000 de lire italiene, bani cu care si-a achitat datoriile la Casa dello studente si si-a cumparat un „impermeabil“. Dupa „negru de fum“ a urmat o afacere cu „o partida de vaselina (un vagon)“, deci un nou comision. Ulterior, a intrat in relatii cu persoane din conducerea societatii romano-italiene A.P.I.R. (firma constituita prin asocierea dintre filiala din Italia a societatii romanesti „Creditul Minier“ si grupul „Fiat“), ceea ce a insemnat o rampa de lansare in afacerile ce aveau sa urmeze.

Caderea lui Mussolini – prima afacere profitabila a lui Dragan
« Initial a infiintat o banca, apoi a devenit asociat la societatea petroliera Dacia , care i-a adus castiguri frumoase », afirma Mihai Pelin in lucrarea « Opisul emigratiei politice ». Astfel, debutul real in afaceri al lui Iosif Constantin Dragan a fost favorizat insa de inlaturarea de la putere a lui Mussolini, eveniment care a dus la blocarea tuturor legaturilor economice dintre Italia si Romania, deci si la blocarea activitatii tuturor firmelor mixte romano-italiene. Momentul, spune Mihai Pelin, a fost foarte bine exploatat de catre I.C. Dragan. Astfel, impreuna cu atasatul comercial la Legatia romana din Roma, Mihai Carciog (unchiul fostului presedinte al societatii comerciale « Expres », trustul de presa care editeaza cotidianul « Evenimentul Zilei »), au preluat activele unor societati mixte romano-italiene aflate in impas datorita blocadei, firme care aveau conturi in bancile italiene si au inceput, cu acestea, propriile afaceri. Actiunea de preluare si utilizare a activelor amintite s-a produs cu acordul reprezentantilor societatilor respective care, astfel, isi puteau continua activitatile aflate in derulare. Spre sfarsitul anilor ’40, cand s-au reluat legaturile diplomatice ale Romaniei cu Italia, cei doi oameni de afaceri au restituit statului roman sumele pe care le luasera – provizoriu – din conturile firmelor mixte. Ulterior, Dragan s-a despartit de Mihai Carciog, fiecare dezvoltand propriile afaceri.

Mihai Carciog si epavele grecesti
La putin timp dupa debutul afacerilor incepute cu Dragan, fostul atasat comercial de la Roma, Mihai Carciog, a revenit in Romania pentru a-si lua familia dar nu i s-a mai permis sa paraseasca tara. A fost insa sprijinit de cineva din cadrul Legatiei Italiei de la Bucuresti, care i-a eliberat un pasaport fals, el reusind sa paraseasca tara odata cu alti italieni care se intorceau dupa razboi in Italia. Dupa 1945, Mihai Carciog a cumparat de la statul grec toate epavele navelor scufundate in apele teritoriale grecesti. O parte dintre acestea au fost readuse pe linia de plutire si folosite ulterior in scopuri comerciale, restul epavelor fiind dezmembrate si vandute ca fier vechi. Carciog fusese interesat indeosebi de epavele navelor militare, cuprul si alama recuperate de pe acestea fiind valorificate extrem de profitabil in contextul in care piata europeana se confrunta cu o mare criza de cupru si alama, criza generata de inundarea de catre nemti, inainte de retragerea din Iugoslavia, a minelor de la Bor – locul in care se aflau cele mai importante zacaminte cu minereu de cupru din Europa.

Dragania si butelia de aragaz
Ideea care avea sa-i aduca celebritatea lui Dragan a plecat de la banala – astazi – butelie de aragaz. Inainte de al doilea razboi mondial, butelia de aragaz era patent romanesc detinut exclusiv de firma romaneasca “Aragaz”. Cel care a « popularizat » in Italia aceasta alternativa la combustibilul traditional a fost Iosif Constantin Dragan. In conditiile specifice ale Italiei, datorate cantitatilor insuficiente de lemn sau carbune pentru nevoile casnice si industriale, introducerea gazului petrolier lichefiat (GPL) pe scara larga, pornind de la banala butelie de aragaz, avea sa se dovedeasca a fi o afacere de succes. In 1948 Iosif Constantin Dragan a infiintat la Milano « ButanGas » S.p.A, o societate care avea sa se extinda rapid atat in intreaga Italie cat si in alte peste zece state importante din Europa sau Orientul Mijlociu. In anii care au urmat, societatea lui I.C. Dragan a devenit unul dintre liderii europeni in domeniul distributiei de gaz petrolier lichefiat pentru uz casnic si industrial. Investitiile facute in state precum Italia sau Grecia i-au adus omului de afaceri de origine romana atat profit cat si recunoastere. Daca in Italia, Iosif Constantin Dragan a fost decorat cu cel mai inalt ordin civil, acela de Cavaler al Republicii Italia, in Grecia o localitate a primit numele Dragania. « In Grecia exista o localitate langa Teba, Dragania, onoare pe care statul grec mi-a conferit-o pentru ca aici am creat prima zona industriala din Grecia », a spus omul de afaceri.
Multi ani mai tarziu, in 2000, un cartier din Lugoj a primit numele lui Iosif Constantin Dragan dupa ce acesta i-a sprijinit pe locuitorii acelei comunitati sa-si achite toate datoriile pe care le aveau catre regiile locale.

Afacerea “Conopida”
Printre afacerile de inceput, abordate de Iosif Constantin Dragan, s-au aflat si cele de comert cu diverse produse cum ar fi maturi, legume sau tesaturi. « Am importat si exportat tesaturi si fibre din Italia în Romania pentru panzele de avion din care se realizau aripile avioanelor la IAR Sibiu. Am gandit afaceri cu banalele, dar utilele maturi. Am facut marketing în pietele de desfacere din Elvetia, Belgia si Anglia facand comert cu produse alimentare, am afaceri imobiliare… » – a declarat Dragan.
O afacere nereusita din acele vremuri si-a pus pentru totdeauna amprenta pe “viitorul” gastronomic al omului de afaceri. Astfel, spune un apropiat al acestuia, Iosif Constantin Dragan nu suporta conopida. Cum o vede se schimba la fata. « Alergia » a fost contactata in urma cu cateva decenii dupa ce intreaga cantitate de conopida, aflata in vagoanele unui tren ce o transporta in Elvetia, s-a stricat ca urmare a retinerii trenului la granita italo-elvetiana (Bellinzona) din cauza unor formalitati vamale. Caderea afacerii, garnisita cu mirosul cumplit de conopida stricata au fost doua elemente de baza care l-au traumatizat pentru tot restul vietii pe omul de afaceri. Dealtfel, intimplarea a fost consemnata chiar si in volumul de memorii al mamei sale, « Radacini », lucrare aparuta in 1981 la editura Nagard. Iata cum a descris Cornelia Murariu Dragan, mama lui I.C. Dragan, aceasta trauma a fiului sau :
“(…) Si-atuncea, Constantin o inceput sa lucreze cu comertul, mai ales cu Elvetia. Vin acasa:
– Mama, am sa duc mancare in Elvetia, zarzavaturi. Acuma am o suta de vagoane de conopida din Italia, pentru export.
Era unul Volponi, un functionar. Il trimite inainte de Craciun. Ii cam placea sa beie. O stat acolo. Aud la telefon :
– Sa dai atata, atata, maturi, conopida. I-am zis :
– De ce sa dai atatea vagoane de conopida, nu vezi ca e frig? Mai trimite si
altele.
Si atunci am avut o presimtire. Duce el cateva vagoane, si atunci Elvetia spune:
– Deajuns, nu ne mai trebuie, prea multi au trimis si sta si ingheata.
Atata ura o prins de-atunci Constantin pe conopida, ca nici nu mai voia s-o manance. Cumparam conopida s-o dau la masa si el zicea sa lepad conopida, sa n-o mai vada la masa. O tineam intr-un balcon, dar el :
– Leapad-o, Mama!
Am mancat-o eu cu servitoarea, cu bucatareasa.”
(Cornelia Murariu Dragan, “Radacini”, pag. 121, Editura Nagard, Roma, 1981)

IC Dragan, Legiunea si Securitatea
Dupa ce s-a stabilit in Italia, Iosif Constantin Dragan n-a mai revenit in tara vreme de 18 ani. Intre timp, in jurul lui s-a tesut legenda trecutului legionar bazata pe trei fapte petrecute in acei ani. Prima dintre acestea dateaza din 29 noiembrie 1940 cand tanarul Dragan a publicat, in revista fascista « Conquiste d’Impero », un articol despre Corneliu Zelea Codreanu. Articolul respectiv a reprezentat si inca reprezinta un argument pentru multi dintre cei care l-au considerat si inca il mai considera pe Iosif Constantin Dragan drept fost legionar. Un al doilea fapt l-a constituit gazduirea la Milano, in vila sa de pe Via Larga nr.9-11, a fostului prefect legionar al judetului Caras, Octavian Rosu. Motivul adevarat al gazduirii lui Rosu a fost insa relatia de prietenie existenta intre fostul prefect si parintii din tara a lui Dragan. Cel de-al treilea fapt, care l-a stigmatizat in acea perioada, a fost finantarea apararii lui Oliviu Beldeanu, cel care impreuna cu alti patru emigranti romani au atacat si ocupat in 1955 Legatia romana din Berna-Elvetia. Acesta a fost si motivul pentru care Iosif Constantin Dragan a fost trecut pe lista neagra a Directiei de Informatii Externe (DIE) din cadrul fostei Securitati cu mentiunea « In caz de identificare, sa fie retinut », invocandu-se refuzul acestuia de a se mai intoarce in tara. Dealtfel, se pare ca membrii grupului Beldeanu nu fusesera legionari insa, conform lui Mihai Pelin, acuzatorii publici de la « Scanteia » in frunte cu Silviu Brucan i-au numit astfel pe atacatorii de la Berna. Asa zisul trecut legionar al lui Dragan are insa o palida sustinere cata vreme, pe de o parte, numele lui n-a figurat niciodata pe vreo lista a membrilor acelei miscari iar, pe de alta parte, insisi legionarii din Spania l-au numit pe Dragan « gazarul rosu », in revista « Carpatii » de la Madrid, dupa ce acesta a refuzat sa-i sprijine. Zvonurile lansate insa de diversi emigranti frustrati din diaspora romana au continuat pe aceeasi tema, afirmandu-se chiar ca Dragan fugise in Italia cu…tezaurul miscarii legionare.

Dragan si Ceausescu
Dupa 1968, Iosif Constantin Dragan a revenit periodic in Romania si s-a intilnit chiar, in citeva randuri, cu Nicolae Ceausescu. Acesta a fost un alt motiv pentru care omul de afaceri a fost acuzat ca ar fi fost in relatii apropiate cu Nicolae Ceausescu si ar fi sprijinit, din afara tarii, regimul comunist de la Bucuresti. Afirmatiile au constituit insa obiectul citorva procese de rasunet in care ziaristii italieni si-au prins urechile, ei preluind diversele zvonuri sau constructii ipotetice care au tot circulat de-a lungul anilor. Cert este ca Iosif Constantin Dragan a facut tot ce i-a stat in putinta pentru a-i fi recunoscute in Romania contributiile intelectuale, teoriile si convingerile publicate de-a lungul vremii la propriile edituri.

Iosif C. Dragan si Nicolae Ceausescu
Iosif C. Dragan si Nicolae Ceausescu

Mihai Pelin, care a citit toate stenogramele discutiilor dintre Dragan si Ceausescu gasite in arhivele fostei Securitati, sustine ca « e o tampenie ca Dragan ar fi sustinut regimul dictatorial comunist de la Bucuresti ». Intr-un interviu publicat in revista « Lumea », fostul sef al DIE Nicolae Plesita afirma chiar ca Elena Ceausescu s-a aratat chiar intrigata de intilnirile dintre cei doi, semn ca Dragan nu era atat de apropiat pe cat s-a afirmat : « Primirea la seful statului este o chestiune diplomatica. Asa a ajuns si Iosif Constantin Dragan la Ceausescu. El avea niste posibilitati in Italia, venea prin tara. A facut promisiuni si Ceausescu l-a primit de cateva ori. Dragan a avut contributia lui la dezvoltarea marketingului nostru, dar pe Ceausescu nu l-a multumit si s-a suparat. Leana a facut scandal din invidie. Nu apucase inca sa-i bage tehnica si nu stia ce face Dragan la Ceausescu. Nae Nastase, seful de cabinet, a incurcat-o. Venea Leana, isi sugea maseaua si incerca sa intre. „Seful e ocupat… nu se poate“. Leana l-a dat afara pe Nae. Ea voia sa intre la seful statului ca la bucatarie. „Cine-i asta, ma?“ S-au gasit codosi ca Bobu care sa spuna ca Dragan ii rapeste timpul lui Ceausescu. Atat i-a trebuit Leanei. Pe Doicaru il porecleau „Dovleac“. „Da? Dovleac l-a adus? Ei, las’ ca-i arat eu lui!“ Asa l-a blocat Leana pe Dragan si la fel l-a matrasit si pe Gelli ». (Nicolae Plesita, « Politica si servicii secrete », Lumea nr4/2000).

Proiecte inedite
FGFGH
foto: destinationspoint.com

iron_gate_-_decebalus_sculpture

 

Printre proiectele inedite ale omului de afaceri Dragan se afla si capul lui Decebal sculptat pe o stanca de peste 60 de metri din Clisura Dunarii. Proiectul de peste un milion de dolari initiat in urma cu un deceniu se afla in stadiu de finalizare, sub capul regelui dac fiind sculptata si inscriptia „Decebalus Rex Dragan fecit“.
O confesiune
Mihai Pelin (scriitor, istoric, ziarist – vezi foto) a tinut neaparat sa faca o scurta declaratie cu privire la acest material. Din motive de spatiu, textul trimis de acesta nu a mai fost dat publicitatii in revista Bilant. Il reproduc mai jos.
« Am lucrat aproape sase ani incheiati la fundatia lui Iosif Constantin Dragan, la Venetia si la Milano. Avea si el niste fixuri , legate de importanta tracilor in istorie, chestiune cu care nu aveam nici o relatie. Insa nu mi-a impus niciodata ce sa fac, cum sa fac si spre ce finalitate sa bat.
(…) Daca stiai cum sa-l abordezi era un om de o generozitate deosebita. Cred ca multe din aiurelile care i s-au asezat in spinare au fost inventate de romanii din emigratie. Iosif Constantin Dragan era un om extrem de bogat si multi emigranti romani l-au cautat cu lacrimi in ochi si cu palaria in mana , contand pe o sinecura. Iar cand plecau de la el constatau ca nu au in palarie nimic. De unde resentimente si vorbe in dunga aruncate in vant. Lui putin ii pasa. Am avut ocazia sa intalnesc un emigrant cunoscut de la Munchen, care poposise cateva saptamani la sediul fundatiei din Milano si care incerca sa ma persuadeze ca Dragan era un personaj deosebit de suspect. Emigrantul fusese rugat sa urce niste cutii de carton de la un etaj la altul din sediul din Via Larga si dintr-o cutie i-ar fi cazut un pistol. Era convins ca Dragan cumpara armament pentru Ceausescu, dirijandu-l clandestin catre Bucuresti, ca si cum Ceausescu nu ar fi dispus de destule fabrici de armament, la Plopeni, la Marsa, sau la Cugir. Asemenea idiotenii au avut circulatie intr-o epoca revoluta, fara ca cineva sa le pipaie logica.
Intre altele, am citit toate stenogramele discutiilor dintre Iosif Constantin Dragan si Nicolae Ceausescu. E o tampenie ca Dragan ar fi sustinut regimul dictatorial comunist de la Bucuresti. Nu se intalneste in stenogramele respective nimic din ceea ce i s-a imputat magnatului de la Milano in presa de dupa decembrie 1989. neted vorbind, Dragan ar fi vrut sa construiasca o conducta de petrol de la coastele Greciei pana in sudul Olteniei, traversand teritoriul Bulgariei, astfel incat petrolierele de mare tonaj care alimentau cu titei rafinariile romanesti sa nu mai traverseze Dardanelele si Bosforul. Dar s-a lovit mereu de obtuzitatea lui Ceausescu. Apoi ar fi vrut sa i se publice si unele lucrari in edituri romanesti, ceea ce l-ar fi legitimat ca intelectual autentic, pentru ca volumele aparute in editura proprie nu prea erau luate in consideratie de italienni. Si ce e rau in asta ? N-au aparut atatea rebuturi in editurile romanesti, si inainte, si dupa decembrie 1989?
Despre ceea ce a scris si a publicat Iosif Constantin Dragan fiecare crede ce vrea. Si eu cred ce vreau si poate nu cred ceva ce ar putea sa se confunde cu o admiratie. Dar asta nu-mi ingaduie sa vorbesc ireverentios despre un om care mi-a facut numai bine. M-a ajutat sa vad tari straine, mi-a dat posibilitatea sa stiu ce inseamna sa traiesti in Occident pe banii tai, castigati cinstit, si a fost totdeauna atent si politicos cu mine. De ce ar trebui neaparat sa-l injur ?
»

Dan Badea

bilant nr 2 1
Text aparut, partial cenzurat, in Revista BILANŢ nr 2, noiembrie 2004
Motivul pentru care textul apărut în revista Bilanţ a fost cenzurat, se datorează unor persoane din anturajul lui I.C. Drăgan care au încercat şi au reuşit (sub ameninţarea unui proces penal) să scoată pasaje importante din textul original.
Între timp (21 august 2008) Iosif Constantin Drăgan a decedat. Cu opt luni mai devreme, murea Mihai Pelin (14 august 2007)…

Punctele slabe ale presedintilor si oamenii din jurul lor

oamenii presedintilor

st1:*{behavior:url(#ieooui) }
/* Style Definitions */ table.MsoNormalTable {mso-style-name:”Table Normal”; mso-tstyle-rowband-size:0; mso-tstyle-colband-size:0; mso-style-noshow:yes; mso-style-parent:””; mso-padding-alt:0in 5.4pt 0in 5.4pt; mso-para-margin:0in; mso-para-margin-bottom:.0001pt; mso-pagination:widow-orphan; font-size:10.0pt; font-family:”Times New Roman”; mso-ansi-language:#0400; mso-fareast-language:#0400; mso-bidi-language:#0400;}

Cu siguranta, legatura dintre Ion Iliescu, Adrian Nastase si Theodor Stolojan este ca toti trei sunt oameni care s-au format si s-au afirmat sub comunism. Iliescu a supravietuit politic epocii staliniste, destalinizarii si transparentei partiale din 1968, apoi revolutiei culturale de tip nord-coreean practicate pana in decembrie 1989 de Ceausescu. Nastase si Stolojan s-au afirmat in regimul Ceausescu si s-au consacrat dupa. Astazi, in cursa pentru prezidentiale ramane doar Nastase. Lui Iliescu i-a expirat mandatul, iar Stolojan lasa un loc gol pentru Traian Basescu.
Va mai amintiti de ADIRI? De Grupul de la Trocadero sau de UVPR? Stelian Tanase spune ca ADIRI (Asociatia de Drept International si Relatii Internationale) e “o inventie comunista de prin anii ‘50, la care a fost presedinte Traian Ionascu, mentorul lui Adrian Nastase. Tanase crede ca ADIRI “era un fel de sinecura si structura fantoma, ca ICE Dunarea. Dadea impresia ca si la noi exista o asociatie de drept international, ca suntem afiliati”. Analistul politic explica faptul ca ADIRI “exista si astazi, dar n-are salariati, n-are nimic, asta era pe vremea comunistilor o chestie moarta, asa, fantomatica; acum e in Casa Titulescu si are sediul acolo, ca si Fundatia Titulescu”.

Presa a relatat, de-a lungul ultimilor ani, ca Fundatia Titulescu, pastorita de oamenii premierului Nastase, este un mare consumator de fonduri bugetare. In ultimii patru ani, liderul PSD si-a lansat aici cel putin doua carti: una deosebit de voluminoasa, care aduna discursurile si lucrarile interbelice ale lui Nicolae Titulescu, si alta, care a provocat un scandal privind provenienta banilor (adica de la Guvern) si scopul in care au fost folositi: editarea unei carti semnate de Adrian Nastase: “Quo Vadis Europa”, avand ca rol popularizarea, in Romania, a proiectului de constitutie europeana.

