Patrimoniul UGSR, jefuit prin fraudă, fals, abuz și improvizații juridice! (II)

Afacerea SIND ROMÂNIA SRL – „aspiratorul” activelor de turism ale UGSR

page-0

Societatea SIND ROMÂNIA SRL a fost înființată, în 1992, de cele trei mari confederații sindicale – CNSLR, Cartel Alfa și CSI Frăția –, pentru a jefui, practic, așa după cum aveam să constatăm ulterior, în interes de gașcă, bazele turistice și de agrement ale Uniunii Generale a Sindicatelor din România, instituție care, după cum am arătat deja în numerele noastre anterioare, n-a fost niciodată desființată.

Printr-un abuz de fapt și de drept greu de admis și de înțeles, UGSR, deși a existat în toți acești ani, a fost ținută în afara mișcării sindicale.

petcu arestat adevarul.ro

Liderii marilor confederații sindicale înființate după 1989 au preluat patrimoniul sindical și, după ce l-au împărțit frățește, l-au devalizat continuu și premeditat, înstrăinând bunuri de valori imense ce aparțineau, de drept și de fapt, milioanelor de pensionari (azi), cotizanți (ieri) ai UGSR. Tot ce s-a adunat de-a lungul unui secol de existență în patrimoniul UGSR, instituție ai cărei membri cotizau regulat cu 1 la sută din salariu (în 1989 numărul lor era de 7,5 milioane de cotizanți), a fost prăduit în ultimele două decenii de câțiva indivizi care, în loc să ocupe celulele închisorilor, au devenit multimiliardari ai tranziției și/sau politicieni cunoscuți, ori au rămas boieri sindicali controlați de putere, oricare ar fi fost ea.

 După ce, în numărul anterior al publicației noastre, am arătat, pe scurt, modul de fraudare a patrimoniului UGSR, astăzi vom demonstra, concret, cum s-a realizat aceasta în cazul patrimoniului turistic al UGSR.

mitrea

Scurt istoric al patrimoniului UGSR

Pentru a înțelege mai bine Marele Jaf al începutului de secol 21 (este vorba despre un jaf de mai bine de o jumătate de miliard de euro, după aprecierea unora), prezentăm un scurt istoric al constituirii UGSR și trecerii patrimoniului acestuia din proprietatea celor aproximativ 7,5 milioane de membri cotizanți, câți erau în evidența UGSR în decembrie 1989 (dintre ei, 4,7 milioane sunt, astăzi, sunt pensionari!), în administrarea frauduloasă a liderilor marilor patru confederații sindicale CNSLR Frăția, Cartel Alfa, BNS și CSDR.

Uniunea Generală a Sindicatelor din România (UGSR) s-a înființat în anul 1906, la Congresul din 13–15 august, iar în 1945 și-a schimbat denumirea în Confederația Generală a Muncii. Noua denumire a fost păstrată până la Congresul din 16–19 mai 1966, când CGM revine la denumirea istorică, pe care a avut-o la înființare, de UGSR.

Ca structură internă, UGSR-ul avea comisii pe domenii. Una dintre aceste comisii era şi Comisia pentru tratament balneoclimateric şi odihnă, care desfăşura activitatea de turism intern şi de tratament balnear şi odihnă (prin staţiunile proprii ale UGSR şi prin cele ale Ministerului Turismului) şi de turism internaţional. Această comisie gestiona patrimoniul balnear proprietate a UGSR.

În anul 1989, Comisia balneo din cadrul UGSR funcţiona sub conducerea Consiliului Central, iar după 25 decembrie 1989 a trecut statutar în subordinea Comitetului Naţional Provizoriu al UGSR, întrucât Consiliul Central al UGSR a fost destituit.

cap ziar1

Comitetul Naţional Provizoriu de Organizare a Sindicatelor Libere din România (CNPOSLR) al UGSR, hotărăşte înfiinţarea Administraţiei Centrale a Caselor de Odihnă şi Tratament a Sindicatelor Libere din România, care ia fiinţă în locul fostei Comisii pentru tratament balneoclimateric şi odihnă. Menţionăm că, înfiinţată legal, această administraţie a funcţionat până la 01.03.1990, când CNPOSLR emite o hotărâre pe baza căreia, începând cu 01.03.1990, Administraţia Centrală a Caselor de Odihnă şi Tratament îşi schimbă denumirea în Direcţia Economică a Caselor de Odihnă şi Tratament ale Sindicatelor (care administra, gestiona imobilele cu activitate de tratament balnear şi de odihnă ale UGSR).

În respectiva hotărâre, referitor la patrimoniul acestei direcţii, s-a specificat (în art. 1) că această Direcţie a Caselor de Odihnă şi Tratament ia fiinţă prin reorganizarea fostei „Comisii pentru Tratament Balneoclimateric şi Odihnă”, în condiţiile în care nu există un act de desfiinţare sau reorganizare a UGSR-ului căreia îi aparţinea comisia.

Menţionam că CNPOSLR, organul de conducere al UGSR, nu a transferat către CNSLR, respectiv Consiliul General constituit la 29.06.1990, în varianta Ciorbea Victor, nimic din structura patrimoniului UGSR, implicit din ceea ce administra Direcţia Generală a Caselor de Odihnă (organizată prin Hotărârea nr. 1035/22.03.1990).

victor-ciorbea-ghimpeleDe altfel, printr-o convenție încheiată în anul 1992 între cele trei confederații (CNSLR, Confederaţia Frăţia, Confederaţia Cartel Alfa), care stă la baza înfiinţării SC SIND ROMÂNIA SRL, se recunoaşte faptul că „Societatea Comercială SIND ROMÂNIA SRL ia ființă prin transformarea – ilegală, n.red. – a Direcției Economice a Caselor de Odihnă și Tratament ale Sindicatelor”, iar „capitalul social al societăţii provine din patrimoniul Direcției Economice a Caselor de Odihnă și Tratament ale Sindicatelor – care, statutar şi juridic, era subordonată UGSR – şi este împărţit astfel: CNSLR – 33,34 la sută; Confederaţia Frăţia 33,33 la sută; Confederaţia Cartel Alfa 33,33 la sută”.

Conventia de infiintare a SIND ROMANIA si impartirea procentajului intre cele trei confederatii sindicale
Conventia de infiintare a SIND ROMANIA si impartirea procentajului intre cele trei confederatii sindicale

Rezultă așadar, din cele de mai sus, că patrimoniul UGSR, care era administrat de Comisia balneo a UGSR, a fost preluat, cu bună știință și în mod ilegal, de către alte entități sindicale în administrarea lor frauduloasă. Așa a început Marele Jaf al patrimoniului imobiliar al UGSR, după ce fondurile bănești ale uniunii, de aproximativ 5 miliarde de lei la valoarea din 1989, fuseseră deja sifonate de noii capi sindicali.

