Averea lui Miron Mitrea

Pana la inceputul acestui an, liderul PSD Miron Mitrea parea deasupra legii. Atat presa centrala, cat si Justitia l-au protejat de-a lungul anilor, desi au existat destule informatii despre modul discretionar in care a gestionat banii publici din pozitia detinuta in guvernul Adrian Nastase.

Pentru a inchide gura presei, Mitrea a folosit sume imense de bani, din fondurile de publicitate constituite la nivelul Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei, respectiv Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, fonduri pe care le-a dirijat preferential catre ziarele ce puteau dezvalui politica de jaf, practicata la varful guvernului Nastase. La fel, Justitia a fost strict controlata politic prin numirea si mentinerea in functiile-cheie a unor persoane obediente si cointeresate in respectarea indicatiilor de partid.

Scandalul contractelor de publicitate, ca forma mascata pentru cumpararea tacerii sefilor de ziare din presa centrala, a fost declansat in 2004 de “Evenimentul zilei” dupa ce, ca urmare a politicii editoriale anti-Nastase a cotidianului, publicitatea de stat fusese drastic redusa in paginile acestuia. Justitia a reactionat si ea, timid si cu destul de mare intarziere, Miron Mitrea fiind azi cercetat in dosarele Zambaccian si Baneasa, in asteptare fiind cazurile Bechtel si Televiziunea MTC Constanta.

Biografie
Miron Mitrea s-a nascut pe 8 august 1956 in Sighisoara, judetul Mures. Este casatorit, din 2001, cu Manuela Mitrea, fosta Gheorghita, si are patru copii din cele doua casatorii anterioare: Cosmin, Simona-Irina, Vlad-Dan si Miron-Tudor. Sotia sa, mai tanara cu sapte ani, are si ea un baiat, Cristian Alexandru, din prima casatorie. Inainte de a fi nevasta lui Mitrea, Manuela a fost sef de birou senatorial si, din decembrie 2000, deputat pe listele PSD Mehedinti. Miron Mitrea a absolvit, in 1981, Facultatea de Transporturi din cadrul Politehnicii Bucuresti. Dupa ce si-a facut stagiatura ca inginer la SUGTC Constanta, el a devenit sef de atelier la Intreprinderea de Utilaj Greu pentru Constructii (IUGC) Autobaza Uzina Bucuresti.

In ianuarie 1990, devine membru fondator al Sindicatului Soferilor din Romania si al primei confederatii sindicale postdecembriste din Romania, Fratia. In perioada 1991-1995 este presedinte executiv al CNSLR Fratia, functie din care orienteaza politica sindicala in favoarea intereselor PDSR. In perioada 1995-1996 este ales vicepresedinte al PDSR, iar dupa Conferinta Nationala din noiembrie 1995 devine secretar general al partidului.

In anul 1996, este ales deputat pe listele PDSR Vrancea, iar din 1997 devine membru in Biroul Executiv Central al PDSR. Dupa alegerile generale din noiembrie 2000, Miron Mitrea este ales din nou deputat pe listele PDSR Vrancea, iar, in decembrie acelasi an, este numit ministru al lucrarilor publice, transporturilor si locuintei. In 2001, este ales vicepresedinte al PSD. Din decembrie 2004, Mitrea se afla la al treilea mandat de deputat ales pe listele PSD Vrancea, astazi ocupand functia de vicepresedinte al Camerei Deputatilor. Pentru merite deosebite in partid, el a fost decorat de Ion Iliescu cu “Steaua Romaniei” in grad de Cavaler.

Mitrea are de justificat 276.000 de euro

Averea lui Miron Mitrea, la fel ca a tuturor demnitarilor care s-au imbogatit ca urmare a functiilor detinute, nu poate fi justificata din salariu. Acesta este motivul pentru care in toate cazurile, fara exceptii, apar “mostenirile” de la rude, treceri fictive ale unor proprietati pe numele unor prieteni de incredere, transferuri in conturi din strainatate etc. Si in cazul lui Miron Mitrea, ca si in cel al lui Adrian Nastase sau Dan Ioan Popescu, rudele sau apropiatii sunt chemati sa justifice o avere pe care nimeni, in afara celor implicati, nu o considera justificata. Fostul ministru al transporturilor, care a gestionat sute de milioane de euro si sub ministeriatul caruia s-au dat cele mai mari tunuri financiare – cazul Neculaiciuc (foto stanga)/CFR, fiind doar unul dintre exemple – nu putea sa ramana sarac.

Cand hranesti si cresti milionari in euro, cu fonduri de la buget, nimeni nu crede ca pe tine te hranesc mama, bunica sau matusa, chiar daca actele dovedesc acest lucru. In cazul lui Miron Mitrea, spatele este asigurat de mama acestuia, la fel cum, in cazul lui Nastase, incredibilele matusi nonagenare derulau afaceri de sute de mii de euro si se hraneau cu pesmeti si ceai de sunatoare.

Desi averea reala a lui Mitrea ramane un secret bine pazit, am incercat totusi, ca un mic exercitiu, o aproximare a averii afisate si declarate de Miron Mitrea, folosind chiar instrumentele justificative puse la dispozitie de acesta. Concluzia provizorie la care am ajuns este ca, chiar si in aceste conditii, Mitrea a cheltuit mai mult decat a castigat si, culmea, a mai pus si ceva parale in banci.

Astfel, daca veniturile estimate pentru perioada 1990-2005 se ridica, in exercitiul nostru, la aproximativ 990.000 de euro, cheltuielile au fost de aproximativ 1,2 miliarde euro. Asta, in conditiile in care familia Mitrea evalueaza, spre exemplu, la cinci milioane de lei, un ceas Doxa din aur sau un ulei pe panza semnat Octav Bancila. Ca situatia sa fie si mai incordata, dupa ce a cheltuit mai mult decat i-au permis veniturile, Miron Mitrea a mai avut puterea sa depuna in banci peste 66.000 de euro.

Prin urmare, in exercitiul facut de noi, Mitrea ar avea de justificat aproximativ 276.000 de euro, suma care reprezinta o avere pentru oricare dintre noi, in conditiile in care salariul mediu pe economie nu depaseste 200 de euro lunar. Astfel, ca sa strangi o asemenea suma ai nevoie de 1.380 de luni, adica de 115 ani. Asta, evident, cu conditia sa nu ajungi demnitar in guvernul Nastase, caz in care colecta e asigurata in cateva ore.

Oficial, toate veniturile lui Miron Mitrea provin din salariul de lider sindical (cinci ani), deputat (cinci ani) si ministru (patru ani). Dupa 2001, la salariul acestuia s-a adaugat salariul de deputat al sotiei precum si castigurile acesteia ca notar public numit abuziv, cum se stie, fara vechimea legala precum si fara sustinerea examenului prevazut de lege.

Venituri din salarii: 183.000 euro

Desi, la inceputul anilor ’90, salariul unui lider de sindicat nu era mai mare decat un salariu obisnuit, apreciem ca in anii in care Mitrea a folosit portavocea prin pietele Capitalei, veniturile salariale, pe stat de plata sau pe langa acesta, au fost de aproximativ 4000 de euro anual, adica de 28.000 de euro in perioada 1990-1996. Ulterior, ca deputat, a avut un salariu mediu anual de 8.500 de euro, adica de 34.000 de euro. Dupa 2001, ca ministru al transporturilor salariul mediu a fost de 9.300 euro, ceea ce inseamna alti 37.200 euro.

Salariul sotiei, in perioada 2001-2004, a fost de aproximativ 35.000 de euro, iar veniturile acesteia din activitatea de notar public, in perioada 2003-2005, au fost de aproximativ 25.000 de euro, ea declarand, in anul fiscal 2004, venituri de 9.898 de euro. La acestea, se adauga salariile obtinute de cei doi soti anul trecut, adica aproximativ 24.000 de euro. In concluzie, veniturile salariale ale familiei Mitrea, in perioada 1990-2005, au fost de aproximativ 183.000 de euro.

Venituri din vanzari – 807.000 euro

Conform declaratiilor de avere depuse dupa 2003, Miron Mitrea a vandut un apartament, o vila si un autoturism Audi A4 cu o vechime de trei ani. Mai intai au disparut din declaratia sa de avere, cea de la sfarsitul lui 2004, o vila de 321,5 mp a carei valoare de impozitare era, in 2003, de aproximativ 70.000 de euro. La inceputul lui 2004, deputatul PSD Eugen Arnautu a cumparat de la Miron Mitrea, cu 460.000 de euro, o vila situata in strada Aviator Ion Marasescu nr. 14 din carierul Domenii si s-a declarat satisfacut de acest pret, ceea ce presupune ca imobilul fusese subevaluat in declaratia de avere a lui Mitrea.

