Micile secrete ale lui Dorin Cocoş

Mici secrete066
Mici secrete067

Cunoscut ca “sotul Elenei Udrea”, Dorin Cocos s-a nascut pe 1 august 1961 in Bucuresti. Este casatorit pentru a doua oara si are cocos2din prima casatorie un copil, Alin, in varsta de 20 de ani. Absolvent al unei facultati tehnice din cadrul Politehnicii Bucuresti, Dorin Cocos a intrat in afaceri imediat dupa 1990, alaturi de un fost coleg de facultate, Adrian Ionel Petrache. Pana in 2005 numele lui Cocos nu era de notorietate, singurele mentiuni aparute in presa, despre el, fiind legate doar de afacerea parcarilor Dalli din Capitala. {i in acel caz, insa, era vorba doar de un nume fara istorie. Avalansa de informatii despre Dorin Cocos, aparute in 2005, se datoreaza exclusiv sotiei sale, Elena Udrea.

In 26 decembrie 2003, cand a spus da in fata consului Romaniei la New York, Gheorghe Dimitrescu, transformat in ofiter al starii civile pentru cuplul Udrea-Cocos, Dorin habar n-avea de ceea ce urma sa i se intample doi ani mai incolo. Nici lui, nici sotiei, si cu atat mai putin lui Traian Basescu. Acesta ar putea fi singurul motiv, din punctul de vedere al unui om de afaceri, pentru care casatoria cu Elena Udrea n-a fost deloc o decizie inteleapta.

Cum a ajuns Cocos o vedeta nationala
Dezvaluirile cu privire la trecutul lui Dorin Cocos fac parte, exclusiv, dintr-o ampla campanie de presa indreptata impotriva presedintelui Traian Basescu. Atacurile mediatice au fost declansate in august 2005, dupa ce presedintele Basescu a facut cateva declaratii publice cu privire la grupurile de interese care influenteaza deciziile guvernamentale, la “baietii destepti” din energie, sau la imixtiunea politicului in justitie. Declansand razboiul impotriva grupurilor “nelegitime” de interese, Basescu a fost el insusi acuzat, destul de rapid, de apartenenta la doua astfel de grupuri: Golden Blitz si Bittner-Petrache.

foto: evz.ro
foto: evz.ro

Bresa prin care s-a reusit aceasta operatiune a fost Elena Udrea, consilierul personal al presedintelui Traian Basescu, si seful cancelariei prezidentiale dupa alegerile din 2004. Dorin Cocos, sotul Elenei, avusese legaturi de afaceri cu grupurile de interese “Golden Blitz” si Bittner-Petrache. Prin urmare, si-au spus strategii acestei imense campanii de manipulare, daca Dorin Cocos are, sau a avut, legaturi cu afaceristii Bittner, Petrache sau Besciu, iar Cocos e sotul Elenei Udrea, care e sefa cancelariei prezidentiale, atunci Basescu poate fi acuzat ca are si el aceleasi legaturi. Prin urmare, daca primii sunt mafioti, atunci Basescu insusi e mafiot. Folosind aceasta logica stramba, presa a fost dirijata asupra lui Dorin Cocos pentru ca prin dezvaluirea legaturilor acestuia cu grupurile de “mafioti”, sa se accentueze imensa culpa a lui Traian Basescu.

Dealtfel, in septembrie 2004, in timpul campaniei electorale, Traian Basescu a afirmat ca “din mafia personala a lui Adrian Nastase fac parte Eugen Bejinariu, Ionel Blanculescu si Gabriel Oprea, oameni care sunt condusi din umbra de cuplul Bittner-Petrache”. Aceasta acuzatie, nedovedita inca, avea sa se intoarca precum un bumerang chiar impotriva sa. Aceasta deoarece un ziarist pe cat de incapatanat pe atat de superficial (Mihai Munteanu) de la un cotidian central (EvZ) a reusit sa gaseasca, credea el, veriga lipsa dintre “mafia” lui Nastase si “mafia” lui Basescu. Iar veriga lipsa a fost decretata ca fiind Dorin Cocos. Asa a ajuns Dorin Cocos, dintr-un “no name”, o vedeta nationala, “cocosul dintre Traian Basescu si Adrian Nastase”, asa cum titra cotidianul “Evenimentul Zilei” la debutul campaniei mediatice. Mizand pe iuteala de taste a ziaristului si nebagarea de seama a cititorului sau telespectatorului, presa anti-Basescu a preluat, multiplicat, tocat marunt, analizat pe hectare de pagini, sau ecrane, subiectul, si i-a pus diagnosticul lui Basescu: este mafiot. Asa se face ca mafiotii pur-sange de pe Dambovita si-au ras satisfacuti in barba de capodopera pusa in scena. Evident ca nu-i adevarata, si-au spus ei, dar ce frumos atarna de gatul lui Basescu!