Ca o primă concluzie trebuie reținut așadar faptul că în cadrul UGSR funcţiona ca direcţie distinctă „Direcţia Caselor de Odihnă şi Tratament a Sindicatelor”, structură administrativă care nu avea calitatea de persoană juridică şi nu avea patrimoniu propriu, având ca obiect de activitate administrarea patrimoniului staţiunilor din subordinea CC al UGSR, iar aceasta subsuma toate imobilele deţinute în proprietatea UGSR sindicatelor, unităţi pentru turism balnear şi refacere a capacităţii de muncă pentru salariaţii şi pensionarii membri de sindicat. În baza biletelor de odihnă şi tratament emise de aceasta, membrii de sindicat beneficiau de concedii subvenţionate în hoteluri de 2 şi 3 stele. Ei bine, asupra acestei direcții s-au concentrat autorii jafului, adică aceia ce aveau să devină boierii sindicali ai patriei, iviți din din magma sulfuroasă a evenimentelor din decembrie 1989.

page-1

Premeditarea fraudei s-a făcut prin falsificarea de documente

Înainte de a înființa societatea prin care aveau să preia în administrare patrimoniul turistic al UGSR, autorii jafului au încercat să-și acopere operațiunea cu documente juridice, pentru a nu răspunde material și penal mai târziu, atunci când se va descoperi jaful, pentru aceste fraude în formă continuată. Astfel, reprezentanții CNSLR au recurs, încă din iulie 1990, la falsificarea unui document fundamental pentru ceea ce avea să urmeze. Este vorba, după cum am arătat deja în numărul nostru anterior, despre elaborarea, la data de 4 iulie 1990, a unui proces-verbal de predare primire a patrimoniului fostului CC al UGSR, semnat din partea CNSLR de către Minică Boaje, în calitate de vicepreşedinte al CNSLR şi primitor, pe de o parte, şi de Ilie Porojan, ca reprezentant al Comitetului Naţional Provizoriu de Organizare a Sindicatelor Libere din România al UGSR, pe de altă parte, prin care se predă de către comitet şi se preia de către CNSLR întregul patrimoniu al UGSR de la 31.12.1989.

PV fals1

Acest proces-verbal este un fals, întrucât preşedinte în acea perioadă al Consiliului Naţional al UGSR era Ştefan Călinescu, care nu a împuternicit pe Ilie Porojan pentru a preda patrimoniul UGSR şi, mai mult, nici măcar preşedintele Consiliului Naţional provizoriu nu avea dreptul să predea patrimoniul UGSR fără o hotărâre expresă în acest sens a Congresului UGSR, care nu a semnat şi nici nu a împuternicit pe nimeni în acest sens.

De specificat că Minică Boaje nu îndeplinea funcţia de vicepreşedinte al CNSLR, nefiind ales la Congresul din 28–29 iunie 1990 al CNSLR.

Patrimoniul UGSR a fost jefuit şi devalizat începând cu 1 ianuarie 1990 până în prezent, iar „procesul verbal de predare-primire” din 04.07.1990, între UGSR şi CNSLR, a fost întocmit, probabil, retroactiv.

Înființarea SIND ROMÂNIA – „aspiratorul” ilegal al averii comune a 7,5 milioane de români

La 17 august 1992, Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România (CNSLR), reprezentată prin Victor Ciorbea, Confederaţia Naţională Sindicală (CNS) Cartel Alfa, reprezentată prin Liviu Luca, şi Confederaţia Sindicatelor Independente (CSI) Frăția, reprezentată prin Miron Tudor Mitrea, în calitate de asociaţi, înfiinţează societatea cu răspundere limitată SIND ROMÂNIA. Societatea are ca obiect principal de activitate prestaţiile turistice. Capitalul social la înfiinţarea societăţii este de 1.605.552.000 de lei, repartizat, după cum am arătat deja, astfel: 33,34 la sută CNSLR, 33,33 la sută Cartel Alfa, 33,33 la sută CSI Frăţia. Aportul în natură – casele de odihnă și tratament proprietatea UGSR, iar aportul în numerar la capitalul social, tot din fondurile UGSR, a fost de 642.220.800 de lei. Reamintim faptul că asociaţii menţionaţi nu aveau calitatea de proprietari ai patrimoniului UGSR.

7 nov. 1991: ÎMPĂRȚIREA PRĂZII ÎNTRE CIORBEA, HOSSU ȘI MITREA (pag 1)
7 nov. 1991: ÎMPĂRȚIREA PRĂZII ÎNTRE CIORBEA, HOSSU ȘI MITREA (pag 1)
7 nov. 1991: ÎMPĂRȚIREA PRĂZII ÎNTRE CIORBEA, HOSSU ȘI MITREA (pag 2)
7 nov. 1991: ÎMPĂRȚIREA PRĂZII ÎNTRE CIORBEA, HOSSU ȘI MITREA (pag 2)

Trebuie amintit faptul că Uniunea Generală a Sindicatelor din România deţine imobile în 16 staţiuni de odihnă şi tratament din România. Clădirile au fost fie construite de UGSR din fonduri proprii, fie primite de-a lungul timpului prin decrete, hotărâri de Guvern, hotărâri ale Consiliului de Miniştri etc., iar terenurile aferente acestor clădiri sunt acordate de către statul român UGSR-ului în folosinţă gratuită pe perioadă nedeterminată. SIND ROMÂNIA devenea astfel administratorul celui mai mare portofoliu hotelier din România, deținând peste 18.000 22.000 de locuri de cazare.

Numai că înființarea și funcționarea SIND ROMÂNIA SRL s-a făcut prin încălcarea flagrantă a legislației în vigoare, prin fraudă, înșelăciune, fals în acte, declarații mincinoase și alte ilegalități comise de cei care au înființat această societate.

Analiză tehnică: ilegalități în serie, descoperite chiar în documentele societății

O analiză a documentelor la care am avut acces pe parcursul documentării acestui material (acte constitutive ale societății extrase de la ONRC), referitoare la SC SIND ROMÂNIA SRL, duce la câteva concluzii de care organele în drept vor trebui să țină seamă în anchetele ce vor urma.

Iată câteva dintre constatările noastre:

1. Întocmirea actelor oficiale pe baza cărora funcţionează societatea nu respectă prevederile Legii nr. 31/1990 cu modificările şi completările ulterioare.

2. Documentele obligatorii a fi publicate la Oficiul Registrului Comerţului sunt transmise cu foarte mare întârziere de către SC SIND ROMÂNIA SRL, existând chiar diferenţe de conţinut pentru documente care trebuie să fie identice.

3. Funcţionarea societăţii SC SIND ROMÂNIA SRL nu se bazează pe actele constitutive ale acesteia cum ar fi legal, ci doar pe dispoziţiile date de către cele patru confederaţii, chiar dacă acestea contravin legislaţiei în vigoare şi actelor constitutive ale SC SIND ROMÂNIA SRL.

4. Întreaga existenţă a SC SIND ROMÂNIA SRL, capitalul social, patrimoniul acesteia au la bază, cum am amintit, acte false, declaraţii mincinoase, lipsa de documente, fraudă, înşelătorii, fals în acte făcute de confederaţiile care au înfiinţat societatea (Confederaţia Națională a Sindicatelor Libere din România, CSI Frăția, Cartel Alfa) şi mai apoi şi de către cei care au primit în anul 1997 prin „cesionare ” (conform înregistrărilor de la Oficiul Național al Registrului Comerţului) de cote părţi din capitalul social al SC SIND ROMÂNIA SRL, respectiv Confederaţia Sindicatelor Democratice din România (CSDR), Blocul Naţional Sindical (BNS), Asociaţia Caselor de Cultură ale Sindicatelor din România.

Încălcarea flagrantă a Legii nr. 31/1990

Iată, spre exemplu câteva exemple de încălcare a legilor și a actelor normative la SC SIND ROMÂNIA SRL.

În actul constitutiv al societății, din 17 august 1992, sunt încălcate prevederile Legii nr. 31/1990 completată și modificată. Conform art. 7, pct. d, din Legea 31/1990, „actul constitutiv al societăţii în nume colectiv, în comandită simplă sau cu răspundere limitată va cuprinde(…)lit. d) capitalul social cu menţionarea aportului fiecărui asociat în numerar sau în natură, valoarea aportului în natură şi modul evaluării”.

În documentele care au stat la baza înfiinţării SC SIND ROMÂNIA SRL – contractul de societate –, la art. 4 se specificau următoarele: „Capitalul social la înfiinţare este de 1.605.552.000 de lei, fiind împărţit în 1605 părţi sociale a 100.000 fiecare parte, repartizate după cum urmează (…)”.