Este posibil ca acest imobil sa fie cel cumparat de Mitrea in 1999 cu o suma neprecizata. Banii obtinuti din aceasta vanzare nu se regasesc in declaratia de avere, de la sfarsitul lui 2004, a fostului ministru al transporturilor, singura urma a unor bani nejustificati fiind un depozit bancar de 50.142 de euro. In 2004, Mitrea a mai vandut un Audi A4 a carui valoare era de minimum 15.000 de euro. Un an mai tarziu, in 2005 a vandut un apartament de 76,84 mp cu o valoare declarata de 52.000 de euro.

Viorica Mitrea (foto stanga), mama lui Miron Mitrea a vandut si ea, in 2004, o vila cu doua etaje situata in strada Erou Iancu Nicolae din Baneasa. Cumparatorul a fost Marius Opran, finul lui Adrian Nastase, iar suma declarata de Mitrea ca pret al tranzactiei a fost de 280.000 de euro.

Dincolo de aceste tranzactii, presa a consemnat si o ciudata declaratie a lui Viorel Hrebenciuc, conform careia acesta ar fi achizitionat de la Miron Mitrea, in 1998, jumatatea unui imobil de 200 mp situat in strada General Dona nr. 17 din Capitala. Numai ca, in acte, Mitrea n-a figurat niciodata ca proprietar in acel imobil, aflat in plin proces de revendicare. Hrebenciuc a mers chiar mai departe in declaratii, afirmand ca Mitrea i-ar fi asigurat si cealalta jumatate a imobilului dupa ce i-ar fi gasit proprietarului (familia Vesa) o alta locuinta.

“Eu am cumparat jumatate din casa de la Miron Mitrea. In acelasi timp, ca sa pot sta si in partea lui Vesa, Miron i-a gasit locuinta lui Vesa in alta parte. A fost casa parintilor lui Miron. Cand legea o sa-mi permita sa cumpar, o sa cumpar si partea lor din casa” – a declarat public Viorel Hrebenciuc. Avand insa in vedere ca situatia imobilului amintit este in litigiu, proprietarul de drept, o nepoata a lui Jean Bart, contestand decizia prin care acesta a fost vandut de catre stat in 1996, nu luam deocamdata in calcul si aceasta tranzactie.

“Cosul zilnic” – 276.000 de euro

Atat ca lider sindical, cat si ca lider al PDSR, respectiv PSD, Miron Mitrea a afisat intotdeauna un nivel de trai peste medie, a schimbat mai multe autoturisme, a calatorit peste hotare, si-a pastrat in intretinere patru copii, si-a schimbat nevasta, cu asumarea unei nunti de lux la Vila Lac 1 de la Snagov, unde nasii de cununie au fost sotii Elena si Dan Ioan Popescu, nu ocoleste restaurantele de lux, prin urmare cheltuielile lunare sunt pe masura.

Estimam ca, in perioada 1990-1996, aceste cheltuieli au fost de aproximativ 1000 de euro lunar, in perioada 1997-2000 au fost de 1.500 de euro lunar, iar dupa 2001 de cel putin 2.000 de euro lunar. In concluzie, suma minima cheltuita pe nevoile casnice primare ale lui Mitrea si ale familiei sale a fost de 276.000 de euro.

Achizitii imobile si auto – 884.000 euro

Conform ultimei declaratii de avere, Miron Mitrea detine un teren de 138,52 mp in strada Dr. Lister nr. 65

vila mitrea
si o vila de 317,69 mp la aceeasi adresa, imobile cumparate in 2004. Valoarea totala de impozitare a celor doua imobile este de 2,405 miliarde lei (70.000 euro). Valoarea de piata a acestora este insa de noua ori mai mare, adica de aproximativ 638.000 de euro, vila fiind evaluata de agentii imobiliari la aproximativ 500.000 de euro. In 2001, el si-a cumparat un autoturism Audi A4 a carui valoare este de aproximativ 30.000 de euro, masina care n-a mai aparut in declaratia de avere a sotilor Mitrea, din decembrie 2004.

Apar in schimb doua autoturisme achizitionate in leasing, o Toyota RAV4 si un Peugeot 307. Un an mai tarziu, dispare si Peugeotul, Mitrea declarand doar autoturismul Toyota pe care l-a achizitionat in leasing de la Eurial Leasing SRL. La sfarsitul anului trecut suma ramasa de achitat pentru acest autoturism era de 16.989 euro. Asta inseamna ca a achitat pana atunci aproximativ 13.000 de euro. In anul 1999, Miron Mitrea a cumparat o vila de 321,5 mp a carei valoare de impozitare era, in 2003, de 2,549 miliarde lei (67.877 euro). Vila, situata in strada Aviator Ion Marasescu, avea o valoare de piata de aproximativ 250.000 de euro si avea sa fie vanduta, la inceputul lui 2004 cu o suma aproape dubla.

In 2001 Miron Mitrea a demarat lucrarile de renovare la o vila care i-ar fi apartinut mamei sale, imobil situat in strada Erou Iancu Nicolae nr. 37D din Baneasa-Pipera. Lucrarile de renovare la acest imobil, facute in 2001 cu firma Vertcon, cea care a construit pentru Adrian Nastase imobilul din strada Zambaccian, ar fi costat, conform declaratiilor lui Mitrea, 3,5 miliarde lei, adica aproximativ 135.000 de euro.

Achizitii de bijuterii si tablouri – 36.000 euro

Dupa 1990, Miron Mitrea a strans, ca furnica, o multime de obiecte din metale pretioase, bijuterii, obiecte de arta si de cult, precum si aproximativ 100 de tablouri. Valoarea totala a acestor obiecte, estimate de Miron Mitrea impreuna cu sotia sa, este de 1,26 miliarde lei. Astfel, capitolul argintarie, in care intra peste 50 de piese, in majoritate, pahare, sfesnice, tavi, bomboniere etc., este evaluat la 199 milioane lei, dintre care 159 milioane lei au fost achitati dupa 1990. In aceasta suma, sunt incluse si patru ceasuri ale caror preturi sunt puse in gluma.

Astfel, un ceas barbatesc Doxa din aur este evaluat la 5 milioane lei, un ceas de dama Hublot din aur are pretul de 6,5 milioane lei, un ceas Longines din 2001 este socotit la 5 milioane lei, iar un ceas Piaget la 4,5 milioane lei. De asemenea, o tabachera din aur are, conform lui Mitrea, valoarea de 15 milioane de lei.

La capitolul bijuterii, situatia este si mai evazionista, lista bijuteriilor fiind cu mult mai lunga decat cea facuta de Securitate, in 1978, cand i-au fost confiscate bunurile lui Pacepa. In cele peste 100 de obiecte din aur, garnisite cu perle si pietre pretioase, sunt incluse, ca in pestera lui Ali Baba, 27 de inele, 31 perechi de cercei, 19 lanturi si lantisoare din aur masiv, 16 bratari, 10 ace de cravata, mai multe perechi de butoni de aur si altele.

Toate acestea au fost evaluate de sotii Mitrea la 473 milioane lei, din care pretul celor achizitionate dupa 1990 este de 426,3 milioane lei. Daca obiectele de arta si cult sunt evaluate la aproximativ 200 milioane lei, tablourile lui Mitrea depasesc, la capitolul bun simt, orice asteptari. Astfel, cele peste 100 de acuarele si picturi pe panza sau carton sunt evaluate la 539 milioane lei, din care cele cumparate dupa 1990 se ridica la 480 de milioane. Mostrele de pret sunt fara comentarii, cata vreme oricine isi da seama ca ramele acestora costa mai mult decat panzele.

Iata cateva exemple: “Flori de liliac”, semnat Octav Bancila, ulei pe panza – 5 milioane lei; “Iarna pe ulita”, semnat Dumitru Ghiata, ulei pe panza – 20 milioane lei; “Case Iarna”, semnat Lupse, ulei pe panza – 2 milioane lei; “Interior”, semnat Constantin Piliuta, ulei , ulei pe carton – 7 milioane lei; “Barci”, semnat Iosif Iser, penita – 1,5 milioane lei; “Cai pe pajiste”, carbune, semnat Schwitzer Cumpana, carbune – 1,5 milioane lei.

Economii – 66.370 euro

Ca orice demnitar care se respecta, Miron Mitrea si-a rulat banii prin mai multe conturi el avand deschise, la sfarsitul anului trecut, nu mai putin de 8 conturi la trei banci importante. La Citibank, avea trei conturi in dolari SUA si unul in euro, deschise in 2004-2005, cu urmatoarele sume: 11.000 dolari, 22.029,58 dolari, 1.083,86 dolari si 20.201,87 euro. La Banc Post avea conturi de 14.579,82 RON, 1.566,18 dolari si 25.183,24 RON. De asemenea, el mai avea un cont de 20.000 RON la BRD. In total, sumele din conturi bancare se ridica la 66.370 euro.