Firmele lui Dorin Cocos

Incepand din 1991, Dorin Cocos a infiintat mai multe societati alaturi de Adrian Ionel Petrache si Alexandru Bittner, doi apropiati ai cercurilor de ineterse din PSD si, mai ales, ai lui Adrian Nastase. “Ei s-au apropiat foarte mult de domnul Adrian Nastase, ca nu-i un mare secret. (…) Iar eu nu m-am apropiat atat de mult de dansul. Am stat foarte departe.”- a declarat presei Dorin Cocos, cand era deja prea tarziu pentru a mai sterge din memorie aceste legaturi primejdioase. Printre firmele infiintate alaturi de cei doi, au fost urmatoarele: “Dalli Exim” SRL (1993) – asociati: Adrian Ionel Petrache (46%), Dorin Cocos (38%), Jose Iacobescu (10%), Gabriel Mihnea Lucov (3%) si Radu Viorel Jianu (3%); “Telemedica” SA (1998) – asociati Alexandru Campeanu, Dorin Cocos, Jose Iacobescu, Nell Cobar Emil, Adrian Petrache, Mioara Radu; “Centrul de Asistenta Medicala” SA (1998) – asociati: Alexandru Bittner, Dorin Cocos, Paul Iliescu, Jose Iacobescu, Nell Cobar Emil, Adrian Petrache si Mioara Radu; , “Dobrovin” SA (2000), CTFM SA (1996) – asociati: Alexandru Campeanu, Victor Cocos (tatal lui Dorin), Vasile Grigoras, Mariana Iacobescu, Nell Cobar Emil, Alexandru Bittner si Adrian Petrache; “Casa de Pensii Private Concordia Romana” SA – asociati: Alexandru Bittner, Adrian Petrache, Anca Burghelea (apoi Petre Ion), Victor Cocos si Stan Georgescu, “Trei Cocosi – Complex International” SRL(2000) – firma infiintata impreuna cu Alexandru Bittner, Dalli International SRL (1997) – infiintata impreuna cu Ştefan Petrache.

Ulterior insa, mai ales dupa intrarea Elenei Udrea in politica, Dorin Cocos s-a retras din majoritatea asocierilor cu Alexandru Bittner si Adrian Petrache. Cel putin oficial. Aceasta deoarece fie in locul lui Dorin Cocos au intrat in firmele respective persoane apropiate acestuia, fie in locul lui Bittner sau Petrache au intrat asa numitii “interpusi”, sau “paravane”. Pe de alta parte, Dorin Cocos si-a dezvoltat si firme in care nu apar direct amicii lui Nastase si anume: “Meditest Global 2002, “Centrul de Expertiza Medicala a Fortei de Munca” SA (2002), “Centrul de Evaluare Medicala si Testare a Fortei de Munca” SA “Euro Hotels International Co” SRL, “EHI Intretinere si Curatenie” SRL, “EHI Restaurant” SRL, “Eurohotels si Asociatii” SRL. Elena Udrea, la randul sau, este actionar in societatea “Elan Group” SRL, alaturi de Dorin Cocos si de Petre Ion.