Nu este specificat aportul în natură (nominalizarea acestuia) pentru fiecare dintre acţionarii care au constituit societatea (respectiv Cartel Alfa, CNSLR şi CSI Frăția) şi nici – foarte important! – nu sunt puse la dosar actele de proprietate ale fiecărui aport în natură la capitalul social de către cele trei confederaţii.

Astfel, nu se prezintă documentele (foile) de vărsământ ale capitalului social pentru suma de 642.220.800 lei care (aşa cum este arătat la art. 5 din Contractul de societate al SC SIND ROMÂNIA) REPREZINTĂ APORT ÎN NUMERAR AL CELOR TREI CONFEDERAŢII.

Aportul în natură de 963.331.200 lei înscris – în contractul de înfiinţare a societăţii – ce ar fi fost adus de cele trei confederaţii la capitalul social al SC SIND ROMÂNIA SRL este justificat şi dovedit pe baza „bilanţului contabil” la data de 31.03.1992… al Direcţiei Caselor de Odihnă şi Tratament ale Sindicatelor prin reorganizare.

Deci aportul în natură al confederaţiilor (Cartel Alfa, CNSLR şi Frăţia) este probat de un bilanţ contabil al unei alte entităţi, care este doar societatea ce administra patrimoniul caselor de odihnă şi tratament ale sindicatelor (până în anul 1992, când a fost jefuită de patrimoniu) şi care era în subordinea UGSR.

De asemenea, sunt diferenţe între Contractul de constituire a societăţii SC SIND ROMÂNIA SRL semnat în faţa notarului Saimovici Ilie la data de 17.08.1992 şi datele înregistrate la ONRC aferente aceluiaşi contract la 28.09.1992 (aşa cum se poate observa din tabelul de mai jos).

Referinţă         Contract societate 1992/ROL ONRC/1992/ROL

Capital subscris           1.605.552.000 1.605.600.000

Capital vărsat              1.605.600.000

Aport natură    963.331.200    963.360.000

Aport lei          642.220.800    –

Nr. părţi sociale           1.605   16.056

Valoare părţi sociale    100.000           100.000

page-2 11

În Contractul de societate înregistrat cu nr. 23591 la notarul de stat Simovici Ilie la data de 17.08.1992 nu se face dovada viramentului sumelor aferente aportului în numerar pentru fiecare confederaţie în parte (nici total, nici parţial), cu toate că la ONRC este înscris că au fost depuse atât sumele constituind aport în numerar, cât şi valoarea aportului în natură (care oricum nu le aparţine, ele fiind ale altei societăţi, respectiv UGSR). Nu se specifică nici cotele părţi aferente confederaţiilor de vărsăminte în lei la constituirea capitalului social şi nici documentele de proprietate ale obiectivelor (imobilele) reprezentând aport, în natură, din partea fiecărui asociat, cu dovada proprietăţii asupra acestora ale celor trei confederaţii.

Nu concordă nici numărul de părţi sociale înscris la ONRC cu cel înscris în contractul de societate la capitalul social.

Nu este specificat aportul în lei la ONRC, iar sumele care alcătuiesc capitalul social sunt diferite (între contract şi înscrierea la ONRC).

Diferenţe sunt şi la procentele de participare la capitalul social între cele două documente care ar trebui să fie identice. De asemenea, în cadrul aceluiaşi contract de înfiinţare a SC SIND ROMÂNIA SRL, apar procente diferite între aportul la capitalul social şi (Cap. 4 din contract) cota de participare la dividende ale asociaţilor (Art. 9, alineatul 8, pag. 5 din contract). Cu toate că acest lucru este permis în legea română, cotele diferenţiate de participare la profit nu mai apar specificate în modificările intervenite prin acte constitutive.

Întrebarea este: cum s-au împărţit dividendele între acţionari până în anul 1997?

Nu există dovezi ale depunerii capitalului social de către boierii sindicali

O altă ilegalitate vizează prevederile art. 36, alin. 1 și 2, literele b, d și f din aceeași Lege nr. 31.1990, cu completările și modificările ulterioare. Conform legii:

„1. În termen de 15 zile de la data încheierii actului constitutiv, fondatorii, primii administratori sau, dacă este cazul, primii membri ai directoratului şi ai consiliului de supraveghere ori un împuternicit al acestora vor cere înmatricularea societăţii în Registrul Comerţului în a cărui rază teritorială îşi va avea sediul. Ei răspund în mod solidar pentru orice prejudiciu pe care îl cauzează prin neîndeplinirea acestei obligaţii.

2. Cererea va fi însoţită de: a) actul constitutiv al societăţii; b) dovada efectuării vărsămintelor în condiţiile actului constitutiv; c) în cazul aporturilor în natură subscrise şi vărsate la constituire, actele privind proprietatea, iar în cazul în care printre ele figurează şi imobile, certificatul constatator al sarcinilor de care sunt grevate”.

Ei bine, nu există dovezi nici ale depunerii în numerar a sumelor pentru constituirea capitalului social pe confederaţii (nici provenienţa acestor sume) şi nici dovezi ale deţinerii în proprietate de către confederaţii a imobilelor pe care le-au adus ca aport în natură.

Hotărârile AGA sunt trimise la ONRC cu întârziere de… ani întregi

O altă ilegalitate descoperită de noi este aceea privind înscrierea la ONRC (Oficiul Național al Registrului Comerțului) a hotărârilor AGA ale SIND ROMÂNIA SRL. Iată spre exemplu cazurile a trei dintre reprezentanții (administratori) acestei societăți despre care se fac referiri la mulți ani după ce au dispărut din societate.

Victor Bulacu și Sterian Mihăilescu au fost înregistrați la ONRC, în 1992, primul ca președinte, al doilea – ca administrator, prin Cererea de mențiuni nr. 43852/20.101992. La 09.03.2004 și apoi la 28.05.2004 se fac două mențiuni la ONRC referitoare la cei menţionaţi mai sus, în sensul că se specifică retragerea din funcție a lor, în condiţiile în care Victor Bulacu nu mai era în funcţie din data de 18.05.1998 (şi între timp a decedat), iar Sterian Mihăilescu a mai fost pe funcţia de director economic – fapt nespecificat în ONRC –, şi nu pe cea de administrator, până în anul 2000. O altă neconcordanță este cea privind-o pe Maria Mădălina Mustață, care a fost numită pe funcția de preşedinte al consiliului de administraţie şi director general la 18.05.1998 şi i s-a reînnoit mandatul la 26.04.2004. A plecat prin demisie – cerere făcută la data de 03.01.2005 – cu începere de la 01.02.2005, şi nu prin revocare din funcţie (aşa cum este specificat la ONRC în Cererea de menţiuni nr. 207386/17052006).

Prin urmare, este necesar ca organele în drept să verifice realitatea datelor înscrise ca aporturi la capital şi a documentelor care atestă provenienţa capitalului şi apartenenţa acestuia la una dintre cele trei confederaţii, toate majorările care apar înscrise la ONRC (care este aprobarea, fundamentarea şi provenienţa lor).

„Răspândirile” de la SIND ROMÂNIA către alte societăţi ale acţionarilor s-au făcut prin încălcarea Legii nr. 31/1990

Pe de altă parte, conform statutului, patrimoniul UGSR este unitar. O întrebare de bun simț ar fi aceasta: În ce instanţă statutară, dar şi legală s-a luat hotărârea de a preda în administrare obiectivele SC SIND ROMÂNIA SRL către societăţile ai căror acţionari sunt confederaţiile acţionare şi în SC SIND ROMÂNIA SRL?