Unul dintre dosarele in care Miron Mitrea este cercetat pentru abuz in serviciu contra intereselor publice si nerespectarea hotararilor judecatoresti a fost redeschis, luna trecuta, de Parchetul General. Este vorba despre un schimb de terenuri intre Societatea Nationala Aeroportul International Bucuresti Baneasa SA (AIBB) si sotii Camelia si Iulian Bogdan Nastase, tranzactie care a pagubit societatea de stat cu 11 milioane de euro. Mai mult, terenul in suprafata de 2,3 ha facea obiectul unui litigiu intre AIBB SA si societatea Aviatia Utilitara SA, aceasta din urma aflandu-se de mai multi ani intr-un proces de revendicare a unei suprafete de 9 ha de teren aflat in proprietatea AIBB SA, teren din care facea parte si parcela instrainata cu aprobarea conducerii Ministerului Transporturilor.

Afacerea, aflata azi in atentia procurorilor, a fost perfectata in ultimele zile ale guvernarii Nastase, pe 13 decembrie 2004, cand, pe baza mai multor documente printre care si o nota semnata de Sorin Stoicescu, seful Directiei Generale Aviatie Civila din Ministerul Transporturilor, un teren de 2,3 ha din Baneasa evaluat la 11,2 milioane de euro, a fost schimbat cu un teren de 2,4 ha din comuna Voluntari-Ilfov evaluat la 10.000 de euro.

Nota amintita, trimisa conducerii de atunci a AIBB, avea urmatoarea mentiune scrisa de Sorin Stoicescu:
Domnul M. a fost de acord cu acest mod de solutionare. Rog declansati procedura legala”. Cazul a intrat in atentia procurorilor si persoanele implicate in aceasta tranzactie, cu o singura exceptie, au intrat sub urmarire penala. Exceptia a fost “domnul M.”, nimeni altul decat ministrul Miron Mitrea care, pe 23 mai 2005 a fost scos de sub urmarire penala printr-o ordonanta semnata de procurorul Ilie Mihai Eduard. Ulterior, pe 14 aprilie 2006, judecatorii de la Inalta Curte de Casatie si Justitie au anulat ordonanta semnata de procurorul Ilie Eduard si au dispus retrimiterea cauzei la Parchetul General in vederea inceperii urmaririi penale impotriva lui Miron Mitrea, chiar daca acesta a negat implicarea in afacere.

Renovare cu firma lui Sechelariu

Miron Mitrea este urmarit penal de procurorii anticoruptie in dosarul Zambaccian, sub acuzatia de luare de mita si obtinere de foloase necuvenite de la Irina Jianu, fostul sef al Inspectoratului de stat pentru siguranta in constructii din cadrul Ministerului Transporturilor. Mitrea a angajat firma Vertcon SRL ce apartinea Irinei Jianu, pentru renovarea uneia dintre locuintele mamei sale, Viorica Mitrea, locuinta situata pe strada Erou Iancu Nicolae nr. 37 D din cartierul Baneasa – Pipera. El este anchetat ca ar fi beneficiat gratuit de lucrarile de extindere si renovare a vilei din Baneasa, el oferind in schimb Irinei Jianu, coordonatorul lucrarilor, un post important in Ministerul Transporturilor. Mitrea a negat insa acuzatiile, afirmand ca el a platit cu 3,5 miliarde lei lucrarile realizate de firma Vertcon.

MTC TV Constanta – 6 milioane de dolari pentru prietenul Burci

O alta afacere parafata de Miron Mitrea, care a pagubit bugetul de stat cu 6 milioane de euro, este infiintarea televiziunii MTC TV Constanta. Cazul, dezvaluit in 2002 de Traian Basescu, este deja de notorietate si se afla in atentia procurorilor de mai multa vreme. Raspunsul de atunci al lui Mitrea, la acuzatiile aduse de Traian Basescu a fost ca acesta este “o haimana politica”. Ulterior, au fost scoase documentele care probau jaful initiat de Mitrea in cardasie cu Adrian Nastase si in beneficiul lui Cristian Burci.

Astfel, in mai 2001, printr-o hotarare de guvern (HG nr. 451), se infiinta SC “Maritime Training Centre Television” SA Constanta (MTC TV) pe scheletul unei televiziuni locale de apartament din cadrul Centrului de Perfectionare a Personalului din Marina Civila. Guvernul Nastase a decretat, in plus, ca MTC TV este o televiziune “de interes strategic”

prin care se urmarea “oficial” “mediatizarea la nivel national prin diferite relatii contractuale a activitatilor specifice Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei” (MLPTL).

In iulie 2001, intre MTC TV si patru regii subordonate MLPTL (CFR SA, CFR Marfa SA, Compania Nationala Administratia Porturilor Maritime Constanta si Compania Nationala Aeroportul International Otopeni SA) s-a incheiat un contract pe trei ani de asociere in participatiune, prin care companiile de stat se obligau sa vireze in conturile televiziunii “strategice” aproximativ 8 milioane de dolari.

Cu o saptamana inaintea incheierii acestui contract a fost semnata o asociere a MTC TV cu firma lui Cristian Burci, Global Media SA, societatea in conturile careia trebuia virate, in trei zile de la incheierea contractului, milioanele de dolari si care urma sa primeasca 55% din profituri. Ulterior, dupa retragerea din afacere a Aeroportului Otopeni, 5,9 milioane de dolari (164,4 miliarde lei) au fost virati de MTC TV in conturile unei firme-paravan a lui Cristian Burci, Romanian Investment & Development (RID), inregistrata in paradisul fiscal New Jersey. Cererea de a vira banii in conturile RID a fost facuta de Global Media pe 27 iunie 2001.

Un an mai tarziu, in conturile firmei-paravan a lui Cristian Burci mai erau doar 183.100 lei. Intre timp, cu exceptia a doua ore de programe proprii, televiziunea lui Mitrea & Burci transmitea programele Prima TV. Cei 5,6 milioane de doalri au fost cheltuiti de Cristian Burci, conform propriilor sale declaratii, pentru cumpararea de spatii de publicitate la Pro TV, Antena 1 si Prima TV. Hotia guvernamentala a ramas, pana azi, nepedepsita.

vila din Austria a lui Miron Mitrea
vila din Austria a lui Miron Mitrea (bonus)

 

Dan Badea

Revista BILANŢ nr.20, mai 2006

Averea lui Călin Popescu Tăriceanu

Mici secrete057

Premierul României, Calin Popescu Tăriceanu, şi-a dezvoltat, în paralel, cariera de politician şi de om de afaceri. A debutat în politică în 1990, ca deputat PNL, şi în 1991 a participat la înfiinţarea postului de radio “Radio Contact”. Afacerile în care s-a implicat, în ultimii 15 ani, au acoperit diverse domenii, de la media, transporturi rutiere sau lucrări de construcţii, la intermedieri financiare.

Daca în politică a fost permanent în lumina reflectoarelor, ca deputat, ministru, presedinte al PNL si premier, in business a actionat cu prudenta, diversificandu-si participatiile (cu un aport de 20%-30% din capitalul social) la companii din domenii variate. A jucat doar o singura carte in comertul cu automobile, la societatea Automotive, unde a devenit asociat unic, carte care s-a dovedit castigatoare. Insa a intrat intr-un sistem relational care, in timp, s-a dezvoltat in jurul lui, datorita rolului pe care l-a jucat in mediul politic si de afaceri romanesc.

Nume sonore din businessul romanesc si din mediul politic i-au fost sau ii sunt parteneri de afaceri: ministrul finantelor, Sebastian Vladescu, fostul presedinte al AVAS, Gabriel ZbArcea, presedintele HVB Bank, Dan Pascariu, omul de afaceri Dinu Patriciu, Gabriel Popoviciu, Nicolae Badea, Cristian Burci – un apropiat al lui Miron Mitrea – Cristian Boureanu, suspendat temporar din PNL.

Biografie
Călin Popescu Tăriceanu s-a născut pe 14 ianuarie 1952 în Bucureşti. Este căsătorit, pentru a patra oară (!), şi are doi copii.

În 1976 a absolvit Facultatea de Hidrotehnică din Bucureşti, specializarea inginer hidrotehnician. A lucrat, în perioada 1976-1977 la Consiliul Naţional al Apelor, filiala Argeş, iar între 1977-1979 ca inginer la Trustul de Construcţii Industriale Bucureşti. În perioada 1980-1991 a fost asistent universitar la Facultatea de Hidrotehnică. În mai 1990 devine deputat de Arad din partea PNL şi membru în Comisia Economică a Camerei Deputaţilor.