Afacerea Dalli si milioanele din parcare

Prima afacere de anvergura a lui Dorin Cocos a fost preluarea in concesiune pe zece ani, a tuturor parcarilor din centrul Capitalei, prin firma Dalli Exim SRL. Infiintata in 1993, Dalli Exim i-a avut ca actionari pe Adrian Ionel Petrache (46%), Dorin Cocos (38%), Jose Iacobescu (10%), Gabriel Mihnea Lucov (3%) si Radu Viorel Jianu (3%). Primii doi actionari, Cocos si Petrache, erau prieteni si se cunosteau inca din vremea studentiei. Ceilalti doi, care figurau si ca administratori ai societatii erau, asa cum avea sa se afirme ulterior, oamenii lui Alexandru Bittner. La inceputul lunii mai 1995, pe vremea primarului Crin Halaicu, societatea cuplului Petrache-Cocos a castigat licitatia publica organizata de Consiliul Local al Municipiului Bucuresti, pentru concesionarea unor locuri de parcare, iar o luna mai tarziu, pe 20 iunie, s-a incheiat contractul intre municipalitate si firma Dalli.

Contractul a fost destul de controversat deoarece, ulterior, prin mai multe acte aditionale obiectul acestuia a fost fundamental schimbat. Daca, initial, numarul locurilor de parcare intrate in administrarea Dalli era de 500, ulterior acestea au ajuns la cateva mii, inclusiv parcari subterane. Ceea ce a ramas neschimbat, a fost partea cuvenuita municipalitatii din aceasta afacere, adica 55,5% din incasari. Toti primarii care i-au urmat lui Halaicu, la Capitala, au semnat acte aditionale la contractul cu Dalli, iar prelungirea acestuia, pe perioade de cate cinci ani, s-a facut de Viorel Lis, in 1999, si de Razvan Murgeanu, in 2004.

Contractul este, asadar, valabil pana in 2010, si le-a adus actionarilor de la Dalli profituri de mai multe milioane de dolari. Firma a fost, in mod evident, favorizata de edilii Capitalei, care n-au mai organizat ulterior alte licitatii pentru celelalte spatii destinate parcarilor din Capitala. In anul 2004 insa, cand Elena Udrea a devenit consilier la Primaria Capitalei, Dorin Cocos a iesit din firma Dalli Exim cesionand actiunile detinute. Altfel, sotia sa ar fi intrat in conflict de interese, firma deruland un contract cu primaria.

“Trei Cocosi” extraterestri

Infiintata in 2000, cu sediul in Parcul Herastrau, societatea “Trei Cocosi – Complex International” SRL i-a avut ca actionari pe Dorin Cocos, Alexandru Bittner, sau Elena Udrea, toti trei iesind ulterior, pe motive diferite, din aceasta firma. Sotii Udrea-Cocos au iesit in 2002 din aceasta afacere, asa incat astazi actionarii sunt Olimpia Ulrich, Petre Ion, Alexandrina Tinca si societatea elvetiana Cofigen SA (37%). Conform dezvaluirilor din presa, firma Cofigen mai apare, ca actionar persoana juridica si in alte 13 societati ce apartin cuplului Bittner-Petrache sau interpusilor acestora. Un cotidian central si-a garnisit dezvaluirile despre “Trei Cocosi” cu informatii senzationale, dar fara nici o legatura cu subiectul. Astfel, s-a afirmat ca, in urma cu 40 de ani, societatea Cofigen (evident, “controversata”), l-ar fi imprumutat cu niste bani pe Berlusconi, pentru un proiect imobiliar; ulterior, unul dintre administratorii firmei ar fi fost judecat si exilat; mai incolo se spune despre o alta firma care ar fi cofinantat proiectul lui Berlusconi, iar ulterior firma a fost acuzata ca ar fi spalat banii mafiei.

Povestea, fara legatura cu ce se intampla la “Trei Cocosi” are probabil scopul de a introduce termenul de “mafie” in afacerea din Herastrau. Teoria conspiratiei, tesuta de presa, merge mai departe si leaga numele lui Cocos, fostul actionar de la “Trei Cocosi”, de o afacere care s-a intamplat (daca s-o fi intamplat) la o alta firma, Domino Impex ‘94 SA, cu acelasi sediu ca “Trei Cocosi”.