O astfel de hotărâre trebuia luată numai cu aprobarea AGA a SC SIND ROMÂNIA SRL. Chiar dacă această hotărâre există, ea este ilegală, întrucât se încalcă art. 192, pct. 2 din Legea nr. 31/1990, şi anume: „Pentru hotărârile având ca obiect modificarea actului constitutiv este necesar votul tuturor asociaţilor, în afară de cazul în care legea sau actul constitutiv prevede altfel”. Se încalcă şi prevederile art. 193, alin. 2 din aceeași lege. Un asociat nu poate exercita dreptul său de vot în deliberările adunării asociaţilor referitoare la aporturile sale în natură sau la actele juridice încheiate între ele şi societate. Această aprobare, dacă există, este oricum ilegală, întrucât, pe de o parte, SC SIND ROMÂNIA SRL nu este proprietară pe imobilele aduse în capitalul social al acesteia – proprietarul legal este UGSR –, iar, pe de altă parte, chiar dacă ar exista titluri de proprietate pe SC SIND ROMÂNIA SRL, pentru imobilele din capitalul social al acesteia, ele sunt obţinute ca urmare a unor acte întocmite în fals şi a uzului de fals în formă continuată de către confederaţiile sindicale CNSLR Frăția, Cartel Alfa, BNS şi CSDR.

O altă întrebare, a cărei rezolvare se află deja în lucru, pe masa unei instanțe a Judecătoriei Sectorului 1, este următoarea: Care sunt aprobările SC SIND ROMÂNIA SRL pe baza cărora acţionarul majoritar de la SC SIND ROMÂNIA SRL – respectiv CNSLR Frăția (care, în baza unui contract de asociere în participațiune nr. 394/01.04.2010, primea dreptul de folosinţă asupra unor imobile ale SC SIND ROMÂNIA SRL) –, subcontractează, la rândul ei, printr-un contract de management, în anul 2011, către o terţă firmă (SC Tour Mirinvest SRL, Timișoara), conducerea respectivelor sucursale ale SC SIND ROMÂNIA SRL?

Să se prezinte oficial registrul asociaţilor care trebuia ţinut prin grija administratorilor şi care trebuia să prevadă, printre altele, partea din capitalul social care revine fiecărui asociat, numărul părţilor sociale deţinute de fiecare asociat, transferul părţilor sociale sau orice altă modificare privitoare la acestea. (S-a încălcat, spre exemplu, și art. 198, pct. 1 din Legea nr. 31/1990: „Societatea trebuie să ţină un registru al asociaţilor, în care se vor înscrie, după caz, numele, prenumele, denumirea, domiciliul sau sediul fiecărui asociat, partea acestuia din capitalul social, transferul părţilor sociale sau orice altă modificare privitoare la acestea”, care se coroborează cu pct. 2, acelaşi articol, şi anume: „Administratorii răspund personal şi solidar pentru orice daună pricinuită prin nerespectarea prevederilor de la alin. 1”.)

O altă neregulă vizează situaţiile financiare ale SC SIND ROMÂNIA SRL, care nu au fost depuse după aprobarea lor de către adunarea generală a asociaţilor, în termen de 15 zile, la Registrul Comerţului, în conformitate cu Legea contabilităţii nr. 82/1991 republicată, spre a fi publicate în Monitorul Oficial al României, în conformitate cu art. 185 din Legea nr. 41/1990, pct. 4 și 5. În aceste condiții, pe ce bază s-a efectuat transmiterea părţilor sociale în anul 1997 (18 iulie), înregistrată la Registrul Comerţului la data de 09.11.1998. A existat aprobarea adunării generale a acţionarilor? – întrucât conform art. 202, pct. 1, din Legea nr. 31/1990, „părţile sociale pot fi transmise între asociaţi”, iar la acelaşi articol, pct. 2, se menţionează: „Transmiterea către persoane din afara societăţii este permisă numai dacă a fost aprobată de asociaţi reprezentând cel puţin ¾ din capitalul social” (în cazul de față, de către cei doi acţionari, adică CNSLR Frăţia şi Cartel Alfa). Hotărârea adunării asociaţilor, adoptată în condiţiile alin. 2, se depune în termen de 15 zile la Oficiul Registrului Comerţului spre a fi menţionată în registru şi publicată în Monitorul Oficial al României, partea a IV-a. Astfel, nefiind îndeplinită procedura legală de publicare ce trebuia efectuată de SC SIND ROMÂNIA SRL cu privire la transmiterea de părţi sociale, nu s-au putut face nici cererile de opoziţie de către UGSR (conform Legii nr. 31/1990) prin care să se solicite instanţei repararea prejudiciului cauzat (prin transmiterea către terţi a părţilor sociale), precum şi eventuala atragere a răspunderii civile a asociaţilor care au cedat părţile sociale. În acest caz s-au încălcat prevederile art. 202, alin. 2(3). „Transmiterea părţilor sociale va opera, în lipsa unei opoziţii termenului de opoziţie prevăzut de art. 62.  Transmiterea părţilor sociale trebuie înscrisă în Registrul Comerţului şi în registrul de asociaţi al societăţii” (se încalcă prevederile art. 203, pct. 1, Legea nr. 31/1990, partea cu registrul de asociaţi).

La fel, în toate şedinţele de Adunare Generală a Acţionarilor, participanţii la respectivele adunări trebuiau să prezinte (şi să se afle în dosarul de şedinţă) mandate, procuri speciale, împuterniciri din partea confederaţiilor pe care le reprezentau, în care să se prevadă data adunării pentru care este emisă procura specială, împuternicirea din partea confederaţiei care emite procura specială (mandatul) pentru fiecare punct de pe ordinea de zi şi specificarea votului (pentru, împotriva sau abţinere) şi dacă se consideră necesar explicitarea acestuia (art. 125/Legea 31/1990). Chiar dacă punctele de pe ordinea de zi a adunărilor generale a acţionarilor SC SIND ROMÂNIA SRL au făcut obiectul dezbaterilor în birourile operative ale confederaţiilor, trebuie verificat dacă la dosarele adunărilor generale ale SC SIND ROMÂNIA SRL existau procuri date de confederaţii şi dacă acestea respectau hotărârile organelor de conducere ale confederaţiilor cu privire la modalităţile de abordare şi soluţionare a punctelor înscrise pe ordinea de zi a şedinţelor AGA a SC SIND ROMÂNIA SRL.

Dividendele societății au fost încasate fraudulos de către acționari

O altă problemă este cea a dividendelor societății. Urmare a însuşirii frauduloase a patrimoniului turistic al UGSR şi a exploatării acestuia prin SC SIND ROMÂNIA SRL, profiturile obţinute (din anul 1990 şi până în prezent) au fost în mare parte însuşite de „acţionarii” societăţii sub formă de dividende, şi nu reinvestite, cum ar fi fost legal.

Art. 272, alin. 1 din Legea nr. 31/1990 completată şi modificată prevede: „Se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 8 ani fondatorul, administratorul, directorul său reprezentantul legal al societăţii care: încasează sau plăteşte dividende, sub orice formă, din profituri fictive ori care nu puteau fi distribuite, în lipsă de situaţii financiare sau contrarii celor rezultate din aceasta”.

La art. 273 din aceeaşi Lege nr. 31/1990 se prevede că „se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani administratorul, directorul, directorul executiv sau reprezentantul legal al societăţii care: acordă împrumuturi sau avansuri asupra acţiunilor societăţii”. De exemplu, în anul 1998, Cartel Alfa acordă un împrumut CSDR în sumă de 15.000 de dolari, pentru care solicită garantarea cu 3 la sută din acţiunile deţinute în SC SIND ROMÂNIA SRL de către CSDR – art. 3 din „Protocolul de împrumut” nr. 532/03.03.1998 – activitate nespecifică şi nereglementată de legile de organizare şi funcţionare ale sindicatelor.Bogdan Hossu

Cele de mai sus sunt doar câteva dintre neregulile constatate de noi într-o documentare făcută pe baza documentelor la care am avut acces, nereguli suficiente pentru a-i trimite, pentru câțiva ani, la o casă de „odihnă” dotată obligatoriu cu gratii la geamuri și lacăte la uși, pe liderii sindicali care au jefuit cu bună știință patrimoniul UGSR.

