Mafia lui Vanghelie: Naşul Cătălin Voicu a fost invitat forţat la DNA

voicu6

Update 3 (16:09): Cătălin Voicu a declarat pentru Antena 3 că procurorii anticorupţie i-au interzis să se întâlnească cu următoarele persoane: Ion Năstase (consilie personal), Viorel Hrebenciuc, Marian Vanghelie, Dan Ioan Popescu şi Cezar Bivolaru. 
 
Update 2 (15:23 ): DNA a informat, printr-un comunicat de presă, că senatorul Cătălin Voicu este inculpat sub acuzaţia de trafic de influenţă. Acesta este acuzat că, în 2009, a pretins şi primit sume de bani de la oameni de afaceri, pentru soluţionarea favorabilă a unor cauze civile şi penale aflate pe rolul organelor judiciare. Inculpatul Voicu are interdicţie pentru 30 de zile de a părăsi localitatea. Iată, mai jos comunicatul emis de DNA:

„Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie efectuează cercetări penale faţă de inculpatul CĂTĂLIN VOICU, senator, în sarcina căruia s-au reţinut două infracţiuni de trafic de influenţă. Din Ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale întocmită de procurori a rezultat că în cursul anului 2009, inculpatul Cătălin Voicu a pretins şi primit sume de bani de la oameni de afaceri, pentru soluţionarea favorabilă a unor cauze civile şi penale aflate pe rolul organelor judiciare. Inculpatului i s-au adus la cunoştinţă acuzaţiile în conformitate cu prevederile art. 6 alin. 3 Cod de procedură penală. La data de 11 decembrie 2009, procurorii anticorupţie au dispus faţă de inculpat măsura obligării de a nu părăsi localitatea pentru o perioadă de 30 de zile. Alte detalii privind acest dosar vor fi comunicate în momentul în care desfăşurarea investigaţiilor va permite acest lucru (…)”

Update1 (14:35): Cătălin Voicu a ieşit vesel de la DNA, recunoscând că are calitatea de învinuit într-un dosar confidenţial. „Urmărirea penală este secretă” – a spus el. 

voicu5

Senatorul PSD a lăsat să se înţeleagă că acuzaţiile care i se aduc ţin şi de calitatea sa de avocat şi de cea de parlamentar, iar una dintre acuzaţii ar putea fi aceea de „trafic de influenţă”.

„Naşul” Cătălin Voicu, membru de bază al clanului Vanghelie şi adânc implicat în lumea interlopă, a fost reţinut INVITAT astăzi LA DNA. El a fost ridicat de pe stradă şi dus direct la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie fiind cercetat pentru trafic de influenţă şi dezvăluire de informaţii clasificate. „Am fost arestat din faţa casei. Eram în maşina senatorială, am fost blocat de o maşină de poliţie şi scos cu forţa. Mi s-a spus că dacă mă opun o să-mi pună cătuşele. Nu am dat nicio declaraţie procurorilor DNA, pentru că îmi aştept avocatul. Nu ştiu de ce am fost arestat, dar gândiţi-vă că în acest moment Comisia de Apărare din Senat, al cărei vicepreşedinte sunt, l-a audiat pe directorul STS, Marcel Opriş, iar noi vrem să continuăm cercetările„, a declarat Voicu, pentru NewsIn.

Viorel Hrebenciuc (foto: Mircea Restea)
Viorel Hrebenciuc (foto: Mircea Restea)

Reţinerea Invitarea sa la DNA, fără acordul Senatului, poate avea legătură cu infracţiuni ce ţin de securitatea naţională. Senator PSD şi vicepreşedinte al Comisiei de Apărare din Senat, Cătălin Voicu s-a implicat de-a lungul anilor în mai multe operaţiuni ilegale, atât de trafic de influenţă cât şi de obţinere şi plasare de informaţii în medii în care el sau cei din grupul său aveau interese financiare ori de altă natură.

La fel, după eşecul candidaturii sale la conducerea Ministerului Administraţiei şi Internelor, unde a fost propus de Vanghelie, Cătălin Voicu şi-a plasat oameni de încredere în structurile MAI, unul dintre ei fiind fostul colonel SPP Gheorghe Rizea.
col Gheorghe Rizea inspectand trupa si astepatand ordine de la NAŞU
col Gheorghe Rizea inspectand trupa si astepatand ordine de la NAŞU
Gheorghe Rizea
COL. Gheorghe Rizea

Acesta din urmă a fost plasat în funcţia de consilier al ministrului Nica, iar, apoi, a preluat conducerea Brigăzii Speciale de Intervenţie a Jandarmeriei (BSIJ), “Vlad Ţepeş”. Imediat ce a preluat şefia BSIJ, Rizea a reuşit să desfiinţeze Grupul Special de Protecţie şi Intervenţie (GSPI) din MAI, ACVILA, o echipă de elită compusă din profesionişti antrenaţi şi pregătiţi să intervină în orice condiţii şi împotriva oricărui infractor de pe teritoriul ţării. Miza desfiinţării grupului ACVILA este, pe de o parte, dorinţa lui Rizea de a prelua comanda şi controlul total al luptătorilor respectivi şi, pe de altă parte, o răzbunare mai veche faţă de fostul şef al Brigăzii de Intervenţie a Jandarmeriei, generalul Lucian Pahonţu, şeful de azi al SPP.

Alături de Rizea, Cătălin Voicu îl are alături, ca mentor şi tovarăş, pe generalul de patru stele în rezervă Dumitru Iliescu, fostul câine de pază şi protecţie al lui Ion Iliescu.

Prin intermediul pionilor plasaţi în MAI, gruparea Voicu, Vanghelie, Iliescu a fost implicată, conform informaţiilor din ultima vreme, în sustragerea de documente confidenţiale de la DGIPI, fosta doi şi un sfert.

cununia civila de la Mogosoaia

Până la primirea unui comunicat oficial de la DNA cu privire la acuzaţiile aduse lui Voicu îi invit pe cititori să se familiarizeze cu câteva informaţii referitoare la senatorul interlop. Fragmentul de mai jos face parte dintr-o serie de materiale inedite despre gruparea de tip mafiot Vanghelie-Voicu-Rizea-Iliescu aflată în coordonarea lui Hrebenciuc (vezi AICI, AICI, AICI, AICI şi AICI)  Reamintesc doar că după publicarea acelor materiale am fost ameninţat în mai multe rânduri de gorile aflate în slujba celor de mai sus, plângerea făcută de mine cu două luni în urmă, la Secţia 11 Poliţie, rămânând fără răspuns. Ultimele  ameninţări au venit cu trei zile înainte de alegeri, pe 3 decembrie, ameninţări prin care mi se mai dădeau câteva zile de linişte, urmând să fiu ridicat apoi pentru…”trafic de droguri”: „O să te luăm pentru drogurile pe care le vinzi unor copii, fătălăule” – mi-a transmis „pitecantropul” lui Rizea, alături de alte ameninţări la adresa mea şi a familiei mele. Iată însă că primul „ridicat” a fost binefăcătorul lui Rizea, senatorul Voicu…
NAŞUL Cătălin Voicu
Catalin_Voicu1

Primul şi cel mai important membru al grupării este Cătălin Voicu (foto), senator PSD, supranumit NAŞUL. Studiaţi-l cu atenţie şi observaţi privirea inteligentă care face toţi banii. Cocoaşa din creştetul capului, semn că felcerul băuse în timpul serviciului…şi mâna întinsă discret, ca într-un ritual sicilian… Omul are trei facultăţi făcute la foc automat, pentru că e şi general medaliat de Ion Iliescu. Prin isprăvile sale, personajul pare a fi o prelungire la cel mai înalt nivel al lumii interlope. A ocupat şi ocupă, nestingherit, funcţii importante în stat. Astăzi este vicepreşedinte al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Senatul României. O funcţie extrem de importantă pentru un personaj implicat în acţiuni de trafic de influenţă.

Cel mai frumos „portret” al lui Voicu l-am găsit pe blogul Sorinei Matei, unul dintre jurnaliştii acreditaţi pe politic. E un portret de interlop sadea şi merită citit cu atenţie. Traseul „profesional” al individului este fascinant. Pare a fi un tip de o inteligenţă deosebită deşi, dacă îi vezi privirea, ai jura că e logănar, adică genul acela de individ care şi-a cumparat Logan ca să mergă în uichend (sic!) să facă mici la grătar, în staţiune. E un Vanghelie cu diplomă.

În vârstă de 44 de ani, Voicu pare a fi un fel de colecţionar pervers de diplome. Dacă îi citeşti CV-ul descoperi că omul a absolvit Şcoala Militară de Ofiţeri de transmisiuni din Sibiu (1986), Facultatea de Ingineria Mediului (1997), Facultatea de Drept din cadrul Academiei de Poliţie, başca un curs postuniversitar de, atenţie!, ştiinţe poliţieneşti! Ca să pună capac la toate astea, Voicu şi-a mai tras şi o înscriere la doctorat, în 2003, că la banii lui nu mai contează.