Evident, printre actionarii noii societati nu figureaza si Dorin Cocos, dar asta nu mai conteaza cata vreme, spune ziaristul superficial de la codidianul central, acolo figureaza “omniprezentii prieteni ai lui Bittner si Cocos: Petre Ion, Olimpia Ulrich si Gheorghe Negrea”. Şi cum “Domino Impex” ar fi dat un tun de 70 milioane de euro, prin acapararea unui teren de sapte hectare de la BTT, se sugereaza ca in spatele acestei lovituri imobiliare ar fi aceiasi Dorin Cocos si Alexandru Bittner. Posibil, numai ca, unde ar fi dovada? La Berlusconi? Nu, doar in mintea lui de ziarist abonat la Registrul Comertului.

Potopul de dezvaluiri de acest tip, cu interpusi, paravane si extraterestri mafioti din Elvetia avea sa continue pana cand Elena Udrea s-a enervat suficient de tare cat sa-si depuna, pe 20 octombrie 2005, demisia pe masa presedintelui. Cateva zile mai tarziu, Dorin Cocos avea sa afirme si el, la un post de televiziune, ca in spatele intregii operatiuni mediatice declansate impotriva sa ar fi stat magnatul inculpat Dinu Patriciu. Posibil, toate indiciile duc intr-acolo, numai ca nici Patriciu n-a lasat vreo dovada care sa confirme afirmatia lui Cocos.

Vize pentru capsunari pe filiera Nastase

Acelasi Cocos a mai derulat o afacere importanta in perioada guvernarii Nastase, ocupandu-se, printr-una dintre firmele sale, “Centrul de Asistenta Medicala” SA, de eliberarea unor certificate medicale pentru muncitorii romani dornici sa pleca la munca in strainatate.

Societatea amintita, infiintata in 1998 de Petrache, Cocos si Bittner ar fi fost favorizata, spune presa, fara licitatie, ca intermediara intre Institutul de Medicina Legala (IML) “Mina Minovici” si Oficiul Migratiei Fortei de Munca (OMFM), pentru eliberarea documentelor amintite. Afacerea ar fi introdus in buzunarele firmei grupului de interese Cocos-Bittner-Petrache, in perioada 2002-2005, peste 300 de miliarde de lei (vechi). Intr-adevar, alaturi de alte doua societati ale lui Dorin Cocos, sau ale unor asociati de-ai acestuia (“Centrul de Expertiza Medicala a Fortei de Munca SA si “Centrul de Diagnostic Clinic International” SA), Centrul de Asistenta Medicala are sediul in incinta IML si, din 2001, un contract de parteneriat cu aceasta institutie.

Firmele lui Cocos au oferit, prin contract, servicii complementare Institutului, monopolizand astfel, cu acordul IML si OMFM, piata acestor servicii. Desi legala, afacerea miroase de la o posta a cumetrie politica, chiar daca celebrii Bittner si Petrache s-au retras, in 2001, din firmele amintite. Unul dintre cenzorii Centrului de Asistenta Medicala a fost, o perioada, insusi Eugen Bejinariu, cel care avea sa devina secretarul general al guvernului in 2004, dupa intrarea lui Adrian Nastase in cursa prezidentiala. Bejinariu a fost si directorul general al RAPPS, iar relatia acestuia cu Bittner era de notorietate.

Mai mult, sotia sa, Camelia Bejinariu, a fost cenzor la doua dintre societatile cuplului Bittner-Petrache, Casa de Pensii Private Concordia Romana SA si Grupul Roman de Investitii- GRI SA. Nu in ultimul rand, pe o aceeasi filiera, sotii Bejinariu au fost nasii de cununie ai lui Remus Truica, fostul sef de cabinet al lui Adrian Nastase. Reamintind si ca Alexandru Bittner este finul lui Nastase, iar nevestele celor doi, Sherry si Dana, au avut chiar o firma impreuna (Silverado Com SRL), suspiciunea nu mai poate fi inlaturata. Afacerea a fost una de clan, tipic pesedista.