În afara faptului că, de peste 20 de ani, cele patru confederații sindicale (CNSLR Frăția, Cartel Alfa, BNS, CSDR) care și-au însușit ilegal, fără just temei, patrimoniul UGSR, își însușesc din profitul acestei societăți și dividendele (fără a mai aminti aici diversele avantaje pe care le au din exploatarea bunurilor în discuție), asistăm în ultimii ani şi la o decapitalizare şi încercare de înstrăinare prin diverse mijloace a bunurilor din capitalul social al patrimoniul UGSR (care oricum nu le aparţinea).

Astfel, în aprilie 2010 cele patru confederaţii acţionare, prin fals!, la SC SIND ROMÂNIA SRL, hotărăsc într-o adunare generală să-şi împartă – prin contracte de asociere în participațiune cu cedarea dreptului de folosinţă –, în cotele părţi pe care le deţin în SC SIND ROMÂNIA SRL, imobilele cu destinaţie turistică ce sunt înscrise în capitalul social al societăţii. Fiecare confederaţie îşi constituie o societate (unde sunt acţionari majoritari sunt) care să folosească bunurile luate de la SC SIND ROMÂNIA SRL.

În anul următor, respectiv aprilie 2011, CNSLR Frăția, fără nicio aprobare legală de la SC SIND ROMÂNIA SRL, semnează un contract cu SC TOUR MIRINVEST SRL, Timişoara (nr. 663/20.04.2011), prin care cedează managementul SC SIND TOUR TRADING SRL (societatea înfiinţată în anul 2010 – în care CNSLR Frăția deține 95 la sută din capitalul social – pentru folosinţa imobilelor provenite din SC SIND ROMÂNIA SRL) pentru o perioadă de nouă ani, contra unei sume de 600.000 de euro/an (în condiţiile în care numai unităţile din Herculane ale SC SIND ROMÂNIA SRL dădeau un profit de circa 3 milioane de euro/an). S-au externalizat achizițiile şi se plătesc onorarii către firme din cadrul gupului MIRINVEST (inclusiv firma de avocatură). Acest din urmă caz a fost deja rezolvat de către DNA, anul trecut, prin trimiterea în fața instanței a celor responsabili, lista obiectivelor astfel înstrăinate cuprinzând vile și hoteluri, precum: Hotel Dacia – Herculane, Hotel Domogled – Herculane, Hotel Muncelul – Băile Felix, Hotel Montana – Covasna, Hotel Someşul – Sângeorz-Băi, Vilele Brădişor, Vidruţa, Complex comercial Voineasa, vile-apartament Voineasa, Vila Predeal, Vilele 1–5 Vidra – toate aparținând, desigur, UGSR.page-3 11

Este oare normal ca un grup restrâns de persoane să ia în mod abuziv patrimoniul unei organizații cu o tradiție de peste 106 ani și să nu răspundă în fața justiței pentru abuzurile și fraudele comise, iar organizația UGSR, membru fondator al Organizației Internaționale a Muncii (OIM) și singura organizație afiliată Federației Sindicale Mondiale (FSM), să fie pusă în situația de a apela la justiție pentru a fi pusă în drepturile ei legale?! Pentru o înțelegere mai exactă a mizei afacerii SIND ROMÂNIA SRL, prezentăm o listă ce cuprinde principalele informații despre activele de turism ale UGSR, însușite și administrate/înstrăinate ilegal de liderii celor patru confederații sindicale din România, exploatate apoi la maximum, dar lăsate în paragină și devastate, fără a se investi nimic în modernizarea și relansarea lor turistică.

Dan Badea

Material publicat în Ziarul Solidaritatea nr. 3

Patrimoniul sindical a fost furat de la UGSR în baza unei semnături false! (I)

Ștefan Călinescu, președinte UGSR
Ștefan Călinescu, președinte UGSR

Președintele UGSR, Ștefan Călinescu, a reușit, după 23 de ani de luptă cu mafia sindicală din România reprezentată de boierii sindicali Victor Ciorbea, Miron Mitrea, Bogdan Hossu, Marius Petcu, Minică Boajă, Baciu Iacob, Liviu Luca & Co să demonstreze pe cale legală că patrimoniul UGSR a fost jefuit de către aceștia, fiind preluat ilegal, pe baza unor documente falsificate și folosit în interes personal de personajele amintite, infractori în fapt dar, pentru că de la comiterea faptelor au trecut peste 20 de ani și a intervenit prescripția, cetățeni onorabili aflați și azi în funcții înalte din sfera sindicală sau politică.

Dovada jafului unui patrimoniu imens, format din zeci de mii de imobile și peste 5 miliarde de lei la nivelul anului 1990, ce aparțineau celor 7,5 milioane de membri ai celor 11.000 de sindicate existente în România la nivelul anului 1989, a fost făcută de Departamentul Național Anticorupție, prin procurorul Claudia Roșu, la sesizare personală a președintelui UGSR, Ștefan Călinescu.

Rezoluția procurorului anticorupție face o radiografie pertinentă a modului în care s-a produs jaful, identificând veriga slabă a construcției mafiote începute de Victor Ciorbea în 1990, azi parlamentar național-socialist-liberal-țărănist, prin intermediul luii Minică Boajă trimis la înaintare infracțională.Cum întreaga operațiune de preluare a patrimoniului UGSR s-a făcut printr-un proces verbal de predare-primire, procurorul DNA a demonstrat că acest document a fost falsificat într-un mod ordinar, prin aceea că în locul celui care trebuia să predea patrimoniul (Ștefan Călinescu – reprezentantul Comitetului Național Provizoriu de Organizare a Sindicatelor Libere din România) a semnat o persoană, un anume Ilie Porojan (personaj de poveste), care n-avea nicio calitate de reprezentare. Toate actele emise ulterior ce pleacă de la acest document fals, sunt, așadar, lovite de nulitate.

Patronii sindicali s-au dovedit astfel a fi niște infractori care, ascunși prin parlament și guvern (unul dintre ei a fost chiar prim-ministru al României!) au jefuit fără teamă averea milioanelor de pălmași din întreaga țară. Este cel mai mare furt din istoria recentă a României, depășind FNI-ul de câteva ori.

Victor Ciorbea, unul dintre autorii principali ai jafului
Victor Ciorbea, unul dintre autorii principali ai jafului

Cele trei mari confederații sindicale (CNSLR , Cartel Alfa și CSI Frăția – care avea să fuzioneze ulterior cu CNSLR), care și-au împărțit averea sindicaliștilor vor fi obligate s-o restituie cu dobânzi constituite probabil din averile foștilor, sau actualilor lideri mafioți.mitrea

Așadar, împotriva propagandei sindicaliste a boierilor sindicali, care au încercat în câteva rânduri, fără succes, să forțeze parlamentul și guvernul să-i facă proprietari pe patrimoniul preluat ilegal de la UGSR, averea sindicaliștilor va trebui să se întoarcă la matcă. Adică la UGSR.

Iată, mai jos, documente ascunse opiniei publice, acte ce demonstrează furtul uriaș comis de niște derbedei iviți din îmbulzeala decembristă: Ciorbea, Mitrea, Hossu, Petcu (singurul priponit – deocamdată), Boajă etc etc.