A fost ofiţer activ până în 1997, iar apoi a intrat, oficial, în afaceri, pentru că până atunci acţionase clandestin pe acest tărâm. În perioada 1999-2001 a fost consilier la Camera Deputaţilor, iar apoi (2001-2004) consilier la Administraţia Prezidenţială. În legislatura anterioară a fost deputat PSD de Bacău, promovat şi susţinut de Hrebenciuc, iar astăzi este senator de …”logănari”, adică de Bucureşti.

Oficial, Cătălin Voicu este, pe cât de titrat, pe atât de „rupt în fund”. E sărac lipit şi, deşi are nevastă şi copii, stă în superba vilă din str. Dr Athanase Demostene.

fragment declaratie avere Voicu
fragment declaratie avere Voicu

N-are casă, chipurile, şi locuieşte cu părinţii! Când îi citeşti decalaraţia de avere lăcrimezi de compasiune faţă de un demnitar incapabil să-şi ia şi el un apartament social şi să fie stăpân pe viaţa lui. Dacă nu ştii despre o asemenea declaraţie de avere şi faci săpături, descoperi un Ali Baba cu brăcinarul doldora de arginţi, cu palate, castele şi nestemate. Poate că toate cele pe care le găseşti cu ajutorul lui Goagle sau Gulgăl, sau cum i-o mai zice Vanghelie, sunt poveşti. La fel cum ar putea fi şi informaţiile de mai jos, dacă ele nu ar proveni din nişte dosare puse la macerat.

Iată aşadar câteva elemente care conturează imaginea unui interlop de clasă, şcolit la curtea lui Mitică Iliescu a fraţilor Cămătaru şi a mardeiaşilor de cartier, dar plasat în Parlamentul României în care a reuşit o performanţa demnă de Cartea Recordurilor: în trei ani, a luat cuvântul de la tribuna Camerei Deputaţilor o treime de minut, de fapt exact …21 de secunde! Dacă mai stătea 9, vorbea un minut!. E posibil ca ăsta să fie pariul vieţii sale, pentru că mai are patru ani de efort şi poate că va reuşi să depăşească minutul de aur!

Prezint mai jos nişte informaţii adunate de „albinuţe” pe care „universitarul” tot încearcă să le găjbească de peste nouă luni, adică exact de când i-a intrat în ţeastă ideea de a pune bâta pe cocoaşa DGIPI.
Hrebenciuc-dTrafic de influenţă.
„În perioada 2005-2006, urmare cointeresării lui Viorel Hrebenciuc, Petru Andronache şi Coroiu Nicolae (foşti directori în cadrul SC ELECTRICA SA), Cătălin Voicu a sprijinit SC TECH SAFETY SA Târgu Jiu (aparţinând relaţiei sale apropiate, omul de afaceri Radu Dan Floareafoto dreapta) să introducă în stocurile SC ELECTRICA SA importante cantităţi de echipamente contrafăcute, supraevaluate şi de o calitate sub standarde specifice, prin falsificarea documentelor de provenienţă.Prin eliberarea dispoziţiilor de achiziţie a echipamentelor menţionate şi constituirea de stocuri fictive s-a creat un prejudiciu estimat la zeci de milioane de euro. Ulterior, prin intervenţiile sale, Cătălin Voicu a reuşit deturnarea cercetărilor penale pe unele aspecte colaterale, astfel încât nici administratorii SC TECH SAFETY SA şi nici conducerea din perioada respectivă a SC ELECTRICA SA să nu fie incluşi în investigaţiile declanşate”.
135307_articol
Scurgere de informaţii pentru un prim-procuror suspectat de corupţie
„În cursul lunii octombrie 2005, în urma reţinerii de către DNA, pentru luare de mită, a unor angajaţi ai Inspectoratului Poliţiei de Frontieră Giurgiu (Dumitru Safta şi Ion Marius Ştefan), Cătălin Voicu i-a furnizat lui Emil Gabriel Vucă (fost prim-procuror adjunct în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Giurgiu) informaţii privind rezultatele anchetei, atenţionându-l că cei doi au dat declaraţii din care rezulta implicarea sa în acte de corupţie. Totodată, i-a atras atenţia că procurorii DNA acţionau pentru obţinerea de autorizaţii pentru interceptarea comunicaţiilor sale, precum şi ale procurorilor Radu Rădulescu şi Aurelian Filip, suspectaţi de implicarea în acte de corupţie”.
Influenţarea pozitivă a doi „pivniceri” din CSM.

florica-bejinaru1

„În perioada martie-mai 2007 a exercitat trafic de influenţă asupra a doi membri ai CSM (vicepreşedin tele Dan Chiujdeafoto dreapta –  şi judecătorul Florica Bejenariufoto stânga), obţinând, la 03.05.2007, revocarea lui Emil Gheorghe Moţa din funcţia de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj şi asigurarea
interimatului funcţiei de către Gheorghe Focşan (cunoscut drept procuror corupt şi

apropiat mediului interlop local), care l-a asigurat că va acţiona în scopul soluţionării favorabile a dosarelor penale în care era implicat omul de afaceri Radu Dan Floarea.

C Nicolescu Dolj

De asemenea, la începutul lunii mai 2007, a acţionat pentru menţinerea în funcţie a şefului IPJ Gorj, comisar-şef Constantin Nicolescu (foto dreapta sus), care i-a promis soluţionarea favorabilă a dosarelor aceluiaşi om de afaceri”.
Trafic de influenţă pe lângă Silion şi Meleşcanu
costica silion„În februarie 2007 a exercitat acţiuni de trafic de influenţă asupra inspectorului general MELESCANU - TIMISOARAal Jandarmeriei Române, generalul Costică Silion (foto stânga), şi a ministrului Apărării, Teodor Meleşcanu (dreapta), obţinând încheierea unor contracte de furnizare produse alimentare şi echipamente de protecţie între unităţi ale jandarmeriei şi MAp şi firma SC TECH SAFETY SA. Pentru a putea participa la licitaţiile organizate în acest sens, Radu Dan Floarea, de comun acord cu responsabilii Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Gorj, a achitat către bugetul de stat datorii certe şi exigibile de 350.000 lei, restul datoriei de 2.268.000 lei fiind contestată formal în instanţă”.
„În aprilie 2007, cu sprijinul lui Teodor Meleşcanu şi al lui Ion Marcu, director general al SC TERMOELECTRICA SA Bucureşti, a facilitat societăţilor comerciale la care este acţionar Radu Dan Floarea furnizarea de echipamente de protecţie către sucursalele SC ELECTROCENTRALE SA Constanţa şi Iernut, cu practicarea unor adaosuri comerciale supraevaluate.catalin_voicu_86032300_30902300
În acelaşi mod, Cătălin Voicu  (foto dreapta, obosit tare) i-a intermediat lui Radu Dan Floarea încheierea unor contracte având ca obiect „livrarea de echipamente de protecţie către CN CĂI FERATE – CFR SA Bucureşti”, la preţuri supraevaluate (adaos comercial de 150-300%)”.
„În iunie 2007 a intervenit pe lângă factori decizionali din cadrul MIRA în vederea falsificării rezultatelor concursului din data de 07.06.2007 pentru ocuparea funcţiei de inspector şef adjunct al Inspectoratului Poliţiei Judeţene Giurgiu, obţinând ocuparea postului de către comisarul şef Ion Dragomir.
Ulterior, conducerea MIRA a decis anularea concursului şi reevaluarea dosarelor candidaţilor, constatând că Ion Dragomir nu îndeplinea condiţiile pentru participarea la concurs”.
Dan Badea

DOI SI UN SFERT este avortonul Consiliului Siguranţei Naţionale

Bătălia pentru controlul serviciului de informaţii al Ministerului Administraţiei şi Internelor (DGIPI) a fost câştigată, în mandatul lui Dan Nica, de către gruparea condusă de Vanghelie-Hrebenciuc. Nu se ştie, la această oră, câte informaţii s-au scurs de la serviciul de poliţie politică la beneficiarul bicefal de la PSD, dar urmează să aflăm pe parcursul campaniei electorale deja declanşate.

Deşi implicarea DGIPI în astfel de activităţi a fost dovedită de numeroase ori prin dezvăluiri de presă (ultimul caz de notorietate este cel al procurorului Marian Sântion, fostul şef al DGA filat de ofiţerii DGIPI), iar informaţii de la această structură s-au scurs către diferiţi şmecheri din fruntea unor ziare, structura a supravieţuit şi a trebuit să vină, iată, un vanghelie, ca să readucă în atenţie pericolul reprezentat de accesul politicienilor, controlaţi de interlopi, la informaţiile adunate de lucrătorii săi. 

Iată, mai jos, în premieră, un document care confirmă faptul că, la începutul lui ianuarie 1990, Gelu Voican Voiculescu în cârdăşie cu fostul şef al Securităţii Municipiului Bucureşti, colonelul Gheorghe Goran au plănuit înfiinţarea Consiliului Siguranţei Naţionale. 