Mici secrete050

În iunie 1990 participă la crearea PNL- AT (Aripa Tânără) iar în 1992 a candidat fără succes la Primăria Capitalei. În perioada 1992-1996 este director general la Radio Contact România. De asemenea, din 1993 devine partener asociat la Automotive Trading Services, dealer oficial Citroen pentru România. Este membru fondator dar şi preşedinte al APIA (Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile) în perioada 1994-1997 şi 2001-2003, ulterior devenind preşedinte de onoare APIA.

In perioada 1993-2004 a fost vicepreşedinte al PNL, iar între octombrie 2004-februarie 2005 a fost preşedinte interimar al acestui partid. Din februarie 2005 este preşedintele PNL. În 1996 a devenit deputat de Bucureşti pe listele CDR, iar între 1996-1997 a fost ministru de stat şi ministru al Industriei şi Comerţului în guvernul Ciorbea. În perioada 2000-2004 a fost deputat de Bucureşti şi vicepreşedinte al Comisiei Buget, Finanţe şi Bănci din Camera Deputaţilor. În perioada 2003- martie 2004 a fost administrator la societatea controlată de Dinu Patriciu, Rompetrol Downstream SA. Firma a intrat, de anul trecut, în atenţia Oficiului pentru Prevenirea Spălării Banilor şi a Parchetului, fiind suspectată de implicare în operaţiuni de spălare de bani. Anul trecut, Călin Popescu Tăriceanu avea o avere, estimată de unii, la 15 milioane de euro, deşi în realitate lucrurile nu stau chiar aşa.

TĂRICEANU FIRMĂ CU FIRMĂ

1.Automotive Trading Services (ATS) SRL
Este societatea care se presupune că i-a adus lui Tăriceanu cele mai multe venituri. Firma, profilată pe comerţ cu autovehicule, este unicul dealer autorizat Citroen pentru România. ATS a fost înfiinţată pe 23 septembrie 1992, Tariceanu contribuind la capitalul social cu 400.000 de lei (aproximativ 1300 dolari, la valoarea medie din 1992 de 307,95 lei/dolar cf. BNR), corespunzător celor 33 de procente deţinute.

Istoricul acestei societăţi arată că, de-a lungul anilor, la Registrul Comerţului s-au operat şapte cereri de menţiuni. Astfel, în noiembrie 1997, Călin Popescu Tăriceanu devine asociat unic (100%) la ATS, aportul său la capitalul social fiind, atunci, de 2768 dolari (20 mil. lei).

În aprilie 1998, în urma unei majorări de capital însoţită de cooptarea unui nou acţionar, Tăriceanu revenea la o cotă de participare la beneficii şi pierderi de 33%, cu un aport la capitalul social de 84 milioane lei (9.464,2 dolari, la valoarea medie de 8.875,55 lei/dolar), ceea ce înseamnă un plus de 64 mil lei (7.211 dolari). În firmă se face o infuzie de capital din partea noului partener care, în schimbul acţiunilor primite, contribuie cu 168 milioane lei (18.928,4 $).

Noul asociat, Paneuro Internaţional SRL din Podeni, Târgu Mureş, se retrage însă din societate doi ani mai târziu, pe 17 aprilie 2000, moment în care, ca urmare a unei noi majorări de capital, valoarea acţiunilor lui Tăriceanu ajunge la 252 milioane lei (11.616,7 dolari la valoarea medie de 21.692,74 lei/$). Astfel, Tariceanu cumpără actiunile de la Paneuro International cu 168 milioane lei, adică 7.744,5 dolari. Pe 10 mai 2005, în urma unei noi majorări de capital la ATS, acesta ajunge la 500 milioane lei (23.049,1 dolari), deci cu o contribuţie în plus de 248 mil. lei (8.512 dolari).

Pe 4 decembrie 2001 Tăriceanu face o nouă majorare de capital la ATS, acesta ajungând la 3,5 miliarde lei (120.436,9 dolari). Noua infuzie de capital s-a ridicat astfel la 3 miliarde lei, adică 103.231,6 dolari.

Ultima modificare în acţionariatul de la Automotive Trading Services SRL are loc pe 25 noiembrie 2005, după alegerile generale, când Călin Popescu Tăriceanu vinde 10% din acţiunile societăţii către Valeriu Bogdan Bucurescu, valoarea acestora fiind de 35.000 RON (12.012,2 $ la valoarea de 2,9137 RON/$). Astfel, de la sfârşitul lui 2005, Călin Popescu Tăriceanu mai deţine doar 90% din Automotive Trading Services SRL.

Cu toate acestea, în ultima declaraţie de avere din 31.12.2005, prim ministrul Tăriceanu declară că deţine 100% din ATS, deşi, cum se poate proba prin documentele de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), el înstrăinase deja, cu o lună mai devreme, 10% din aceste acţiuni, menţiune operată deja la ONRC.

În concluzie, de la înfiinţare până în acest moment (ianuarie 2006), contribuţia financiară a lui Tăriceanu la capitalul social al firmei Automotive Trading Services a fost de 128.467 dolari.
Dividendele cuvenite lui Călin Popescu Tăriceanu de la societatea Automotive Trading Services SRL, conform profiturilor nete înregistrate în bilanţurilor oficiale depuse la Registrul Comerţului şi Ministerul Finanţelor, au fost de 2.008.672,3 dolari.

Conform ultimului bilanţ depus de ATS la Ministerul Finanţelor şi publicat pe site-ul acestuia, firma avea în 2004 datorii care se ridicau la 240,5 miliarde lei (7,36 milioane dolari), de aproape trei ori mai mari decât cele înregistrate în 2003. În acelaşi timp, totalul activelor circulante se ridica la 259,2 miliarde lei (7,94 milioane dolari) iar activele imobilizate erau de 30,765 miliarde lei (942.657 dolari).

2. ROMTRUCKS SRL

Societatea, înregistrată în decembrie 1994, are ca obiect de activitate « transporturi rutiere de mărfuri ». La înfiinţare, Călin Popescu Tăriceanu deţinea 20% din capitalul social cu un aport subscris de 200.000 lei (120,8 dolari). În iunie 1998, ca urmare a unei majorări de capital, valoarea acţiunilor deţinute de Tăriceanu este de 400.000 lei (45 dolari). În octombrie 2003, acţionarul Dan Sergiu Celebidache îi vinde lui Tăriceanu 30% din acţiuni, fiecare dintre cei doi ajungând să deţină câte 50% din societate.

Pe 9 ianuarie 2006, la un an de la preluarea mandatului de prim ministru al României, Călin Popescu Tăriceanu iese din Romtrucks SRL vânzându-şi acţiunile către Dan Sergiu Celebidache (30%) şi Dan Cozmin Săndescu (20%).

Dividendele cuvenite lui Tăriceanu în perioada 1994-2004, au fost de 3980 dolari
Astfel, societatea a înregistrat profituri în anii 1996, 1997, 2000, 2002 şi 2003, în ceilalţi ani consemnând pierderi. Profiturile nete cuvenite lui Tăriceanu au fost repartizate astfel: 1996 – 272.800 lei (88,5 dolari), 1997 – 4.322.400 lei (603 dolari), 2000 – 260.600 lei (12 dolari), 2002- 41.264.600 lei (1248,3 dolari) şi în 2003 de 67.329.800 lei (2028 dolari). Dacă în 2001 societatea avea înregistrate pierderi de 487,6 milioane lei, în 2004 acestea erau de 477,9 milioane lei.

3. PRIMA BROADCASTING GROUP SA

Înfiinţată în septembrie 1991, societatea Radio Contact România SA a lansat postul «Radio Contact», unul dintre primele posturi private de radio din România. La înfiinţare, Călin Popescu Tăriceanu a avut 22% din capitalul social al acestei societăţi (220 părţi sociale), corespunzător unui aport la capital de 275.000 lei (3.596 dolari). În iulie 1993, el deţinea 18% din capitalul social (10.080 ps) echivalentul a 15.113 dolari, celelalte acţiuni fiind deţinute de Radio Contact Bruxelles (74%) şi Giuseppe Rossi (8%). Conform propriilor declaraţii publice, el nu a contribuit financiar la capitalul social, acţiunile fiindu-i oferite gratis de către acţionarul majoritar. În august 1999 are loc prima majorare serioasă de capital, contribuţia lui Tăriceanu fiind de 169.550.000 lei (11.054 dolari), numărul de acţiuni deţinute atunci fiind de 144.000. Pe 30 mai 2000, acţiunile deţinute de Tăriceanu corespundeau unui aport la capitalul social de 360 milioane lei, după o infuzie de capital de 178.748.000 lei (8.239,9 dolari). Urmare a unei tranzacţii de succes, pe 27 noiembrie 2003, Călin Popescu Tăriceanu vinde 143.999 acţiuni (18%) contra unei sume rămase confidenţială, el menţinându-şi însă o acţiune «de control» a cărei valoare era atunci de doar 2500 lei. Cumpărătorul este societatea “European Radio Investment” Ltd Londra (acţionar persoană fizică este Anthony William Ghee – 99%) care preia astfel 99, 9997%. În urma acestei tranzacţii postul de radio îşi schimbă numele în “Kiss FM”. Pe 26 septembrie 2005 Tăriceanu iese din “Prima Broadcasting Group » după ce vinde acţiunea « de control » cu 10.000 de euro.