Marius Petcu, sau ce-a mai ramas din el
Marius Petcu, sau ce-a mai ramas din el

Prin Ziarul Solidaritatea, dar și prin această platformă de investigații, vom prezhossu 1enta toate documentele false întocmite de boierii sindicali, distrugându-le astfel, cărămidă cu cărămidă, întreaga construcție diabolică prin care au furat și exploatat ceva ce nu le-a aparținut niciodată.

În favoarea interesului public şi al adevărului istoric, publicăm aceste documente de o însemnătate deosebită pentru mişcarea sindicală internă şi internaţională, atât în ziarul Solidaritatea, cât și pe acest site. Este vorba despre mai multe  documente rezultate în urma anchetelor desfăşurate de Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie în cazul fraudării patrimoniului UGSR. 
Așadar,
Cum au început cercetările:
 
rezolutie dosar 95 P2011   000
rezolutie dosar 95 P2011   001
Prin Rezoluţia DNA din 02.05.2011 din Dosaul nr. 95/P/2011, semnată de procurorul Claudia Roşu, se arată că  ”la data de 18.04.2011 a fost înregistrată la instituţia de control plângerea formulată de numitul CĂLINESCU ŞTEFAN, preşedinte al Uniunii Generale a Sindicatelor din România, prin care acesta a solicitat efectuarea de cercetări cu privire la modalitatea de preluare a patrimoniului UGSR de către CNSLR, în anul 1990, petentul susţinând că documentul prin care s-a efectuat în fapt această operaţiune are caracter fals. La plângere au fost ataşate o serie de documente în fotocopie, în susţinerea acesteia.
Din actele premergătoare efectuate în cauză au rezultat următoarele:
La 23.01.1990 a fost înregistrată la Judecătoria sector 1 cererea de transformare a Uniunii Generale a Sindicatelor din România (UGSR) în Uniunea Federaţiei Sindicatelor Libere din România (UFSLR), al cărei organ de conducere s-a intitulat Comitetul Naţional Provizoriu de Organizare a Sindicatelor Libere din România (CNPOSL).
Ulterior, la 09.02.1990, UFSLR a solicitat a se lua act de renunţarea la cererea de dobândire a personalităţii juridice, deoarece aceasta era deja dobândită, fiind menţionată, în baza legislaţiei în vigoare, în Statutul UGSR, în art. 19. 
La 16.03.1990, prin sentinţa nr. 782, Judecătoria sector 1 a admis cererea de înscriere ca persoană juridică a Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor Libere din România (CNSLR), căreia i-a acordat personalitate juridică.
Conform art. 26 al Statului CNSLR, fondurile băneşti ale acesteia provin şi din patrimoniul Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România, dobândit de Consiliul CNSLR, ca succesor universal, prin absorbţie.
Notă: În vederea protejării patrimoniului, CNPOSL a blocat toate conturile UGSR. Deoarece sindicatele virau cotizaţiile colectate de la membrii de sindicat, CNPOSL a fost nevoit să deschidă niște subconturi.
 
UGSR solicită premierului Roman să nu divizeze patrimoniul confederaţiei
 
La 3.04.1990, CNPOSL, prin reprezentant CĂLINESCU ŞTEFAN, a adresat o solicitare domnului PETRE ROMAN, prim-ministru al Guvernului României, solicitându-se sprijinul organelor statului în procesul de organizare a sindicatelor, arătându-se, între altele, că o eventuală divizare a patrimoniului fostului CC al UGSR este de competenţa exclusivă a Congresului sindicatelor din România, precum şi că patrimoniul fostului CC al UGSR (în care nu se cuprinde şi patrimoniul organizaţiilor sindicale ş.a), totalizat la 31.12.1989, aproape 5 miliarde de lei, din care circa 4,7 mili-­ arde reprezentau disponibilităţile depozitate în conturile deschise la BNR şi BRCE. 
Adresa din 03.041990 cu apostila lui Roman (dreapta sus): ”orice alte decizii privitoateare la patrimoniul UGSR se amînă după congresul sindicatelor”
Adresa din 03.041990 cu apostila lui Roman (dreapta sus): ”orice alte decizii privitoateare la patrimoniul UGSR se amînă după congresul sindicatelor”

Prin rezoluţia din 3.04.1990, prim-ministrul a aprobat solicitarea, cu menţiunea „orice alte decizii privitoare la patrimoniul UGSR se amână după Congresul sindicatelor”.

adresa catre PR002

În perioada 28/29.06.1990 a avut loc Congresul CNSLR.
adresa catre PR003
La 04.07.1990 a fost încheiat un proces-verbal între reprezentanţii CNPOSL şi CNSLR, cu prilejul predării/primirii patrimoniului fostului CC al UGSR, inclusiv patrimoniul organizaţiilor sindicale judeţene, pe bază de documente contabile.
În calitate de reprezentant al CNPOSL a fost menţionat CĂLINESCU ŞTEFAN, coordonator, iar în calitate de reprezentant al CNSLR a fost menţionat vicepreşedintele BOAJĂ MINICĂ. 
 
 Semnătura preşedintelui UGSR a fost falsificată!
 
Prin tranzacţia generală din 7.11.1991, CNSLR, CNS CARTEL ALFA şi CSI FRĂŢIA au luat în discuţie partajarea patrimoniului sindical care a aparţinut fostului CC al UGSR, împărţind fondurile lichide şi casele de odihnă şi tratament şi ale unităţii, stabilindu-se că preluarea efectivă se va face pe bază de inventar. 
În plângerea formulată, CĂLINESCU ŞTEFAN a precizat că semnătura de pe documentul menţionat, din 04.07.1990, nu îi aparţine, fiind executată de numitul POROJAN ILIE, care nu avea calitatea de a reprezenta CNPOSL.
Documentul falsificat de la care a început jefuirea patrimoniului UGSR

 

În declaraţia dată organelor de urmărire penală, numitul POROJAN ILIE a recunoscut că semnătura de pe procesul-verbal îi aparţine, fiind executată la rugămintea numitului BOAJĂ MINICĂ (foto). De asemenea, POROJAN ILIE a precizat că la momentul semnării nu avea nicio calitate în CNPOSL, care să îi confere atribuţii de reprezentare, şi nu a avut niciun mandat scris sau verbal din partea lui CĂLINESCU ŞTEFAN.
POROJAN ILIE a arătat că a cedat rugăminţilor lui BOAJĂ MINICĂ, întrucât exista o stare de incertitudine legată de locul său de muncă, iar BOAJĂ MINICĂ era unul dintre liderii noii mişcări sindicale de după 1989.
Cu ocazia audierii, numitul BOAJĂ MINICĂ  a declarat că nu îşi aminteşte dacă conţinutul înscrisului aflat la dosar este acelaşi cu cel original, că semnătura îi aparţine, dar că nu poate preciza dacă în anul 1990 a semnat acest document sau semnătura de pe fotocopia prezentată a fost preluată de pe alt document. BOAJĂ MINICĂ a mai susţinut că preluarea patrimoniului s-a făcut în baza unor documente financiar-contabile predate de VISALON VALERIU (decedat), care avea funcţia de director în fostul UGSR. 
Având în vedere că problema care se ridică nu este aceea a unui fals material, ci a unui fals prin contrafacerea subscrierii, nu este necesară obţinerea originalului pentru expertizare. Mai mult, actul şi conţinutul acestuia au fost recunoscute ca fiind conforme cu realitatea de către semnatarul POROJAN ILIE.
Înscrisul analizat emană de la o persoană juridică de interes public, astfel cum este calificată de art. 145 C.p., în consecinţă fiind un înscris oficial, conform art. 150 C.p.
 