Bittner, profesorul de economie politica al matusii Tamara

Alexandru Bittner
Alexandru Bittner

Alexandru Bittner si-a capatat deja notorietatea de privilegiat al lui Adrian Nastase. Unii l-au numit chiar paravan al afacerilor fostului lider PSD. Cea mai recenta implicare a lui Bittner in rotunjirea averii lui Nastase, a fost afacerea matusa Tamara. Alexandru Bittner (foto dreapta) este cel care i-ar fi dat celebrei matusi de 90 de ani a lui Adrian Nastase, cei 400.000 de dolari care aveau sa intre in contul Danei Nastase.

Banii ar fi reprezentat contravaloarea unor bijuterii. Operatiunea a fost sesizata de Oficiul National pentru Combaterea Spalarii Banilor, dar, la ordinul lui Nastase, ancheta a fost stopata, iar documentele incriminatoare au disparut din dosar. Tot Bittner a sfatuit-o apoi pe matusa Tamara (foto stânga) sa-si investeasca economiile in imobiliare si i-ar fi vandut chiar trei apartamente din centrul Capitalei, imobile ajunse apoi pe mosia lui Nastase.

Afacerile lui Alexandru Bittner au tinut capul de afis al ziarelor ani de zile, el fiind acuzat de toate relele sistemului corupt. Finul lui Adrian Nastase si-a vazut insa de treaba lui, iar Justitia de ale ei, fara ca unul sa se inetrsecteze cu cealalta. Printr-o retea compusa din zeci de firme, Bittner a prosperat fara odihna pe toata durata tranzitiei. Mai intai, el a fost unul dintre rasfatatii lui Crin Halaicu, fostul primar general al Capitalei. Sunt deja cunoscute afacerile “Comert in spatii RATB” (infiintarea si preluarea prin Bittner & Co a spatiilor comerciale amplasate in refugiile-adapost), “Mogosoaia – Gardens”, “Sitraco”, “Prima TV”, “Insula Mare a Brailei” (interventia in favoarea lui Culita Tarata), “Piscicola”, “Jurilovca”, “Sturionul” etc. etc.

Grupul de interese de la Golden Blitz


Un al doilea grup de interese pus in carca lui Traian Basescu este cel de la Golden Blitz, reprezentat de patronii restaurantului cu acest nume, Dan Besciu si Sorin Vulpescu. Şi aici, ciuca bataii mediatice este Elena Udrea, prin omnipotentul ei sot, Dorin Cocos. Firma “Golden Blitz”, care are restaurantul in care Traian Basescu obisnuia sa ia masa destul de des, ii are ca actionari pe sotii Dan si Manuela Besciu (33,3%), sotii Sorin Şerban si Liliana Vulpescu (33,3%), respectiv Costin si Gabriela Minculescu (33,3%).

Dan Besciu s-a implicat cu succes si in afacerea Fly Taxi, prin care firma acestuia a preluat, cu sprijinul ministrului Miron Mitrea, serviciile de taximetrie din incinta aeroportului “Henri Coanda”. In afara acestor firme insa, Besciu si Vulpescu mai detin si societatea “Euro Construct Trading ‘98” SRL, o firma privilegiata in preluarea de contracte cu municipalitatea, pe vremea mandatului de primar general al Capitalei, detinut de Traian Basescu, si, ulterior, al celui de Presedinte.

Zecile de contracte vizau asfaltarea si intretinerea unor artere importante din Capitala. Astfel, in 2004, firma celor doi a incheiat 22 de contracte cu Primaria Capitalei pentru artere precum Calea Dorobanti, B-dul Unirii, B-du Ferdinand, B-dul Octavian Goga, B-dul Octavian Grigorescu etc etc. In 2005 insa, firma lui Besciu a incheiat cu Ministerul Transporturilor alte 9 contracte in valoare totala de 510 miliarde lei, dupa ce, in anul anterior incheiase doar un astfel de contract. De asemenea, a mai atras atentia contractul incheiat in 2005, de firma Euro Construct Trading ’98, pentru repararea autostrazii Bucuresti-Pitesti, un contract in valoare de 4,2 milioane de euro.