Pentru că nu le-a ieşit refacerea vechilor structuri, fără o selecţie riguroasă a cadrelor, ei s-au mulţumit să înfinţeze o „nouă” panama informativă cu vechea echipă de la Securitatea Municipiului Bucureşti şi de la Contrainformaţiile militare. Aşa a apărut UM 0215, structură numită iniţial Direcţia de Pază a Obiectivelor Politice şi avându-l în frunte pe colonelul Viorel Tache. 

Noua unitate, înfiinţată în cadrul Ministerului de Interne, a precedat apariţia Serviciului Român de Informaţii şi a rămas până astăzi o structură paralelă şi departe de menirea dată chiar de numele ei, adică aceea de „protecţie internă”. A fost şi a rămas un instrument politic aflat, până săptămâna trecută, sub controlul mafiei lui Vanghelie.

Iată, mai jos, o scurtă descriere a „accidentului” care a făcut posibilă înfiinţarea poliţiei politice puse în slujba FSN şi a noii nomenclaturi post-decembriste.

Aşa a creat Gelu Voican Consiliul Siguranţei Naţionale, urmaşul temutei Securităţi

La sfârşitul lui decembrie 1989, fostul Departament al Securităţii Statului (DSS) căpătase deja o nouă denumire: Consiliul Siguranţei Naţionale. Structura noului serviciu de informaţii al României era atunci, în concepţia celor care preluaseră puterea, aproximativ aceeaşi cu a fostului DSS, organigrama instituţiei suferind doar câteva modificări făcute din perspectiva controlului strict exercitat de Ministerul Apărării Naţionale. Cum se ştie deja, pe 26 decembrie 1989, prin celebrul decret al CFSN, generalul Nicolae Militaru era numit ministru al Apărării Naţionale, iar fostul DSS era trecut cu personal şi dotare în componenţa MapN. Şeful Consiliului Siguranţei Naţionale, numit pe 31 decembrie 1989, în aceeaşi zi cu arestarea fostului şef, general-colonelul Iulian Vlad, era nimeni altul decât Gelu Voican Voiculescu, viceprim-ministru al guvernului provizoriu.

GVV1_arhiva Dan Badea

Un document inedit (facsimil sus, pag.1), în posesia căruia am intrat, probează faptul că Voican intenţiona să păstreze la comanda “Siguranţei Naţionale Bucureşti” pe fostul comandant al “Securităţii Municipiului Bucureşti”, colonelul Gheorghe Goran.

Documentul este cu atât mai important cu cât, ulterior, deşi Consiliul Siguranţei Naţionale a rămas doar în faza de proiect, primul serviciu secret înfiinţat totuşi de Gelu Voican Voiculescu avea să fie compus din…subordonaţii colonelului Goran din SMB.

Este vorba despre faimoasa “Doi şi un sfert”, cea care purta indicativul UM 0215.

Infiinţată pe 1 februarie 1990, această structură de informaţii era în subordinea premierului şi controlată direct de Gelu Voican Voiculescu. Aici fuseseră preluaţi toţi lucrătorii de la SMB (236 ofiţeri) şi cea mai mare parte a celor epuraţi din Direcţia de Contrainformaţii Militare (450 ofiţeri), fără a se face, evident, nici o selecţie riguroasă cu privire la trecutul noilor cadre. Acesta este unul dintre motivele pentru care, ulterior, unitatea a fost implicată în toate marile acţiuni antidemocratice şi anticonstituţionale cunoscute sub formula de “poliţie politică”. Ele aveau să continue, constant, şi să rămână ca un stigmat definitiv, dar justificat, asupra acestei structuri.

O altă măsură importantă, luată de noul şef al Siguranţei, a fost decizia demiterii comandantului Centrului de Informaţii Externe , general locotenent Aristotel Stamatoiu, şi înlocuirea sa cu colonelul Ion Deaconescu. Cum se ştie însă, nici această decizie nu a fost dusă la capăt decât pe jumătate. Dacă Stamatoiu a fost demis şi trecut în rezervă, pe 6 ianuarie 1990, la conducerea Serviciului de Informaţii Externe, reînfiinţat oficial o lună mai târziu, a fost numit Caraman. Mihai Caraman.

Organigrama DSS_Dan Badea_Expres

Actul de naştere al Consiliului Siguranţei Naţionale mai conţine câteva propuneri care au fost apoi discutate şi cu generalul Gheorghe Logofătu din conducerea MapN, cel repartizat de generalul Nicolae Militaru (foto sus) să se ocupe de fostul DSS.

Conform unei mărturisiri pe care mi-a făcut-o generalul Militaru în 1994, adnotările de pe Organigrama fostului DSS (vezi facsimilul publicat de mine în săptămânalul EXPRES din 18-24 octombrie 1994) aparţin chiar generalului Logofătu şi ele au fost făcute în acord cu Gelu Voican Voiculescu.

Măsurile vizau soarta altor patru Direcţii din cadrul DSS: Direcţia a IV-a (Contrainformaţii Militare), Direcţia a V-a (Gardă), Direcţia a VI-a (Cercetări Penale) şi Direcţia Personal şi Învăţământ (Serviciul Independent Cadre, Învăţământ şi Organizare Mobilizare). Conform  primului Ordin creionat de noul şef al Consiliului Siguranţei Naţionale, Direcţia a IV-a urma să fie încadrată cu „ofiţeri MApN loiali revoluţiei”, cadrele Direcţiilor a V-a şi a VI-a sunt trecute în rezervă, „cu excepţia acelora care s-au dovedit a fi loiali prin misiunile îndeplinite” iar  ofiţerii trecuţi în rezervă de la „cercetări penale” urmau a fi înlocuiţi cu procurori. Interesant, aici, este faptul că unul dintre procurorii care au fost repartizaţi pentru scurt timp la această ultimă direcţie invocată (Cercetări Penale) a fost procurorul Dan Voinea, cel care avea să se ocupe apoi de Dosarele Revoluţiei.

GVV2_arhiva Dan Badea

„Ordinul nr.1 al şefului Consiliului Siguranţei Naţionale” are însă, cel puţin în varianta sa olografă, un final de
un cinism desăvârşit. Astfel, în ultimul său paragraf, Voican precizează: „ Se consideră intraţi în inactivitate, până la noi ordine” generalii Vlad Iulian, Vasile (Gheorghe) şi Bucurescu Gianu. Cinismul vine din faptul că „inactivitate” însemna, de fapt, pentru primii doi generali vizaţi „arest” (facsimil dreapta, pag 2).

Consiliul Siguranţei Naţionale nu a fost, din fericire, un proiect finalizat ca atare. În locul său aveau să apară trei noi servicii de informaţii, în următoarea ordine: Serviciul de informaţii al Ministerului de Interne („Doi şi un sfert” – 1 februarie 1990), Serviciul de Informaţii Externe (8 februarie 1990) şi Serviciul Român de Informaţii (26 martie 1990). Cum ultimele două dintre acestea aveau să se ocupe de securitatea naţională, primul a rămas exclusiv la mâna politicienilor aflaţi la guvernare, el fiind folosit în operaţiuni de poliţie politică.

Ultimul politician care a declarat în mod public faptul că a beneficiat de serviciile fostului „Doi şi un sfert”, ca poliţie politică, este Marian Vanghelie, cel care a controlat, de facto, în ultimele luni, Ministerul Administraţiei şi Internelor.

El încă mai ameninţa, zilele trecute, cu nişte „înregistrări” făcute, posibil la comandă politică, de lucrătorii DGIPI, urmaşul „Doi şi un sfert”. Intrarea acestor „informaţii” în posesia lui Vanghelie a fost deja confirmată în mod public, până acum, de Viorel Hrebenciuc şi Miron Mitrea.

Dan Badea

PS: Conform unei informaţii furnizate în urmă cu câteva minute, de către un profesionist în materie, Ordinul prezentat, în premieră, pe acest blog, a fost abrogat de către generalul Nicolae Militaru (ministrul Apărării de atunci) imediat ce a luat la cunoştinţă despre emiterea lui, şi a fost însoţit de interdicţia adresată lui Voican Voiculescu de a mai avea, începând din 3 ianuarie 1990, orice implicare pe zona fostului Departament al Securităţii Statului.

Mafia lui Vanghelie: Generalul cu patru stele Dumitru Venicius Iliescu şi famiglia (III)

cununia_civila_de_la_Mogosoaia

Unul dintre capii mafiei cu epoleţi a echipei Vanghelie-Hrebenciuc este generalul cu patru stele Dumitru Venicius Iliescu, zis Maurul, zis Mitică.

Fost „câine de pază” al lui Ion Iliescu până la sfârşitul lui 1996, Mitică Iliescu este creatorul şi binefăcătorul personajelor prezentate în primele două părţi ale acestui material, Cătălin Voicu („Naşul”) şi Gheorghe Rizea („Finul”). Pe de altă parte, la rândul său, el însuşi a beneficiat de protecţia lui Ion Iliescu şi a camarilei din spatele „bătrânului edec”. Aşa se explică de ce, indiferent de acuzaţiile aduse de-a lungul timpului, a scăpat basma curată şi, mai mult, a prosperat ca un adevărat nabab. El şi, bineînţeles, apropiaţii săi (foto dreapta.