Analistul politic Iosif Boda spune ca ADIRI a fost o institutie in care lucrau doar cativa oameni, printre care Nastase era cel mai important exponent, insa “de la ADIRI erau putini oameni implicati in ceea ce Ion Iliescu numea “un fel de barfa filosofica””. Adevaratul cerc “era Grupul Trocadero, asa a ramas el pentru initiati”, explica Boda. In afara de Nastase de la ADIRI, mai erau in grup: Vasile Secares, venit la Institutul de Stiinte Politice si Studiere a Problemei Nationale (ISPSPN) de la Institutul de Istorie si Teorie Militara (IITM), Ioan Mircea Pascu (azi membru marcant PSD, ministru al apararii), Dan Mircea Popescu (azi membru marcant PSD, ministrul muncii), Silviu Brucan (azi politolog), sau Virgil Magureanu (pus, dupa Revolutie, sa fondeze SRI, azi sef de partid). Boda sustine ca Grupul Trocadero “era un loc de dezbatere intre diverse persoane, dintre care unele au evoluat ca adversare ale regimului  Ceausescu”. O alta institutie interesanta era Institutul de Economie Mondiala, din care provin Eugen Dijmarescu si Mugur Isarescu , ulterior membru marcant al grupului “Un Viitor Pentru Romania” (UVPR). “Toti manifestau un fel de viziune critica asupra tipului de socialism, asupra imobilismului de tip ceausist, asupra neadaptarii sale la “glasnost” si “perestroika””, arata Iosif Boda.
Un grup aflat de 15 ani in penumbra
In timp ce Theodor Stolojan “nu a avut nici o implicare” in aceasta grupare, Ion Iliescu “a avut legaturi, dar fara sa stie ca oamenii astia se vad si-n alt context”. Analistul arata ca “el tinea legatura mai ales cu Magureanu, care era un apropiat, un partener de discutii”.
bilant nr.1
Iosif Boda arata ca UVPR s-a constituit “in contextul in care FSN se rupea ca partid, in primavara lui 1992”. Boda aminteste ca au existat in FSN-ul “originar” trei platforme: “a lui Petre Roman”, scrisa de analistul politic de azi, Vladimir Pasti, si citita de Petre Roman – gruparea  Roman avea sa se desprinda si sa formeze noul FSN (PD) – gruparea emulilor lui Iliescu, condusa de Marian Enache; UVPR, din care faceau parte Vasile Secares (azi in fruntea Scolii Nationale de Studii Politice si Administrative SNSPA), Ioan Mircea Pascu, Dan Mircea Popescu sau Dumitru Popescu. La un moment dat, ultimele doua grupari “au ajuns la compromisul sa aiba un lider comun, contracandidatul lui Roman la presedintia Frontului, Marian Enache”. Tot UVPR a determinat numirea, ca vicepresedinte organizatoric al FSN, a lui N.S. Dumitru, apoi Vladimir Pasti l-a adus pe Claudiu Iordache, pe care-l considera “viitorul mare om politic al Romaniei, poate viitorul presedinte”, relateaza Boda. Dupa Iordache, pe aceeasi functie (vicepresedinte organizatoric) a venit Secares, iar un alt vicepresedinte era I.M. Pascu. Pana la inceputul lui 1992, Secares si Pasti au fost concomitent si consilieri ai lui Iliescu. UVPR a ramas un grup de lobby, dupa ruperea FSN, “un fel de placa turnanta de intalnire a unei anumite categorii de intelectuali de orientari diferite”. Ca “think-thank”, “pana si Augustin Buzura (aflat in fruntea Institutului Cultural Roman – n.r.) a facut parte din el”. Boda rememoreaza: “In 1996, am negociat cu reprezentantii UVPR Vasile Secares, Mugur Isarescu, Augustin Buzura, Vladimir Pasti si Cornel Codita (n.r.: fost candidat la Primaria Capitalei din partea unui partid ecologist), pentru oferta UVPR de a veni alaturi de echipa presedintelui Iliescu, de a face campanie si de a-l sprijini sa mai ajunga inca o data presedinte. Pretentiile lor erau insa putin exagerate. Propuneau partidului o platforma care sa poarte denumirea lor, erau niste orgolii cam prea mari. Ei (n.r.: UVPR) au preferat atunci aceasta pozitie: sa ramana in penumbra”.
Iliescu, linia de unire intre Nastase si Stolojan

Primul aliat politic recunoscut al lui Iliescu, dupa momentul decembrie 1989, a fost Petre Roman, premier interimar din 23 decembrie 1989, reconfirmat dupa alegerile din 20 mai 1990. Roman a fost inlaturat pe 25 septembrie 1991, dupa o mineriada despre care s-a spus ca a fost comandata de Iliescu si grupul conservator din FSN. Theodor Stolojan, initial subalternul lui Roman, a fost ministru adjunct (1989 – aprilie 1990), apoi ministrul finantelor (mai 1990 – aprilie 1991). Pana in septembrie 1991 a fost presedintele Agentiei Nationale de Privatizare. In septembrie 1991, Iliescu a optat pentru Theodor Stolojan ca premier in locul lui Petre Roman. Aceasta a fost o solutie de siguranta inainte de o iarna extrem de grea (1991-1992), intr-o Romanie izolata international dupa mineriade. Pe 28 iunie 1990, Iliescu si Roman numeau un deputat FSN, Adrian Nastase, drept ministru de externe. Nastase a detinut acest portofoliu si in Cabinetul Roman, si in Cabinetul Stolojan, pana la numirea lui Nicolae Vacaroiu ca premier, dupa alegerile din toamna lui 1992.

Cu ce ar fi putut sa fie santajat Theodor Stolojan?
Stolojan s-a retras din cursa prezidentiala. Alianta a ales un alt candidat. O intrebare ramane, inca, fara raspuns: a clacat Theodor Stolojan sau a fost santajat?
O posibilitate ar fi ca i s-a spus: “Vezi ca stim ce bani vor primi copiii tai”. In 1992, Stolojan a infiintat doua firme: cu 100.000 de lei, Lory-Ada Import Export Co SRL, cu fiica sa, Ada Stolojan, administrator la doar 18 ani; a doua e Pavcrib Clabucet Sosire SRL din Predeal. Asociati: Vlad Stolojan (45%), Ada Palea (fosta Stolojan, 45%) si Vasile Paval (10%). In Pavcrib, Stolojan a depus, la incheierea mandatului de premier, echivalentul a circa 200.000 dolari. Obiect de activitate: “hoteluri si moteluri cu restaurant”. Afacerea in sine a fost mult timp exploatarea unui hotel, “Premier”. La inceputul lui 2004, Pavcrib a depus un proiect la Ministerul Integrarii Europene (MIE), pentru o finantare din fonduri bugetare nerambursabile, analizata, aprobata si propusa pentru finantare de o comisie din MIE. Contractul de finantare pentru Pavcrib a fost incheiat cu ADR Centru si avizat de MIE. Ajutorul de stat aprobat e, conform legii, intre 350 de milioane si 3,5 miliarde de lei. Bugetul total pentru subprogram e de 286,7 miliarde de lei. Intr-un interviu din revista “Cariere”, Stolojan spunea: “Banca Mondiala avea un program de finantare a studiilor copiilor salariatilor sai, in alte tari decat SUA, prin care incerca sa compenseze necazurile produse familiilor. Existand un asemenea program de finantare, copiii mei au putut sa studieze in Anglia”. Ada si Vlad, al caror tata pe atunci avea necazuri mari, lucra la Banca Mondiala, si-au completat studiile in Anglia pe banii acesteia, dupa ce au fost lansati in afaceri pe banii tatalui. Azi, aceiasi copii, deveniti oameni de afaceri, vor primi fonduri bugetare. Afacerea e legala. Stolojan ar fi fost stanjenit, daca ar fi devenit presedinte, si va fi stanjenit in continuare, macar post ludum, cand Ada si Vlad isi vor deconta, pana cel tarziu pe 10 decembrie 2004, fondurile bugetare nerambursabile alocate.
In afacerea Megapower s-au rulat 12 mil. USD
Alta posibilitate ar fi fost sa i se fi spus: “Vezi ca vom “incalzi” la maximum povestea cu Megapower”. Totul a inceput cu crearea unei societati mixte romano-americane, pentru a produce surse electronice de alimentare. Pe baza unei hotarari din 1990 a cabinetului Roman, ministrul de finante Stolojan a identificat si asigurat, printr-o nota semnata in 1991, sursa de finantare si suma necesara pentru un imprumut de 2,5 miliarde de lei (adica 12,4 milioane de dolari) de la BRD. IIRUC a primit acesti bani, ca partener roman, si i-a transferat peste Ocean. Nota de transfer s-a facut dupa ce unul din initiatori, Robert Deutsch, l-a vizitat personal pe Stolojan. Deutsch a infiintat in 1991 un satelit romanesc al Megapower, Rompower SRL, care-i avea actionari pe Vlad Stolojan (9%), Mihai Tudor Baltac (9%), Aurica Cotar (6%), Sorin Damian (9%), Robert Deutsch insusi (36,3%), Mihai Dan Hurduc (9%), Nicolae Mihai Iosif (9%), Vlad Dan Maiereanu (3%) si Corina Moldovan (9%).
Despre legatura dintre toti actorii afacerii si filiera IIRUC se pot scrie mii de semne. In cateva cuvinte (pentru ca Stolojan s-a retras din cursa electorala): directorul general IIRUC, Cornel Moldovan, apare in actionariatul Rompower. In martie 1991 e unul din administratorii firmei Dragon Medical Complex, in care sotia lui Theodor, Elena Stolojan, e actionar alaturi de alte sase persoane fizice, printre care bine-cunoscutul Mitica Dragomir, dar si alaturi de sase firme, printre care IIRUC, Centrocoop sau Regia Autonoma a Tutunului. Fost membru in CA Megapower, Cornel Moldovan a fost trimis in judecata pentru abuz in serviciu contra intereselor publice, pentru un prejudiciu (constatat de procurorul Victor Ponta) de 11,773 milioane de dolari, cu care a fost finantat Megapower prin IIRUC.
Relatia lui Theodor Stolojan cu alt initiator al proiectului Megapower, romano-americanul Cristian Lazarovici, s-a edificat prin sotia demnitarului, Elena Stolojan, fosta colega cu acesta la Facultatea de Electrotehnica, in promotia 1968. Intrebat de implicarea sa in afacere, Stolojan a spus ca singurul lucru pe care si-l reproseaza e ca fiul sau a fost implicat: “A fost o greseala ca am acceptat: in asemenea situatii, se creeaza un asa-numit conflict de interese, de care orice persoana publica trebuie sa se fereasca”.
Basescu, scandalul Securitatea
Dintre toate acuzatiile aduse pana acum lui Traian Basescu, cea mai serioasa pare a fi relatia de colaborare a acestuia cu fosta Securitate. Dovedirea unei astfel de relatii ar fi nu numai o lovitura de imagine la adresa lui, dar ar putea duce chiar la eliminarea sa de pe scena politica romaneasca. Adriean Videanu: “Basescu a declarat public ca, daca se va dovedi colaborarea sa cu fosta Securitate, se va retrage de pe scena politica”. Scandalul declansat la inceputul acestui an de Mugur Ciuvica, purtator de cuvant al Actiunii Populare, a avut la baza un document provenit dintr-un “registru cu persoanele din randul membrilor PCR pentru care a fost data aprobarea sa sprijine munca de Securitate”. In acel document, Traian Basescu figura, conform lui Mugur Ciuvica, drept sursa cu aprobare pentru organele de securitate, mai precis pentru “C.I. (contrainformatii – n.r.) Marina”. Reactia lui Traian Basescu a fost de a nega vehement ca ar fi fost colaborator al Securitatii si de a-l da in judecata, pentru calomnie, pe Ciuvica.
In timpul procesului insa, ca proba in dosarul de calomnie, a aparut un nou document emis de MApN (UM 01150 Bucuresti), in care se afirma ca Traian Basescu a fost colaborator al Securitatii. “In evidenta depozitului de arhiva – se sustine in adresa MApN – se afla Registrul-jurnal pentru evidenta retelei informative a Comandamentului Marinei Militare Constanta, inventariat la nr. 39/1972. Din studiul acestuia rezulta ca Traian Basescu, nascut la data de 04.11.1951, a fost colaborator al organelor de contrainformatii militare, pe timpul cat era elev al Institutului de Marina, avand dosarul personal nr. 3990 / 09.11.1972”. De asemenea, in documentul transmis instantei de catre MApN se mai arata: “La data de 27.09.1976, la terminarea studentiei, s-a incetat legatura cu acesta. Dosarul personal cu numarul de mai sus (3990 – n.r.) a fost transferat la Inspectoratul Judetean Constanta al Ministerului de Interne, cu adresa nr. 00151392 / 29.09.1976”. Din analiza celor doua documente, se poate afirma teoretic ca ar fi putut exista o colaborare  cu Securitatea a lui Traian Basescu. Argumentul favorabil e ca dosarul personal al lui Basescu, nr. 3990, intocmit in 27.09.1972, reapare dupa 1977, cand Basescu nu mai era elev al Institutului de Marina, ci ofiter la Intreprinderea de Exploatare a Flotei Maritime (IEFM) Navrom Constanta. Daca se va dovedi ca documentele amintite sunt autentice, colaborarea lui Basescu devine un fapt evident, iar liderul PD va avea o grava problema de imagine si de constiinta.
Documentele invocate nu spun insa nimic despre continutul acestei colaborari. Traian Basescu a afirmat ca ea ar fi constat in raspunsuri banale la intrebarile CI-stului: “In 1973, cand se zice aici ca am devenit colaborator al Serviciului de Contrainformatii al Armatei, eram in anul II, la Facultatea de Marina”, a declarat presei Traian Basescu. El mai spunea: “In luna mai a acelui an am avut o iesire cu scoala in Mediterana. Pentru a iesi peste hotare la vremea aceea, trebuia sa completam un formular al Serviciului de Contrainformatii si sa trecem printr-un interogatoriu al ofiterului de contrainformatii. Acesta ne-a intrebat fel de fel de stupizenii, despre felul in care se inteleg parintii, ce prieteni am, cu ce se ocupa, ce muzica ascult, ce rude am in strainatate si altele de acest gen. Asta e tot. De aici pana la politie politica e cale lunga”, a mai spus Basescu. Daca ar fi fost numai atat, atunci, avand in vedere ca nu toti fostii elevi de la Marina au figurat drept colaboratori ai fostei Securitati, de ce Basescu a fost totusi mentionat drept colaborator? Mentiunea a fost preluata in dosarul sau personal si dupa terminarea Institutului de Marina. Liderul PD va trebui sa dea un raspuns credibil.
Evolutia ulterioara a lui Basescu presupune ca s-a bucurat de increderea contrainformatiilor militare: a devenit comandant de nava, apoi, in 1987, a fost numit seful Agentiei Navrom din Anvers (Belgia). Relatia actuala apropiata cu unul dintre fostii ofiteri de securitate care au avut printre atributii si spionajul din Belgia e evidenta. Silvian Ionescu a fost sef al Serviciului Tari francofone din Departamentul Europa al Centrului de Informatii Externe, chiar cand Basescu era la Anvers. Ionescu a ajuns secretar executiv PD cu probleme organizatorice si presedinte al Organizatiei PD Sector 3. Anterior, Silvian Ionescu a fost consilierul lui Traian Basescu la Primaria Capitalei. Despre o eventuala relatie intre cei doi, anterior anului 1989, fostul ofiter CIE a declarat: “Nu am stiut decat ca exista un anume Traian Basescu in Belgia, atat si nimic mai mult”. Ionescu a mai spus: “Ma ocupam de spionaj, iar spionajul nu-l faci in Agentia Navrom, ci in Belgia. Nu aveam ca obiectiv romanii”. Legatura posibila dintre cei doi a fost si va fi exploatata cu siguranta in campania electorala care tocmai incepe.
Deocamdata, Traian Basescu are un certificat de la CNSAS, in care institutia din strada Dragoslavele spune ca liderul PD nu figureaza in evidente printre cei ce-au facut politie politica. Institutia condusa de Gheorghe Onisoru nu detine arhivele fostei Securitati, deci nu poate da verdicte in deplina cunostinta de cauza, ci doar certificate provizorii.