În jurul tranzacţiei menţionate, prin care controlul oficial al postului de radio Contact a fost preluat de societatea londoneză, iar controlul real de către Cristian Burci, patronul de la Prima TV s-au lansat numeroase speculaţii, toate acreditând ideea că proprietarul real al fostului Radio Contact ar fi Cristian Burci. Pe noi ne interează însă mai puţin proprietarul cât preţul real oferit pentru acţiunile cumpărate de acesta. Astfel, pe 1 martie 2005, SBS Broadcasting a anunţat preluarea controlului televiziunii Prima TV şi a posturilor de radio Kiss FM şi RadioStar contra sumei de 30,3 milioane de euro.

Conform comunicatului, cele două posturi de radio au fost preluate contra sumei de 22,5 milioane de euro. Presupunând că preţul Kiss FM ar fi fost de 11,25 milioane euro, rezultă că valoarea acţiunilor deţinute de Tăriceanu, care reprezentau 18% din total, ar fi fost acum de aproximativ două milioane de euro. Având în vedere însă că tranzacţia din 2005 s-a făcut după rebrandarea celor două posturi de radio, valoarea acestora a crescut cu cel puţin 50%. În aceste condiţii se poate aprecia că valoarea acţiunilor deţinute de Călin Popescu Tăriceanu se situează sub un milion de euro. La vremea respectivă, pe 13.11. 2003, s-a lansat chiar, în presă, cifra de 1,5 milioane dolari ca fiind estimarea pe baza unor « surse din piaţă » a valorii acţiunilor (74%) deţinute de Radio Contact Bruxelles.

Asta ar însemna ca pachetul deţinut de Tăriceanu să fi fost evaluat la 365.000 de euro. Numai că, în piaţă, aceste calcule nu au prea mare relevanţă câtă vreme, spre exemplu, o acţiune de 2500 de lei a fost vândută oficial, de acelaşi Tăriceanu, cu 10.000 de euro, adică cu o valoare de 145.000 de ori mai mare. În lipsa unor date oficiale, tranzacţiile de acest gen fiind greu de controlat, putem avansa cifra de 700.000 de euro, ca medie a celor două estimări prezentate.
Dividendele cuvenite lui Călin Popescu Tăriceanu de la Radio Contact, în perioada 1991-2003, totalizează 205.204.7 dolari.

Mici secrete051

4. Leader High-Tech (LHT) SA

Înfiinţată în septembrie 1998, cu obiectul de activitate “fabricarea calculatoarelor şi a altor echipamente electronice”, societatea a fost dizolvată în 2005. Contribuţia lui Călin Popescu Tăriceanu la capitalul social al LHT a fost de 100 milioane lei (11.266,9 dolari), corespunzător a 10% din acţiuni. În aprilie 1999, ca urmare a unei majorări de capital, Tăriceanu contribuie cu încă 50 milioane lei (3.261 dolari) la capitalul social. În aprilie 2000, capitalul social se reduce aşa încât aportul lui Popescu Tăriceanu scade la 2,5 milioane lei. Pe 22 iulie 2005, prin nepreschimbarea în termenul legal al certificatului de înmatriculare, societatea este dizolvată de drept.

Conform datelor de bilanţ, Lider High-Tech a înregistrat profituri doar în 1998 (1.266.000 lei), 2001 (1.016.000 lei) şi 2002 (1.080.000 lei), acestea fiind nesemnificative pentru a fi luate în calcul. În 2004 societatea avea datorii de 460, 4 milioane lei.
Demn de semnalat este faptul că printre acţionarii societăţii s-a aflat şi Sebastian Vlădescu (18,5%), actualul ministru de finanţe, alături de Nicolae Rotileanu (49%), Ionel Manole (12,5%) şi societatea Medist SA a aceluiaşi Sebastian Vlădescu.

5. ICARE Services SRL – firmă de sertar

Înfiinţată în 1994, cu sediul în strada Jean Louis Calderon nr.4 sector 2 Bucureşti, societatea a funcţionat până în 2005 “în clandestinitate”, câtă vreme nu a depus vreodată bilanţuri la instituţiile în drept. Singura urmă a acestei firme se găseşte doar în declaraţia de avere a premierului Călin Popescu Tăriceanu. Acţionarii de la Icare Services au fost : Călin Popescu Tăriceanu (7,52%), Giuseppe Rossi (5,3%), Andrei Călin Mihăileanu (3,09%), Dana Croitoru (6, 19%), Alexei Florescu (6,19%), Ion Corlan (5,3%) şi societatea franceză Euromat Services (64,48%). Administratorul acestei firme a fost un anume Cyrille Polack din Boulogne-Billancourt, Franţa.

6. SOPAS – Servicii Financiare & Leasing SA

Societatea a fost înfiinţată în 1993, cu sediul în Bucureşti, strada Siriului nr.74-76 şi obiectul principal de activitate «servicii prestate în special întreprinderilor». Capitalul social, la înfiinţare, a fost de un miliard de lei (1.315.772,1 dolari) sumă din care contribuţia lui Călin Popescu Tăriceanu a fost de 3 milioane lei (3.947,3 dolari), corespunzător celor 0,3% din acţiuni. Printre acţionarii de la SOPAS se află nume sonore din afacerile şi politica românească precum George Danielescu (3,61%), Ion Basgan (5,92%), Ioan Andrei Chiliman (0,3%), Marcel Ivan (0,06%), Dan Constantinescu (1,04%), Eugen Bara (0,3%), Victor Babiuc (1,56%), Ovidiu Nicolescu (0,15%). De asemenea, acţionarii persoane juridice sunt Banca Ion }iriac (6,12%), Credit Bank SA (5%), ARI Electronics SRL (2, 79%), Radio Contact România SA (1,49%), Flanco Import Export SRL (6,67%) şi BRRE – Libra Bank SA (9,99%).

Printre administratorii acestei firme, numit în 1999, a fost nu mai puţin celebrul George Danielescu, unul dintre artizanii de la SAFI FMOA.
Dividendele cuvenite lui Călin Popescu Tăriceanu de la SOPAS au fost de 6.587 dolari.

Mici secrete053

7. INTERVAM SA

Societatea a fost înfiinţată în iulie 1994, cu sediul în Calea Victoriei nr 21 şi obiectul de activitate intermedieri financiare, creditare şi servicii prestate în special întreprinderilor. Firma are acelaşi nucleu de acţionari care se regăsesc şi la SOPAS, cu câteva modificări. Spre exemplu, în locul lui Victor Babiuc sau Marcel Ivan, aici apare în schimb Dan Radu Ruşanu (0,95%). De asemenea, ca persoane juridice apar firme celebre precum ELVILA Internaţional (4,9%), FMOA – Fondul Mutual al Oamenilor de Afaceri (2,45%), SAFI SA (2,45%), Vimob Impex SRL (50,215%), Publimedia SRL (8%), Radio Contact România SA (4,9%) etc. Printre administratorii societăţii apar nume de finanţişti la fel de celebri precum Dan Radu Ruşanu, Paul Coman sau Doina Popescu.
Călin Popescu Tăriceanu intră în INTERVAM pe 11 aprilie 1995, cu un aport la capitalul social de 24, 5 milioane lei (12.049,4 dolari), corespunzător unui pachet de 2% din acţiuni. La aceeaşi dată devine acţionar persoană juridică şi Radio Contact România SA (5%). În iulie 2000 Tăriceanu îşi dublează aportul la capitalul social (cu echivalentul a 1129,4 dolari), ajungând la 49 milioane lei (4,9%). În acelaşi timp, în societate apare un nou acţionar, Libra Bank, care preia 63,56 din acţiuni de la câteva firme care ies din societate (Elvila International, Vimob Impex, SAFI, şi FMOA). În august 2002, acţiunile deţinute de Tăriceanu se reduc la 1,225 %. O nouă majorare de capital, din aprilie 2005, reduce pachetul de acţiuni al lui Călin Popescu Tăriceanu la 0,74%.