Trecutul de politruc al lui Dumitru Iliescu

Politruc de formaţie, Mitică Iliescu are un trecut de invidiat. Ascensiunea lui post-decembristă ridică mari semne de întrebare cu privire la meritele deosebite pe care le are în consolidarea şi controlul asupra noii mafii politico-financiare.

Dumitru Iliescu zis Mitica
Dumitru Iliescu zis Mitica

Născut pe 18 august 1956, în Greci-Mehedinţi, Mitică Iliescu s-a orientat după absolvirea şcolii militare de ofiţeri şi, ca tânăr locotenent, a devenit secretar UTC la liceul militar Dimitrie Cantemir (1978-1980), iar apoi secretar de partid (1980-1982). Ulterior îl regăsim, pentru cinci ani, instructor UTC la Consiliul Politic Superior al Armatei, controlat de Ilie Ceauşescu (foto dreapta). Absolvă, în 1989 facultatea politico-militară din cadrul Academiei Militare şi este numit instructor cu probleme de propagandă PCR la Regimentul 2 Mecanizat, funcţie în care rămâne până în ianuarie 1990.


„Câine de pază” cu merite deosebite la Cotroceni

După implicarea sa în reprimarea demonstraţiilor anticomuniste de la Intercontinental, din noaptea de 21 decembrie 1989, când a fost acuzat că ar fi ordonat blindatelor să treacă peste revolutionarii din spatele baricadei dintre Inter şi Dunărea, căpitanul Mitică Iliescu (foto stânga) s-a orientat din nou. A doua zi, pe 22 decembrie dimineaţa, el participă împreună cu maiorul Gheorghe Carp, un alt personaj de tristă amintire, la dispozitivul de la Scala. Ulterior, împreună cu alţi câţiva colegi politruci, printre care şi locotenentul Gabriel Naghi dar şi plutonierul Răduţac, Mitică s-a „lipit” rapid de Ion Iliescu pe care l-a transportat cu un TAB la MApN, apoi la Televiziunea Română şi apoi peste tot pe unde a fost nevoie.

Din acea zi el a devenit paznicul lui Ion Iliescu şi a fost numit şeful Subunităţii de Pază şi Protocol, apoi şeful Unităţii Speciale de Pază şi Protocol transformate, ulterior, în Serviciul de Protecţie şi Pază (SPP). Rămâne în fruntea SPP până în noiembrie 1996 când demisionează şi trece la dispoziţia Ministerului de Interne. După ce preia, mai întâi, funcţia de locţiitor al comandantului trupelor de jandarmi, el este numit, de ministrul Gavril Dejeu, comandantul Brigăzii16 Jandarmi din Bacău, fieful lui…Viorel Hrebenciuc. Rămâne în funcţie până în februarie 1997, după care trece în rezervă şi intră în afaceri.

Făt Frumos cu stele pe umeri

d_iliescu_generalPentru „merite” deosebite, Dumitru Iliescu a cunoscut o ascensiune în grad nemaiîntâlnită: în şapte ani el a fost avansat de cinci ori. În decembrie 1989 era căpitan, în ianuarie 1990 maior, în iunie 1990 locotenent-colonel iar în mai 1991 colonel. O ascensiune care, pentru un ofiţer al armatei române, se realizează în 15 ani. Mai departe, pe 1 decembrie 1994, Mitică Iliescu devine general de brigadă, avansat de preşedintele Iliescu.

În noiembrie 1996, înainte de a părăsi corabia de la Cotroceni, Ion Iliescu îi mai dă o stea generalului Mitică devenit, astfel, general de divizie cu două stele. Şi asta n-avea să fie suficient. În 2002, după ce Mitică Iliescu îşi crease o importantă reţea de afaceri, preşedintele Ion Iliescu îl readuce în funcţia de consilier în cadrul Departamentului de Securitate Naţională alături de…Cătălin Voicu, tovarăşul său de afaceri, cel pe care l-a crescut şi promovat în SPP. În 2003, Mitică Iliescu este avansat, din nou, la gradul de general de corp de armată (trei stele), iar în octombrie 2004 la gradul de general de armată (4 stele), cel mai înalt grad militar acordat pe timp de pac.

Afacerile lui Mitică, dezvăluite de presă

antalia 2

Presa a semnalat, de-a lungul anilor,  implicarea directă a generalului Mitică de la Cotroceni în diverse afaceri dubioase, de la tipografia din subsolul Casei Poporului, la traficul cu combustibili pe relaţia Iugoslavia, sau la protecţia unor reţele mafiote. El a beneficiat, ca orice nomenclaturist al noii puteri, de un superb apartament de 7 camere situat în str. Aurel Vlaicu nr.42-46, fiind vecin cu generalul Carp, Dijmărescu, Stolojan, Isărescu, Baltazar, Talpeş etc. Iată, spre exemplu, ce consemna Valerian Stan, şeful departamentului de Control al Guvernului, în 1997.

Iliescu Dumitru – şeful Serviciului Pază şi Protocol: la 01.01.1990 locuia împreună cu soţia şi 2 copii într-un apartament de 4 camere situat în str. 13 Septembrie, într-o locuinţă obţinută în baza aprobării Ministerului Apărării Naţionale; Garnizoana Bucureşti comunică dlui Dumitru Iliescu, la 23.01.1990, că i s-a repartizat un apartament cu 4 camere în B-dul Victoria Socialismului; la 23.11.1990, Secretariatul General al Preşedinţiei României comunică dlui Iliescu că i s-a aprobat atribuirea unui apartament cu 7 camere, 150 mp suprafaţă locuibilă, situat în imobilul din str.Aurel Vlaicu nr. 42-46, inclusiv garaj (iniţial acest apartament a avut aceeaşi destinaţie cu cel al dlui Dijmărescu Eugen); în adresa nr.429/19.12.1990, Unitatea Specială a Serviciului de Pază şi Protocol a menţionat că dl. Iliescu îndeplineşte şi funcţia de secretar de stat şi, ca atare, beneficiază de 2 camere în plus, menţiune contrară prevederilor art.6 din Legea nr.5/1973, care îi dădea dreptul la o singură cameră în plus; la data repartizării apartamentului situat în imobilul din str.Aurel Vlaicu nr. 42-46, dl. Iliescu nu era angajat al Ministerului Apărării Naţionale şi, în consecinţă, nu apare justificată şi legală decizia acestui minister de a-i atribui o locuinţă cu 7 camere din fondul locativ de stat.

Generalul Mitică a rămas, evident, proprietarul apartamentului respectiv. Dealtfel, toate semnalele trase de presă cu privire la anumite afaceri dubioase ale lui Dumitru Iliescu au fost muşamalizate sau trecute cu vederea. Inclusiv acuzaţiile privind implicarea în represiunea din decembrie 1989. Iată mai jos , ca exemplu, un extras dintr-un cotidian central cu privire la câteva suspiciuni exprimate în mod public.

Sub comanda lui Dumitru Iliescu, SPP se transforma neoficial intr-un serviciu de informatii al Cotrocenilor. Apoi, ca si celelalte servicii secrete din tara, institutia sa devine un paravan al afacerilor dubioase, care se tin lant;
tipografia de doua milioane de dolari, instalata in Casa Poporului, la subsolul corpului B-3, care depasea cu mult nevoile reale ale SPP. In fapt la aceasta tipografie se tipareau, cu bani negri, necontabilizati, afisele electorale ale PDSR. Ancheta demarata de Parchet si Curtea de Conturi a fost musamalizata de autoritati;
– autor al scandalului cumpararii de arme marca UZI si JERICHO, de la furnizori din Israel;
– a dirijat achizitionarea de autoturisme Opel Vectra, Frontera si Omega, pentru Presedintie, de la o firma-dealer, a caror directori erau fosti ofiteri de Securitate, desi alte firme au prezentat oferte mult mai atractive din punct de vedere financiar;
– cat a fost sef al SPP a fost acuzat de intreaga presa de complicitate cu mafia tiganeasca din Strehaia si de implicare in marile afaceri ilegale cu alcool si produse petroliere. Ofiteri SPP au fost surprinsi chiar facand trafic cu uraniu la Snagov, intregul scandal fiind scos la lumina de UM 0215;

– avansarile in grad pe orice alte criterii decat cele profesionale au fost mereu o preocupare aparte a generalului Iliescu. Inclusiv amanta sa, plutonier la bucataria SPP, a trecut de la cazan si polonic, direct la cabinetul directorului SPP, ca sefa de protocol;
(…)
– Dumitru Iliescu a coordonat operatiunea de tiparire si lipire a afiselor electorale tiparite de Adrian Costea in strainatate. Ofiterii SPP au asigurat aducerea afiselor din Franta, prin vama romaneasca, fara plata taxelor vamale;

– detine o imensa vila pe malul lacului Mogosoaia, pentru a carei amplasare si construire a fost ajutat de primarul Dan Claudiu Tanasescu, cel mai vestit traficant al PDSR de terenuri rezidentiale, a caror matrapazlacuri au fost retinute pe larg de Departamentului de Control al Guvernului, insa la Parchet, dosarul penal a fost musamalizat.