Se constată şi se recunoaşte săvârşirea infracţiunii de fals material
 
Din cercetările efectuate a rezultat că înscrisul intitulat „proces-verbal încheiat azi, 4.07.1990, între reprezentanţii CNPOSL şi CNSLR, cu prilejul predării-primirii patrimoniului fostului CC al UGSRare caracter fals, fiind falsificat prin contrafacerea subscrierii, respectiv prin semnarea de către o persoană fără calitate de reprezentare, POROJAN ILIE, în locul semnăturii reprezentantului CNPOSL, CĂLINESCU ŞTEFAN.
Sub aspect penal însă, se constată, în raport cu pedeapsa prevăzută de lege la data comiterii, pentru infracţiunea de fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 288 C.p., a intervenit prescripţia răspunderii penale, conform art. 22 lit. D C.p., astfel că se va dispune neînceperea urmăririi penale faţă de numitul POROJAN ILIE.
 
Făptuitorii scapă din cauza prescripţiei, dar fapta rămâne!
 
Sub aspectul infracţiunii de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, prev. de art. 215 al. 1, 2 şi 5 C.p., constând în inducerea în eroare a organelor administrative şi a băncilor în care se aflau fondurile băneşti ale CC al UGSR, la nivelul anilor 1990-1991, prin prevalarea de efectele unui document fals (astfel cum am arătat mai sus), în scopul obţinerii unor foloase materiale injuste de către CNSLR, pricinuindu-se UGSR, care avea calitatea de persoană juridică, o pagubă în cuantum de circa 5 miliarde de lei vechi (conform informării privind fondurile şi activele care constituie patrimoniul UGSR nr. 90/16.03.1990), se va dispune, de asemenea, neînceperea urmăririi penale faţă de numitul BOAJĂ MINICĂ, întrucât, în raport cu pedeapsa prevăzută de lege la data săvârşirii faptei, a intervenit prescripţia răspunderii penale, conform art. 122 lit. a C.p.
 
DNA extinde cercetările şi asupra altor lideri sindicali
Este de menţionat însă că, potrivit unei decizii de speţă (nr. 8328/15.10.2009, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia civilă şi de proprietate intelectuală, irevocabilă), „problema patrimoniului fostului UGSR nu a primit o rezolvare legislativă până la momentul actual. În lipsa cadrului legal de transfer al dreptului de proprietate asupra bunurilor care au aparţinut fostului UGSR către organizaţiile sindicale, CNSLR-FRĂŢIA nu a dobândit niciodată dreptul de proprietate asupra imobilului în litigiu”. Tot în această decizie de speţă s-a reţinut că Legea sindicatelor nr. 54/1991 nu a operat transferul dreptului de proprietate al fostului UGSR către CNSLR.
Având în vedere că în prezenta cauză se efectuează cercetări şi cu privire la săvârşirea de către PETCU MARIUS GRIGORE, HOSSU BOGDAN ş.a. a infracţiunilor  prevăzute de art. 254 C.p., raportate la art. 6 din Legea nr. 78/2000, art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000, se va dispune disjungerea cauzei şi continuarea cercetărilor sub aspectele menţionate, astfel cum au fost consemnate în cuprinsul rezoluţiei de disjungere a cercetărilor nr. 14/P/2011 din 11.04.2011.
rezolutie dosar 95 P2011   001
rezolutie dosar 95 P2011   002
rezolutie dosar 95 P2011   003
rezolutie dosar 95 P2011   004
rezolutie dosar 95 P2011   005
rezolutie dosar 95 P2011   006
rezolutie dosar 95 P2011   007
Chiar dacă participanții la falsificare au fost exoneraţi de răspundere deoarece a trecut o perioadă mai mare de timp de la comiterea infracţiunii, fapta rămâne şi demonstrează un singur lucru: patrimoniul UGSR trebuie să revină la cei de la care a fost furat!
Curând vom publica documente incendiare care demonstrează că liderii sindicali au comis falsuri în cascadă pentru a-și însuși ceva ce nu le-a aparținut niciodată: averea a peste 7 milioane de români, adunată pe parcursul unui secol.
(Va urma)


Dan Badea
Director Departament Investigații – ziarul SOLIDARITATEA

Miza mineriadei sindicale este patrimoniul de aproape două miliarde de euro al fostului UGSR (UPDATE)

relaxare sind romania

Mineriada sindicală de astăzi n-are absolut nici o legătură, în esenţa ei, cu renegocierea legii unice de salarizare sau cu alte revendicări formulate în stradă de sub basca liderilor de sindicat.

Miza protestului este una mult mai laică şi are un preţ de aproape două miliarde de euro. Este vorba despre patrimoniul fostului UGSR (Uniunea Generală a Sindicatelor din România) constituit din baze turistice şi de agrement a căror valoare nu a fost încă dezvăluită opiniei publice.

sindicalistul de casa, Nistor, numit de mine, din cauza micimii morale, "Epsilon pe doi"
sindicalistul de casa, Nistor, numit de mine, din cauza micimii morale, „Epsilon pe doi”

Dacă în cazul Alianţei Bugetarilor, miza liderilor sindicali (deci nu a sindicaliştilor rupţi în fund) era una exclusiv politică, uşor de identificat din zbieretele televizate ale lui “epsilon pe doi” (subordonatul acela nervos al cuplului Luca-Petcu , vezi foto dreapta), de această dată avem de-a face cu un melanj politico-imobiliar.

De foarte mulţi ani, rechinii imobiliari din fruntea marilor confederaţii sindicale îşi doresc să preia, în proprietate, moştenirea sindicatelor comuniste, dar până acum n-au reuşit să obţină decât dreptul de administrare al acesteia.

O fac, de ani buni, prin societatea-mamut SIND România SRL, o caracatiţă care controlează cea mai mare bază turistică din România, cu staţiuni hoteliere şi baze de agrement  situate în 17 filiale teritoriale care acoperă cele mai importante zone de interes ale României.

sind romania1

 

sind romania2

Cele patru braţe ale “caracatiţei”, adică acţionarii firmei,  sunt chiar cele patru confederaţii sindicale (facsimil stânga şi dreapta) care s-au decis astăzi să scoată 20.000 de “fraieri” în stradă şi să strige “jos guvernul”, sau “noi vrem papa!„. Este vorba despre CNSLR Fraţia, Confederaţia Naţională a Sindicatelor Cartel Alfa, Blocul Naţional Sindical (BNS) şi Confederaţia Sindicatelor Democratice din România (CSDR).

Acestea sunt confederaţiile sindicale care controlează direct, dar în proporţii diferite, SIND Romania SRL şi, coincidenţă!, tot acestea sunt confederaţiile care astăzi îi scot pe sindicalişti la iarbă verde în faţa guvernului. E drept, ar mai fi un asociat al SIND România care nu participă la proteste dar asta nu contrazice teoria mea ci, dimpotrivă o susţine. Asta deoarece acţionarul lipsă de la „jos guvernul” se numeşte Asociaţia Naţională a Caselor de Cultură ale Sindicatelor din România, dar rolul ei este de a asigura aerisirea neuronilor boşilor sindicali, adică ai lui Marius Petcu, Bogdan Hossu, Dumitru Costin şi Iacob Baciu. Deloc întâmplător, trei dintre aceşti lideri sindicali (Petcu, Costin şi Baciu) sunt şi administratori la Realitatea Media SA, maşina de propagandă diversionistă, anti-guvernamentală şi anti-Băsescu a lui Sorin Vîntu & Liviu Luca.

Veverita

Dumitru Costin
Dumitru Costin

Cum „a administra” nu este totuna cu „a stăpâni”, boşii sindicali au încercat toate căile posibile pentru de a-i convinge pe politicieni să-i împroprietărească. Şi era cât pe ce să reuşească să pună mâna pe actele de proprietate!