foto: Dan Besciu, Costel Casuneanu si fiul lui Casuneanu
Anul urmator, in 2006, aceeasi firma a patronilor de la Golden Blitz, a castigat, in consortiu cu UMB Spedition si Com-Axa (firmele lui Dorinel Umbrarescu) si Pa&Co (firma lui Costel Casuneanu), licitatia pentru un tronson din autostrada Bucuresti-Brasov (Moara Vlasiei-Ploiesti). Suma licitata a fost de 200 milioane de euro si s-a incadrat aproape perfect in posibilitatile ministerului transporturilor. Aceasta ultima afacere a fost recent demascata de premierul Tariceanu, ca fiind una in care ar fi direct implicat Traian Basescu. Presedintele ar fi insistat, in mod suspect, ca firmele romanesti sa preia controlul unor lucrari autohtone deoarece consortiile straine, care au castigat majoritatea licitatiilor trecute, s-au dovedit a fi neinteresate in efectuarea unor lucrari de calitate.

Dovada relatiei concrete dintre Dorin Cocos si patronii de la Golden Blitz – Euro Construct, a fost identificata prin societatea West Tour 98 SRL. In aceasta firma, infiintata in 1998 si profilata pe transportul de calatori, actionarii au fost Dorin Cocos (15%), Dan Besciu (25%), Petre Ion (25%), Gabriel Mihnea Lucov (10%) si Sergiu Vladimir Ionescu (25%), devenit apoi consilier al ministrului Miron Mitrea. Desi firma n-a functionat vreodata, legatura lui Cocos cu Besciu&Vulpescu fusese facuta. Cocos avusese relatii de afaceri cu acestia. Faptul ca, la acea data, Elena Udrea nu fusese inca inventata, nu mai avea importanta. Grupul de interese din tineretea lui Cocos era adus ca zestre in casnicia cu Elena si, prin aceasta, era trecut in contul lui Traian Basescu.

Mici secrete068

 

Mici secrete069

Iata cum, micile secrete ale lui Dorin Cocos, necunoscute de Elena pe 26 decembrie 2003, cand a spus DA in fata ofiterului improvizat al starii civile, au devenit “calul troian” impins de grupurile de interese “nelegitime” in curtea de la Cotroceni.

Dan Badea

Revista BILANŢ nr 30, martie 2007

Micile secrete ale lui Vasile Blaga

mici secrete blaga1

A fost asociat cu seful Crescent Austria. A ajuns ministru de interne. Numit recent in functia de ministru al administratiei si internelor, Vasile Blaga este un politician care a reusit sa se mentina multa vreme departe de indiscretia presei. A aparut brusc in prim-planul vietii politice pe 21 decembrie 2004, cand a fost numit consilier prezidential pe probleme de securitate si siguranta nationala, sef al Departamentului Securitatii Nationale.

Care este legatura dintre Vasile Blaga si Securitatea Nationala sau cea dintre activitatea acestuia si serviciile secrete? Sunt intrebari la care doar presedintele Traian Basescu poate da un raspuns. Oficial, Blaga nu este un profesionist al informatiilor. In toate functiile detinute pana astazi, a prevalat criteriul politic, si nu cel profesional. Cel mai vizibil dintre meritele lui este, de departe, succesul obtinut ca sef al campaniei prezidentiale a lui Traian Basescu

.Mecanica, politica, administratie si girofar la poarta

Fost inginer mecanic pana in 1990, Vasile Blaga a fost surprins de evenimentele din decembrie 1989 in functia de director la Intreprinderea Mecanica Hyperion din Stei, judetul Bihor. Devenit proaspat revolutionar, Blaga si-a descoperit curand vocatia de politician. A fost ales deputat de Bihor si a ocupat functiile de presedinte al CFSN (Consiliul Frontului Salvarii Nationale) Stei si vicepresedinte al CFSN Bihor pana in 1991, cand a fost numit presedinte al FSN Bihor, functie pe care avea s-o detina pana in 1997. In perioada 1991-1993 a fost numit prefect de Bihor, iar intre 1993 si 1996, a detinut functia de director general al Directiei Regionale Vamale Oradea.