Un nou actor in lupta pentru Cotroceni

Disparitia lui Theodor Stolojan din politica romaneasca la inceputul acestei luni e un eveniment politic care da peste cap complet planurile electorale puse la punct inainte de 2 septembrie 2004. Competitia electorala se reia de la un nou “moment zero”, cel putin teoretic. Si nu in doi, ci in trei candidati, care lupta pentru a intra in turul al doilea: al PSD (Adrian Nastase), al Aliantei (ce va fi fost probabil desemnat pana la aparitia revistei noastre si care pare a fi Traian Basescu) si al PRM (Corneliu Vadim Tudor). De la momentul 2 septembrie 2004, rezultatul alegerilor depinde in buna masura de miscarile politice pe care le vor face acesti politicieni si staff-urile lor.
Sa ne amintim ca de curand, intrebat daca va candida la presedintie, Basescu a spus ca sub nici un motiv nu va face acest lucru, in afara de situatii cu totul exceptionale. Aceasta e o asemenea situatie, iar cele spuse de Basescu duminica, 3 septembrie, arata ca “problema” lui Stolojan e mai veche, iar Basescu a discutat-o cu acesta si stia despre ce e vorba cu destula exactitate. Pe de alta parte, nu putem exclude versiunea de tip “adevarul e pe undeva pe la mijloc”, cu un Basescu bine informat, care a preluat din mers initiativa a ceea ce s-a-ntamplat, plangand sincer initial si manifestandu-se pe jumatate provocat, pe sfert emotional si pe sfert din cine-stie-ce alte resorturi intime o zi mai tarziu, profitand de conjunctura.
Dupa renuntarea lui Theodor Stolojan, raporturile de putere se schimba. Aceasta e problema din Alianta. Vicepresedintele PNL, purtatorul de cuvant Calin Popescu-Tariceanu, e “pe cai mari”, a devenit presedinte interimar. Altcineva trebuie sa-i ia locul ca purtator de cuvant. Tariceanu ii ia locul lui Stolojan si la copresedintia Aliantei. Jocurile mari de putere vin insa din alta parte. Conform protocolului Aliantei, daca noul candidat la Presedintie va apartine PD (adica va fi Basescu) si va castiga prezidentialele, PNL da premierul (acesta ar putea fi liderul interimar PNL, Tariceanu, dar, dupa cum stim, in miscarea liberala acum se dau lupte crancene), iar PD vicepremierul (cel mai probabil fostul virtual viitor premier, Adriean Videanu). Aceasta ar putea fi alta explicatie a nervozitatii si privirii dezorientate a lui Videanu, ale carui vise de sef de guvern s-ar cam narui, cel putin pe moment.
Adrian Nastase, premierul-orchestra
 Intelectual rafinat, unul dintre cei mai “mobilati” politicieni romani, cu doua facultati terminate, Dreptul si Sociologia, Nastase e controversat, disputat, urat, criticat in tara si popular in Europa
si America. Sau aceasta e imaginea furnizata de mass-media.
Roxana Bichel este unul dintre oamenii de baza ai premierului Nastase, din zona marilor privatizari din ultimii patru ani, fiind specializata in metalurgie. Marti, 1 iunie a.c., Guvernul a numit noua conducere a Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), rezultata din fuziunea AVAB-APAPS. Trei din patru vicepresedinti provin de la fostul APAS. Presedinte e Mircea Ursache, anterior pe aceeasi pozitie la AVAB. Vicepresedinti sunt Victor Dumitriu, Cristiana Radu si Roxana Bichel, fosti angajati APAPS, si Roxana Mateescu, fost director la AVAB. Dar si in perioada 2001-2003, Bichel a fost pe cai mari: consilier al presedintelui APAPS, Ovidiu Musetescu, apoi vicepresedinte pentru relatia cu organismele internationale, integrare europeana si aplicarea Legii nr. 10/2001, privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv intre 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989. Prezenta Roxanei Bichel ca reprezentant al APAPS a fost consemnata in mai multe consilii de administratie ale unor societati precum Sidex Galati, Neptun-Olimp SA, COS Targoviste, Combinatul Siderurgic Resita (administrator special), ALRO Slatina (membru in comisia de evaluare in vederea privatizarii), BCR (membru in comisia de privatizare), TAROM (din partea MTCT) etc. Implicarea fostului inginer metalurgist in privatizarea societatilor de mai sus nu poate fi explicata decat prin increderea deosebita de care se bucura din partea lui Adrian Nastase. Inainte de a fi numita la APAPS, Bichel a administrat una din firmele Danei Nastase, Datis Consulting & Management SRL (DC&M). La aceeasi adresa cu firma Danei Nastase figureaza alta firma, Onda Trading SRL, ai carei actionari sunt chiar administratorii de la DC&M, Roxana Bichel (15%) si Didi Mircea Marius Crisan (85%). Imediat dupa ce Nastase a preluat functia de premier, Roxana Bichel a devenit consilierulÊ pe probleme de industrie al lui Ovidiu Musetescu. Bichel se afla insa si in vecinatatea surorii premierului Nastase, Dana Barb, precum si a unuia dintre apropiatii premierului, Ristea Priboi, pentru ca detine un apartament de vacanta in Predeal, in acelasi imobil cu persoanele amintite.
O contabilizare oficiala a averii Roxanei Bichel scoate in evidenta, alaturi de afacerile prospere ale sotului ei (Bicks Invest SRL, Bicks Industries SRL, Master Sound Studio SRL, Master Agency SRL), un teren agricol de 11.000 mp, obtinut in 1996, un apartament de vacanta, din 2003, de 119,74 mp, un autoturism KIA, obtinut in 2003, un autoturism Hyundai Coupe, obtinut anul acesta, creante de 12.000 de dolari si mosteniri de familie constand in “mobila, tablouri, covoare, obiecte decorative, harti, ceasuri, icoane, timbre, bijuterii”.
Teodor Sever Rocsin este, ca si Roxana Bichel, utilizat cu succes in cazul catorva dintre afacerile delicate ale Guvernului. Consilier de stat pe probleme de mediu al primului-ministru, Rocsin a fost numit membru in Consiliul de Administratie de la Combinatul de Oteluri Speciale (COS) din Targoviste si Eurocopter Romania. La COS, a participat cu succes alaturi de Bichel la negocierile care s-au purtat cu rusii de la Conares Trading, inainte de privatizarea combinatului. Succesul obtinut astfel l-a determinat pe Ovidiu Musetescu sa-l numeasca, in septembrie 2002, administrator special la Petrotub Roman, cu sarcina de a pregati privatizarea societatii romascane in conditii optime si transparente pana la sfarsitul acelui an. Legatura lui Sever Rocsin cu mediul este prezenta in fruntea unei societati contestate. Este vorba despre REMAT Bucuresti Nord SA (“organizatie neguvernamentala de mediu” insarcinata cu colectarea fierului vechi). Ca presedinte la REMAT, Rocsin mai figureaza inca in comitetul executiv al uniunii  patronale conduse de Ovidiu Tender, UGIR 1903.
Sindicalistii din metalurgie l-au acuzat ca patroneaza mafia fierului vechi din industria metalurgica romaneasca. Sever Rocsin a fost totusi decorat de presedintele Ion Iliescu, pe 28 noiembrie 2002, cu Ordinul national “Serviciul Credincios” in grad de Cavaler. Meritele deosebite ale consilierului de stat Rocsin in probleme de mediu au facut posibila si numirea sa in consiliul director al Clubului de fotbal Dinamo Bucuresti. Amintim ca Adrian Nastase este un recunoscut suporter al acestei echipe de traditie.
De la o declaratie de avere la alta, anumite bunuri ale lui Rocsin dispar sau capata alte coordonate. Spre exemplu, daca, in 26.06.2003, Sever Rocsin declara ca detine un teren agricol de 12,2 ha, cu o valoare de impozitare de 610.000 lei, anul acesta terenul se reduce la 1,2 ha, cu o valoare de impozitare de 12.000 lei. La fel in privinta caselor: cu un an in urma declara patru case (doua apartamente obtinute in perioada 1976-1998, o casa de locuit, din 2002, de 187 mp si o alta casa de vacanta din 1996 de 160 mp), anul acesta sustine ca are doar trei locuinte (dispare casa de vacanta din 1996, dar apare, in schimb, o casa de locuit, din 2003, inexistenta in prima declaratie). Sever Rocsin facea publice anul trecut depozite de 625.000.000 lei si 22.000 de dolari, iar anul acesta declara un depozit de 10.000 de euro. Anul trecut, consilierul de stat avea creante mai mari de 10.000 de euro, care au disparut din noua declaratie oficiala. Unele neconcordante din aceste declaratii sunt puse de Sever Rocsin pe seama sotiei, care ar fi proprietarul unuia dintre apartamente, a casei de vacanta si actiunilor pe care le-a detinut la REMAT.
Ristea Priboi a intrat in colimatorul presei
Deputat PSD de Vrancea, Ristea Priboi poate fi considerat cel mai apropiat dintre colaboratorii lui Adrian Nastase. Prietenia dintre cei doi pare a fi mai veche decat tranzitia. Fost ofiter de securitate pana in 1990 si ofiter SIE pana in 1997, Ristea Priboi a preferat sa renunte la cariera pentru a fi consilierul lui Adrian Nastase si a se dedica afacerilor si politicii. In 1994, ofiterul SIE Priboi a fost detasat la Camera Deputatilor, consilier pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala al presedintelui Camerei, Adrian Nastase. A activat astfel, ca ofiter acoperit sub noua titulatura, vreme de trei ani, pina in 1997, cand a cerut sa treaca in rezerva si a fost pensionat. A ramas consilierul lui Nastase si dupa aceasta perioada, fiind angajat cu carte de munca la biroul parlamentar al deputatului Nastase.
In paralel, s-a implicat in mai multe afaceri profitabile, cea mai importanta fiind administrarea societatii IAPIT Divertis SA, o societate infiintata in 1991, ai carei actionari majoritari sunt de origine siriana (Mahmoud Khaled Omar si Omar Hayssam). Prin sotia si cei doi fii ai sai, Ristea Priboi a dezvoltat si alte societati: Megmaris Cons Trading SRL si Management Marketing L SRL. A devenit apoi actionar la SNP Petrom SA si la Finansbank. La prima dintre aceste societati detinea 371.810 de actiuni in valoare de peste 370 de milioane de lei. Pe de alta parte, in 1996, ofiterul SIE Ristea Priboi a infiintat Asociatia Romana pentru Educatie Democratica (ARED) ale carei obiective erau “educatia si invatamantul, apararea drepturilor cetatenesti, cooperarea internationala”. Ulterior, sub egida acestei asociatii au fost publicate mai multe dintre operele lui Adrian Nastase, precum si ale altor patrioti romani.
Experienta dobandita de Ristea Priboi in munca de informatii, dublata de destoinicia in afaceri, l-a propulsat printre membrii echipei centrale de campanie electorala a PDSR, din 2000, functia lui fiind aceea de sef al Directiei Resurse Financiare, ajungAnd apoi deputat de Vrancea in noua legislatura. Un an mai tarziu, a vrut mai mult decat ii era permis: presedintia Comisiei parlamentare pentru controlul asupra Serviciului de Informatii Externe, dar a intrat in colimatorul presei, care a dezvaluit trecutul sau de ofiter de informatii, despre care s-a scris ca a fost implicat in Dosarul “Eterul”, ce facea referire la supravegherea informativa antedecembrista asupra “Europei Libere” de catre securitatea comunista. Obligat sa se retraga din fruntea Comisiei SIE, Priboi a ramas totusi membru al acesteia.
Doua scandaluri l-au transformat pe Costel Bobic (dintr-un simplu detailist focsanean, care conducea intr-o vreme echipa de fotbal Unirea, prin firma sa, Acord) in persoana publica: in 1995-1996, in plin scandal “S.AN.CA-Bancorex”, era prezentat drept victima adeptilor lui Ion Iliescu. Bobic a facut atunci dezvaluiri in “Ziua” despre afacerile necurate cu gir prezidential de la Bancorex, dar n-a pomenit despre creditele de milioane de dolari de care a beneficiat si el. Numele lui a fost vehiculat in Afacerea Tigareta II. Bobic s-a aflat pe schema data de Trutulescu, iar presa a scris ca Bobic ar fi participat, impreuna cu Trutulescu si altii, la o intalnire de taina, la Focsani, putin inainte de arestarea fostului colonel SPP. La finele anului 2002, Armaghedonul vamesilor, lansat pe Internet, care trata coruptia si relatiile de tip mafiot patronate de Dinu Gheorghe, pomenea despre implicarea lui Bobic in contrabanda cu tigari. Recent, Bobic l-a cununat pe procurorul focsanean Adam jr., fiul procurorului Ion Adam de la Parchetul General. Bobic a beneficiat logistic de serviciile unei foste eminente cenusii a Securitatii, generalul Gheorghe Diaconescu, fost colonel in Directia a III-a de Contraspionaj din DSS, devenit, dupa decembrie 1989, adjunctul directorului SRI Virgil Magureanu. (sursa: EvZ, 11.04.2003)
Scandalul magazinelor duty-free
Pretextand presiunea UE, Guvernul a dat o ordonanta de urgenta prin care desfiinteaza magazinele duty-free de pe Aeroportul Otopeni, unde opereaza Tarom, companie condusa de cumnata lui Adrian Nastase, Rodica Odobescu, nascuta Miculescu, dupa numele tatalui ei, Angelo Miculescu. La celelalte puncte de frontiera, duty-free-urile raman pe maini bune, cum arata site-ul Anchete.ro, pe 23 august 2004. Maini precum ale lui Costel Bobic. Totusi, pe cursele Tarom exista o firma, Sky Sensation, care vinde prin divizia In-flight. Doi mari dusmani are sora Danei Nastase, Rodica Miculescu: Sky Services si EDF Asro. Ambele firme “stau ca un cui in jocul de interese de pe Otopeni”, apreciaza Anchete.ro. Marco Maximillian Katz, directorul EDF Asro, imputernicit EDF Services LTD., a explicat pentru acest site: “Societati locale care opereaza pe frontierele terestre, precum GFS (apartinand lui Razvan Petrovici si Costel Bobic), si care au fost punctate de presa romana ca fiind implicate in contrabanda cu bunuri duty-free, isi pot continua activitatea, protejate fiind de insusi Guvernul Romaniei”. Ziarul de Iasi explica, pe 15 septembrie 2002, ca Sky Services “are de 10 ani magazine duty-free pe Otopeni, inaugurand, practic, aceasta activitate pe un aeroport din Romania”. Activitatea de pe aeroport a acestei firme a fost suspendata de Miron Mitrea, iar pentru aceasta demnitarul a fost dat in judecata. Procesul e in curs. In schimb, publicitatea de pe Aeroportul Otopeni a fost incredintata, tot de Mitrea, lui Cristian Burci in felul urmator: “Prima licitatie a fost anulata, intrucat doar o singura firma din cele zece care au cumparat caietul de sarcini a depus o oferta. Dar nu era firma “din carti”. A urmat o alta licitatie, apoi inca una si tot asa”, arata anchete.ro.
“A acumulat o experienta deloc neglijabila. E greu insa sa cresti in umbra nucului batran”, spune analistul politic Iosif Boda, referindu-se la Nastase si la apropierea sa de Ion Iliescu. Boda mai spune ca Adrian Nastase are “un simt cu totul deosebit de adaptare politica”, insa “nu are multe din ceea ce are dl. Iliescu”, adica, de exemplu, “aceeasi priza la public”, deoarece “pentru Nastase baile de multime nu sunt un lucru reconfortant”.
Ion Iliescu, tinerete fara batranete in politica
Ion Iliescu a fost omul politic care a marcat cel mai puternic ultimii 14 ani ai Romaniei. Totusi nimeni nu-i cunoaste exact biografia. In schimb, sunt cunocuti oamenii de afaceri care au incercat sa se apropie de actualul presedinte al tarii
Ovidiu Tender afirma despre sine ca afacerile sunt unicul lui hobby. S-a impus dupa 2000, prin preluarea de la APAPS a unor societati din constructii si montaj de echipamente nucleare, prospectiuni geologice si geofizice si industria petroliera. Cifra de afaceri pentru companiile in care Tender sau Tender SA e actionar direct: circa 75.000.000 dolari/an, la care se adauga cifra de afaceri a companiilor unde e actionar indirect, prin companiile achizitionate.
Fostul inginer minier Ovidiu Tender si-a inceput afacerile ca sef de unitate la fostul hotel PCR din Timisoara, dupa ce ocupase aceeasi functie la Hotelul Victoria din Jimbolia. In paralel: activitati de turism pe relatia Iugoslavia. La sfarsitul lui 1991, alaturi de un alt om de afaceri local, a preluat in locatie de gestiune Restaurantul Palace din centrul Timisoarei si a infiintat societatea Palace SRL. Aici a lansat, impreuna cu alti parteneri, printre care si fratele sau, Tiberiu Tender, primul salon de bingo din Romania, prin infiintarea firmei Corobing SRL, in sediul Restaurantului Palace. Corobing a fost fondata cu sprijinul firmei spaniole Eleval Electronicos Valencia SA (61,27%). Afacerea s-a dovedit un succes. Ulterior, Tender avea sa preia controlul total al societatii Palace, devenind unic actionar. Cu banii din jocuri de noroc, Tender s-a lansat in afaceri de anvergura. Tot in 1991 a mai infiintat patru firme, din care doua exclusiv in agricultura: Agroindustriala Km.6 SA, Industria Lanii SA, Agroindustriala Santim Sinandrei SA si Tender SA. Ultima avea sa devina nucleul imperiului Tender, iar patronul ei unul din cei mai mari latifundiari din zona, cu peste 100.000 ha de teren agricol. Pana in 2000, Tender a mai infiintat sapte firme.
Numele lui Tender este legat de embargo
Implicarea lui Tender in afacerile cu petrol a inceput din timpul embargoului impus Iugoslaviei. El era pe atunci detinatorul unui pachet de actiuni la SC Solventul SA. Ulterior, a exploatat relatia destul de profitabila dintre Solventul si VGB Impex SRL, firma scutita de plata accizelor pe carburantii din depozitul inchiriat de la Solventul, in baza unei licente de procesare. Afacerile lui Ovidiu Tender au proliferat dupa ce a intrat in relatii cu fosta firma de stat Nuclearmontaj SA, al carei presedinte era Aurel Ovezea (cooptat si administrator-director general al societatii All Tender SA). Ovezea e un apropiat al lui Tender, caruia i-a permis in 2000 sa includa Nuclearmontaj si cele 14 subsidiare in grupul Tender. Inainte ca Nuclearmontaj sa intre in grupul Tender, au fost incercari esuate de contracarare a actiunilor lui, atat la nivelul serviciilor de informatii, cat si din partea unor membri din fosta conducere Nuclearmontaj. In 2002 a preluat de la norvegienii de la Kvaerner si Fabrica de Echipamente pentru Centrale Nucleare (FECNE). Alta achizitie profitabila si strategica a fost preluarea Prospectiuni SA, ce detine monopolul romanesc in prospectiuni geologice si geofizice. Au urmat: Atlas GIP SA Ploiesti (industria petroliera) si Vulcan SA (producator de generatoare de aburi, preluata de la APAPS la sfarsitul 2002). Prin preluarea FECNE si Vulcan, Tender devenea partener strategic in relatia cu o investitie strategica: Vulcan, alaturi de FECNE, produce componente, iar Nuclearmontaj asigura montajul lor la Centrala Nuclearo-Electrica de la Cernavoda.
Numeroase afaceri in domeniul petrolului
Tender a preluat si controlul societatii de asigurari ARDAF SA Cluj si s-a implicat inclusiv in afaceri cu arme. Anul trecut, ca distribuitor pentru Romania al produselor concernului Steyr-Mannlicher, a livrat arme SPP. O relatie interesanta a fost cea cu Frank Timis, fostul presedinte de la Gabriel Resources, firma ce vrea sa exploateze zacamintele aurifere de la Rosia Montana. Relatie care, conform declaratiilor lui Ovidiu Tender, ar fi inceput in 2000. Tender a mai afirmat ca intrarea in conducerea Gabriel Resources, o firma listata la bursa canadiana, s-a facut in februarie 2002. Un an mai tarziu, prin Regal Petroleum PLC si Prospectiuni SA, Tender a obtinut, alaturi de Frank Timis, licenta de exploatare a petrolului si gazelor naturale dintr-o zona a judetului Suceava. A deschis filiale ale societatilor Prospectiuni SA si Atlas GIP SA in Kazahstan, fiind numit si reprezentantul Uniunii Camerelor de Comert si Industrie din aceasta tara in Romania.
Toate aceste achizitii i-au sporit influenta, asa incat omul de afaceri din Timisoara s-a considerat indreptatit, conform unor surse neoficiale, sa preia si “perla coroanei”, SNP Petrom. Desi avea sa esueze in preluarea pachetului de actiuni detinut de stat la Petrom, Tender si-a pregatit din vreme terenul pentru marea privatizare. O metoda interesanta de intrare in actionariatul unor societati aflate in relatii cu Petrom o constituie cumpararea creantelor. Prin aceasta metoda, a achizitionat deja, in 2002, creantele de 340 de miliarde de lei pe care CAROM Onesti le avea la Arpechim, preluand ulterior controlul societatii. Anul trecut, Tender a cumparat creantele de 1.500 de miliarde de lei ale RAFO Onesti la Petrom. El e si autorul moral al proiectului de lege privind functionarea Bursei Creantelor. Relatia privilegiata cu Corneliu Iacubov si RAFO Onesti, precum si asocierea ulterioara cu grupul american reprezentat de Halliburton, n-au fost suficiente pentru a fi inclus printre fericitii finalisti ai privatizarii Petrom.
Ioan Talpes, omul de incredere al lui Iliescu
Ioan Talpes, azi ministru de stat fara portofoliu, considerat omul lui Iliescu in Cabinetul Nastase, e calificat de Dinu Patriciu, in Jurnalul National (JN) din 3.06.04, “creierul conspiratiei menite sa controleze piata petrolului romanesc”. JN rezuma astfel afirmatiile lui Patriciu: “Talpes l-a adus pe Matser sa preia compania Petrom”, iar “Tender si Iancu (n.r.: Marian Iancu, ultimul presedinte de la Balkan Petroleum, firma implicata in afacerea CAROM – RAFO) sunt pionii aceluiasi Talpes”, in timp ce “Frank Timis, care se afla in spatele defunctei RAFO, e “ghidonat” tot de fostul sef de servicii speciale (n.r.: Ioan Talpes), care a avut o pozitie-cheie la Cotroceni”. Dinu Patriciu, seful Grupului Rompetrol, sustine ca a fost “santajat si amenintat de Ovidiu Tender, presedintele UGIR 1903, pentru a accepta fuziunea Rompetrol-RAFO”, scopul declarat fiind “salvarea de la datorii si faliment a rafinariei RAFO Onesti”. Patriciu afirma pentru JN ca scandalul loveste si Administratia Prezidentiala, de unde “s-ar fi pus la cale, prin Departamentul Securitatii Nationale si cu acceptul lui Ioan Talpes, memorandumul care a stat la baza santajului pus la cale de conducerea RAFO si Ovidiu Tender impotriva Rompetrol”.
La sfarsitul lui iulie 2004, Finantele au dat publicitatii datoriile marilor firme. Firmele lui Tender sunt in top. CAROM Onesti: 1.300 de mld. de lei la bugetul de stat (BS); Atlas-Gip Ploiesti: 650 mld. de lei la BS + 184 de mld. de lei la bugetul asigurarilor sociale (BAS); Prospectiuni SA Bucuresti: 137 de mld. de lei la BS + 65 de mld. de lei la BAS; Vulcan SA: 228,75 de mld. de lei la BS + 39 de mld. de lei la BAS si Videlmar: 67 de mld. de lei la BS + 64 mld. de lei la BAS. (Curentul, 1-3.08.2004)
O afacere ciudata cu un oficial NATO
La inceputul anului 2003, un inalt functionar NATO olandez, maiorul Jan Willem Matser, a atras Tender SA intr-o operatiune internationala de spalare de bani. Dupa arestarea lui Matser, au fost dezvaluite legaturile speciale Tender-Matser-Talpes. Prietenia Tender-Talpes si prezenta lui Tender in majoritatea delegatiilor externe ale presedintelui Iliescu pot explica mai usor ascensiunea rapida a afacerilor lui Ovidiu Tender, dupa alegerile din 2000. Matser a fost arestat pentru spalare de bani si fals in documente. Avocata lui Tender, Mariana Stefan, a declarat pe 1 martie 2003: “Sunt convinsa ca nevinovatia clientului meu va fi lamurita la prima intalnire cu procurorii olandezi. E posibil ca aceasta inscenare sa-i fi fost regizata clientului meu, pentru inlaturarea unuia dintre cei mai importanti concurenti ce si-au exprimat dorinta de a participa la privatizarea Petrom” (Softpedia.com). Pe 12 martie 2003, arata Adevarul, procurorii olandezi care l-au arestat pe Matser i-au luat lui Tender, la Bucuresti, o depozitie, in care acesta arata ca in aprilie 2002 Matser l-a contactat, ca oficial NATO, “prin seful Administratiei Prezidentiale, Ioan Talpes”. Intalnirea a avut loc la restaurantul Hotelului Hilton, de fata cu doi generali: unul din SIE, unul din SRI. Matser i-a propus lui Tender sa preia 45% din Tender SA, contra a 100 de milioane de dolari. Tender le-a spus olandezilor ca pentru perfectarea afacerii i-a dat lui Matser documente de firma pe care nu si-a inchipuit “ca Matser le va falsifica” si a negat “orice legatura cu Banca Santander din Columbia (n.r.: Banca Santander e o banca spaniola, iar Matser a vrut sa foloseasca serviciile filialei sale de la Bogot‡, din Columbia), de unde proveneau certificatele de depozit pe numele Tender SA”. Aceste documente au fost “interceptate” in octombrie anul trecut.
Iliescu, jucatorul care prinde mereu “royala”
Iosif Boda spune despre Ion Iliescu: “Seamana cu un jucator de pocher caruia, oricum ar decarta, chiar daca porneste cu un as si-un septar de aceeasi culoare, tot ii intra “royala”. Indiferent ce-ar face, isi pastreaza un grad de popularitate in anumite medii. Daca ne uitam pe scena politica din aceasta zona a lumii, e singurul care a ramas, care pierzand o data prezidentialele a revenit cu o forta teribila. Singurul care, dupa ce-si epuizeaza posibilitatile de a candida la Presedintie, reuseste, cu trei luni inainte de-a i se termina mandatul, sa se impuna ca presedinte al celui mai mare partid din Romania.” Stelian Tanase il vede altfel pe actalul presedinte:”E un supravietuitor, asta-i cuvantul-cheie. Iliescu e un aparatcik cu experienta, cu o capacitate de metamorfozare surprinzatoare. Foarte versatil, e un supravietuitor de exceptie al tuturor conjuncturilor politice. A fost un supravietuitor si in anii ‘50, ‘60, ‘70, ‘80, dar si in anii ‘90. Ganditi-va cati oameni a tocat, cati au fost in jurul lui si cati au si disparut intre timp”, afirma Stelian Tanase.
Cine e Ioan Talpes
Ziua, 28.02.2004: 1970 – Ioan Talpes absolva Universitatea din Cluj, Facultatea de Istorie-Filosofie; 1980 – absolva Scoala de Ofiteri “Nicolae Balcescu” din Sibiu; doctor in istorie. Unul din istoricii favoriti ai lui Ilie Ceausescu, propagandistul Armatei. De la inceputul anilor ‘80, coautor/contributor la carti si studii de istorie extrem de controversate, cu pronuntat caracter nationalist-comunist. Suspectat de Occident ca facea parte din grupul istoricilor revizionisti ce scriau la comanda ideologica a PCR. 1992: director SIE in locul cunoscutului Mihai Caraman. Avansat general, conduce SIE prin generalii Anghelescu, Nanescu, Tanasescu si Silinescu, spioni cunoscuti pentru culegerea de informatii din spatiul NATO inainte de 1990. Cand Victor Nanescu e pensionat, in locul sau vine alt personaj celebru: gen. Dumitru Ciobanu. 21.12.01: consilier prezidential, sef al Administratiei Prezidentiale, sef al Departamentului Securitatii Nationale, protagonist al incercarii de creare a unei comunitati informationale, al strategiei de dirijare, dezinformare si influentare a mass-media prin campanii de presa si al afacerii Matser.
Florin Tudose: Iliescu are o remarcabila abilitate
“Face parte din categoria persoanelor “special construite” sa-si salveze capacitatea de actiune in orice conditii si cu orice sacrificii, dar nu personale. Cu o remarcabila abilitate, isi transfera rapid culpabilitatea si se orienteaza in gasirea tapilor ispasitori. A depasit cu greu perioada “terorii” cand, conform modelului comunist, oricine putea fi facut vinovat de orice. Acest personaj politic ne-a oferit atatea clisee incat, in acest moment, nu i se poate face un portret psihologic fara a iesi o caricatura. Trasatura definitorie pe care am observat-o cu totii e ca se agata de putere. Varsta si un fel de automultumire supraevaluata dau senzatia ca nu mai poate spune nimic nou.
Florin Budescu si Dan Badea (revista Bilanț nr.1, oct. 2004)