Dumitru Iliescu, şeful Serviciului secret al PDSR

Eu însumi am dezvăluit în „Evenimentul Zilei” , din 10 mai 2000, implicarea lui Mitică Iliescu în celebra afacere Costea şi în înfiinţarea, cu ajutorul foştilor ofiţeri SPP dar şi ai altor structuri, a serviciului secret al PDSR. Ascunsă în spatele unor firme de protecţie şi pază, conduse de Dumitru Iliescu şi oamenii săi de încredere, noua structură de informaţii a primit, la înfiinţare, 300.000 de dolari numai de la Adrian Costea. Astfel, în 1997, generalul Iliescu a înfiinţat două firme de „pază şi protecţie”.

voicu tuguiat

Prima , Grupul Internaţional de Pază şi Protecţie (GIPP) SRL avea capitalul social de 300 milioane lei şi  următorii asociaţi: Dumitru Iliescu – 25%, Tiron Cristiana– 13,34%, Dăscălescu Ştefan – 11,67%, Dumitraşcu Mihail – 11,67%,  Cristina Antonela Avram – 10%, Floarea Neagu – 10%, Mircea Răduţac – 10%, Fulga Dinu – 8,32%. Sediul firmei GIPP era pe str. Ankara nr.2.

Dacă generalul rezervist Iliescu apărea ca asociat în această societate, un alt general SPP era administrator. Este vorba de Gheorghe Arădăvoaice care, din 10 ianuarie1997, apare ca vicepreşedinte GIPP. Alături de el, printre administratori se mai aflau: Victor Buzdugan, Romulus Paul, Gheorghe Tiron şi „Naşul” Catalin Voicu. Obiectul de activitate declarat al GIPP era „activităţi de investigaţie şi protecţie a bunurilor şi persoanelor”.

antalia1

Cea de-a doua societate înfiinţată tot atunci, posibil din aceiaşi bani ai lui Costea, a fost Agenţia Internaţională de Protecţie şi Pază 2000 SRL (AIPP). De-abia aici lucrurile intrau pe făgaşul obişnuit deoarece, ca asociat al generalului Iliescu, apărea un alt general rezervist, de data asta din Serviciul de Informaţii Externe, Dumitru Ciobanu. Acesta a lucrat până în 1989 în cadrul CIE pentru UM 0195 (contraspionaj extern) condusă de generalul Ioan Moţ. A fost şeful Serviciului Europa de Nord (Marea Britanie, Suedia, Danemarca, Norvegia şi Finlanda) din cadrul Diviziei Europa (UM 0199). În SIE, a ajuns şef al Diviziei Contrainformaţii (CI) Externe. Dumitru Ciobanu, promovat şi el în câţiva ani de la maior la  general, a fost trecut în rezervă ca urmare a unui scandal în care a fost implicat şi adjunctul şefului SIE de atunci (Ioan Talpes), generalul Silinescu. Dupa trecerea în rezervă, Ciobanu a intrat, evident, în afaceri de anvergură.

Afacerea Mogoşoaia

Recent, Dumitru Iliescu a fost reclamat la Parchet de către Romsilva pentru că ar fi ocupat, prin abuz, o mare suprafaţă de teren din Mogoşoaia. Iată ce a consemnat, pe această temă, cotidianul Ziua:

„Este vorba despre o suprafata totala de circa 21,5 hectare, constituite din 1,5 ha preluate cu titlu de revolutionar, 10 ha cumparate de la o persoana fizica si alte 10 ha transferate pe teritoriul comunei Mogosoaia, din comuna mehedinteana Greci. Un hectar ii revine in acelasi mod tatalui generalului de patru stele, Venicius. Primarul comunei Mogosoaia, Paul Precup, s-a referit si la „unele inadvertente” sesizate intre ceea ce scria pe autorizatiile de constructie, respectiv 500 metri patrati, cat apar pe declaratia de impozitare, imobiliara, si ceea ce exista de fapt acolo, mentionand ca „proprietarul a fost amendat”. Mai multi localnici au declarat ca proprietatea generalului a fost inconjurata cu bariere si cai de acces interzise, pentru a-i opri pe ziaristi si pe curiosii care l-ar fi putut deranja”.

Afaceri la zi ale famigliei Iliescu

antalia4Generalul Dumitru Iliescu nu mai este direct implicat în acţionariatul niciunei firmedin România. Asta nu este însă un impediment, deoarece nea Mitică are rude. Are tată, soră, nepoată, fiice şi prieteni. Iar ei, cu toţii au firme, unele chiar cu specific de…pază şi protecţie.

Deşi pare incredibil, generalul şi-a instruit neamurile într-ale protecţiei, pentru că altfel nu se explică de ce sora, nepoata, sau chiar fiica sa au investit în astfel de afaceri.

Tatăl Venicius

Să-i dăm însă cezarului ce e al lui şi să începem cu bătrânul Venicius, tatăl generalului Iliescu, un venerabil domn de 82 de ani care figurează la ONRC drept acţionar în două firme: Romtabac Trading SRL (comert cu ridicata al băturilor) şi Mineral Waters Grup SRL.

venicius firme

Prima firmă are sediul în Craiova, iar cea de-a doua în Mogoşoaia, pe strada Rozelor nr. 4B. Ambele firme sunt, deocamdată inactive, prima fiind în insolvenţă, iar cea de-a doua în întrerupere temporară de activitate.

Sora Elisabeta
Sora generalului Iliescu, Elisabeta, figurează şi ea ca administrator la două firme cu nume destul de milităros: Armia Grup S SRL şi Armia Force Grup SRL.

Iliescu Elisabeta admin

Prima dintre ele, ai cărei acţionari sunt Loredana Alina Bontea (fiica Elisabetei Iliescu) şi Daia Steluţa şi-a întrerupt temporar activitatea din 1 august a.c. Cea de-a doua, Armia Force Group, care are ca domeniu de activitate „consultanţă pentru afaceri şi management” (celebra acoperire pentru orice tip de activitate bazată pe intervenţii de orice natură, influenţă, relaţii etc) are şi ea aceeaşi situaţi: activitate suspectată.

Nepoata Alina Bontea şi soţul acesteia, Vlad

Fiica Elisabetei Iliescu, deci nepoata lui Mitică, are nu mai puţin de şase societăţi în care figurează ca acţionar. Prima dintre ele, Agenţia Română de Securitate SRL este deja celebră datorită scandalului provocat la sediul acesteia de către SPP-iştii Gheorghe Rizea şi Ciprian Sora, trimişi să-l cuminţească forţat pe Gheorghe Tiron, unul dintre manageri. Că nepoata Alina nu era decât un paravan pentru unchiul Mitică Iliescu, asta rezultă din plângerea lui Gheorghe Tiron dată la Poliţie în 2002. Tiron este unul dintre foştii administratori de la firma GIPP înfiinţată în 1997 cu banii lui Adrian Costea.

Iată fragmente din declaraţia sa dată la Secţia 1 Poliţie, preluate din presa vremii, cu menţiunea că doi dintre cei „trei bărbaţi” care au condus ostilităţile au fost identificaţi ulterior şi sunt lucrătorii de atunci ai SPP Gheorghe Rizea şi Ciprian Sora.

Gheorghe Rizea (cel cu cutitul) la antrenament
Gheorghe Rizea (cel cu cutitul) la antrenament
col Gh. Rizea inspectandu-si subordonatii
col Gh. Rizea inspectandu-si subordonatii

 

„Am fost administrator la SC Agentia Romana de Securitate SRL – J 40/7167/1999, de la infiintarea societatii si pana in data de 28 octombrie 2002, cand mi-a fost adusa la cunostinta revocarea din aceasta functie de catre asociatul societatii Bontea Alina Loredana (n.red.- nepoata gen. Dumitru Iliescu, consilier prezidential). Dupa data de 05.11.2002 am inceput sa pun la dispozitia asociatului actele contabile. Anterior am pus la dispozitia asociatului documentele originale ale societatii: certificat unic de inregistrare, contract de societate, modificari la Registrul Comertului, autorizatia societatii, autorizatia de detinere de armament etc. Ulterior au inceput sa apara divergente intre mine si noul asociat – Bontea Alina Loredana – nepoata generalului Dumitru Iliescu si doamna Elena Iliescu, care a fost imputernicita cu semnatura in banca in numele societatii si doamna Elisabeta Iliescu – sora domnului general, care nu are nici o functie sau imputernicire pentru societate. Am fost acuzat ca am administrat prost societatea, fapt ce s-a soldat cu un control din partea Garzii Financiare Centrale, care a intocmit o nota de constatare. Ulterior mi s-a adus la cunostiinta ca doresc sa faca (asociatul prin rudele sale) o expertiza contabila privind starea financiar-contabila a societatii pana in momentul cat am fost administrator. Cat timp am fost la sediu le-am pus la dispozitie acte ale societatii pentru efectuarea expertizei. Cateva zile am lipsit de la sediul societatii si astazi cand am venit la sediu mi s-au intamplat urmatoarele:

Stochita Dumitru
Stochita Dumitru

– astazi, 22.11.2002, in jurul orelor 14.15 – 14.30 ma aflam la sediu si au intrat in holul cladirii Elena Iliescu, Elisabeta Iliescu, Vlad Bontea (sotul asociatului), Stochita Dumitru (fiul Elisabetei Iliescu – foto dreapta), Carmen Preda (fina Elenei Iliescu) si cu inca trei barbati solizi.