Dupa alegerile parlamentare din 1996, a devenit senator PD, iar intre 1997 si 2001 a ocupat functia de secretar general al PD. In 1999, a absolvit cursurile Colegiului National de Aparare. Dupa victoria in alegeri a Aliantei D.A. PNL-PD, a fost numit, pentru o saptamana, consilier prezidential pe probleme de aparare, securitate si siguranta nationala, fiind desemnat ulterior ministru al administratiei si internelor din cabinetul Tariceanu. De atunci, in fata vilei sale din Oradea sta zi si noapte, pentru supravegherea locuintei, o masina a Politiei.

Politicianul si fabrica de scaune

Ca orice politician abil, Vasile Blaga a inteles din timp legatura dintre politica si afaceri, cu atat mai mult cu cat s-a aflat, vreme de trei ani, in fruntea Directiei Regionale Vamale Oradea. Asa se face ca, in paralel cu activitatea politica, Vasile Blaga s-a lansat in afaceri, unde a atras-o si pe sotia sa, Margareta Violett Blaga, profesor de limba germana.

Afacerile sotilor Blaga au acoperit domenii dintre cele mai diverse: comisionariat vamal, activitati ale institutiilor financiare si bancare, productie de mobilier (scaune), comert cu piese si accesorii pentru autovehicule etc. Sotii Blaga s-au implicat, ca actionari, in cel putin 11 societati comerciale fie direct, fie prin achizitionarea de actiuni de pe piata bursiera.

Daca astazi Vasile Blaga declara ca detine actiuni la societatile Multimod SA (44,5%), Petrolsub SA (1,7%), BRD (80.000 actiuni), Romania Combi SA, Banca Transilvania, Banca Romexterra si SIF Banat-Crisana, in urma cu doi ani el mai figura ca actionar si la Supermod Impex SRL Oradea (9,99%), Mobimod SA (44,5% – societate oradeana cu acelasi domeniu de activitate ca Multimod SA, dar cu sediul pe Str. Grivitei nr. 18) si Confort Astra Import Export SA (46,26% impreuna cu sotia sa). De asemenea, Margareta Violett Blaga figura separat ca actionar la alte trei societati: Romagro Transport SRL Suplacu de Barcau (20%), Selinvest SA Brasov (15%) si Romania Combi SA (0,16%).
Aceasta incursiune in lumea afacerilor n-a fost decat benefica pentru politicianul Vasile Blaga, averea oficiala a acestuia concretizandu-se azi, dincolo de actiunile detinute in societatile amintite, intr-un teren intravilan de 378 mp dobandit in 1996, doua locuinte, doua conturi curente – de 26.000 dolari si 27.000 euro, – un depozit colateral de 20.000 dolari si o creanta de 50.000 de euro.

Suspectii fini, familia Bruchental

Anul trecut, in presa locala din Oradea a fost dezvaluita activitatea infractionala a unuia dintre finii familiei Blaga, Coriolan Bruchental Pop, condamnat in prima instanta la cinci ani de inchisoare pentru contrabanda si falsificare de instrumente oficiale. Scandalul s-a produs in vreme ce sotia lui Coriolan Pop, Ionela Pop Bruchental, figura pe listele Aliantei D.A. PNL-PD pentru Camera Deputatilor. Lui Vasile Blaga i s-a imputat faptul ca si-a impus fina pe aceste liste, precum si ca ar fi intervenit pentru a-si scapa finul de puscarie. Aceasta ultima acuzatie n-a putut fi insa probata, ea tinand mai degraba de maiestria unui avocat decat de influenta politicianului.

Tovarasii Despa si Redl

In anul 2002, Vasile Blaga a participat la majorarea capitalului social al firmei Confort Astra Import Export SA din Oradea. Societatea, care se ocupa de comert cu piese si accesorii pentru autovehicule, apartinea unui fost nomenclaturist local al PCR, Nicolae Popescu, secretar cu probleme economice in PD Bihor. Alaturi de Popescu, in actionariatul de la Confort Astra mai figurau Ion Despa (un var al lui Popescu, stabilit in Austria) si Walter Redl (cetatean austriac). Cei doi oameni de afaceri fusesera invitati in 1992 de catre Popescu pentru a face o infuzie de capital in societatea oradeana, precum si pentru a beneficia de facilitatile la plata impozitului, aferente unei societati mixte romano-austriece.