MAFIA LUI RUŞANU din Ministerul Finanţelor: JAF LA CURTEA LUI REMEŞ (V)

 – Material aparut in EVENIMENTUL ZILEI DIN 1 Martie 2000 –

Retele mafiote specializate in rambursari nelegale de TVA

Inspectorii Corpului de Control al ministrului finantelor au descoperit Retele mafiote specializate in rambursari nelegale de TVA

Fenomenul rambursarilor nelegale de TVA s-a dovedit a fi un „sport national” care, prin modul de operare al celor implicati, poate fi incadrat in domeniul crimei organizate. Sute de miliarde de lei au fost sustrase de la bugetul de stat cu sprijinul direct si interesat al unor functionari din finante. Amploarea fenomenului l-a determinat pe ministrul Decebal Traian Remes sa dispuna masuri drastice impotriva functionarilor responsabili si sa ceara interventia Politiei si a Parchetului General pentru stoparea jafului, identificarea hotilor si recuperarea uriaselor sume cu care a fost pagubit bugetul de stat. Decizia lui Remes are la baza rezultatele stupefiante ale ultimelor verificari facute la administratiile financiare din Bucuresti de catre IGAI – Corpul de Control al ministrului finantelor. Dupa jaful constatat la DGFPCFS Ilfov si Bucuresti, „balamucul” fiscal descoperit la Administratia Financiara a Sectorului 5 din Bucuresti a dezvaluit existenta unei retele mafiote specializata in domeniul rambursarilor nelegale de TVA. Echipa IGAI, coordonata de Emil Dinga si condusa de Vasile Cabulea, a identificat un intreg arsenal de mijloace si tehnici utilizate de anumiti afaceristi, indeosebi arabi si rromi, pentru „acoperirea legala” a fraudelor: firme-fantoma, documente falsificate, exporturi fictive, coruperea unor functionari publici etc.

Balamuc fiscal la Administratia Financiara a Sectorului 5

Am prezentat deja, in numarul din 28 ianuarie al ziarului nostru, balamucul fiscal descoperit la Administratia Financiara a Sectorului 5. Verificarile IGAI au fost declansate in urma controlului facut de Serviciul de control al activitatii interne (SCAI) din cadrul DGFPCFS Bucuresti, serviciu care a identificat rambursari nelegale de TVA pentru patru agenti economici, rambursari in valoare totala de peste 6,5 miliarde lei. Interventia IGAI a dus, intr-o prima faza, la depistarea altor 16 firme care au fraudat bugetul de stat cu peste 13 miliarde lei si, in plus, s-a descoperit disparitia unor documente justificative pentru rambursari de TVA in valoare de peste 32 miliarde lei. In urma acestor constatari, ministrul Remes a cerut IGAI sa extinda controlul la nivelul tuturor administratiilor financiare din Bucuresti pentru a se stabili dimensiunea reala a fraudelor pe filiera rambursarilor de TVA. Ca urmare a extinderii controlului la celelalte sectoare ale Capitalei, au mai fost identificate – dupa numele asociatilor – inca patru firme din sectorul 5 care au beneficiat de rambursari nelegale de TVA in aceleasi conditii cu cele 16 prezentate deja. Ultimele firme identificate astfel sint: „Geda Com International” SRL (asociati: Nedelea Valentin si Mihai Ioana; suma rambursata nelegal: 613,49 milioane lei), „Costinella” SRL (asociati: Dumitru Mihai Sorinel si Stanescu Elena Zoia; 520, 85 mil. lei), „Daniellis George Bus Rex” SRL (asociat: Buse Floarea; 599, 739 mil. lei) si „Alina si Cristi” SRL (asociati: Batanasi Cristian Daniel si Batanasi Nicolae; 611,304 mil. lei). Sumele rambursate nelegal la cei 20 agenti economici verificati depasesc 16, 33 miliarde lei.

Propunerile IGAI

Dupa finalizarea verificarilor din Bucuresti, IGAI a propus luarea de urgenta a unor masuri pentru stoparea rambursarilor nelegale de TVA si recuperarea banilor sustrasi de la bugetul de stat. Prezentam citeva dintre aceste propuneri: „Sesizarea organelor de cercetare penala pentru instrumentarea conform legii, a abaterilor grave constatate pe linia rambursarilor de TVA si care intrunesc elementele constitutive ale infractiunii (sustragerea unor documente de analiza si aprobare a rambursarilor de TVA, existenta unor facturi false, utilizarea unor furnizori-fantoma etc); initierea unei hotariri de guvern privind inventarierea (recensamintul) agentilor economici de pe teritoriul national, in scopul stoparii fenomenului de „mimare” a indeplinirii conditiilor legale de rambursare (…); stabilirea de sanctiuni dure si exemplare, pentru firmele care nu utilizeaza conform legii facturile si documentele cu regim special, precum si pentru firmele care lucreaza cu astfel de agenti economici; continuarea controlului IGAI la nivelul Administratiei Financiare a Sectorului 5 in scopul extinderii si aprofundarii unor concluzii preliminare degajate deja (…)”

 

 

Decizia ministrului Decebal Traian Remes – sesizarea penala

Ministrul finantelor, Decebal Traian Remes, a avizat deja nota informativa primita din partea IGAI referitoare la jaful descoperit si a aprobat toate propunerile Corpului de Control. Ministrul a cerut directorului general al Directiei Juridice, Iordachescu, efectuarea si inaintarea catre Politie si Parchet a sesizarilor penale atit impotriva agentilor economici vizati, cit si a functionarilor din finante implicati in fraudarea bugetului de stat. A fost deja inaintata Parchetului General prima sesizare penala referitoare la rambursarile nelegale de TVA acordate firmelor „Valiandra Com” SRL, „Lucia Trading Co” SRL, „Edna COOM” SRL si „Ovidiu Cos Com Impex” SRL. Prejudiciul total pentru care Ministerul Finantelor se constituie parte civila este de 6,577 miliarde lei. O data cu patronii firmelor amintite, acuzati de fals intelectual si uz de fals, sesizarea penala ii vizeaza si pe urmatorii functionari din finante (fosti sau actuali): Constanta Bratu, Cristina Duta, Ana Angela Georgescu, Lavinia Marinescu – inspectori; Violeta Serb, Florin Nicolae – sefi serviciu; Elena Ioanitoaia – director adjunct si Ionel Danescu – ex-director general. Functionarii din finante sint acuzati de neglijenta in serviciu care a produs consecinte grave si de inselaciune.O situatie speciala este cea a firmei „Edna Coom” SRL. In sesizarea penala se precizeaza expres ca politisti de la Sectia 18, au impiedicat controlul legalitatii acordarii unei rambursari firmei „Edna”. „Pe linga implicarea functionarilor publici din aparatul Administratiei Financiare a sectorului 5 – se arata in sesizarea penala – exista suspiciuni ca au fost folosite si cadre de politie de la Sectia 18 – Sectorul 5, respectiv cpt. Dobra Gheorghe si slt. Udriste Ionel, pentru ca prin interventia lor sa se impiedice efectuarea controalelor la SC „Edna Coom” SRL. Astfel, demn de relevat este faptul ca pe data de 16 septembrie 1999, cind organele de control din cadrul Serviciului de control al activitatii interne se aflau in efectuarea verificarilor la aceasta societate, cei doi ofiteri de politie au ridicat toate documentele contabile ce vizau tocmai rambursarile de TVA, in original. Pina la data de 15 ianuarie 2000, desi s-au facut solicitari scrise, cei doi ofiteri nu au predat documentele organelor de control, singurele in drept sa stabileasca daca s-au efectuat rambursari legale sau nelegale de TVA, acestia nejustificind in nici un fel retinerea abuziva a documentelor fara a fi inregistrata vreo cauza penala pe rol la organele de politie”.Cu trei saptamini in urma, separat de sesizarea facuta deja, IGAI a finalizat si a inaintat catre Directia Generala Juridic si Contencios documentele care stau la baza unei noi sesizari penale in legatura cu prejudiciul produs bugetului de stat de cei 25 de agenti economici depistati in sectorul 5. Prejudiciul, de zeci de miliarde, va trebui recuperat atit de la agentii economici, cit si de la functionarii implicati din finante. Firmele vizate de aceasta ultima sesizare sint: „Angros Danis Bela Com”, „Ony Impex Company 2015”, „Anro Trading”, „Suiram”, „Si Alexandru 3000”, „Nik Elvis”, „Roxy Com Impex 2015”, „Luc Valy 2015”, „Si Murate 99”, „Rai Com Construct”, „BM Sorin Com”, „Nico Flor 2015”, „Mircos Prod Impex Company”, „Rod Com Impex”, „Carmen Alex 2015”, „Mon Flor Family”, „Costinella”, „Geda Com”, „Alina si Cristi”, „Daniellis George Bus Rex”, „Mondo Universal”, „Valiandra Com”, „Bibi Prod Impex Company”, „La Alexandru”, „Giovada Transport Service 94”.Desi ministrul finantelor a decis deja luarea unor masuri radicale pentru stoparea acestui fenomen mafiot este posibil ca „Jaful la curtea lui Remes” sa continue. Nimeni n-a verificat, inca, situatia la nivel national, desi valoarea rambursarilor de TVA se ridica la citeva mii de miliarde. In aceste conditii, se impune interventia urgenta a Parchetului si a Ministerului de Interne atit pentru verificarea celor doua sesizari penale privind neregulile semnalate la Administratia Financiara a Sectorului 5, cit si pentru extinderea cercetarilor penale la administratiile financiare din celelalte sectoare ale Capitalei, precum si la DGFPCFS Ilfov si Bucuresti.

 DAN BADEA

PS: Dan Radu Ruşanu, omul din umbra acestei afaceri, N-A FOST NICI MĂCAR ÎNTREBAT VREODATA DESPRE IMPLICAREA SA IN RETEAUA MAFIOTA A RAMBURSARILOR ILEGALE DE TVA. A devenit, in schimb, un mare om de afaceri cu o avere IMENSA pentru un functionar de stat. O avere care nu va putea fi NICIODATA JUSTIFICATA!!!

MAFIA LUI RUŞANU din Ministerul Finanţelor: JAF LA CURTEA LUI REMEŞ (5)

 – Material aparut in EVENIMENTUL ZILEI DIN 1 Martie 2000 –

Retele mafiote specializate in rambursari nelegale de TVA

Inspectorii Corpului de Control al ministrului finantelor au descoperit Retele mafiote specializate in rambursari nelegale de TVA

Fenomenul rambursarilor nelegale de TVA s-a dovedit a fi un „sport national” care, prin modul de operare al celor implicati, poate fi incadrat in domeniul crimei organizate. Sute de miliarde de lei au fost sustrase de la bugetul de stat cu sprijinul direct si interesat al unor functionari din finante. Amploarea fenomenului l-a determinat pe ministrul Decebal Traian Remes sa dispuna masuri drastice impotriva functionarilor responsabili si sa ceara interventia Politiei si a Parchetului General pentru stoparea jafului, identificarea hotilor si recuperarea uriaselor sume cu care a fost pagubit bugetul de stat. Decizia lui Remes are la baza rezultatele stupefiante ale ultimelor verificari facute la administratiile financiare din Bucuresti de catre IGAI – Corpul de Control al ministrului finantelor. Dupa jaful constatat la DGFPCFS Ilfov si Bucuresti, „balamucul” fiscal descoperit la Administratia Financiara a Sectorului 5 din Bucuresti a dezvaluit existenta unei retele mafiote specializata in domeniul rambursarilor nelegale de TVA. Echipa IGAI, coordonata de Emil Dinga si condusa de Vasile Cabulea, a identificat un intreg arsenal de mijloace si tehnici utilizate de anumiti afaceristi, indeosebi arabi si rromi, pentru „acoperirea legala” a fraudelor: firme-fantoma, documente falsificate, exporturi fictive, coruperea unor functionari publici etc.

Balamuc fiscal la Administratia Financiara a Sectorului 5

Am prezentat deja, in numarul din 28 ianuarie al ziarului nostru, balamucul fiscal descoperit la Administratia Financiara a Sectorului 5. Verificarile IGAI au fost declansate in urma controlului facut de Serviciul de control al activitatii interne (SCAI) din cadrul DGFPCFS Bucuresti, serviciu care a identificat rambursari nelegale de TVA pentru patru agenti economici, rambursari in valoare totala de peste 6,5 miliarde lei. Interventia IGAI a dus, intr-o prima faza, la depistarea altor 16 firme care au fraudat bugetul de stat cu peste 13 miliarde lei si, in plus, s-a descoperit disparitia unor documente justificative pentru rambursari de TVA in valoare de peste 32 miliarde lei. In urma acestor constatari, ministrul Remes a cerut IGAI sa extinda controlul la nivelul tuturor administratiilor financiare din Bucuresti pentru a se stabili dimensiunea reala a fraudelor pe filiera rambursarilor de TVA. Ca urmare a extinderii controlului la celelalte sectoare ale Capitalei, au mai fost identificate – dupa numele asociatilor – inca patru firme din sectorul 5 care au beneficiat de rambursari nelegale de TVA in aceleasi conditii cu cele 16 prezentate deja. Ultimele firme identificate astfel sint: „Geda Com International” SRL (asociati: Nedelea Valentin si Mihai Ioana; suma rambursata nelegal: 613,49 milioane lei), „Costinella” SRL (asociati: Dumitru Mihai Sorinel si Stanescu Elena Zoia; 520, 85 mil. lei), „Daniellis George Bus Rex” SRL (asociat: Buse Floarea; 599, 739 mil. lei) si „Alina si Cristi” SRL (asociati: Batanasi Cristian Daniel si Batanasi Nicolae; 611,304 mil. lei). Sumele rambursate nelegal la cei 20 agenti economici verificati depasesc 16, 33 miliarde lei.

Propunerile IGAI

Dupa finalizarea verificarilor din Bucuresti, IGAI a propus luarea de urgenta a unor masuri pentru stoparea rambursarilor nelegale de TVA si recuperarea banilor sustrasi de la bugetul de stat. Prezentam citeva dintre aceste propuneri: „Sesizarea organelor de cercetare penala pentru instrumentarea conform legii, a abaterilor grave constatate pe linia rambursarilor de TVA si care intrunesc elementele constitutive ale infractiunii (sustragerea unor documente de analiza si aprobare a rambursarilor de TVA, existenta unor facturi false, utilizarea unor furnizori-fantoma etc); initierea unei hotariri de guvern privind inventarierea (recensamintul) agentilor economici de pe teritoriul national, in scopul stoparii fenomenului de „mimare” a indeplinirii conditiilor legale de rambursare (…); stabilirea de sanctiuni dure si exemplare, pentru firmele care nu utilizeaza conform legii facturile si documentele cu regim special, precum si pentru firmele care lucreaza cu astfel de agenti economici; continuarea controlului IGAI la nivelul Administratiei Financiare a Sectorului 5 in scopul extinderii si aprofundarii unor concluzii preliminare degajate deja (…)”

 

 

Decizia ministrului Decebal Traian Remes – sesizarea penala

Ministrul finantelor, Decebal Traian Remes, a avizat deja nota informativa primita din partea IGAI referitoare la jaful descoperit si a aprobat toate propunerile Corpului de Control. Ministrul a cerut directorului general al Directiei Juridice, Iordachescu, efectuarea si inaintarea catre Politie si Parchet a sesizarilor penale atit impotriva agentilor economici vizati, cit si a functionarilor din finante implicati in fraudarea bugetului de stat. A fost deja inaintata Parchetului General prima sesizare penala referitoare la rambursarile nelegale de TVA acordate firmelor „Valiandra Com” SRL, „Lucia Trading Co” SRL, „Edna COOM” SRL si „Ovidiu Cos Com Impex” SRL. Prejudiciul total pentru care Ministerul Finantelor se constituie parte civila este de 6,577 miliarde lei. O data cu patronii firmelor amintite, acuzati de fals intelectual si uz de fals, sesizarea penala ii vizeaza si pe urmatorii functionari din finante (fosti sau actuali): Constanta Bratu, Cristina Duta, Ana Angela Georgescu, Lavinia Marinescu – inspectori; Violeta Serb, Florin Nicolae – sefi serviciu; Elena Ioanitoaia – director adjunct si Ionel Danescu – ex-director general. Functionarii din finante sint acuzati de neglijenta in serviciu care a produs consecinte grave si de inselaciune.O situatie speciala este cea a firmei „Edna Coom” SRL. In sesizarea penala se precizeaza expres ca politisti de la Sectia 18, au impiedicat controlul legalitatii acordarii unei rambursari firmei „Edna”. „Pe linga implicarea functionarilor publici din aparatul Administratiei Financiare a sectorului 5 – se arata in sesizarea penala – exista suspiciuni ca au fost folosite si cadre de politie de la Sectia 18 – Sectorul 5, respectiv cpt. Dobra Gheorghe si slt. Udriste Ionel, pentru ca prin interventia lor sa se impiedice efectuarea controalelor la SC „Edna Coom” SRL. Astfel, demn de relevat este faptul ca pe data de 16 septembrie 1999, cind organele de control din cadrul Serviciului de control al activitatii interne se aflau in efectuarea verificarilor la aceasta societate, cei doi ofiteri de politie au ridicat toate documentele contabile ce vizau tocmai rambursarile de TVA, in original. Pina la data de 15 ianuarie 2000, desi s-au facut solicitari scrise, cei doi ofiteri nu au predat documentele organelor de control, singurele in drept sa stabileasca daca s-au efectuat rambursari legale sau nelegale de TVA, acestia nejustificind in nici un fel retinerea abuziva a documentelor fara a fi inregistrata vreo cauza penala pe rol la organele de politie”.Cu trei saptamini in urma, separat de sesizarea facuta deja, IGAI a finalizat si a inaintat catre Directia Generala Juridic si Contencios documentele care stau la baza unei noi sesizari penale in legatura cu prejudiciul produs bugetului de stat de cei 25 de agenti economici depistati in sectorul 5. Prejudiciul, de zeci de miliarde, va trebui recuperat atit de la agentii economici, cit si de la functionarii implicati din finante. Firmele vizate de aceasta ultima sesizare sint: „Angros Danis Bela Com”, „Ony Impex Company 2015”, „Anro Trading”, „Suiram”, „Si Alexandru 3000”, „Nik Elvis”, „Roxy Com Impex 2015”, „Luc Valy 2015”, „Si Murate 99”, „Rai Com Construct”, „BM Sorin Com”, „Nico Flor 2015”, „Mircos Prod Impex Company”, „Rod Com Impex”, „Carmen Alex 2015”, „Mon Flor Family”, „Costinella”, „Geda Com”, „Alina si Cristi”, „Daniellis George Bus Rex”, „Mondo Universal”, „Valiandra Com”, „Bibi Prod Impex Company”, „La Alexandru”, „Giovada Transport Service 94”.Desi ministrul finantelor a decis deja luarea unor masuri radicale pentru stoparea acestui fenomen mafiot este posibil ca „Jaful la curtea lui Remes” sa continue. Nimeni n-a verificat, inca, situatia la nivel national, desi valoarea rambursarilor de TVA se ridica la citeva mii de miliarde. In aceste conditii, se impune interventia urgenta a Parchetului si a Ministerului de Interne atit pentru verificarea celor doua sesizari penale privind neregulile semnalate la Administratia Financiara a Sectorului 5, cit si pentru extinderea cercetarilor penale la administratiile financiare din celelalte sectoare ale Capitalei, precum si la DGFPCFS Ilfov si Bucuresti.