Femeile au inceput sa strige sa le dau actele, iar conducatorul barbatilor mi-a pus in vedere ca-mi acorda cinci minute, din care a trecut unul, ca sa le dau actele. Au intrat in biroul in care eram si au inceput sa-mi ia actele din dulap, fara discernamant, la gramada, impreuna cu alte documente care se aflau acolo, documente care apartin SC Arcadia International SRL unde sunt asociat unic.

In acest timp se aflau in birou si domnii Gheorghe Dinca si Simion Vasile. Conducatorul barbatilor a inceput sa ma ameninte cu bataia, cu distrugerea, pe mine si familia mea, copiii mei si tot neamul meu. M-a tras de geaca intr-o camera alaturata, a inchis usa si printre usoare lovituri la cap si gat (era de fata si Elena Iliescu) a repetat amenintarile mentionate. Arat ca in acele momente mi-a fost foarte teama in ceea ce priveste integritatea mea personala si arat ca si in acest moment siguranta mea, cat si a familiei mele o consider nesigura, cunoscand foarte bine cine se afla in spatele acestor actiuni de control si actiuni de forta – generalul Dumitru Iliescu, consilier prezidential. Corneliu Petrescu, care se afla in sediu si pe care, de asemenea, l-au amenintat, a chemat Politia. La sosirea reprezentantilor Politiei Sectiei 1 cei trei s-au retras (doi priveau permanent pe geam) si chiar la solicitarea expresa a politistilor au refuzat sa se legitimeze, fapt ce a dus la evacuarea celor trei barbati de catre politisti spre a fi identificati. Tot in momentele cand erau in biroul in care ma aflam, politistii s-au simtit jigniti de refuzul obraznic al conducatorului barbatilor de a se legitima, conducatorul acestora cerea protectie la telefon si chiar a inmanat telefonul lui mobil unui domn de la Politie pentru a vorbi cu cineva „inalt” care il protejeaza. Nu stiu daca cei trei barbati au fost legitimati sau nu, cert este ca erau acolo (…) dupa care am plecat la Sectia 1 Politie pentru a depune prezenta plangere”

Ana Imobiliare

Celelalte societăţi în care figurează ca acţionar Alina Bontea sunt Digital Top Consulting SRL (Alina Bontea -95%, Cristian Dan Preda – 5%), Anne S Company SRL (Alina Bontea 5%, Vlad Bontea 95%), Armia Grup S SRL , Ana Imobiliare SRL (Joiţoiu Iliescu Ana Maria – 95%, Alina Bontea – 5%) şi Lider Mega Construct SRL (Joiţoiu Iliescu Ana Maria-50%, Alina Bontea – 50%). Soţul Alinei mai are şi el, în plus, două societăţi, Master Top Protection SRL şi Universal Clean SRL.

Fiica Ana-Maria

Dumitru Iliescu şi-a transmis, cum spuneam, talentele sale de „paznic” şi fiicei sala, Ana-Maria. Aceasta  figurează ca acţionar unic la Agenţia de Pază Arcadia SRL, o societate al cărei obiect de activitate este acelaşi cu al SPP, adică „activităţi de protecţie şi gardă„. Firma este administrată însă de o altă societate, Digital Top Consulting SRL reprezentată, ca administrator, de nepoata Alina Loredana Bontea. Sediul Agenţiei este într-un imobil din Bucureşti sector 3, str Jean Steriadi nr.40.

BMW

O altă societate care aparţine tot fiicei Ana-Maria (95%) este Ana Imobiliare SRL, cu sediul în Mogoşoaia, strada Rozelor nr. 4B etaj1. Firma este administrată tot de nepoata Alina, care deţine şi ea 5% din capitalul social. O a treia societate, deţinută tot împreună cu Alina Bontea, este Lider Mega Construct SRL.

Am lăsat pentru final o imagine care spune multe despre relaţiile de rudenie dintre membrii clanului Vanghelie-Hrebenciuc, asezonaţi  cu Dumitru Iliescu şi Cătălin Voicu. Imaginea a fost surprinsă, deloc întâmplător, că tot vorbim de mafia cu epoleţi, în faţa Cercul Militar Naţional. Iat-o:

NAŞUL Voicu şi finii
NAŞUL Voicu şi finii

PS. Le multumesc foarte mult, pentru sustinere si solidaritate, cititorilor acestui blog, colegilor de „front” Niku_elektriku, Florin BudescuFocusBlog , NapocaNews şi, evident, luptătorilor de cursă lungă de pe site-ul Semper Fidelis, inclusiv „semperist-ului profesionist”.

©Dan Badea

Mafia lui Vanghelie: Finul Gheorghe Rizea, şeful mascaţilor, pe mână cu interlopii (II) – UPDATE

383076_234745173260295_1247740419_n

Un al doilea membru important al clanului Vanghelie, cu subordonare şi legături vechi în lumea interlopă, este chiar şeful “mascaţilor” din România, colonelul Gheorghe Rizea.

Numirea acestuia în fruntea Brigăzii Speciale de Intervenţie a Jandarmeriei (BSIJ), “Vlad Ţepeş”, este, astfel, una dintre cele mai flagrante dovezi că interlopii controlează deja un sector extrem de important din Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI). De ce? Pentru că orice intervenţie împotriva vreunui interlop sau a vreunui clan din lumea interlopă va fi cunoscută, de regulă şi cu 24 de ore înainte, de către Rizea, deci de către Naşul Voicu şi, mai departe, de către Marian Vanghelie&Co.

Gheorghe Rizea
Gheorghe Rizea

 

Există astfel riscul ca interlopii, care cotizează unde trebuie, să nu fie niciodată găsiţi acasă de către mascaţi, indiferent ce şi câte crime au comis. Iată de ce inconştienţa unor politicieni corupţi pune în pericol, în cel mai înalt grad, siguranţa şi securitatea cetăţeanului român.

Deşi informaţiile privind trecutul lui Gheorghe Rizea sunt, la liber, atât în presă cât şi în blogosferă, doar interesele de tip mafiot care guvernează MAI au făcut ca acest personaj să ocupe o atât de importantă poziţie în Jandarmeria română. Responsabil de această numire este nimeni altul decât proaspătul revocat din fruntea MAI, Dan Nica.

luptator ACVILA, in decor
luptator ACVILA, in decor

Imediat ce a preluat şefia BSIJ, Rizea a reuşit să desfiinţeze Grupul Special de Protecţie şi Intervenţie (GSPI) din MAI, ACVILA, o echipă de elită compusă din profesionişti antrenaţi şi pregătiţi să intervină în orice condiţii şi împotriva oricărui infractor de pe teritoriul ţării (foto dreapta – luptător în aşteptarea ordinului de intervenţie). Miza desfiinţării grupului ACVILA este, pe de o parte, dorinţa lui Rizea de a prelua comanda şi controlul total al luptătorilor respectivi şi, pe de altă parte, o răzbunare mai veche faţă de fostul şef al Brigăzii de Intervenţie a Jandarmeriei, generalul Lucian Pahonţu, şeful de azi al SPP.

Cine şi al cui este Gheorghe Rizea?

col Gh. Rizea inspectandu-si subordonatii
col Gh. Rizea inspectandu-si subordonatii

Gheorghe Rizea (foto sus, stânga) este, înainte de toate, finul mafiotului Cătălin Voicu – Naşul. Am prezentat, în prima parte a acestui material, câteva informaţii despre acest Voicu, un „logănar” universitar ajuns azi senator în Parlamentul României şi vicepreşedinte al comisiei de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Rizea recunoaşte, oricând, că îi e dator pe viaţă Naşului Voicu:

 

Gh Rizea pe câmpul de luptă, aşteptând ordinul mafiotului Voicu
Gh Rizea pe câmpul de luptă, aşteptând ordinul mafiotului Voicu

„Este naşul meu şi aş merge pentru el şi în Iad dacă mi-ar cere, pentru că ştiu că m-ar aduce înapoi. El m-a mai adus înapoi din morţi de două ori”

O descriere pe cât de scurtă pe atât de sugestivă, a lui Rizea, a fost publicată pe site-ul Semper Fidelis şi sună astfel:

seful BSIJ este un sofer plutonier din MApN, transferat la SPP, racolat de mafia lui Mitica Iliescu si Catalin Voicu (al carui fin a devenit intre timp), avansat ofiter fara studii, ulterior lipindu-se de o diploma Bioterra. Nu cunoaste nici macar o limba straina, nu poate articula doua fraze coerente, dupa cum s-a putut vedea la televizor, si si-a impuscat propriul ciine care, nemaisuportind sa fie chinuit, si-a castrat stapinul„. (adică l-a lăsat fără coaie!)