Numai că un proces legislativ, privind retrocedarea patrimoniului UGSR către marile confederaţii sindicale, început în urmă cu doi ani, întrerupt şi apoi reluat, a fost întrerupt din nou, cu duritate, în urmă cu două săptămâni. Prin urmare, nervii boşilor sindicali nu puteau să rămână insensibili la o astfel de provocare din partea clasei politice şi a lui Emil Boc în mod special.

Aşa că au sunat goarna mai mult pentru a dovedi că au boaşe (ceva de genul foto dreapta) decât pentru a încerca să rezolve problemele reale cu care se confruntă milioanele de sindicalişti.

Initiatori 2

Procesul legislativ de retrocedare a avut două etape. Prima dintre ele, iniţiată de senatorii Nicolea Şerban, Norica Nicolai, Doru Ioan Tărăcilă şi de Ioan Chelaru (unul dintre paravanele lui Sorin Ovidiu Vîntu), s-a clasat la sfârşitul anului trecut (foto stânga sus cu lista de susţinători).

A fost reluată însă, de alţi doi senatori, Haşotti şi Frâncu, dar nici această inniţiativă nu a avut mari şanse de reuşită.

După opinia mea, reluarea în noua legislatură a iniţiativei de retrocedare a patrimoniului fostelor sindicate, după ce iniţiatorii (doi liberali!) şi-au dat seama că ea nu va trece de parlament, a avut totuşi de la început chiar acest scop pervers, adică de a-i înfuria pe stăpânii sindicatelor şi de a-i atrage în atacul decisiv asupra guvernului din această toamnă.
respingere initiativa

A crea un orizont de aşteptare pentru recuperarea unei averi de peste două miliarde de euro doar pentru a reteza apoi, brusc, visul boşilor sindicali este o încercare diabolică de a pune la cale o revoltă de tipul celei care tocmai ni se întâmplă. Asta pentru că, aşa cum era prevăzut, după ce a fost respinsă de Senat, propunerea legislativă a fost respinsă definitiv şi de Camera deputaţilor pe 22 septembrie 2009, adică în urmă cu două săptămâni (foto dreapta).
Printre cei care s-au opus acestei uriaşe retrocedări patrimoniale, dincolo de comisia pentru buget finanţe, comisia pentru administraţie publică sau comisia juridică s-a aflat şi guvernul condus de Emil Boc (facsimil ).

refuz Boc

Şi atunci cum să nu mergi la uşa lui din Piaţa Victoriei şi să-i strigi să coboare la nivelul băştii tale de sindicalist veros?

Legea salarizării unice? Asta ce-o mai fi? – se vor fi întrebat boşii sindicali. N-au dat hotelurile, staţiunile de la munte sau de pe litoral, sutele de hectare care ni se cuvin? Ia să le aducem noi vreo 20.000 de figuranţi sub ferestre, să vedem, mai dau aviz negativ?” – pare că au gândit boşii cei mari.

pact cnslr psd2

De altfel, guvernul a aflat din vreme care e motivul real al grevelor care se pun la cale şi a imaginat, conform unor informaţii de presă, o formulă de liniştire a boşilor sindicali. Este vorba de o presupusa ordonanţă de urgenţă, aflată în stadiul de proiect, prin care „confederaţiile reprezentative la nivel naţional, semnatare ale contractului colectiv de muncă unic la nivel naţional pe anii 2007-2010, pot primi în folosinţă gratuită, pe perioada existenţei confederaţiei sindicale, imobile aflate în domeniul public sau privat al statului şi în administrarea regiilor autonome, prefecturilor, instituţiilor publice de nivel naţional, judeţean sau local şi a autorităţilor publice centrale şi/sau locale. Aceste imobile primite în folosinţă gratuită vor putea fi utilizate numai cu destinaţia de sedii” (NewsIn)

respect sindicate

Numai că o astfel de ordonanţă nu ar face decât să asigure condiţii normale de funcţionare sindicaliştilor, nu şi condiţii de lux presupuse de posibilele comisioane de zeci de milioane de euro obţinute în urma vânzării patrimoniului sindical. După cum se ştie, aşa s-a întâmplat cu sutele de locuinţe ale UGSR vândute la începutul anilor 1990 pe câteva sute de dolari, cu complicitatea liderilor de sindicat, sau cu miliardele de lei şi milioanele de dolari şi ruble convertibile moştenite atunci de sindicalişti, fonduri care s-au evaporat rapid nu se ştie unde.

Sunt convins că sindicaliştii de rând încă mai speră că liderii lor se gândesc şi la altceva decât la sutele de manipularemilioane de euro din averea UGSR. Adică la ţeluri nobile precum „creşterea salariului minim„, „renegocierea legii unitare de salarizare„, un „pact pentru noi locuri de muncă” sau alte astfel de bazaconii idealiste. Aiurea!

Evident, pe asta se va bate monedă, dar dacă le-ai putea extrage gândurile, unul câte unul, cum proceda bătrânul dascăl sindicalist (Dumbledore – foto stânga)) din Harry Potter, pun pariu că ai vedea numai hoteluri, cabane, contracte de vânzare-cumpărare, bani, croaziere în Deltă sau negocieri cu Sorin Ovidiu Vîntu.

Prin urmare, miza huiduielilor de astăzi n-are legătură cu guvernul sau…prefectura. Îmi pare rău daca în această mare zi de sărbătoare le-am dat o veste proastă celor patru eşaloane a câte cinci mii de călători cu autobuzul.

În definitiv, tradus în limbajul sclavilor lui Sorin Vîntu, cei patru boşi sindicali nu vor altceva decât…RESPECT.

©Dan Badea

UPDATE:  Într-un interviu acordat astăzi pentru Hotnews, Dumitru Costin şi-a exprimat indignarea că nimeni nu a informat opinia publică despre implicarea directă a Guvernului în respingerea iniţiativei legislative de retrocedare a patrimoniului UGSR. Liderul BNS a recunoscut implicit că nu se numără printre cititorii acestui blog, singurul loc în care găsea exact informaţia de care avea nevoie.
Pe de altă parte, conform aceluiaşi boss sindical, valoarea patrimoniului în litigiu ar fi de aproximativ două miliarde de euro, adică de cel puţin două ori mai mare decât cea estimată de noi. Iată declaraţia care ne interesează:

„Nu intamplator, exact in aceasta perioada, in care clasa politica nu are nevoie de niciun fel de reactii din partea societatii civile si in principal din zona sindicatelor, apare in presa informatia legata de un act normativ prin care confederatiile sindicale vor fi mituite primindu-si sediile. Am inteles ca exista un proiect de ordonanta, de lege, Dumnezeu stie ce e, prin care ar urma sa ni se acorde gratuit, sau in folosinta gratuita si cu dreptul de a le cumpara, spatiile in care ne desfasuram activitatea.

Insa nimeni n-a vrut sa dea informatia ca, in urma cu doua saptamani, Guvernul Romaniei s-a prezentat la Parlament, la Comisia de Industrii si Servicii a Camerei Deputatilor, pentru a cere respingerea proiectului de lege privind retrocedarea patrimoniului sindical confiscat de comunisti si ulterior de cei care au dat lovitura de stat in decembrie ’89.
Reusisem sa trecem legea prin Senat si urma sa treaca si prin Camera. Guvernul si-a impus punctul de vedere. La pachet, PSD si PDL au votat si au respins aceasta lege prin care miscarea sindicala urma sa-si primeasca inapoi bunurile pe care le-a avut, asa cum si le-au primit toti cei care au fost deposedati in mod abuziv.
(…)Un patrimoniu consistent care se apropie probabil la vreo 2 miliarde de euro, pentru ca vorbim de o multime de cladiri, de case, de hoteluri, de baze sportive”.