 DAN BADEA

PS: Dan Radu Ruşanu, omul din umbra acestei afaceri, N-A FOST NICI MĂCAR ÎNTREBAT VREODATA DESPRE IMPLICAREA SA IN RETEAUA MAFIOTA A RAMBURSARILOR ILEGALE DE TVA. A devenit, in schimb, un mare om de afaceri cu o avere IMENSA pentru un functionar de stat. O avere care nu va putea fi NICIODATA JUSTIFICATA!!!

MAFIA LUI RUŞANU din Ministerul Finanţelor: JAF LA CURTEA LUI REMEŞ (IV)

Material aparut in EVENIMENTUL ZILEI DIN 26 Ianuarie 2000

Zeci de miliarde, furate de la stat

Zeci de miliarde, furate de la stat  Corpul de Control al ministrului finantelor a descoperit rambursari ilegale de TVA in valoare de aproape 14 miliarde de lei ; Mai multe dosare referitoare la rambursari de TVA in valoare de 32 de miliarde au fost sustrase 

Corpul de Control al ministrului finantelor (IGAI) a descoperit si demontat, anul trecut, un mecanism inedit prin care bugetul de stat era jefuit sistematic de catre inalti functionari din Finante in cirdasie cu patronii unor firme din Bucuresti si SAI. Fraudele constatate la Directia Generala a Finantelor Publice si Controlului Financiar de Stat (DGFPCFS) Bucuresti si Ilfov depaseau 50 miliarde lei si vizau operatiuni derulate prin citeva firme agreate de anumiti mahari din Finante. Mecanismul descoperit de subordonatii lui Emil Dinga, seful Inspectiei Generale pentru Activitate Interna (IGAI) din Ministerul Finantelor, era centrat pe rambursarile nelegale de TVA. „Evenimentul zilei” a prezentat in serialul „Jaf la Curtea lui Remes” acest mecanism, fapt care l-a determinat pe ministrul Remes sa ia citeva masuri de cirpire a bresei prin care zeci de miliarde de lei se scurgeau in conturile afaceristilor „de casa” ai unora dintre subordonatii sai. Solutia aleasa de ministru a fost indepartarea din minister a trei dintre cei 22 de functionari implicati in rambursarile nelegale de TVA. Unul dintre cei trei, Alexandru Vrabie, fost director general al DGFPCFS Ilfov, a fost angajat imediat la „Eximbank” (banca guvernamentala) de catre Dan Radu Rusanu – presedinte al „Eximbank”, care indeplinea functia de secretar de stat la Finante in perioada de virf a jafului constatat de IGAI. Dupa ce s-au linistit „apele” tulburate de presa, Rusanu l-a numit pe Alexandru Vrabie director la sucursala Bucuresti a „Eximbank”. Ministrul Decebal Traian Remes a inteles, cu mare intirziere, ca rambursarile nelegale de TVA reprezinta un „sport” national si a dispus verificari la toate administratiile financiare din Bucuresti. In urma verificarilor au iesit la iveala noi fraude de zeci de miliarde. Astfel, numai la Administratia Financiara a Sectorului 5 s-a descoperit o „gaura”  de peste 40 miliarde lei, frauda aflata in curs de cercetare deoarece aici, pe linga rambursarile nelegale, au fost subtilizate si zeci de dosare fiscale care ar fi dovedit ilegalitatile savirsite de capii acestor fraude. Seful Administratiei, Ionel Danescu, n-a mai asteptat finalizarea controlului IGAI si, a doua zi dupa ce au demarat verificarile, si-a depus demisia disparind din „pravalie”. Inainte de a demisiona a avut totusi o discutie cu ministrul Remes pe aceasta tema. Cu o saptamina inainte de inceperea controlului IGAI, Danescu afirma ca a fost la ministrul Remes caruia i-ar fi cerut sfatul in legatura cu neregulile sesizate de „unii si de altii” la Administratia Financiara a Sectorului 5. „I-am zis ministrului Remes ca el hotaraste daca sa-mi dau sau nu demisia. „Vom controla, a zis Remes, si, daca se confirma sesizarile, atunci se vor lua masuri impotriva celor responsabili”. Mi-a sugerat sa-mi dau demisia, ceea ce am si facut, pe 23 septembrie. Am demisionat pe motive de sanatate”, spune Danescu.

Jaful de la sectorul 5

La Administratia Financiara a sectorului 5 Bucuresti, IGAI a verificat rambursarile de TVA care s-au efectuat incepind din semestrul al doilea al anului 1998 pina in septembrie 1999. Au fost controlate, acolo unde s-au gasit, actele care au stat la baza rambursarilor de TVA pentru 16 sereleuri: Anro Trading, Roxy Com Impex 2015, SI Alexandru 3000, Ony Impex Company 2015, Nico Flor 2015, Carmen Alex 2015, Rod Com Impex, Luc Valy 2015, Rai Com Construct, SI Murate 99, Angros Danis Bela Com, Nik Elvis, BM Sorin Com, Suiram, Mon Flor Family si Mircos Prod Impex Company.S-a constatat ca totalul rambursarilor nelegale acordate firmelor amintite este de 13.965.373.849 lei, suma sustrasa bugetului de stat cu aprobarea lui Ionel Danescu, directorul general al Administratiei Financiare a Sectorului 5. Functionarii din subordinea lui Danescu afirma ca acesta ar fi fost sprijinit in operatiunea rambursarilor nelegale de catre o fidela colaboratoare, inspectorul financiar Constanta Bratu. Conform Notei intocmite de echipa de control a IGAI, toate rambursarile de TVA s-au facut prin incalcarea legii contabilitatii, fara a se anexa la ordinele de plata documente justificative (referat si cerere de rambursare aprobate). Aurelia Iorgu, sefa serviciului contabilitate, se justifica spunind ca „nu s-a gindit ca trebuie anexate documentele justificative la aceste ordine de plata, motivind ca in ultimul an doamna inspector Bratu Constanta solicita urgentarea semnarii ordinelor de plata, sugerind ca dl director Danescu Ionel doreste acest lucru”.La o prima analiza, s-a constatat ca firmele carora li s-a rambursat nelegal TVA de catre echipa directorului Ionel Danescu au anumite caracteristici. Astfel, cu exceptia uneia, toate celelalte nu au puncte de lucru declarate. Mai mult, toate aceste firme nu au angajati cu carte de munca, nu au mijloace fixe sau au cel mult o masina, „isi achita” furnizorii prin casa si nu au inregistrat TVA de plata in cursul activitatii lor. De asemenea, intre toti acesti 16 agenti economici exista relatia furnizor-client ca si cind in spatele tuturor acestor firme s-ar afla o singura persoana. „Se poate trage concluzia, mentioneaza Nota IGAI, ca evidenta contabila la majoritatea acestor agenti economici este condusa de o singura persoana, dupa programul de contabilitate folosit si existenta aceluiasi scris pe cererile de rambursare”. La aproape toate rambursarile (n.r. – a existat o singura exceptie) din echipa a facut parte inspectorul Bratu Constanta si toate poarta semnatura directorului Ionel Danescu. Exista declaratii ale unora dintre inspectorii care au semnat procese verbale, de rambursare  de TVA din „solidaritate” cu Constanta Bratu, fara sa aiba habar – zic ei – documentele semnate. Inspectorii sustin ca: „Nu am fost la sediul societatii, nu am verificat documentele, am semnat procesul verbal din colegialitate pentru colega mea Bratu Constanta” – Lavinia Marinescu (Chiliment); „Nu m-am deplasat la societate, am semnat la insistentele colegei” – Valentina Dogaru; „Nu am fost la sediul societatii, nu am efectuat verificarea propriu- zisa, fiind rugata de colega mea Bratu Constanta, pe motiv ca ea a intocmit evidenta contabila” – Ana Georgescu;  „Am fost obligata sa semnez procese-verbale de Bratu Constanta sub amenintarea directorului general Danescu”- Lidia Podaru.Practica semnarii „ca primarul”, invocata de cei implicati, nu-i disculpa citusi de putin in fata contribuabilului. Pare incredibil ca un functionar din Finante sa declare ca a semnat pentru o rambursare de, sa zicem, un miliard de lei, fara sa verifice macar daca exista firma careia ii da, din buzunarul contribuabilului, o asemenea suma. Pare incredibil ca un ministru de finante sa afle acest lucru si sa nu ia, vreme de aproape patru luni, vreo masura impotriva functionarului respectiv.

Furtul unor dosare de peste 32 miliarde lei

Cunoscind aspectele privind nelegalitatea rambursarilor si pentru a nu lasa urme ale fraudelor fiscale, nucleul mafiot din Administratia Financiara a Sectorului 5 a sustras toate documentele compromitatoare. Au disparut, astfel, zeci de dosare ce vizau rambursari acordate unor anumite sereleuri, procese-verbale de rambursare si, culmea, chiar Registrul privind situatia rambursarilor de TVA aferente anilor 1998 si 1999. Valoarea rambursarilor pentru care s-au sustras documentele justificative depaseste suma de 32,7 miliarde lei. Conform notelor explicative date de functionari ai Administratiei Financiare a Sectorului 5, dosarele fiscale ar fi fost sustrase de inspectorul Constanta Bratu. „Cred sincer ca aceste dosare au fost sustrase cu buna stiinta din administratia financiara de catre inspectorul Bratu Constanta” – a declarat Violeta Serb, sef serviciu. „Banuiesc ca au fost luate de catre doamna Tanta Bratu” – spune Elena Ionitoaia, director adjunct. „S-au pierdut!” – a afirmat seful de serviciu Elena Braia, fapt care n-avea s-o impiedice pe aceasta sa aduca, in ultima zi a controlului IGAI, patru dosare de rambursare pentru firma „Master” si inca patru pentru firma „MM Uniprod”. Dupa cum avea sa se constate, cele doua firme au primit rambursari uriase de TVA, adica 18 miliarde lei.Firmele pentru care s-au „pierdut” dosarele de rambursare si sumele aferente acestora sint:SNARKS’98 SRL- 1, 532 mld lei; MURATE COM COMPANY SRL – 1, 408 mld. lei; IUL COM 2015 SRL – 1,236 mld.lei;  SILMAR 2015 SRL -1, 175 mld lei; SI MURATE COM COMPANY SRL – 0, 909 mld; SERVICE COSTACHE SRL – 0,774 mld.lei; MM UNIPROD SRL – 9, 3069 mld.lei; MASTER SRL – 8, 696 mld lei; BIBI PROD IMPEX COMPANY SRL – 1, 765 mld.lei; COSIMEX SRL – 1, 516 mld lei; VALI CONTRAL SRL – 0,795 mld.lei; MONDO UNIVERSAL SRL – 0,856 mld.lei; GIOVADA TRANSPORT SERVICE SRL – 0,738 mld.lei;  ANGROS DANIS BELA COM SRL – 0,622 mld lei; ROXY COM IMPEX SRL – 0,538 mld.lei; BM SORIN COM SRL – 0,536 mld.lei;  ALFA INVEST SRL – 0,353 mld lei; SOIMUL AGRIMEX SRL – 0,013 mld lei.De mentionat ca pentru primele sase firme nu s-a gasit nici un dosar (proces-verbal de rambursare), iar pentru celelalte nu s-au gasit dosarele pentru anumite rambursari.

Balamucul fiscal: sapte familii – 25 miliarde

Controlul IGAI a evidentiat un paienjenis de firme prin care s-au sustras zeci si zeci de miliarde, firme ai caror furnizori sint fie neinregistrati, fie neplatitori de TVA,  fie emit facturi achizitionate de alti agenti economici. In plus, majoritatea asociatilor la firmele mentionate sint asociati si in alte firme care au beneficiat de rambursarea TVA. Un adevarat balamuc fiscal. Gruparea pe familii (mama, tata, fiu, bunic etc) a firmelor angrenate in caruselulul rambursarilor da o alta imagine a balamucului de la sectorul 5. Iata, pe scurt, sumele rambursate pe familiile solicitante:Opritescu Iuliana – 3 firme/ 3, 628 miliarde lei; Batanusi Nicolae – 5 firme/4,647 mld.lei; Costache Ovidiu Virgiliu – 4 firme/ 3,819 mld lei; Anasia Gabriel Dan – 3 firme/1,532 mld lei; Mihai Florin – 4 firme/ 5,977 mld.lei; Nedelea Valentin – 2 firme – 3,428 mld lei;  Balasoiu Elisabeta Carmen – 3 firme / 2,305 mld lei.

Bani pentru partid – implicarea PD

Concluziile echipei de control a IGAI sint stupefiante. Astfel, dincolo de precizarea expresa a nelegalitatilor depistate, de implicarea flagranta a directorului Ionel Danescu secundat de Constanta Bratu in fraudarea bugetului de stat cu sumele deja prezentate, in Nota IGAI apare o constatare senzationala: „Din notele de relatii ale salariatilor au rezultat si unele influente de natura politica privind verificarea si aprobarea rambursarilor de TVA”.  La intrebarea echipei de control referitoare la eventuale presiuni din partea cuiva pentru favorizarea la rambursare a anumitor agenti economici, seful de serviciu Elena Braia a afirmat: „Nu s-au facut presiuni. S-au facut recomandari de catre domnul director Danescu cum ca respectivele societati apartin PD” O alta angajata, inspector de specialitate Lidia Podaru, spune si ea despre partid urmatoarele: „La societatea HALLACO SRL, am cerut detalii Garzii Financiare cu privire la existenta societatii si a furnizorilor acesteia, nefiind semnificative cele 5 facturi existente. Domnul Danescu Ionel a anuntat-o pe Bratu Constanta ca s-a primit telefon de la Partidul Democrat si ca sint obligata prin partid sa semnez.”Solicitat sa explice realitatea acestor afirmatii, Ionel Danescu, ex-director general al administratiei financiare si consilier PD la Primaria Sectorului 5, a negat vehement orice implicare a Partidului Democrat in rambursarile nelegale de TVA. „PD-ul n-are nici o legatura cu povestea asta, spune Danescu. Daca s-a gresit, banii vor fi recuperati de la firmele care i-au primit nelegal. Am auzit ca, in doua dosare, s-a si demarat recuperarea banilor. Si pentru mine este o mare enigma cine a furat dosarele care lipsesc. Eu eram ultimul care semna pentru o rambursare si asta numai dupa ce se incheia circuitul legal al verificarilor si aprobarilor facute de subordonati. N-am luat nimic de la nici o firma si inspectorii care spun ca au semnat «ca primarul» nu sint scutiti de raspundere. La fel, cei care spun ca eu le-as fi sugerat sa semneze pentru unii sau altii, trebuie s-o mai si dovedeasca”, zice Danescu. In privinta controversatei Constanta Bratu, consilierul PD n-a putut sa ne dea mai multe detalii afirmind ca, prin septembrie, si-a dat si ea demisia evitind desfacerea contractului de munca.Dezastrul financiar de la sectorul 5 nu este nici pe departe izolat. „Sportul” rambursarilor nelegale este unul national. Conform unor surse, la Constanta se prefigureaza o gaura financiara pe filiera TVA de aproximativ 250 miliarde lei. Sesizat deja, Corpul de Control al ministrului de finante a demarat cercetarile la Constanta pentru stabilirea dimensiunilor pagubei, dar si a responsabililor din finante. Controalele IGAI n-au, din pacate, finalitatea asteptata. Recuperarea sutelor sau miilor de miliarde de lei deturnate de la bugetul de stat prin rambursarile nelegale de TVA tine doar de o decizie a lui Decebal Traian Remes: sesizarea penala. Cita vreme politia va fi tinuta la distanta, jaful la curtea lui Remes va continua.

DAN BADEA

MAFIA LUI RUŞANU din Ministerul Finanţelor: JAF LA CURTEA LUI REMEŞ (4)

Material aparut in EVENIMENTUL ZILEI DIN 26 Ianuarie 2000

Zeci de miliarde, furate de la stat

Zeci de miliarde, furate de la stat  Corpul de Control al ministrului finantelor a descoperit rambursari ilegale de TVA in valoare de aproape 14 miliarde de lei ; Mai multe dosare referitoare la rambursari de TVA in valoare de 32 de miliarde au fost sustrase 

Corpul de Control al ministrului finantelor (IGAI) a descoperit si demontat, anul trecut, un mecanism inedit prin care bugetul de stat era jefuit sistematic de catre inalti functionari din Finante in cirdasie cu patronii unor firme din Bucuresti si SAI. Fraudele constatate la Directia Generala a Finantelor Publice si Controlului Financiar de Stat (DGFPCFS) Bucuresti si Ilfov depaseau 50 miliarde lei si vizau operatiuni derulate prin citeva firme agreate de anumiti mahari din Finante. Mecanismul descoperit de subordonatii lui Emil Dinga, seful Inspectiei Generale pentru Activitate Interna (IGAI) din Ministerul Finantelor, era centrat pe rambursarile nelegale de TVA. „Evenimentul zilei” a prezentat in serialul „Jaf la Curtea lui Remes” acest mecanism, fapt care l-a determinat pe ministrul Remes sa ia citeva masuri de cirpire a bresei prin care zeci de miliarde de lei se scurgeau in conturile afaceristilor „de casa” ai unora dintre subordonatii sai. Solutia aleasa de ministru a fost indepartarea din minister a trei dintre cei 22 de functionari implicati in rambursarile nelegale de TVA. Unul dintre cei trei, Alexandru Vrabie, fost director general al DGFPCFS Ilfov, a fost angajat imediat la „Eximbank” (banca guvernamentala) de catre Dan Radu Rusanu – presedinte al „Eximbank”, care indeplinea functia de secretar de stat la Finante in perioada de virf a jafului constatat de IGAI. Dupa ce s-au linistit „apele” tulburate de presa, Rusanu l-a numit pe Alexandru Vrabie director la sucursala Bucuresti a „Eximbank”. Ministrul Decebal Traian Remes a inteles, cu mare intirziere, ca rambursarile nelegale de TVA reprezinta un „sport” national si a dispus verificari la toate administratiile financiare din Bucuresti. In urma verificarilor au iesit la iveala noi fraude de zeci de miliarde. Astfel, numai la Administratia Financiara a Sectorului 5 s-a descoperit o „gaura”  de peste 40 miliarde lei, frauda aflata in curs de cercetare deoarece aici, pe linga rambursarile nelegale, au fost subtilizate si zeci de dosare fiscale care ar fi dovedit ilegalitatile savirsite de capii acestor fraude. Seful Administratiei, Ionel Danescu, n-a mai asteptat finalizarea controlului IGAI si, a doua zi dupa ce au demarat verificarile, si-a depus demisia disparind din „pravalie”. Inainte de a demisiona a avut totusi o discutie cu ministrul Remes pe aceasta tema. Cu o saptamina inainte de inceperea controlului IGAI, Danescu afirma ca a fost la ministrul Remes caruia i-ar fi cerut sfatul in legatura cu neregulile sesizate de „unii si de altii” la Administratia Financiara a Sectorului 5. „I-am zis ministrului Remes ca el hotaraste daca sa-mi dau sau nu demisia. „Vom controla, a zis Remes, si, daca se confirma sesizarile, atunci se vor lua masuri impotriva celor responsabili”. Mi-a sugerat sa-mi dau demisia, ceea ce am si facut, pe 23 septembrie. Am demisionat pe motive de sanatate”, spune Danescu.