Conform unui articol din presa oradeana, Ion Despa a lucrat pana in 1989 la Agentia Economica romana din Viena, ca reprezentant al ICE TehnoforestExportImport, putand fi deci suspectat de legaturi cu fosta Securitate. Walter Redl era si este directorul general al filialei Crescent din Austria (Crescent Commercial &Maritime Ges.m.b.H), societate care apartine grupului Grivco al lui Dan Voiculescu (foto).

Desi apropierea dintre un lider PD si directorul general al uneia dintre societatile liderului PUR, Dan Voiculescu, parea o asociere contra naturii, Vasile Blaga a intrat destul de usor in afacere. Cu opt sute de milioane de lei, sotii Blaga au preluat, fiecare, cate 23,13% din capitalul social. Cateva luni mai tarziu, Vasile Blaga a declarat ca a intrat in afacere la rugamintea lui Nicolae Popescu si ca nu stia prea multe despre vechii asociati: “M-a rugat prietenul meu, Nicu, sa intru in afacere. De unde naiba sa ma gandesc cine mai e in firma? Este adevarat ca nu l-am intrebat pe Nicu”, a mai spus Vasile Blaga.

Referitor la Walter Redl si la functia detinuta de acesta la Crescent, Blaga a raspuns cu aceeasi inocenta: “Ce, asta a lucrat pentru Crescent? Si cu ce se ocupa firma? Creatia Securitatii? Aoleu, ii spun clar lui Nicu: In trei minute sa-i retragi pe astia din firma! Ori pleaca ei, ori plec eu! Cand am acceptat sa intru in afacere, am auzit ca sunt asociat doar cu un var de-al lui Nicu, stabilit in Viena. N-am stiut ca Despa asta a lucrat la Agentia Economica. Pai, toti de acolo erau agenti de-ai Securitatii. Altfel nu aveai cum sa lucrezi in strainatate„. Evident, din dorinta de a se dezvinovati, pe Vasile Blaga l-a luat gura pe dinainte, deoarece daca ar fi urmat aceeasi logica si in privinta lui Traian Basescu, care a lucrat vreme de doi ani la Agentia din Anvers, ar fi trebuit sa se retraga si din PD. Cert este ca, in prima parte a anului trecut, Blaga s-a retras din Confort Astra.

Magureanu sau Cladovan?

Cladovan
Cladovan


O alta necunoscuta a afacerilor lui Vasile Blaga este implicarea sa in actionariatul Petrolsub SA, societate controlata de catre firme din controversatul Grup Euro Columna (Fertinvest Holding Ltd-Elvetia, Euro House 2000 SRL Bucuresti si Eurotrading Chemicals Bucuresti). In legatura cu aceasta afacere, au mai fost vehiculate nume sonore ale unor persoane precum Virgil Magureanu (care a oferit vreme de doi ani consultanta pentru rafinaria Petrolsub –FOTO DREAPTA), Marius Eduard Tarlea (direct implicat in actionariatul si strategia grupului Euro Columna, precum si apropiat al lui Virgil Magureanu) si Teodor Cladovan (fost director general pana in anul 2000 la Petrolsub SA si, ulterior, deputat PD – FOTO STANGA). Dincolo de cele 374 000 de actiuni (1,7%) detinute de Blaga la Petrolsub SA, presa a semnalat si atragerea sotiei sale, retribuita ca translator, in afacerea condusa aproape de faliment de catre Teodor Cladovan. De altfel, Margareta Violett Blaga figureaza ca actionar intr-o firma (Romagro Transport SRL ) inregistrata in 1994 in Suplacu de Barcau, alaturi de Cornelia Cladovan, o dovada in plus ca familia este celula de baza a societatii.

Dan Badea

Text apărut în revista BILANŢ nr. 5, februarie 2005