Societatea a înregistrat profituri nesemnificative până în 1997, când acestea s-a ridicat la 248,65 milioane lei. Profituri au mai fost înregistrate în 2000 (1,787 miliarde lei) şi în 2004 (1,243 miliarde lei). Dividendele cuvenite lui Călin Popescu Tăriceanu au fost aşadar, în 2000, de 57.332.916 lei (2642,9 dolari), iar în 2004 de 15.226.750 lei (466 dolari).

8. TILT & PARTNERS Production România SA

Înfiinţată în februarie 1994, societatea a avut ca obiect de activitate editarea înregistrărilor sonore şi un capital social de 3 milioane de lei. Contribuţia lui Călin Popescu Tăriceanu la capitalul social a fost de 690.000 lei (416,8 dolari), el deţinând 23% din acţiuni. Ceilalţi acţionari au fost Giuseppe Rossi (20%), belgianul Houtmans Pierre (7%) şi societatea belgiană TILT & PARTNERS. În mai 2005 societatea a fost dizolvată prin nepreschimbarea în termen legal a certificatului de înmatriculare.

Dividendele încasate de Tăriceanu în perioada 1994-2005 au fost în valoare de 16.402,3 dolari.
Societatea a înregistrat profituri doar în perioada 1994-1998. În perioada 1999-2004 societatea a înregistrat pierderi de mai multe sute de milioane lei.

9. L.C.S. Cargo Internaţional SRL

Înfiinţată în 1994, societatea LCS a avut ca obiect de activitate «transporturi terestre de călători, ocazionale», iar acţionarii au fost, alături de Călin Popescu Tăriceanu (200.000 lei, adică 121 dolari, corespunzător la 20% din acţiuni), Laura-Delia Irinescu (45%) şi Dan Sergiu Celebidache (35%). Singurul an în care societatea a înregistrat profit a fost 1995 (225.270.000 lei). Dividendele cuvenite lui Tăriceanu, în 1995 au fost de 45.054.000 lei (22.158, 2 dolari). În 2000, societatea a cerut dizolvarea pe motiv că se află în « imposibilitatea realizării obiectului de activitate ». Cu toate acestea, societatea a fost dizolvată în 2005 prin nepreschimbarea în termen legal al certificatului de înmatriculare.

Mici secrete054

10. PUBLI-MEDIA SRL

Societatea a fost înfiinţată în februarie 1995 şi a avut drept obiect principal de activitate “intermedieri în comerţul cu textile, confecţii, încălţăminte şi articole de piele” deşi numele şi activitatea ulterioară a Publi-Media a fost asociat pe bună dreptate cu publicitatea. De la înfiinţare şi până în noiembrie 1997, Călin Popescu Tăriceanu a deţinut 85% din capitalul social, cu un aport de 850.000 lei (418 dolari). În noiembrie 1997 acesta şi-a redus cu 5% numărul de acţiuni, iar, în aprilie 1998, a ajuns să deţină doar 32%. Ceilalţi acţionari au fost, din 1998, Giuseppe Rossi (20%) şi belgianul Pierre Houtmans (48%). În iunie 2005 societatea a fost dizolvată.Conform bilanţurilor depuse la fisc, societatea a înregistrat profituri în primii 3 ani de activitate, ulterior fiind mai degrabă susţinută financiar pentru a acoperi pierderile înregistrate.
Dividendele cuvenite lui Tăriceanu au fost de 160.642,7 dolari.


11. LIBRA BANK SA

Călin Popescu Tăriceanu a participat cu 74 milioane lei (0,592%), adică 24.006 dolari, la înfiinţarea, în ianuarie 1996, a Libra Bank. În mai 2005, când acţiunile deţinute reprezentau 0,148% din capitalul social al băncii, Tăriceanu iese din acţionariatul acesteia. Nu se cunoaşte câştigul obţinut de el din această societate. Printre acţionari s-au aflat, alături de Tăriceanu, majoritatea celor care se regăsesc în societăţile SOPAS şi INTERVAM, la care se adaugă şi alţii precum Viorel Cataramă (4 miliarde lei), Gheorghe Tofan (1,7 miliarde lei) şi Elvila Internaţional (6,9 miliarde lei).

12. Antrepriza de Lucrări Publice şi Industriale – A.L.P.I. SA

Societatea a fost înfiinţată în 1999, cu sediul la domiciliul lui Călin Popescu Tăriceanu din str. Sf. Spiridon nr.6, apt.5, sector 2, Bucureşti. Obiectul de activitate al societăţii a fost «lucrări de construcţii inclusiv lucrări de artă», iar aportul lui Tăriceanu la capitalul social a fost de 25 milioane lei (1630,4 dolari). Printre acţionari se regăsesc Sebastian Vlădescu (18%), Cristian Alexandru Boureanu (13%), Nicolae Drumen (15%), Gabriel Ioan Pivnicov (14%) şi Rossi Giuseppe (5%). De la înfiinţare şi până la dizolvarea din 2004 firma a înregistrat pierderi, cu o singură excepţie : în 2001 a avut un profit de 86 milioane lei.

Mici secrete055

13. CLUBUL VINULUI SRL

Clubul Vinului SRL, infiintata in 11 noiembrie 2004 de trei avocati de la casa de avocatura Popovici&Asociatii, a adunat rapid, sub aceeasi umbrela, cateva zeci de personalitati din politica si afaceri. Contributia lui Calin Popescu Tariceanu la capitalul social al acestei firme a fost de 129 milioane lei (3.952,6 dolari). Obiectul de activitate al firmei este “inchirierea si subinchirierea bunurilor imobiliare”. Pe 8 decembrie 2004, la o luna de la infiintare si dupa ce Alianta D.A. a castigat alegerile, in Clubul Vinului au intrat 31 de noi asociati, iar capitalul social a crescut de la 100 de milioane la 5,93 miliarde lei.

Iata cateva dintre personalitatile care au investit, umar la umar, in aceasta afacere: Calin Popescu Tariceanu (2,17%) – prim-ministru al Romaniei, Dinu Patriciu (4,35%) – presedintele Grupului Rompetrol, Dan Corneliu Pascariu (4,35%) – presedinte HVB Bank, Gabriel Aurel Popoviciu (4,35%) – om de afaceri (ginerele lui Ion Dinca, zis “Teleaga”, secretarul Comitetului Central pe probleme de armata si securitate in regimul lui Nicolae Ceausescu), Nicolae Badea (2,17%) – actionar DINAMO, ginerele lui Ion Dinca, Gilda Lazar (2,17%) – Director Corporate Affairs la JTI Romania, Silviu Lucian Boghiu (4,35%) – fost director general Electrica SA, Arpad Zoltan Paszkany (4,35%) – patron CFR Cluj, Gabriel Ionel Zbarcea (2,17%) – fost presedinte AVAS (ianuarie – septembrie 2005) si altii.

Cea mai interesanta prezenta in acest grup este cetateanul american Bogdan Bartolomeu, domiciliat in Washington DC, om de afaceri cu cateva firme in Romania: SDV-SCAC, International SRL, CIB Trans SRL si Avantgos SRL. Bartolomeu este sotul Ilincai Preoteasa, fiica ministrului de externe al Romaniei din perioada 1955-1957 si prima sotie a fostului premier, Adrian Nastase. Adrian Nastase si Ilinca Proteasa au fost casatoriti pentru o scurta perioada, in timpul studentiei. Ulterior, aceasta s-a recasatorit si a emigrat in Statele Unite ale Americii. Atragerea lui Bogdan Bartolomeu in societatea Clubul Vinului SRL poate fi cu noroc pentru grupul de afaceri cimentat cu aceasta ocazie.
De asemenea, printre asociati se afla si cativa cetateni de pretutindeni: Lesly Tedesco – Trieste/Italia, Anthony Trevor Gibbs – Limasol/Cipru, Michael Peter Lloyd – Marea Britanie, Gunsbourg Mark L.J. – Ville de Bruxelles/ Belgia, Fereyre Claude Georges – Elvetia si Vasile Paraschiv – Bruxelles/Belgia.

Concluzie : Din documentele oficiale depuse la Ministerul Finanţelor şi Oficiul Naţional al Registrului Comerţului rezultă că, în perioada 1991-2005, sumele investite de Călin Popescu Tăriceanu în firmele la care a fost, sau este, acţionar, sunt de 210.078 dolari.
De asemenea, dividendele care i s-au cuvenit de la aceste societăţi, în aceeaşi perioadă, totalizează 2.426.576 dolari.