Jaful de la sectorul 5

La Administratia Financiara a sectorului 5 Bucuresti, IGAI a verificat rambursarile de TVA care s-au efectuat incepind din semestrul al doilea al anului 1998 pina in septembrie 1999. Au fost controlate, acolo unde s-au gasit, actele care au stat la baza rambursarilor de TVA pentru 16 sereleuri: Anro Trading, Roxy Com Impex 2015, SI Alexandru 3000, Ony Impex Company 2015, Nico Flor 2015, Carmen Alex 2015, Rod Com Impex, Luc Valy 2015, Rai Com Construct, SI Murate 99, Angros Danis Bela Com, Nik Elvis, BM Sorin Com, Suiram, Mon Flor Family si Mircos Prod Impex Company.S-a constatat ca totalul rambursarilor nelegale acordate firmelor amintite este de 13.965.373.849 lei, suma sustrasa bugetului de stat cu aprobarea lui Ionel Danescu, directorul general al Administratiei Financiare a Sectorului 5. Functionarii din subordinea lui Danescu afirma ca acesta ar fi fost sprijinit in operatiunea rambursarilor nelegale de catre o fidela colaboratoare, inspectorul financiar Constanta Bratu. Conform Notei intocmite de echipa de control a IGAI, toate rambursarile de TVA s-au facut prin incalcarea legii contabilitatii, fara a se anexa la ordinele de plata documente justificative (referat si cerere de rambursare aprobate). Aurelia Iorgu, sefa serviciului contabilitate, se justifica spunind ca „nu s-a gindit ca trebuie anexate documentele justificative la aceste ordine de plata, motivind ca in ultimul an doamna inspector Bratu Constanta solicita urgentarea semnarii ordinelor de plata, sugerind ca dl director Danescu Ionel doreste acest lucru”.La o prima analiza, s-a constatat ca firmele carora li s-a rambursat nelegal TVA de catre echipa directorului Ionel Danescu au anumite caracteristici. Astfel, cu exceptia uneia, toate celelalte nu au puncte de lucru declarate. Mai mult, toate aceste firme nu au angajati cu carte de munca, nu au mijloace fixe sau au cel mult o masina, „isi achita” furnizorii prin casa si nu au inregistrat TVA de plata in cursul activitatii lor. De asemenea, intre toti acesti 16 agenti economici exista relatia furnizor-client ca si cind in spatele tuturor acestor firme s-ar afla o singura persoana. „Se poate trage concluzia, mentioneaza Nota IGAI, ca evidenta contabila la majoritatea acestor agenti economici este condusa de o singura persoana, dupa programul de contabilitate folosit si existenta aceluiasi scris pe cererile de rambursare”. La aproape toate rambursarile (n.r. – a existat o singura exceptie) din echipa a facut parte inspectorul Bratu Constanta si toate poarta semnatura directorului Ionel Danescu. Exista declaratii ale unora dintre inspectorii care au semnat procese verbale, de rambursare  de TVA din „solidaritate” cu Constanta Bratu, fara sa aiba habar – zic ei – documentele semnate. Inspectorii sustin ca: „Nu am fost la sediul societatii, nu am verificat documentele, am semnat procesul verbal din colegialitate pentru colega mea Bratu Constanta” – Lavinia Marinescu (Chiliment); „Nu m-am deplasat la societate, am semnat la insistentele colegei” – Valentina Dogaru; „Nu am fost la sediul societatii, nu am efectuat verificarea propriu- zisa, fiind rugata de colega mea Bratu Constanta, pe motiv ca ea a intocmit evidenta contabila” – Ana Georgescu;  „Am fost obligata sa semnez procese-verbale de Bratu Constanta sub amenintarea directorului general Danescu”- Lidia Podaru.Practica semnarii „ca primarul”, invocata de cei implicati, nu-i disculpa citusi de putin in fata contribuabilului. Pare incredibil ca un functionar din Finante sa declare ca a semnat pentru o rambursare de, sa zicem, un miliard de lei, fara sa verifice macar daca exista firma careia ii da, din buzunarul contribuabilului, o asemenea suma. Pare incredibil ca un ministru de finante sa afle acest lucru si sa nu ia, vreme de aproape patru luni, vreo masura impotriva functionarului respectiv.

Furtul unor dosare de peste 32 miliarde lei

Cunoscind aspectele privind nelegalitatea rambursarilor si pentru a nu lasa urme ale fraudelor fiscale, nucleul mafiot din Administratia Financiara a Sectorului 5 a sustras toate documentele compromitatoare. Au disparut, astfel, zeci de dosare ce vizau rambursari acordate unor anumite sereleuri, procese-verbale de rambursare si, culmea, chiar Registrul privind situatia rambursarilor de TVA aferente anilor 1998 si 1999. Valoarea rambursarilor pentru care s-au sustras documentele justificative depaseste suma de 32,7 miliarde lei. Conform notelor explicative date de functionari ai Administratiei Financiare a Sectorului 5, dosarele fiscale ar fi fost sustrase de inspectorul Constanta Bratu. „Cred sincer ca aceste dosare au fost sustrase cu buna stiinta din administratia financiara de catre inspectorul Bratu Constanta” – a declarat Violeta Serb, sef serviciu. „Banuiesc ca au fost luate de catre doamna Tanta Bratu” – spune Elena Ionitoaia, director adjunct. „S-au pierdut!” – a afirmat seful de serviciu Elena Braia, fapt care n-avea s-o impiedice pe aceasta sa aduca, in ultima zi a controlului IGAI, patru dosare de rambursare pentru firma „Master” si inca patru pentru firma „MM Uniprod”. Dupa cum avea sa se constate, cele doua firme au primit rambursari uriase de TVA, adica 18 miliarde lei.Firmele pentru care s-au „pierdut” dosarele de rambursare si sumele aferente acestora sint:SNARKS’98 SRL- 1, 532 mld lei; MURATE COM COMPANY SRL – 1, 408 mld. lei; IUL COM 2015 SRL – 1,236 mld.lei;  SILMAR 2015 SRL -1, 175 mld lei; SI MURATE COM COMPANY SRL – 0, 909 mld; SERVICE COSTACHE SRL – 0,774 mld.lei; MM UNIPROD SRL – 9, 3069 mld.lei; MASTER SRL – 8, 696 mld lei; BIBI PROD IMPEX COMPANY SRL – 1, 765 mld.lei; COSIMEX SRL – 1, 516 mld lei; VALI CONTRAL SRL – 0,795 mld.lei; MONDO UNIVERSAL SRL – 0,856 mld.lei; GIOVADA TRANSPORT SERVICE SRL – 0,738 mld.lei;  ANGROS DANIS BELA COM SRL – 0,622 mld lei; ROXY COM IMPEX SRL – 0,538 mld.lei; BM SORIN COM SRL – 0,536 mld.lei;  ALFA INVEST SRL – 0,353 mld lei; SOIMUL AGRIMEX SRL – 0,013 mld lei.De mentionat ca pentru primele sase firme nu s-a gasit nici un dosar (proces-verbal de rambursare), iar pentru celelalte nu s-au gasit dosarele pentru anumite rambursari.

Balamucul fiscal: sapte familii – 25 miliarde

Controlul IGAI a evidentiat un paienjenis de firme prin care s-au sustras zeci si zeci de miliarde, firme ai caror furnizori sint fie neinregistrati, fie neplatitori de TVA,  fie emit facturi achizitionate de alti agenti economici. In plus, majoritatea asociatilor la firmele mentionate sint asociati si in alte firme care au beneficiat de rambursarea TVA. Un adevarat balamuc fiscal. Gruparea pe familii (mama, tata, fiu, bunic etc) a firmelor angrenate in caruselulul rambursarilor da o alta imagine a balamucului de la sectorul 5. Iata, pe scurt, sumele rambursate pe familiile solicitante:Opritescu Iuliana – 3 firme/ 3, 628 miliarde lei; Batanusi Nicolae – 5 firme/4,647 mld.lei; Costache Ovidiu Virgiliu – 4 firme/ 3,819 mld lei; Anasia Gabriel Dan – 3 firme/1,532 mld lei; Mihai Florin – 4 firme/ 5,977 mld.lei; Nedelea Valentin – 2 firme – 3,428 mld lei;  Balasoiu Elisabeta Carmen – 3 firme / 2,305 mld lei.

Bani pentru partid – implicarea PD

Concluziile echipei de control a IGAI sint stupefiante. Astfel, dincolo de precizarea expresa a nelegalitatilor depistate, de implicarea flagranta a directorului Ionel Danescu secundat de Constanta Bratu in fraudarea bugetului de stat cu sumele deja prezentate, in Nota IGAI apare o constatare senzationala: „Din notele de relatii ale salariatilor au rezultat si unele influente de natura politica privind verificarea si aprobarea rambursarilor de TVA”.  La intrebarea echipei de control referitoare la eventuale presiuni din partea cuiva pentru favorizarea la rambursare a anumitor agenti economici, seful de serviciu Elena Braia a afirmat: „Nu s-au facut presiuni. S-au facut recomandari de catre domnul director Danescu cum ca respectivele societati apartin PD” O alta angajata, inspector de specialitate Lidia Podaru, spune si ea despre partid urmatoarele: „La societatea HALLACO SRL, am cerut detalii Garzii Financiare cu privire la existenta societatii si a furnizorilor acesteia, nefiind semnificative cele 5 facturi existente. Domnul Danescu Ionel a anuntat-o pe Bratu Constanta ca s-a primit telefon de la Partidul Democrat si ca sint obligata prin partid sa semnez.”Solicitat sa explice realitatea acestor afirmatii, Ionel Danescu, ex-director general al administratiei financiare si consilier PD la Primaria Sectorului 5, a negat vehement orice implicare a Partidului Democrat in rambursarile nelegale de TVA. „PD-ul n-are nici o legatura cu povestea asta, spune Danescu. Daca s-a gresit, banii vor fi recuperati de la firmele care i-au primit nelegal. Am auzit ca, in doua dosare, s-a si demarat recuperarea banilor. Si pentru mine este o mare enigma cine a furat dosarele care lipsesc. Eu eram ultimul care semna pentru o rambursare si asta numai dupa ce se incheia circuitul legal al verificarilor si aprobarilor facute de subordonati. N-am luat nimic de la nici o firma si inspectorii care spun ca au semnat «ca primarul» nu sint scutiti de raspundere. La fel, cei care spun ca eu le-as fi sugerat sa semneze pentru unii sau altii, trebuie s-o mai si dovedeasca”, zice Danescu. In privinta controversatei Constanta Bratu, consilierul PD n-a putut sa ne dea mai multe detalii afirmind ca, prin septembrie, si-a dat si ea demisia evitind desfacerea contractului de munca.Dezastrul financiar de la sectorul 5 nu este nici pe departe izolat. „Sportul” rambursarilor nelegale este unul national. Conform unor surse, la Constanta se prefigureaza o gaura financiara pe filiera TVA de aproximativ 250 miliarde lei. Sesizat deja, Corpul de Control al ministrului de finante a demarat cercetarile la Constanta pentru stabilirea dimensiunilor pagubei, dar si a responsabililor din finante. Controalele IGAI n-au, din pacate, finalitatea asteptata. Recuperarea sutelor sau miilor de miliarde de lei deturnate de la bugetul de stat prin rambursarile nelegale de TVA tine doar de o decizie a lui Decebal Traian Remes: sesizarea penala. Cita vreme politia va fi tinuta la distanta, jaful la curtea lui Remes va continua.

DAN BADEA

MAFIA LUI RUŞANU din Ministerul Finanţelor: JAF LA CURTEA LUI REMEŞ (3)

Material aparut in EVENIMENTUL ZILEI din 13 Iulie 1999

Mafia rambursarilor ilegale de TVA e protejata chiar de ministru

In ciuda concluziilor Corpului de Control al ministrului finantelor, functionarii vinovati de restituirile ilegale de TVA, in valoare de zeci de miliarde de lei, nu au fost dati pe mina politiei- Ministrul catalogheaza aceste infractiuni drept „gafe”- Alexandru Vrabie, fostul director general al DGFPCFS Ilfov, unul dintre pionii principali, a fost „pedepsit” cu un transfer la „Eximbank”Corpul de Control al ministrului finantelor (IGAI – Inspectia Generala a Activitatii Interne) a pus recent concluziile finale la celebrul Raport al rambursarilor ilegale de TVA. Inceput acum sase luni, in urma unei reclamatii anonime, controlul a evidentiat existenta unei retele prin care zeci si zeci de miliarde de lei se scurgeau metodic din bugetul de stat in pusculita unor mafioti arabi, cu sprijinul direct al unor mahari din Finante. Paguba produsa astfel depaseste 57 miliarde lei, cu mentiunea ca aceasta suma este constatata in urma verificarii doar a citorva firme implicate, dimensiunea reala a pagubei nefiind cunoscuta. Se presupune, de aceea, ca hotia depaseste in realitate citeva sute de miliarde de lei, bani care nu se stie daca mai pot fi recuperati. Echipa de control a IGAI, condusa de inspectorul cu delegatie Vasile Cabulea si dirijata de directorul general Emil Dinga, a fost la un pas de a fi blocata din cauza unor interventii atit din interiorul Ministerului Finantelor, cit si din zona mafiei arabe direct afectate de cercetari. S-a cerut, la inceput voalat, apoi direct, inlocuirea lui Cabulea dar si „decapitarea conducerii IGAI”, adica schimbarea lui Emil Dinga. Destituirea lui Dinga a fost ceruta de doi secretari de stat din Finante, unul dintre acestia fiind Gheorghe Banu. Controlul a fost intrerupt vreme de citeva luni, timp in care ministrul Remes, parind ca a realizat cu cine are de-a face, a extins atributiunile IGAI printr-un ordin intern care abiliteaza Corpul de Control sa verifice pe oricine din Finante, dar si agentii economici suspectati de spaguirea unor angajati ai ministerului. Pozitia laudabila a lui Remes, din prima parte a controlului IGAI, a facut astfel posibila demantelarea mafiei rambursarilor ilegale de TVA. Din pacate, spre sfirsitul controlului, ministrul Remes si-a schimbat brusc atitudinea.Luna trecuta, am prezentat in articolul „Jaf la Curtea lui Remes” concluziile preliminare ale Raportului IGAI si n-am primit nici pina azi o replica sau o justificare demna de luat in consideratie, din partea celor vizati. Dimpotriva, toate afirmatiile au fost confirmate in Raportul final si, mai mult, au aparut noi argumente care ne determina sa sesizam, pe aceasta cale, organele specializate din Ministerul de Interne in vederea declansarii unei anchete asupra celor implicati in aceasta afacere. Asta, deoarece ministrul finantelor a ezitat, din motive inexplicabile, sa-si dea subordonatii pe mina politiei, preferind doar sa le sugereze directorilor vizati ca ar fi mai bine daca si-ar lua transferul.

Concluzii ale Raportului IGAI

Raportul final al IGAI prezinta, in cele peste 60 de pagini, mecanismul prin care citeva firme au primit rambursari nelegale de TVA totalizind mai multe zeci de miliarde de lei pe o perioada de doi ani. Controlul a vizat doar Directia Generala a Finantelor Publice si Controlului Financiar de Stat (DGFPCFS) Ilfov si Bucuresti deoarece doar aici au fost semnalate, printr-o anonima, grave abateri si nereguli in aplicarea corecta a legislatiei fiscale, in mod deosebit pe linia rambursarilor de TVA. Fraudele au fost posibile datorita existentei unui nucleu mafiot constituit din directori, sefi de serviciu si inspectori ai celor doua institutii, indivizi care au sustinut fara retineri alte nuclee mafiote din lumea afacerilor. Nu se cunoaste valoarea comisioanelor primite de inaltii functionari implicati din Ministerul Finantelor desi, conform unor surse, acestea ar fi depasit cu mult pragul de 10% din suma rambursata ilegal.Doua dintre firmele care au beneficiat de rambursari ilegale de TVA au atras in mod deosebit atentia datorita sistemului de fraudare bine pus la punct: „Bundy” SRL si „Aween” SRL. Aceste firme, conduse de irakienii Abdul Karim S.Ghani si Hashim M. Husen, si-au dezvoltat o intreaga retea de societati fantoma dupa ce, in prealabil, s-au asigurat de sprijinul direct al unor functionari romani din Finante: Alexandru Vrabie – director general al DGFPCFS Ilfov si Ana Dinca – director al Directiei Impozite si Taxe Ilfov. Inainte de a prezenta un exemplu concret al modului in care s-au rambursat ilegal zecile de miliarde catre firme in majoritate arabe, dezvaluim „ingineria” afacerii rambursarilor ilegale, asa cum rezulta din analizarea Raportului IGAI.

Lantul mafiot

Ingineria financiara consta in faptul ca firma care intentioneaza sa solicite rambursari ilegale de TVA are, de regula, aprobarea verbala anticipata a unui mahar din Finante. Patronului nu-i ramine decit sa regizeze exportul. Pentru asta are nevoie de furnizori ai marfii si de clienti externi. Furnizorii  sint usor de gasit, existind deja creata o retea de „firme fantoma”. In plus, sistemul utilizarii stampilelor false este din plin aplicat, cita vreme viitorul infractor are asigurari ca nu i se cerceteaza in profunzime dosarul. El isi gaseste usor clienti externi sau ii inventeaza, dupa caz. De multe ori, in cazul strainilor, clientii externi sint tot firme ale acestora sau ale rudelor lor, din tara de origine, sau din alte state bananiere. Cu dosarul in punga sau in diplomat, arabul, turcul sau romanul vine la Vrabie, Dinca sau alt smecher cu stampila, dosarul este dat pe mina unui inspector care face procesul verbal, de regula cum i se cere, dupa care se face un referat aprobat de un sef de serviciu si de directorii mentionati. La finalul acestui lant mafiot, arabul se duce cu punga, geamantanul sau numarul de cont pentru a-si ridica miliardele din buzunarul comun al romanului, adica de la buget. Daca „fraierii” (autoritati, presa etc.) se prind mai devreme decit trebuie, arabul isi ia zborul spre alte meleaguri si rambursari. Cam asta e procedeul rambursarii de TVA, procedeu descoperit in Curtea lui Remes Decebal Traian.

Cazul „Bundy” – in culisele mafiei romano-arabe

Daca in materialul nostru de luna trecuta directorul Directiei Impozite si Taxe Ilfov, Ana Dinca, afirma ca nu stie cine este firma „Bundy”, din raportul Corpului de Control al ministrului finantelor reiese nu numai ca stia, ci si ca a sprijinit din plin aceasta firma sa fraudeze bugetul de stat.In prima jumatate a anului 1998, secretarul de stat din Ministerul Finantelor, Dan Radu Rusanu, a instalat in fruntea DGFPCFS Ilfov o echipa fidela de la Bucuresti, echipa condusa de Alexandru Vrabie si din care mai faceau parte, printre altii, Ana Dinca si Mara Ramniceanu. O dovada a relatiei Dinca – „Bundy” SRL consta in aceea ca dupa mutarea din Bucuresti a lui Dinca, firma „Bundy” si-a mutat sediul in Ilfov, asemenea altor firme cliente ale echipei Vrabie: „Aween” SRL, „Alfredo” SRL, „Summum Com Import-Export” SRL, „Tym Media” SRL etc. Dintre acestea, oprindu-ne la „Bundy” si „Aween”, am descoperit ca ambele firme si-au mutat sediul intr-un spatiu apartinind lui Cristian Jilaveanu (finul Anei Dinca), din comuna „1 Decembrie” – SAI. In plus, pe contractul de inchiriere al firmei „Bundy” apar viza si semnatura Anei Dinca, cea care afirma ca nu stie cine e „Bundy” SRL. La fel s-a procedat in cazul firmei „Aween” SRL. Ambele firme si-au schimbat sediul la aceeasi data: 1 iulie 1998. Asta pe de o parte. Pe de alta parte, din declaratiile unor persoane implicate, reiese un adevarat scenariu in tratamentul aplicat de Dinca subordonatilor care au refuzat sa incalce legea. Este cazul inspectorului de specialitate Georgiana Ene, prin intermediul careia Dinca a incercat sa ramburseze ilegal de la buget aproximativ 3 miliarde lei firmei „Bundy” SRL. Astfel, dupa ce si-a mutat sediul in Ilfov, firma „Bundy” a solicitat rambursari de TVA ca urmare a unor asa-zise exporturi. Inspectorul desemnat de Dinca pentru a intocmi procesul verbal in urma caruia urma sa se aprobe rambursarea a fost Georgiana Ene. Dinca i-a prezentat lui Ene o contabila de la „Bundy” si i-a spus sa-i rezolve „de urgenta” cererea. Contabila i-a pus in brate inspectorului Ene o punga de plastic plina cu acte. Analizind actele, inspectorul a ajuns la concluzia ca firma „Bundy” nu indeplineste  nici pe departe conditiile legale pentru rambursari si a refuzat sa incheie actul de control. Drept urmare, un alt reprezentant al firmei „Bundy” (Daniela Bailescu) a adus un nou set de acte ale firmei si a invitat-o pe inspectoarea Georgiana Ene ca impreuna cu inspectorul Mia Stoenescu sa le consulte intr-un apartament nelocuit din Cringasi. La noua verificare a actelor a participat si patronul irakian al firmei „Bundy”, insotit de un arab, in calitate de translator. Verificarea n-a adus elemente noi, exporturile firmei „Bundy” fiind fictive. Inspectorul a refuzat din nou sa intocmeasca actul de constatare, dupa ce a realizat ca multe din documente sint false. In aceste conditii, Ana Dinca, vazind ca nu se poate discuta cu Georgiana Ene, a inceput sa faca presiuni directe asupra acesteia. Asa se face ca la mijlocul lui septembrie 1998, inspectorul Ene a fost chemat impreuna cu Stoenescu si cu seful de serviciu Daniel  Rizea, in biroul directorului general Alexandru Vrabie, pentru a da explicatii in legatura cu refuzul de a rambursa (ilegal) TVA catre „Bundy”. De fata au mai fost Ana Dinca si un reprezentant al firmei arabe „fara a ne fi prezentat in ce calitate reprezinta aceasta firma”- afirma Georgiana Ene. „Reprezentantul” era de fapt un inalt personaj din Ministerul Finantelor a carui identitate n-o putem dezvalui deocamdata. In fata acestora, au fost date explicatiile solicitate, dupa care lui Ene i s-a luat dosarul „Bundy” si a fost dat altor inspectori. La rindul lor, acestia au procedat ca si Georgiana Ene refuzind rambursarea. Pentru a-i inchide gura inspectorului Ene, Ana Dinca n-a ezitat sa foloseasca santajul. Astfel, la sfirsitul lunii septembrie 1998, Georgiana Ene a fost chemata la directorul Gheorghe Leonte care a informat-o despre ceea ce i se pregatise. „Am fost chemata de domnul director Leonte Gheorghe, care mi-a spus ca doamna Dinca Ana i-a comunicat ca a fost chemata la Ministerul Finantelor, unde i-ar fi fost prezentata o caseta video in care sint inregistrata ca fiind mituita cu 10 milioane lei”, afirma Georgiana Ene.Povestea nu se termina aici, deoarece firma „Bundy” si-a mutat din nou sediul la Bucuresti, unde a solicitat rambursarile de TVA respinse la Ilfov. In urma unei discutii telefonice intre Elena Gherman (director IT Bucuresti) si Ana Dinca, patronului firmei „Bundy” i s-au rambursat 1,760 miliarde lei. Fara a se face verificarile de rigoare. Directoarea Gherman afirma acum ca din discutia cu Ana Dinca „nu a tras concluzia ca prin verificarea efectuata la Ilfov (asupra firmei  „Bundy” – n.r.) au reiesit probleme deosebite care sa genereze concluzii ca rambursarile nu au fost cuvenite”. Asadar, Dinca a reusit sa-si vada visul cu ochii. De remarcat ca inspectorul care a facut procesul verbal la Bucuresti, Elena Roman, s-a mutat ulterior in parohia lui Dinca. Implicat in aceasta rambursare ilegala a fost si adjunctul lui Gherman, Mariana Neacsu.Patronul firmei „Bundy”, irakianul Abdul Karim S. Ghani, a parasit Romania pe 27 octombrie 1998, prin PCTF Otopeni, iar firmele furnizoare ale acestuia sint in majoritate firme „fantoma” sau neinregistrate la Registrul Comertului. Prin urmare, e greu de aflat cine, in afara functionarilor statului implicati in aceasta afacere, va plati paguba.Aproximativ asemanator, prin incalcarea grava a legislatiei, s-au derulat faptele si in cazul rambursarilor ilegale catre firmele „Aween” (patron Hashim M. Hussen – a parasit tara pe 31 decembrie ’98), „Alfredo” (patron Mohamed Al Roumi – Siria), „Summum” (patron Daniela Bailescu – fosta contabila la „Bundy”, dar si reprezentant al „Aween”), „Al Robeht” (patron Sardar M. Abedalrahman – Irak), „AGF Cereal Rumena” SRL (asociati Tampieri Federico, Tampieri Adriano, Tampieri Giovani, Popescu Oprea Adelina – clanul Tampieri fiind asociat si in falimentata banca „Albina”) etc.De partea cealalta, in subordinea lui Remes sint de amintit responsabilii principali ai fraudarii bugetului de stat, asa cum rezulta din Raportul Corpului de Control al ministrului finantelor: Alexandru Vrabie (director general Ilfov), Ana Dinca (director IT-Ilfov), Mara Ramniceanu (director adjunct IT- Ilfov), Marinel Rizea (sef serviciu), Elena Roman (sef serviciu), Ecaterina Banescu (loctiitor sef serviciu), Viorica Rosu (sef serviciu), Mariana Neacsu (director adjunct IT-Bucuresti), Elena Gherman (director IT – Bucuresti), Elisabeta Uzuna (sef serviciu), Lidia Rusu (fost inspector in perioada in care a participat la rambursarea ilegala a peste 2 miliarde lei catre firma „Al Robeht”, actualmente consilier al secretarului de stat Banu) etc.etc.