Tare, nu? Dacă un singur rând de mai sus este adevărat, atunci individul nu are ce să caute într-o funcţie de o asemenea importanţă. Asta într-o ţară normală, nu într-una în care structurile mafiote controlează politicul, sau agramatul Vanghelie controlează până şi Ministerul Învăţământului.

Originar din Costeşti-Argeş, Gheorghe Rizea devenea în 1990 şofer MApN, după ce a absolvit Şcoala de Subofiţeri şi Maiştri Militari de Tancuri Auto din Piteşti. Iată cum descriu colegii săi, refugiaţi pe Semper Fidelis, primii ani ai ascensiunii lui Rizea:

„În acelaşi an (1990) este facut pachet si expediat, prin detasare, la USPP (actualul SPP), obtinind la prima sa apreciere de serviciu calificativul BUN. In mica structura de mercenari de atunci si-a gasit repede jucarii pe masura cerebelului sau, reusind in mai putin de un an sa fie impuscat accidental in git, in poligonul de tragere, de catre un coleg pe care se apucase sa-l trozneasca. In 1992 este transferat la SPP (meapenistii rasuflind usurati ca au scapat de el) si in 1994 este avansat la gradul de plutonier. Este perioada in care talentele sale de bataus si recuperator sint observate de conducere si colegi. Cine conducea la acea vreme SPP? Mitica Iliescu. Corect, Dumitru Venicius Iliescu (foto stânga). Cine mai misuna (mai precis se rostogolea) colegial prin institutie? Catalin Voicu!”

Ulterior, Gheorghe Rizea devine aghiotantul lui Nicu Anghel, noul şef al SPP. La Cotroceni se schimba garda, venise Emil Constantinescu, iar şmecherii din subordinea lui Dumitru Iliescu trec în economia de piaţă, le recuperări, trafic de informaţii, pază şi protecţie etc etc. Cătălin Voicu trece, astfel, în rezervă, iar Rizea este tras „pe linie moartă”. În 1999, Naşul şi Finul termină în tandem Facultatea de Drept din cadrul Univeristăţii Bioterra. Devenit intelectual, Gheorghe Rizea trece rapid la metehne specifice mafiei ţigăneşti: recuperări, şantaje, ameninţări, loviri, tentativă de omor şi alte grozăvii. Au existat, la acea vreme, mai multe plângeri penale înaintate atât de colegi de-ai lui din SPP, cât şi de asociaţi în firme cu membri ai reţelei de tip mafiot în care era angrenat ofiţerul. Cazurile sunt deja de notorietate.

Iată, ca mostră, un fragment din declaraţia lui Cornel Donişan, un fost maior SPP care a fost stâlcit în bătaie şi torturat de Gheorghe Rizea şi Ciprian Sora, celebrul luptător de K1.

Gheorghe Rizea, la antrenament, pozându-se in ninja, după ce un câine l-a lăsat fără ouă
Gheorghe Rizea, la antrenament, pozându-se in ninja, după ce un câine l-a lăsat fără ouă

 

Maiorul Donişan s-a adresat organelor de cercetare penală acuzându-i pe cei doi mardeiaşi că au acţionat la ordinul generalilor Dumitru Iliescu (la acea dată consilier prezidenţial al lui Ion Iliescu) şi Dumitru Ciobanu, fost şef al contrainformaţiilor din SIE.

„Ghemuit de durere de la coastele rupte, aproape fara cunostinta, am fost sugrumat cu antebratele pana aproape mi-am pierdut rasuflarea. Am fost amenintat cu moartea, cu distrugerea. Ciprian Sora (foto stânga) a scos un cutit din buzunar si m-a amenintat ca ma omoara. M-am aparat de cutit ridicand mana stanga, moment in care am fost taiat la mana. Din cap imi curgea sange, nu credeam ca voi supravietui bataii si le-am spus ca voi face tot ce-mi cer pentru a-i determina sa nu ma omoare. Mi-au luat ceasul si bratara si tot ce aveam in buzunare”

Ulterior, o altă victimă, Gheorghe Tiron, a depus plângere la poliţie acuzându-i pe aceeiaşi indivizi de pătrundere cu forţa în societatea pe care o administra, de ameninţări, injurii şi de sustragerea de documente de către membrii clanului Dumitru Iliescu (neamuri şi mardeiaşi, doi dintre cei din urmă fiind Gheorghe Rizea şi Ciprian Sora).

Gheorghe Rizea, sntrenandu-se cu un subordonat
Gheorghe Rizea, antrenandu-se cu un subordonat

O descriere a sistemului şi stilului de lucru al lui Gheorghe Rizea şi al acoliţilor săi o face un anume Nicolae Bara, fost director de marketing al uneia dintre firmele clanului. Nicolae Bara a adresat un memoriu, în decembrie 2005, generalului de brigadă Lucian Pahonţu, directorul SPP.

Subsemnatul Bara Ionel Nicolae, cu domiciliul in Bucuresti (…), va aduc la cunostinta urmatoarele fapte in legatura cu Rizea Gheorghe, cadru SPP :

„L-am cunoscut pe Rizea in anul 2000, cind acesta era garda de corp al doamnei Iulia Dobrin si responsabil cu securitatea fabricii Tricorelon, situata pe soseaua Trafic Greu. Un prieten al meu – Istrate Ion – originar ca si Rizea din orasul Pitesti, lucra in acelasi dispozitiv pe post de adjunct al serviciului de paza. Cu aceeasi ocazie l-am cunoscut pe Sora Ciprian, apropiat lui Rizea, care era responsabil cu pregatirea fizica a angajatilor dispozitivului de paza. In acelasi an Rizea ne-a pus in legatura pe mine si pe Istrate Ion cu Toader Florian, spunindu-ne ca acesta doreste sa infiinteze o firma privata de paza. Dupa o perioada de discutii, in anul 2001, am pus impreuna bazele firmei Grup Guard Bucuresti SA. Istrate Ion a fost “numit” de catre Rizea ca director executiv, iar concubina lui Istrate ca actionar cu 20%. Eu am ocupat functia de director marketing. Intre timp Rizea se intorsese in cadrul SPP, dar avea in continuare influenta in cadrul noii firme, dat fiind ascendentul pe care-l avea asupra lui Istrate Ion. Rizea se lauda permanet ca nasul sau de cununie este Catalin Voicu, un personaj foarte puternic la Cotroceni, ce detinea functia de consilier prezidential pe probleme de ordine publica si paza.

Datorita acestei legaturi de familie, Rizea ne-a asigurat de protectia lui in cazul unor eventuale controale ale IGP-ului si de sprijinul sau in obtinerea de contracte. Tot Rizea a conceput si realizat materialul publicitar pentru Grup Guard. In acest scop a venit la sediul nostru insotit de unul din subalternii sai din SPP, avand armament si echipament din dotarea SPP. Pentru aceste servicii, Istrate Ion ii oferea lunar diferite sume de bani. Istrate Ion m-a trimis de citeva ori la domiciliul lui Rizea pentru a-i inmana plicuri ce contineau intre 3 si 7 milioane lei vechi. In aceasta perioada Rizea Gheorghe s-a mai ocupat cu obtinerea aprobarilor necesare infiintarii firmei Anaconda Security SA, in beneficiul unui investitor pe care nu il cunosc. La realizarea materialelor publicitare pentru aceasta firma (film si pliante), Rizea a folosit de asemenea subordonati si echipament-armament din cadrul SPP. Interesul lui Rizea pentru domeniul show-business s-a mai materializat dealtfel si intr-un videoclip pentru trupa pop Candy. De asemenea, in 2002 a realizat un alt material publicitar pentru una din firmele de paza controlate de Dumitru Iliescu. Actiunea a avut loc in incinta fabricii de mobila Armob din soseaua Andronache, cu concursul intregii echipe SPP de interventie antitero aflata in subordinea sa, plus dotarea aferenta. Mentionez ca si la Tricorelon, cu ocazia inaugurarii serviciului de paza, Rizea a realizat o demonstratie de lupta in genul celor pe care le facea in cadrul SPP. La acea filmare, in prezidiul spectator a asistat alaturi de patronii fabricii si d-ul Voicu Catalin, nasul lui Rizea, figura acestuia aparand in materialul brut al filmarii. Tot in perioada “Tricorelon”, stiu ca Rizea impreuna cu unul din angajatii pazei au batut un politist care a avut nefericita idee de a controla legalitatea amplasarii dispozitivului de paza. Incidentul a fost rapid musamalizat in urma unui telefon pe care Rizea l-a dat nasului sau.