Cheltuieli
Coşul zilnic. Cheltuielile lui Călin Popescu Tăriceanu cu «coşul zilnic» sunt extrem de dificil de cuantificat datorită stilului de viaţă al acestuia. Decapotabilele de la începutul anilor 90, sau motocicletele Harley Davidson de mai târziu, chiar dacă acestea au fost cumpărate « la mâna a doua », indică cheltuieli lunare de minimum 2000 de euro. Asta înseamnă că în cei 16 ani se poate estima că ele s-au ridicat la cel puţin 384.000 de dolari.
Aport la capitalul social al firmelor în care a fost acţionar : 210.078 dolari.
Achiziţii imobile : vila din Năvodari – 2,8 miliarde lei (96.000 dolari), vila din Ciofliceni-Snagov 3 miliarde lei (103.000 dolari), apartamentul din str. Sf. Spiridon nr.6 – 28,1 milioane lei (9.115 dolari), apartamentul din Calea Plevnei nr.141 – 497.000 dolari şi apartamentul din B-dul 1 Mai nr. 68A – 100.000 dolari.
Achiziţii acţiuni : 81.912 dolari (BRD, SIF 2, SIF3, SIF5, Sicomed şi TLV) şi 153.202 dolari (Rompetrol rafinare Constanţa)
Achiziţii automobile de epocă: 12.000 dolari

Averea declarată : 1.081.052 dolari
Conform ultimei declaraţii de avere a premierului Călin Popescu Tăriceanu, el deţine 3 locuinţe, patru maşini de epocă, patru conturi în bănci şi acţiuni la mai multe societăţi.
Imobile : 216.538 dolari (declarat) / 600.000 dolari (estimat). Tăriceanu deţine din 1998 un apartament de 120 mp situat pe Calea Moşilor nr 113C, cu o valoare de impozitare de 511 milioane lei (17.538 dolari). Valoarea de piaţă a acestui imobil este însă de aproximativ 10 ori mai mare, adică de aproximativ 150.000 de dolari.

Al doilea imobil este o vilă situată în Ciofliceni-Snagov, cu o suprafaţă de 500 mp şi evaluată « preliminar » la 3 miliarde lei (103.000 dolari). Terenul aferent construcţiei are o suprafaţă de 1700 mp. Construcţia vilei, începută în 2002, este finalizată în proporţie de 85%. {i aceasta este subevaluată, valoarea reală fiind de câteva ori mai mare, de cel puţin 300.000 de dolari. În 2004, Călin Popescu Tăriceanu a mai cumpărat o vilă în Năvodari – Constanţa cu o suprafaţă de 136,9 mp şi o valoare de impozitare de 2,8 miliarde lei (96.000 dolari) deşi valoarea reală este de aproximativ 150.000 de dolari.

Autoturisme: 12.000 dolari. Colecţia de maşini de epocă a lui Călin Popescu Tăriceanu este compusă din trei autoturisme Citroen fabricate în 1955,1967 şi 1986, precum şi un FIAT 850 din 1966. Valoarea acestora este mai mult sentimentală. Conform unui expert de la Retromobil, valoarea acestora nu depăşeşte 12.000 de dolari (Citroen 1955 – 7000 dolari, Citroen 1967 – 3000 dolari, Citroen 1982 – 1000 dolari şi FIAT 850 din 1966 – 1000 dolari).

Conturi în bănci: 640.224 dolari. Pe 31 decembrie 2005 conturile deţinute în bănci de Călin Popescu Tăriceanu totalizau 514.815 euro (640.224 dolari, la un raport euro/dolar de 1,2436). Astfel, el deţine într-un cont deschis în 2003, la ING România, 200.000 de euro, şi în trei conturi deschise la HVB România în 1998 sumele de 150.000 de euro, 4,7 miliarde lei şi 43.700 dolari.
Acţiuni: 209.290 dolari. Situaţia acţiunilor deţinute de Tăriceanu şi a valoarii acestora pe 31 decembrie 2005 este, conform declaraţiei personale, următoarea : 2000 acţiuni BRD – 274 mil. lei (9.404 dolari), 3000 acţiuni SIF 2 – 67,5 mil. lei (2.317 dolari), 4000 acţiuni SIF 3 – 84 mil lei (2.883 dolari), 34.500 acţiuni SIF 5 – 886,65 mil lei (30.431 dolari), 86.650 acţiuni Banca Transilvania (TLV) – 1074,46 mil lei (36.877 dolari), 3.500 acţiuni (100%) la Automotive Trading Services SRL – 3,5 mld. lei (120.124 dolari), 25 de acţiuni la ALPI SA (dizolvare) – 25 mil lei (858 dolari), 980 acţiuni la Intervam SA – 49 mil lei (1.682 dolari), 17 acţiuni la ICARE Services SA (dizolvare) – 170.000 lei (6 dolari), 69 acţiuni la TILT & Partners Productions Romania SRL (dizolvare) – 690.000 lei (24 dolari), 20 acţiuni la LCS Cargo International SRL (dizolvare) – 200.000 lei (7 dolari), 10 acţiuni la Romtrucks – 1 mil lei (34 dolari), 8 acţiuni la Publi-Media SRL (dizolvare) – 800.000 lei (27 dolari), 2.500 acţiuni Leader High-Tech (dizolvare) – 2,5 mil lei (86 dolari), 30 acţiuni SOPAS SA – 3 mil lei (103 dolari) şi 129 acţiuni la Clubul Vinului SRL – 129 mil lei (4.427 dolari).

Operaţiuni reflectate în declaraţiile de avere

Operaţiunile financiare care se reflectă în declaraţiile de avere ale lui Călin Popescu Tăriceanu, începând cu 27 mai 2004 sunt următoarele :
2004 :
– cumpără vila din Năvodari : 2,8 miliarde lei (96.000 dolari);

– continuă construcţia vilei din Ciofliceni-Snagov, investind încă 2 miliarde lei (61.281 dolari) ;

– vinde, la sfârşitul anului, cele 10 milioane de acţiuni de la Rompetrol Rafinare Constanţa (RRC) cu o sumă neprecizată. Acestea au fost cumpărate, pe 9 aprilie 2004, cu 5 miliarde lei (153.202 dolari) şi, pe 27 mai 2004, valorau deja 6,5 miliarde lei. Preţul acţiunilor RRC a crescut până la sfârşitul anului, pe 6 ianuarie 2005 înregistrându-se chiar 1.150 lei/acţiune. Conform declaraţiei de avere din mai 2005, totalul câştigurilor înregistrate anul precedent la bursă a fost de 575,9 milioane lei (17.678 dolari ) ceea ce înseamnă că n-au fost declarate şi câştigurile obţinute din vânzarea acţiunilor RRC fiind exclus ca Tăriceanu să vândă acţiunile RRC sub valoarea de piaţă.
2005 (până pe 17 mai):

– depune în conturi 114.850 euro (142.827 dolari)

– cumpără acţiuni SIF 3 în valoare de 53,2 mil lei (1.826 dolari), acţiuni SIF 5 în valoare de 434,7 mil lei (14.919 dolari), acţiuni SICOMED în valoare de 199,5 mil lei (6847 dolari) şi acţiuni TLV (Banca Transilvania) în valoare de 400 mil lei (13.728 dolari)
2005 (17 mai-31 decembrie)
– cumpără acţiuni BRD în valoare de 274 mil lei (9.404 dolari), acţiuni SIF2 în valoare de 67,5 mil lei (2.317 dolari) şi acţiuni TLV în valoare de 674,46 mil lei (23.148 dolari)
– vinde acţiunea de la Prima Broadcasting Group SA cu 10.000 de euro (12.436 dolari).

Venituri realizate în 2004 din salariu, dividende şi speculaţii bursiere : 135.283 dolari

Călin Popescu Tăriceanu declară că în 2004 a obţinut din salariul de parlamentar 367,94 milioane lei (11.274 dolari, la valoarea din 2004), iar din acţiuni speculative la bursă (BVB) 575,96 milioane lei (17.678 dolari). El a mai obţinut 10.000 de euro (12.436 dolari) prin vânzarea unei acţiuni deţinute la Prima Broadcasting Group SA. A mai încasat, de asemenea, dividende în valoare de 2,735 mld lei (93.895 dolari), cuvenite pentru anul fiscal 2004, de la societatea Automotive Trading Services SRL.

Semne de întrebare şi neconcordanţe

Investiţia la ATS. Anul trecut, într-un interviu acordat în 2004 unui săptămânal bucureştean, Călin Popescu Tăriceanu a afirmat că la înfiinţarea firmei Automotive Trading Services, a contribuit cu 700.000 de dolari. « Contribuţia mea financiară la înfinţarea firmei ATS a fost de aproximativ 700.000 de dolari, ceea ce însemna o treime din acţiuni » – a spus Tăriceanu. Dacă informaţia este adevărată, atunci actualul prim ministru are o problemă cel puţin de credibilitate. Aceasta deoarece, conform datelor de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, la înfiinţarea ATS contribuţia financiară a lui Tăriceanu a fost de 400.000 lei, adică 1300 de dolari.