Pedepsit cu un transfer la banca guvernului

Desi, cum spuneam, directorul general al IGAI, Emil Dinga, a cerut destituirea celor implicati in rambursarile ilegale de TVA, iar pentru cei cu functii de conducere, pentru care ministrul considera oportun sa fie pastrati in  aparatul de Finante, se recomanda detasarea lor in directii si servicii care n-au legatura directa cu agentii economici, ministrul Remes a luat o cu totul alta decizie.Informat la vreme, de subordonati, ca „Evenimentul zilei” se afla in posesia Raportului IGAI si ca totul va fi dat publicitatii, ministrul finantelor i-a rugat frumos pe directorii de la Ilfov sa-si ia transferul. Prin urmare, directorul general Vrabie si-a luat zborul spre cuibul lui Rusanu de la „Eximbank”. Ana Dinca si-a luat si ea transferul la Administratia Financiara a Sectorului 1. Ceilalti implicati ramin pe metereze. Astfel, Mara Rimniceanu a ramas in aceeasi functie de director adjunct. Sefii de serviciu dar si inspectorii implicati s-au ales sau, in cel mai rau caz, se vor alege cu suspendarea temporara a primelor (stimulentelor) pentru trei luni. Asta in vreme ce, oricum, nu se stie daca vor mai fi fonduri pentru stimulente.Cine este Alexandru Vrabie, cel pe care ministrul l-a rugat atit de frumos sa accepte compromisul transferului? Pina in 1990, Vrabie a fost coleg cu Dan Radu Rusanu si amindoi au fost subordonatii lui Gioni Popescu-SRI, la „Centrocoop”. Vrabie era revizor contabil. Ulterior, il gasim pe Vrabie pe post de comisar la Garda Financiara. Sta un an, dupa care urca pe fotoliul de director Impozite si Taxe-Bucuresti. Sta si aici un an si este promovat, apoi, ca director general la Ilfov, pentru a implementa, in afara Bucurestiului, morisca de facut bani pentru Partid. Sau pentru el si pentru altii. Oricum, in nici un  caz pentru bugetul de stat. Omul a agonisit, pentru el si familia lui, citeva locuinte, citeva terenuri si citeva masini. Dintre aceste proprietati merita mentionat terenul de 2375 mp cumparat la Gruiu, la sfirsitul anului 1997 (conform contractului de vinzare-cumparare incheiat intre Vrabie si Porime Costica), teren cu vedere la Snagov si care a fost platit cu fabuloasa suma de 1 milion de lei (!). Acum, cu recomandarea lui Remes, Vrabie a intrat in treburile „Eximbank”, adica tot in banii nostri, banca fiind a guvernului, deci de stat si nu privata. Din pacate, deoarece nu mai raspunde la telefonul DGF Ilfov si nici la „Eximbank” nu este de gasit deocamdata, nu am putut sa-l contactam pe domnul Vrabie pentru a-si spune parerea despre numeroasele acuzatii care i se aduc. Cu toate acestea, merita amintita o declaratie pe care a facut-o ziarului Adevarul: „Nu am fost dat afara in urma controlului facut de IGAI, ci in urma unor discutii la virf din minister.” Gura pacatosului adevar graieste! Nimeni nu se incumetase sa ne spuna ca Vrabie a fost dat afara, in afara chiar de el.Referitor la Ana Dinca, ea s-a aflat tot timpul in preajma lui Alexandru Vrabie atit la Bucuresti, cit si la Ilfov. Aceasta a semnat direct si a coordonat rambursari ilegale (descoperite) de peste 20 miliarde lei si a pagubit cu peste 29 miliarde lei bugetul de stat, numai in cazul unei singure firme, prin scutirea gresita de impozit pe profit. Paguba reala adusa bugetului de Ana Dinca este necunoscuta. Pedeapsa lui Remes: rugamintea de a-si lua transferul. Si-a luat transferul, ca inspector de specialitate (rambursari ilegale de TVA) la Administratia Financiara a Sectorului 1, in subordinea unei alte protejate a lui Rusanu, Mihaela Georgescu. A ramas in Finante, in pofida recomandarilor IGAI care, conform Raportului, solicita destituirea acesteia si scoaterea din relatia directa cu agentul economic.Mara Ramniceanu – protejata lui Rusanu- este acuzata in Raport de rambursari ilegale (descoperite) de peste 9 miliarde lei, scutiri ilegale (descoperite) de impozit de peste 29 miliarde lei. Pedeapsa lui Remes: „mai stai o tura” (adica a ramas pe aceeasi functie de director adjunct Impozite si Taxe).In cazul celorlalti directori, sefi de servicii, inspectori care au participat, ca furnicile, la marea rambursare ilegala (descoperita) de zeci de miliarde lei, pedeapsa lui Remes a fost aceeasi: „mai stati si voi o tura!”.

Remes: „N-au fost destituiti, ca ne gindim si la piinea lor”

Ministrul Decebal Traian Remes ne-a declarat ca are rezerve fata de Raportul IGAI. „In Raport sint greseli ale celor care au facut controlul, iar acum se lucreaza pentru corectarea lor. Nu ne putem lansa in acuzatii care nu au un fundament solid. In cazul unui proces, cineva trebuie sa plateasca o taxa de timbru si sa nu ne trezim ca pierdem de doua ori”, spune Remes. „Cu toate aceste greseli”, se justifica ministrul, „s-au luat niste masuri: trei din conducere nu mai sint. E vorba de directorul general Vrabie si de directorii Leonte si Dinca”. Intrebindu-l de ce, in loc sa-i destituie pe Vrabie si Dinca,i-a rugat sa-si ia transferul, ministrul a raspuns sec: „N-au fost destituiti, ca ne gindim si la piinea lor. Important e sa nu mai faca gafe la mine”. Asadar, zecile de miliarde facute cadou de la buget, prin grija finantistilor lui Rusanu, sint „gafe” marunte in ochii unui ministru care, altfel, e in stare sa-ti impoziteze si umbra pe care o cari dupa tine.Intrebindu-l pe ministru de ce n-a informat politia despre faptele, pe cit de adevarate, pe atit de penale din Raport, acesta a zis ca mireasa n-are cununita gata: „Raportul nu are gateala cu care poate fi scos in lume”. Dincolo de comicul acestei replici, refuzul cooperarii ministrului finantelor cu omologul sau de la Interne poate insemna complicitate cu cei care au fraudat bugetul de stat. In fond, cercetarile politiei nu pot decit sa le completeze pe cele ale IGAI si, mai mult, ar putea duce la niscaiva recuperari de fonduri, ca sa nu mai vorbim de stoparea hotiei din Finante. Sau tocmai acesta sa fie motivul taraganarii?!Cu toate rezervele ministrului, directorul general al IGAI ramine ferm pe pozitia din Raport: „Raportul nu va fi modificat”, ne-a declarat Emil Dinga. „Lucram la un act aditional care sa raspunda la obiectiile domnului ministru, sa argumentam suplimentar acolo unde n-am fost suficient de bine intelesi. Daca este posibil ca unele dintre concluziile raportului IGAI sa nu se bazeze pe prevederi explicite ale legii, suportul legilor fiscale fundamenteaza in mod complet aceste concluzii. IGAI a facut rationamente fiscale si economice pe baza carora nu pretinde arestarea functionarilor implicati, ci doar ca acestia nu sint capabili sau nu doresc sa faca toate diligentele profesionale necesare in vederea unui control fiscal de calitate. Pretindem, de aceea, ca acesti directori si inspectori nu au ce sa caute in aparatul financiar de stat. Va asigur totusi ca ministrul este de buna credinta”, a incheiat directorul general Emil Dinga.In concluzie, ministrul „liberal” al finantelor, indiferent ce presiuni a avut de suportat din partea prietenilor sau a sefilor de partid, este de condamnat pentru modul in care si-a facut curatenie in ograda. Privind peste gardul Finantelor, eu unul nu vad decit oratanii zburatacite de Dinga si alintate de blindul Decebal Traian Remes. Oratanii care trag din toate partile, cu ciocul, dintr-un buget anemic si sfisiat.

Dan Badea – EVENIMENTUL ZILEI din 13 Iulie 1999

MAFIA LUI RUŞANU din Ministerul Finanţelor: JAF LA CURTEA LUI REMEŞ (2)

Material aparut in Evenimentul Zilei din 16 Iunie 1999

Un inspector financiar acuza musamalizarea fraudelor de catre conducerea D.G.C.F.S.

JAF LA

 

Un inspector financiar acuza musamalizarea fraudelor de catre conducerea D.G.C.F.S. ? Ion Pasol a descoperit, in urma unui control, ca Societatea de asigurari AGRAS SA a pagubit bugetul cu peste 10 miliarde de lei ? Sefii lui au infirmat ilegalitatile deoarece, spune Pasol, au facut o intelegere cu capii societatii de asigurari

Desi ministrul finantelor, Decebal Traian Remes, se plinge cu orice ocazie de subtirimea bugetului, tot mai multe dovezi contureaza ideea ca una din cauzele fundamentale ale acestei situatii este coruptia, sau politica iresponsabila dusa de propriii subordonati din finante. „Evenimentul zilei” a prezentat, in urma cu doua saptamini, cu argumente ce nu pot fi contestate, modalitati prin care bugetul de stat este pagubit cu zeci de miliarde de lei chiar de catre controlori financiari promovati pe sprinceana, in urma unui soi de „liberalizare” a coruptiei din Ministerul de Finante. In timp ce noi stringem cureaua ca bezmeticii, finantistii lui Remes arunca banii cu cazmaua in conturile unor smecheri care cotizeaza, probabil, fie la Partid, fie la teschereua privata a unora dintre „controlori”. Un nou argument ca jaful se face cu aprobare de la stapinire este cel privind musamalizarea fraudelor depistate de catre inspectori din cadrul Controlului Financiar. Fenomenul este deja cunoscut, dar dovezile sint greu de gasit cita vreme este bazat pe intelegeri insotite de o maxima discretie. Cu toate acestea, un inspector din Directia Generala a Controlului Financiar de Stat, trecut recent pe linie moarta, sustine ca a fost martor direct al unei asemenea intelegeri dubioase prin care ilegalitatile descoperite in activitatea unei firme au fost musamalizate de catre sefi din D.G.C.F.S.. Cele reclamate de inspector, daca vor fi confirmate de I.G.A.I. (corpul de control al ministrului finantelor), se pot constitui intr-un adevarat rechizitoriu impotriva celor care, in schimbul spagilor, consimt la saracirea bugetului de stat.Cu un an in urma, pe 29 mai 1998, dupa doua luni de control la societatea de asigurari AGRAS SA, o echipa compusa din doi inspectori de specialitate ai Directiei Generale a Controlului Financiar de Stat (D.G.C.F.S.) si un expert din cadrul Oficiului de Supraveghere a Activitatii de Asigurare si Reasigurare din Ministerul Finantelor (O.S.A.A.R.) au incheiat un proces-verbal in care prezentau detaliat neregulile constatate, adica fraude de peste 10 miliarde lei. Iata mai jos rezultatul initial al controlului Societatii de asigurari AGRAS, asa cum a fost interpretat de catre aceasta echipa, condusa de inspectorul Ion Pasol.

Inginerii contabile

AGRAS SA, o societate pe actiuni cu capital privat (6,95 miliarde lei), are 86 de actionari printre care Banca Agricola, SC „Rovit” SA Valea Calugareasca, SC „Agroservcom” Calarasi etc., iar obiectul principal de activitate al acesteia il constituie asigurarile (agricole, de persoane, de incendiu, de credite si garantii etc). Controlul a vizat doar activitatea desfasurata de societate in ultimele sase luni ale anului 1996. Prezentam un scurt rezumat al abaterilor constatate.Echipa de control a constatat ca din impozitul pe profit in anul 1996, AGRAS si-a constituit dividende de plata, fond de participare la profit, beneficii de repartizat, depozite bancare etc. In plus, din cota de 50% din impozitul pe profit a achizitionat autoturisme, computere si a construit un bloc de locuinte pe care l-a inchiriat.De asemenea, ca sa probeze – scriptic – ca a varsat capitalul social (de peste 5 miliarde lei) conform Legii 47/91, conducerea societatii a recurs la artificii contabile. Astfel, capitalul social a fost majorat cu ajutorul avansurilor din dividende acordate de AGA inainte de incheierea si aprobarea bilantului contabil al societatii, deci ilegal. Prin urmare, aportul real al actionarilor la aceasta majorare a fost nul, acestia primind de la ei insisi citeva miliarde de lei. Practic, banii au fost mutati dintr-un buzunar in celalalt. Artificiile utilizate vizeaza inregistrarea scriptica a citorva formule contabile false cum ar fi: „461 debitori = 456 decontari cu actionarii” si „1011 capital subscris = 1012 capital varsat”. Or, asa ceva nu exista in contabilitate, deci operatiunea ca atare nu este o operatiune contabila reala, adica nu are efect economic. De aceea, in actul de control incheiat in 29 mai 1998 se arata ca „beneficiul obtinut (n.r. – in 1996) se considera ilicit si in aceste conditii se preia ca venit la bugetul de stat sub forma unui impozit de 100%”, altfel spus, „SC Agras SA va vira la bugetul statului suma de 8.423.388.639 lei. Termen: 30 iunie 1998. Raspunde: D-na Klassek Maura-administrator”. Dupa un an de la expirarea termenului nici un leu din cei aproape 8,5 miliarde n-a ajuns la bugetul de stat.

Banca Agricola – agent de asigurare pentru AGRAS

La societatea AGRAS au mai fost constatate si alte abateri. Au fost incalcate regulile de baza ale contabilitatii, au fost facute inregistrari fictive in actele contabile, stornari de tot felul, n-au fost respectate dispozitiile Normelor prudentiale privind pastrarea lichiditatilor si plasamentelor investitionale ale societatilor din domeniul asigurarilor emise de OSAAR, n-a fost constituita rezerva de prime corespunzatoare riscurilor neexpirate in 1996 etc.Referitor la folosirea unei parti din impozitul pe profit pentru extinderea activitatii s-a constatat ca, de exemplu, spatiile din imobilul MY3 de pe strada Morarilor-Muncii, construit de societatea AGRAS din aceste fonduri, nu sint utilizate „pentru desfasurarea activitatii de asigurari”, ci sint „inchiriate la o serie de firme de la care incaseaza chirie”.S-a mai constatat ca veniturile din activitatea de baza a societatii AGRAS nu au fost realizate prin agenti de asigurare decit in proportie de 3,5% in 1996 si 4,15% in 1997. Majoritatea acestor venituri au fost realizate de Banca Agricola, prin sucursalele sale. Sumele obtinute prin aceasta banca, actionar la AGRAS, sint de 20,89 miliarde lei in 1996 si 34,64 miliarde lei in 1997. „Banca Agricola, prin sucursalele sale, se mentioneaza in actul de control, realizeaza activitatea de asigurari pentru SC AGRAS SA si nu personalul propriu angajat anume pentru incheieri de polite de asigurare”.

Inspectori tinuti in lesa

In ciuda gravitatii celor constatate si a valorii prejudiciului, actul de control incheiat pe 29 mai 1998 nu a fost insotit de masurile propuse de echipa de inspectori, iar cele peste 10 miliarde de lei nu au fost nici pina astazi recuperate la bugetul de stat.Seful echipei care a executat controlul, inspectorul Ion Pasol, sustine ca ilegalitatile descoperite au fost musamalizate dupa negocieri aprinse intre inspectori, maharii din D.G.C.F.S. si conducerea societatii AGRAS. Iata cum reda Ion Pasol, un functionar de 65 de ani, detaliile ilegalitatii la care a fost partas si care l-a marcat puternic: „Procesul-verbal de constatare, afirma inspectorul Pasol, a fost semnat la doua luni dupa terminarea controlului nostru, dar in conditiile dispuse de conducerea Directiei. Am fost chemat la conducere de directorul Draguleasa Dumitru si mi s-a spus sa nu semnam actul pina nu este vazut de ei. A fost vazut, modificat la mica intelegere cu conducerea societatii AGRAS, au fost scoase pasaje intregi din constatarile initiale si, pe 28 iulie 1998, a fost semnat. Altfel spus, a fost facut un alt act de control din care lipseau abaterile majore constatate de mine. L-am semnat, cum au cerut ei. Apoi, conducerea Directiei m-a trecut pe linie moarta. N-am mai fost trimis in control decit o data, anul trecut, si o data in februarie anul acesta. De cind am facut controlul la AGRAS, vreme de 135 de zile lucratoare am fost tinut la sediu, fara a avea un aport cit de cit ca sa-mi justific salariul.  In ianuarie anul acesta m-am inscris in audienta la domnul ministru Remes si i-am relatat abaterile constatate la AGRAS si cum a fost incheiat actul de control. Astfel mi-am atras o ura de neimaginat din partea directorilor Draguleasa Dumitru si Coman Paul. Am fost scos la pensie, luna trecuta. Am facut citeva memorii adresate ministrului finantelor si inregistrate ca atare, memorii in care am prezentat atit constatarile de la AGRAS, cit si situatia din Directia Controlului Financiar unde zeci de inspectori de specialitate sint tinuti in sediu doar pentru a semna condica, fara a fi trimisi in controale. O colega, cu incadrare de inspector I-A a si zis ca „am ajuns sa ne timpim din cauza acestei conduceri care ne tine aici (in sediu) sa miscam 2-3 hirtii pe zi!”. La fel, un stagiar cu vechime de peste doi ani s-a plins si el ca „avem o conducere de directie formata din timpiti care ne tin la sediu in loc sa ne trimita pe teren sa alergam ca furnicile si sa aducem cit mai multe venituri la buget, in conditiile in care sint zeci de mii de unitati necontrolate, iar evazionistii isi fac de cap!”. Toate astea le-am scris si in memoriile adresate ministrului Remes, dar si in cele inregistrate la I.G.A.I. Pina acum n-am primit nici un raspuns. Am fost scos la pensie cu incepere de la 1 mai.”Unul dintre cei acuzati de inspectorul Pasol, directorul Dumitru Draguleasa, are o parere contrara, afirmind ca rezultatul initial al controlului a fost viciat de inspectorul Pasol prin interpretarea si aplicarea eronata, de catre acesta, a legislatiei in vigoare. Cu toate acestea, arbitru in aceasta poveste incilcita este corpul de control al ministrului finantelor. I.G.A.I. a fost sesizat in urma cu doua luni, insa afacerea nu a fost inca elucidata.Daca cele relatate de inspectorul pensionat Ion Pasol se vor dovedi totusi reale, e de presupus ca vom afla curind si motivele musamalizarii, dar si masurile luate impotriva celor implicati.

Dan BadeaEvenimentul Zilei din 16 Iunie 1999

MAFIA LUI RUŞANU din Ministerul Finanţelor: JAF LA CURTEA LUI REMEŞ (1)

 -material aparut in Evenimentul Zilei din 27 Mai 1999- 

Corpul de control al ministrului finantelor a descoperit fraude de miliarde de lei intermediate chiar de functionarii institutiei 

Corpul de control al ministrului finantelor (I.G.A.I.) a declansat, cu citeva luni in urma, verificarea legalitatii unor rambursari de TVA de catre Directia Generala a Finantelor Publice si Controlul Financiar de Stat (D.G.F.P.C.F.S.) – Bucuresti. Se stie ca, pentru incurajarea exportului, legea prevede anumite facilitati firmelor mixte, una dintre ele fiind rambursarea de TVA. Aceasta prevedere, care a fost introdusa cu cele mai bune intentii, s-a dovedit insa a fi inca o cale pentru a jefui bugetul de stat. Rezultatele preliminare ale controlului I.G.A.I. sint stupefiante: evaziunea fiscala si coruptia sint aprobate si incurajate, de multa vreme, chiar de  anumiti controlori financiari. A fost descoperita, astfel, o gasca de snapani bine insurubata in finantele publice si cu legaturi la virful ministerului. Fraude de zeci de miliarde de lei aduse bugetului de stat, ziua in amiaza mare au iesit la suprafata, altele asteptind sa fie depistate. Verificarile de pina acum au fost facute, prin sondaj, la citeva firme si doar pentru o scurta perioada, dimensiunile reale ale fraudei nefiind cunoscute, in conditiile in care rambursarile de TVA ajung la mii de miliarde de lei. Ceea ce se stie cu siguranta este faptul ca responsabilii cu jaful de la Finante au fost si sint de multa vreme cunoscuti, masurile luate impotriva lor fiind protejarea si promovarea in functii sau transferul prin promovare la alte directii financiare. Asta nu inseamna decit ca hotia s-a facut cu voie de la stapinire, mai precis de la Ministerul Finantelor, nefiind exclus ca ea sa reprezinte inca o felie din operatiunea „Bani pentru Partid”. De altfel, unul dintre cei vizati pentru acoperirea si promovarea celor depistati cu mari nereguli a fost numit, la inceputul acestui an, presedinte al „Eximbank”. Este fostul secretar de stat de la Finante, Dan Radu Rusanu.

Firma din punga lui Dinca

Controlul I.G.A.I. (Inspectia Generala pentru Activitatea Interna) a pornit de  la o sesizare privind rambursari ilegale de TVA la filiala D.G.F.P.C.F.S. Ilfov. Sesizarea se referea la ilegalitati privind rambursarea unor sume imense catre firme patronate in special de turci si arabi. Un exemplu concret si specific acestui tip de infractiune, dupa cum reiese din raportul departamentului de control, este cel al firmei irakiene BUNDY SRL. Astfel, anul trecut, directorul Directiei Impozite si Taxe (D.I.T.) din Ilfov, Ana Dinca, i-ar fi plasat unui inspector din subordine o punga plina cu actele unei firme – BUNDY SRL – cerindu-i sa rezolve cererea privind rambursarea TVA catre patronul firmei  respective. Inspectorul, dupa ce a analizat actele, a constatat ca BUNDY nu respecta conditiile legale pentru a i se rambursa miliardele solicitate. Verificarea firmei a dus la concluzia ca exportul era fictiv: facturi false, furnizori fictivi, neconfirmari in vama etc. Inspectorul a refuzat, prin urmare, sa elibereze actul necesar rambursarii. Toate presiunile sefei au fost, cu incapatinare, respinse. Alte cereri pentru rambursari de TVA au fost respinse in acelasi mod. Ca urmare, firma BUNDY, fara a face contestatie, si-a mutat sediul in Bucuresti, schimbind astfel organul de control si solicitind si aici acelasi lucru. Culmea, inspectorul din Bucuresti (E. R.) a eliberat rapid procesul verbal in urma caruia BUNDY a primit din bugetul statului 1,76 miliarde lei. Totul s-a facut, evident, fara verificarea dosarului fiscal al firmei. Din declaratiile ulterioare ale celor implicati rezulta ca a existat o confirmare telefonica din partea Anei Dinca, conform careia firma BUNDY era „in regula”. Directorul Ana Dinca neaga insa tot. „Nu cunosc firma BUNDY, afirma ea. Este o lucrare ca si altele 10 sau 3.000. N-a existat nici o interventie din partea mea pentru rambursari de TVA catre BUNDY”.

Capii fraudelor fiscale sint numiti la conducerea finantelor ilfovene

Desi Ana Dinca neaga ca ar cunoaste firma BUNDY, iata citeva „coincidente” care demonstreaza contrariul. Astfel, in prima jumatate a anului trecut, secretarul de stat de la Finante, Dan Radu Rusanu, a schimbat intreaga conducere a D.G.F.P.C.F.S. Ilfov cu o echipa fidela de la Bucuresti. Director general a fost numit fostul director al Directiei Impozite Taxe (D.I.T.) – Bucuresti, Alexandru Vrabie, iar director a fost numit Ana Dinca, fosta directoare adjuncta de la D.I.T. Bucuresti. De asemenea, a fost transferata la Ilfov si adjuncta adjunctei, Mara Rimniceanu (sef serviciu). Coincidenta face ca echipa sa fie depistata cu mari nereguli de catre Curtea de Conturi (in mod repetat) si de catre I.G.A.I., citeva luni mai tirziu.Revenind la BUNDY, o alta coincidenta este cea a schimbarii sediului din Bucuresti in Ilfov, o data cu mutarea finantistilor amintiti. Nu stim daca si alte firme „cliente” ale echipei Vrabie au procedat la fel. Stim insa ca pe unul dintre actele de inchiriere ale firmei BUNDY, din comuna 1 Decembrie, si-a pus avizul Ana Dinca, citeva luni mai tirziu inchirierea dovedindu-se a fi insa fictiva. De asemenea, tot coincidenta face ca inspectorul care a dat „verde” la rambursarea TVA catre BUNDY, Elena Roman, sa fie transferat ulterior la Ilfov, in subordinea aceleiasi directoare Dinca.

Miliarde pentru „clientii” echipei Vrabie

Pornind de la sesizarea privind firma BUNDY, echipa de control a I.G.A.I., condusa de inspectorul Vasile Cabulea, a evidentiat un jaf financiar de proportii comis prin bresa rambursarilor ilegale de TVA. Cabulea n-a facut insa decit sa zgirie putin pielea mafiei din Finante. Intr-o luna au fost descoperite, prin sondaj si numai din controlul a sapte societati comerciale, fraude de peste 14 miliarde de lei, basca mai multe milioane de dolari valuta nerepatriata. Daca numai in 1998 totalul rambursarilor de TVA s-a ridicat la peste 1.523 miliarde lei si daca au fost descoperite ilegalitati imense la un control aleatoriu, este de presupus ca frauda este cu mult mai mare decit cea inscrisa in Raportul I.G.A.I.Rezultatele preliminare ale controlului I.G.A.I. la D.G.F.P.C.F.S. Bucuresti si extins la Ilfov confirma aspectele de fond, semnalate in mai multe sesizari, privind rambursarile ilegale de TVA atit catre BUNDY SRL, cit si catre alte societati comerciale. Referitor la societatea BUNDY am aflat ca, in timp ce inspectorul Cabulea controla firma si constata nereguli peste nereguli, Directia Controlul Financiar de Stat din Ministerul Finantelor a trimis o alta echipa de control din care facea parte inspectorul Gavrila, echipa care a „constatat” ca totul este „in regula” cu firma BUNDY. La confruntarea cu Cabulea, Gavrila a cedat, recunoscind neregulile. Ce interes avea Directia condusa de Ion Coman ca firma BUNDY sa iasa bine la control doar politia ne-ar putea spune. O informatie de ultima ora se refera la plecarea subita din tara a patronului irakian al firmei BUNDY. Motivul invocat de acesta ar fi ca nu se (mai) pot face afaceri cu functionarii romani.

Firme care s-au imbogatit pe spinarea contribuabilului

Prezentam mai jos un rezumat al fraudelor fiscale semnalate la citeva dintre firmele supuse controlului I.G.A.I.AL ROBENT SRL – firma-fantoma (n-a putut fi inca identificata) si unul dintre furnizorii fictivi ai firmei BUNDY. A beneficiat de rambursare TVA in valoare de aproximativ un miliard de lei, numai in decembrie 1998. Firma n-a fost verificata (cum  sa verifici ceva ce nu exista?!), iar inspectorul care a facut rambursarea, o oarecare doamna Rusu, este astazi consilier al secretarului de stat de la Finante, Gheorghe Banu. In raportul preliminar al I.G.A.I. se precizeaza ca „la SC Al Robent Impex SRL s-a rambursat TVA in suma de 958.871.700 lei, in conditiile in care, pe parcursul a doua luni, firma a avut numai aprovizionari de marfuri fara a efectua nici o livrare”.AWEN SRL – firma inregistrata in comuna 1 Decembrie din Ilfov. Potrivit raportului, rambursarea ilegala de TVA de care a beneficiat este de peste 4 miliarde lei. In urma controlului, s-a descoperit ca din cei 17 furnizori ai firmei AWEN „9 firme figureaza ca fiind firme-fantoma, 2 firme nu figureaza in baza de date a Garzii Financiare, iar alte 5 firme nu desfasoara activitati la sediile declarate”. De asemenea, exporturile invocate de firma ori nu se confirma in vama, ori sint insotite de neconcordante intre documentele de transport si declaratiile vamale. Valuta nerepatriata de AWEN este, conform I.G.A.I., de 1,9 milioane dolari. Potrivit unei alte sesizari, implicata in aceasta rambursare ar fi directoarea Ana Dinca, despre care se afirma ca ar fi rezolvat fara „avizul” sefului de serviciu de la D.G.F.P.C.F.S. Bucuresti acordarea unei rambursari ilegale societatii AWEN. Ana Dinca neaga implicarea si in acest caz, afirmind ca nu stie nimic despre rambursarea de TVA catre firma Awen. In aceeasi sesizare se mai precizeaza ca „pe una din facturile false prezentate ca justificative in vederea rambursarii, de catre firma AWEN, figureaza numarul de telefon mobil al domnului Cucu Adrian, fost comisar-sef al Garzii Financiare”. ALFREDO SRL – inregistrata in comuna Otopeni, firma a primit in ianuarie 2,5 miliarde lei reprezentind rambursare ilegala de TVA. Valuta nerepatriata in acest caz este, conform raportului I.G.A.I., de 2,18 milioane dolari. Rambursarea ar fi fost acordata, conform unor surse avizate, fara nici o verificare in teren, adica din birou, de catre Mara Rimniceanu. Recent, firma si-a mutat sediul la Bacau.EGS SRL- inregistrata in comuna Afumati. Firma a primit, fara verificarile de rigoare, o rambursare de TVA in valoare de 2 miliarde lei, in conditiile in care exportul (din cauza lipsei documentelor, dar si a nerepatrierii valutei) poate fi considerat fictiv. Si in acest caz este semnalata implicarea unei cunostinte  apropiate a lui Dan Radu Rusanu, Mara Rimniceanu.CORRPAK SRL – inregistrata in comuna Corbeanca, Ilfov. Rambursarea ilegala de care a beneficiat firma este de 954 milioane lei, iar majorarile de intirziere calculate au insumat 1,168 miliarde lei.TYM MEDIA SRL – firma careia, potrivit raportului Corpului de control, i s-a rambursat suma de 1,917 miliarde lei (pentru activitatea desfasurata pina in octombrie 1998), in conditiile neachitarii datoriilor catre furnizori care, la 30 septembrie 1998, erau de 11,065 miliarde lei. Conform HG 512/98, conditia achitarii datoriilor catre furnizori era obligatorie in cazul rambursarilor de TVA. In urma controlului I.G.A.I. insa, ca o flagranta „coincidenta”, hotarirea de guvern amintita a fost abrogata, dindu-se astfel friu liber rambursarilor ilegale de TVA.In „paradisul fiscal” patronat de unii mahari de la Finante, rambursarea de TVA nu este singura gaselnita pentru jefuirea bugetului. Ni se mai semnaleaza, deocamdata cu titlu informativ, inca o bresa: scutirea „prelungita” de impozitul pe profit. In esenta, unor firme mixte care beneficiau (din 1996) legal de scutire de impozit pe o perioada de doi ani (pentru comert) li s-a prelungit ilegal aceasta scutire, acordindu-li-se o perioada de gratie de cinci ani, fiind catalogate ca firme care au ca obiect de activitate productie.

Calvarul unei firme care a refuzat sa dea spaga

De curind, la Ministerul Finantelor a fost inregistrata o plingere din partea firmei FADOS IMPORT EXPORT SRL din comuna Chiajna, judetul Ilfov. Firma acuza conducerea D.G.F.P.C.F.S. Ilfov de comiterea unor grave ilegalitati, incepind cu santajul si terminind cu solicitarea de spaga pentru acordarea unui drept prevazut de lege. FADOS, o firma cu profil zootehnic la infiintare, dispune de un efectiv de aproximativ 200 de animale, un abator si un atelier pentru preparate din carne. Anul trecut avea de incasat, ca rambursare legala de TVA, suma de 57 milioane lei. Neprimind banii (necesari pentru cumpararea de furaje), unul dintre directorii firmei a mers in audienta la Ana Dinca, directorul D.I.T. Ilfov, „pentru a o ruga sa urgenteze trimiterea inspectorilor verificatori”. Inspectorii aveau sa vina insa dupa mai multe solicitari insistente pe linga directoarea Dinca si numai dupa ce reprezentantul FADOS a amenintat ca se va plinge la Ministerul Finantelor. Dinca a trimis, intr-un tirziu, doi inspectori financiari la firma din Chiajna. Unul dintre directorii firmei FADOS spune: „Domnii inspectori ne-au dat de inteles insa ca pentru recuperarea de TVA, in timp util si integral, va trebui sa fim atenti cu doamna director Dinca, in sensul ca va trebui sa dam un procent din cota de TVA pe care o avem de recuperat. Am explicat acestor inspectori ca sintem intr-o situatie financiara precara, ca nu ne putem permite sa impartim rezultatul muncii de opt ani, fara concedii, fara sarbatori, de la ora 5.00 dimineata pina la ora 22.00 seara, cu niste oameni care refuza sa ne acorde si cel mai mic ajutor, respectiv recuperarea banilor pe care i-am muncit si i-am platit necuvenit. Cu o nonsalanta deosebita si in totala batjocura, inspectorii ne-au sugerat sa taiem citeva vaci – «ca si asa aveti cam multe» – si in acest fel sa rezolvam problema”. Despre aceasta afirmatie, directorul Ana Dinca ne-a declarat ca e absurda. „Mie mi-s dragi vacile. Cum sa sugerez eu asa ceva?”, completind ca este o consumatoare a laptelui „Dorna”.Refuzindu-i pe smecherii de la Finante, FADOS sustine ca a intrat in malaxorul unei hartuieli inimaginabile din partea conducerii Finantelor ilfovene. Ca urmare, la o saptamina de la vizita emisarilor lui Dinca, se incheie o nota prin care FADOS este scoasa datoare la bugetul de stat cu peste 627 milioane lei, pe motiv ca o diferenta de curs valutar suportata de firma, ca urmare a unui imprumut, n-ar fi cheltuiala fiscala. Toate explicatiile si contraargumentele reprezentantilor FADOSi-au lasat reci pe asa-zisii inspectori. „Acestia ne-au zis ca asta este dispozitia doamnei director Dinca, careia nu-i pasa de nimic deoarece este buna prietena cu domnul Ciumara si are multe relatii sus-puse”, se afirma in plingerea semnata de directorul FADOS, Florica Voicu. „Pentru a ne convinge de relatiile doamnei director (n.r. – Dinca), ne-au spus ca tocmai au avut un control de la Ministerul Finantelor, existind dovezi ca a pagubit bugetul statului cu sute de miliarde, ca urmare a returnarii de TVA unor arabi cu firme-fantoma si doamna director este tot director”, se mai spune in aceeasi plingere. Patronul firmei FADOS a inceput sa bata din nou drumurile la Administratia Financiara, de aceasta data la directorul general Vrabie. I-au trebuit patru luni ca sa-l convinga sa trimita alti inspectori pentru verificari. Inspectorii au venit, au verificat, au spus ca diferenta de curs valutar este cheltuiala fiscala, ca totul este in ordine si au plecat. La citeva zile, in procesul verbal intocmit a fost consemnata din nou aceeasi suma ca datorie a FADOS, insa nu mai reprezenta „diferenta de curs valutar”, ci „refrigerarea in urma procesului de abatorizare”. Au urmat noi drumuri la Vrabie, noi incercari de convingere a acestuia cu documentatie pertinenta, dar fara nici un rezultat. „Domnul director Vrabie ne-a spus ca aceasta este directiva de partid, sa se aduca la buget cit mai multi bani (…) si ca daca nu ne potolim ne va bloca si contul din banca”, se arata in plingerea reprezentantilor firmei FADOS. Referitor la aceasta plingere, directorul Ana Dinca spune ca e „o hirtie scrisa de un om necajit, asemeni atitor altora care contesta. Ramine ca ministerul sa verifice daca inspectorii nostri au gresit sau nu”, mai spune aceasta.Obiectiunile FADOS  la procesul verbal incheiat pe 29 ianuarie 1999 ar fi fost respinse „de fina doamnei director Dinca”. A fost respinsa si contestatia. A urmat plingerea de la Ministerul Finantelor care se afla deja in atentia I.G.A.I.N-ar strica, pentru o analiza atenta a celor declarate de patronul FADOS, sa se verifice si agoniseala functionarilor vizati si sa se inceapa, de exemplu, cu zvonurile privind vilele terminate sau in constructie ale directorului general Alexandru Vrabie, cu terenul de la „lac”, cu Mercedesul si cu toate bazaconiile „mostenite” in ultima vreme sau cumparate din salariul  de functionar cinstit. Verificarea ar trebui facuta pornind de la declaratia de avere depusa la instalare.Concluzii preliminare

„Nu se pot trage concluzii cita vreme controlul I.G.A.I. nu s-a incheiat”, afirma directorul Ana Dinca.

Fraudele fiscale descoperite deja de I.G.A.I. impun totusi citeva concluzii provizorii, tocmai pentru ca dupa o pauza de aproape doua luni verificarile au fost reluate. Pauza, perceputa de unii drept o incercare de musamalizare, a fost necesara insa pentru ca ministrul Remes sa inteleaga ca nu-i de gluma si sa accepte curatenia propusa de I.G.A.I., indiferent de „linia” partidului. Pentru a-l trezi pe ministru a fost nevoie sa vina, tocmai de la Alba, un tinar si incapatinat inspector numit Vasile Cabulea, care sta cu chirie intr-o garsoniera si „pescuieste” mafioti din Dimbovita. Ministrul Traian Remes a acceptat deja, zilele trecute, citeva propuneri ale I.G.A.I. concretizate oarecum in formula „mergeti, cu grija, pina la capat”. Cel putin asa rezulta din declaratiile directorului general al I.G.A.I., Emil Dinga, devenit peste noapte un fel de Eliot Ness al Finantelor. Enumeram citeva dintre propunerile lui Emil Dinga, din raportul privind concluziile preliminare ale verificarii legalitatii rambursarilor de TVA la D.G.F.P.C.F.S. Bucuresti: suspendarea din functii de conducere, pina la finalizarea controlului, a directorului general Alexandru Vrabie (Ilfov), a directoarei Ana Dinca (Ilfov) si a directoarei adj. Elena Gherman (Bucuresti); continuarea controlului si extinderea acestuia la D.G.F.P.C.F.S. Ilfov; interventia si colaborarea organelor de cercetare penala si de politie; abilitarea I.G.A.I. pentru verificarea directa a agentilor economici etc.Interventia politiei in „paradisul fiscal” din parohia lui Remes este necesara in primul rind pentru protectia membrilor echipelor de control, cit si a conducerii IG.A.I. care, indeosebi in perioada controlului, au primit telefoane de intimidare si amenintari extrem de dure. Presiunile facute in ultima vreme asupra acestora s-au inmultit, semn ca atit mafiotii din Finante, cit si clientii lor incep sa miriie concertat. Semn bun.

Dan Badea

Evenimentul Zilei din 27 Mai 1999