Afacerea Rompetrol.

În declaraţia de avere a lui Călin Popescu Tăriceanu, din 27 mai 2004, acesta a consemnat cele 10 milioane de acţiuni pe care le-a achiziţionat, în aprilie 2004, de la Rompetrol Rafinare Constanţa (RRC).

Ulterior, în declaraţia din 16 decembrie 2004, pachetul de acţiuni nu a mai fost consemnat, ceea ce înseamnă că, între timp, acţiunile au fost vândute.

În mod normal, conform legii, suma încasată în schimbul acţiunilor RRC ar fi trebuit să apară într-una din declaraţiile de avere din 2005. În declaraţia de avere din 6 mai 2005 premierul Tăriceanu a consemnat, cu meţiunea “ câştiguri din operaţiuni pe bursa B.V.Bucureşti », suma de 575.965.390. Numai că este greu de crezut că aceşti bani reprezintă câştigul din vânzarea acţiunilor RRC, deoarece la sfrşitul lui 2004, când Tăriceanu a declarat public că a vândut acele acţiuni, preţul acestora a crescut, el ajungând, pe 6 ianuarie 2005, la 1150 de lei/acţiune.

Asta înseamnă că, dacă le-ar fi vândut la sfârşitul lui 2004, câştigul încasat de premier ar fi fost egal cu suma investită, deci de aproape 5 miliarde lei. Ori, conform declaraţiei de avere, câştigul ar fi fost de zece ori mai mic, dacă nu luăm în calcul faptul că, în 2004, premierul a mai tranzacţionat pe bursă şi acţiuni la SIF-uri sau Sicomed. Pe de altă parte, implicarea lui Tăriceanu în afacerea cu acţiunile RRC cade sub incidenţă penală, chiar dacă el a fost audiat în această cauză doar în calitate de martor. Cum se ştie, tranzacţiile bursiere cu acţiuni RRC, desfăşurate în perioada 7-15 aprilie 2004, au intrat nu numai în atenţia CNVM ci şi a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie, în cauză fiind cercetate mai multe persoane din conducerea Rompetrol în frunte cu Dinu Patriciu, acuzaţiile fiind de spălare de bani, manipularea pieţei prin tranzacţii sau ordine de tranzacţionare, constituirea unui grup infracţional organizat etc.

Tranzacţia efectuată de Tăriceanu, pe 9 aprilie 2004, intră şi ea în acelaşi cerc al suspiciunilor, fostul administrator de la Rompetrol Downstream fiind bănuit că a acţionat « la pont » în această tranzacţie. Este posibil ca secretul din jurul câştigului realizat de Tăriceanu, din această afacere, să aibă o legătură destul de strânsă cu ancheta aflată în curs de derulare, deşi premierul a declarat că a vândut cele 10 milioane de acţiuni după ce a devenit prim ministru pentru a nu fi acuzat de conflict de interese, afirmaţie care nu se susţine prin nici un argument logic.

Afacerea Radio Contact.
Vânzarea acţiunilor deţinute de Călin Popescu Tăriceanu la Radio Contact România, la sfârşitul lui 1993, este la fel de tenebroasă ca şi începutul acesteia. Cum a declarat deja, Călin Popescu Tăriceanu n-a investit nici un leu în afacerea Radio Contact, el fiind ales de investitorul belgian (Radio Contact Bruxelles) ca partener căruia i s-ar fi oferit gratis un pachet de 18 % din societatea Radio Contact România (RCR) SA. Tranzacţia n-a fost însă consemnată în scriptele ONRC, datele oficiale consemnând cu totul altceva, şi anume faptul că la înfiinţarea firmei contribuţia lui Tăriceanu a fost de 275.000 lei, care reprezentau contravaloarea a 22% din capitalul social

Ulterior, în 1993, pachetul deţinut de Tăriceanu s-a micşorat cu trei procente şi a rămas la această valoare până pe 27 noiembrie 2003 când a fost vândut. Suma primită de el în schimbul acestor acţiuni a rămas însă confidenţială şi n-a fost evidenţiată în declararaţia de avere din 2004. Un an şi jumătate mai târziu, în martie 2005, acţiunile Radio Contact împreună cu cele de la Radio Star au fost achiziţionate cu 22,5 milioane de euro. Cum am arătat deja, în altă parte, valoarea pachetului de 18% deţinut de Tăriceanu poate fi estimată, cu lejeritate, la cel puţin un million de euro, bani care nu s-au regăsit în declaraţia de avere din 2004 a lui Tăriceanu. Aceeaşi situaţie ciudată s-a putut observa şi în urma vânzării, în septembrie 2005, a acţiunii “de control” care se mai afla în posesia lui Tăriceanu, la un preţ de 145.000 de ori mai mare decât cel real şi anume 10.000 de euro pentru 2500 de lei.

Răspândirile imobiliare ale lui Tăriceanu

Imobile înstrăinate: 797.000 dolari. Tot în contul lui Călin Popescu Tăriceanu, la capitolul achiziţii, pot fi trecute alte trei imobile pe care acesta le-a înstrăinat sau care au fost înregistrate pe alte nume. Este vorba despre un apartament din str. Sf. Spiridon nr 6 în valoare de aproximativ 170.000 de euro (200.000 de dolari), un alt apartament din B-dul 1 MAI nr 68A, bl.52, scara A etaj 3, apt 7, sector 1 Bucureşti, evaluat la 100.000 dolari şi apartamentul dublu (şase camere) din Calea Plevnei nr 141, situat la etajul 7 şi evaluat la 400.000 de euro ( 497.000 dolari), apartament aflat în proprietatea mamei premierului.

Apartamentul de burlac. Nefiind o publicaţie de scandal nu ne vom referi aici la cele patru neveste ale lui Călin Popescu Tăriceanu. Facem doar observaţia de bun simţ că unul dintre motivele pentru care averea premierului nu prea iese la socoteală şi pare mai mică decât cea care s-ar cuveni, poate avea o strânsă legătură cu repercursiunile în plan material presupuse de acţiunile de divorţ când, de regulă, averea se reduce la jumătate.

Spre exemplu, în 1993 lui Călin Popescu Tăriceanu i s-a repartizat de la primărie un apartament de 3 camere situat într-un imobil din strada Sf. Spiridon nr 6 din Bucureşti în condiţiile în care, la acea dată, era burlac. Apartamentul a făcut obiectul unui scandal destul de serios atunci când s-a descoperit că a fost cumpărat de Tăriceanu la câteva luni după ce imobilul din care făcea parte a fost revendicat de fostul proprietar, Dan Negreanu, un octogenar emigrat în 1979 în SUA. Astfel, pe 18 noiembrie 2006, Călin Popescu Tăriceanu împreună cu Cornelia Popescu Tăriceanu (soţia pe care o avea la acea dată) au cumpărat acel apartament (nr.5) cu 28,1 milioane lei (9.115 dolari). Apartamentul de 164 mp se află astăzi în posesia Corneliei Tăriceanu iar valoarea acestuia depăşeşte 170.000 de euro.
Mici secrete056
Apartamentul duplex de 400.000 de dolari. Presa a mai semnalat deja o altă proprietate a lui Tăriceanu care nu se regăseşte în declaraţia lui de avere. Este vorba de o locuinţă descoperită de colegii de la Jurnalul Naţional pe Calea Plevnei nr.141, locul în care premierul s-a mutat cu familia încă din 2000. Locuinţa, proprietatea mamei premierului, este compusă din două apartamente de 6 camere situate la etajul 7, unul dintre vecinii premierului fiind Cristian Boureanu. Valoarea acestui apartament dublu se ridică la aproximativ 400.000 de euro.
Călin Popescu Tăriceanu a mai figurat cu domiciliul într-un apartament din B-dul 1 Mai nr 68 A sector 1, Bucureşti.

Este vorba despre apartamentul nr.7 din blocul nr. 52, scara A etaj 3, locuinţă care a avut, probabil, aceeaşi soartă cu celelalte. Aici şi-a declarat Tăriceanu domiciliul când a intrat în firmele Romtrucks, SOPAS, Icare Services , LCS Cargo Internaţional sau Publi-Media SRL. Culmea, firma Publi-Media avea sediul în strada Sf. Spiridon (locuinţa cedată ex-soţiei Cornelia) în vreme ce domiciliul lui Tăriceanu era în B-dul 1 MAI nr. 68A. Valoarea acestui apartament poate fi estimată la 100.000 de dolari.
Dan Badea

Revista BILANŢ nr 17, februarie 2006