185203_130629907005156_3385125_n

Spre sfirsitul anului 2002 am depistat o serie de nereguli grave in contabilitatea firmei Grup Guard. Am cerut in repetate rinduri lui Istrate Ion si lui Toader Florian sa-mi dea lamuriri, dar acestia amanau tot timpul sedinta generala a actionarilor. La inceputul lunii februarie 2003 urma sa ma deplasez in Ungaria unde avea loc reuniunea anuala a IBSSA (International Bodyguard and Security Services Association). I-am anuntat pe Toader si Istrate ca la intoarcerea mea voi angaja un expert contabil care sa faca o evaluare externa a contabilitatii, urmind ca ilegalitatile sa fie scoase la lumina. Toader si Istrate mi-au spus ca cel mai bine ar fi ca eu sa plec din firma si sa cedez actiunile in favoarea unui nou actionar pe care urma sa-l indice Rizea. Toader mi-a explicat ca date fiind bunele sale relatii cu Rizea, cu generalul Pitulescu (care i-a cedat lui Toader nr-ul auto B-01-AAA), cu seful Politiei Capitalei – dl Tutilescu (caruia i-a renovat apartamentul din soseaua 11 iunie si biroul de la Politia Capitalei) si cu prim-procurorul adjunct al Parchetului de pe langa Tribunalul Bucuresti, Iacob Marius (care intervenea pe langa adjunctul IJP Ilfov – Haisan- la orice problema a lui Toader), orice demers de-al meu pe cale legala va fi stopat. Mi-a subliniat si faptul ca sotul contabilei Grup Guard si Grup Construct (Suciu Liliana) este ofiter de politie cu functie importanta in departamentul de imagine al IGP. In urma refuzului meu de a ceda, am fost sunat de catre Rizea care mi-a pus in vedere “sa nu fac valuri” si sa plec din firma, aducandu-mi aminte cata putere are nasul sau, cat de usor imi poate “fabrica un dosar” si cat de repede mi se pot intimpla “accidente”.

Dupa intoarcerea mea de la Budapesta, ma aflam – pe data de 13 februarie 2003 in jurul orei 20 – la restaurantul Irish Pub de la Piata Unirii in compania d-lui colonel (cred SRI) Anghel Ion. I-am povestit acestuia intreaga situatie, cerind un sfat competent. Dl Anghel l-a sunat pe Charlie (colonel SPP Gheorghe Marinescu) invitand-ul la discutie. In timpul discutiei, am fost sunat de catre Rizea care mi-a cerut sa vin la sediul firmei Grup Guard pentru a-mi “explica” ce trebuie sa fac in urmatoarele zile si in ce conditii trebuie sa parasesc firma. Stiam ce inseamna “explicatiile”, caci Rizea impreuna cu Sora Ciprian mai dadusera cu putin timp in urma niste “explicatii” de o rara violenta unui alt actionar al unei firme de paza (caz mediatizat de ziarul ZIUA in anul 2002). Atunci, dl Anghel l-a sunat de pe telefonul meu pe Rizea si s-a recomandat ca fiind avocatul meu. I-a cerut lui Rizea explicatii in legatura cu amestecul sau in problemele unei firme private, amintindu-i acestuia incompatibilitatea cu functia de ofiter SPP. L-a atentionat pe Rizea ca aceasta situatie va ajunge la urechile directorului Naghi. Rizea a inceput sa urle si sa injure, spunind intr-un limbaj colorat ca in cadrul SPP el este intangibil, ca chiar daca directorul Naghi ar afla de aceste lucruri, nu se vor lua nici un fel de masuri. Rizea a precizat ca Naghi este doar o marioneta ghidonata de Dumitru Iliescu si de nasul sau Voicu Catalin. Ne-a amenintat ca ne va pune droguri in masini si va aduce zece martori care sa confirme ca santem traficanti de droguri. A spus ca-i rupe picioarele d-lui Anghel si ca-l arunca de la fereastra daca-l prinde in biroul lui Naghi, etc. Toata aceasta discutie a fost ascultata si de Charlie. Dupa incheierea discutiei, d-ul Charlie a spus ca el este prea mic pentru a lua vreo initiativa impotriva lui Rizea si ca toti angajatii SPP stiu ca Rizea este protejat la nivel inalt de persoanele amintite. Atunci am aflat si eu ca de fapt nasul lui Rizea – Voicu Catalin – este reprezentantul SPP in CSAT. Dl colonel Anghel a sunat in acel moment la biroul directorului Naghi si a cerut secretarei acestuia o intrevedere urgenta pentru a doua zi la prima ora.

In zilele urmatoare, d-ul Anghel mi-a povestit cum a decurs intrevederea cu directorul Naghi: Anghel l-a sunat pe Rizea din biroul sefului SPP pentru ca acesta sa se convinga personal de lucrurile povestite. A urmat aceeasi discutie, aceleasi afirmatii in acelasi limbaj. Dl Naghi a spus ca-l poate da afara din SPP pe Rizea, dar ca “ar fi pacat” caci Rizea si Sora Ciprian “sant baietii nostri” si sant foarte buni luptatori. A tinut sa-si intareasca spusele aratindu-i d-lui Anghel poze cu Rizea si Sora “in actiune”. D-ul Naghi a promis atunci ca Rizea nu se va mai amesteca in afacerea Grup Guard.

Cu toate acestea, Rizea a avut in continuare mana libera in ceea ce priveste Grup Guard. La scurt timp el a facut o sedinta generala cu toti angajatii Grup Guard, anuntandu-i ca el ”il reprezinta pe cel mai puternic om din serviciile de informatii din Romania” si ca din acel moment intreaga activitate a Grup Guard va fi coordonata de el. In luna mai a anului 2003 am depus la Parchetul Buftea plangerea penala cu numarul 15391 (cu o completare in anul 2004, depusa la Parchetul de pe langa Inlata Curte de Casatie si Justitie). Au urmat doua expertize contabile care arata clar infractiunile in forma organizata savarsite de Toader si Istrate cu complicitatea unor firme din orasul Brasov controlate de cetateni din Republica Moldova (Cerpo srl, Domo Consulting srl), a directorului Sucursalei BCR Otopeni (Apopei Daniel), a unui inspector din Directia Finantelor Publice Brasov (Calaican Laurentiu – Fincont srl), etc. Am primit in continuare amenintari cu moartea, atat eu cat si familia mea (tatal meu a depus o plangere la Sectia 11 Politie in acest sens). Toader si Istrate au cumparat prin intermediul lui Rizea firma Anaconda Security SA si au preluat peste noapte toate contractele si toata dotarea Grup Guard. Desi dl Belcaru de la directia Paza si Ordine a IGP a fost sesizat in aceasta privinta, “verificarile” pe care le-a facut au trecut sub tacere realitatea. Nici sesizarile privind cazierul “curat” pe care l-a obtinut Istrate Ion prin intermediul lui Rizea nu au avut urmari. Multumita acestui cazier alb Istrate este acum actionar al Anaconda Security SA alaturi de familia sa si de fosta secretara a Grup Guard. Am sesizat aceste aspecte tuturor autoritatilor competente ale statului. Se pare insa ca nimeni nu are curajul sa ancheteze acest nucleu de criminalitate organizata cu ramificatii in zonele inalte ale puterii.

Gheorghe Rizea, la coafor
Gheorghe Rizea, la coafor

In anii care au trecut, am asteptat inlaturarea directorului Naghi si deparazitarea SPP. Schimbarea recenta la varful SPP mi-a dat curajul de a face cunoscute aceste lucruri unei conduceri preocupate cu adevarat de eficacitatea si eficienta, precum si de onoarea institutiei. Sper ca de data aceasta nevoia de dreptate, a mea si a multor altora, sa nu ramana o vorba goala. Cred ca e timpul sa se puna capat fricii pe care Naghi si protejatii sai au indus-o in interiorul si exteriorul SPP. In acest sens, intentionez sa depun la Parchetul Militar o plingere impotriva lui Rizea Gheorghe. Va pot pune oricand la dispozitie documente, pentru a va oferi o perspectiva completa asupra subiectului”.

După acest memoriu, dar şi după alte informaţii ajunse la noua conducere a SPP, cu privire la isprăvile lui Rizea, acesta a fost obligat să-şi ia tălpăşiţa. La data plecării din sistem era nici mai mult nici mai puţin decât şeful serviciului CONTRATERORISM (!!) din SPP. A înfiinţat, ulterior, în 2008, o firmă de protecţie şi pază, Black Wolf Security Consulting. În acelaşi an a devenit „consilierul” personal al celuilat cap al clanului, deputatul Viorel Hrebenciuc.

66582_394056893995788_60507057_n

La începutul lui 2009, după numirea lui Dan Nica în funcţia de ministru al Administraţiei şi Internelor, Gheorghe Rizea a fost plasat de clanul Vanghelie în funcţia de consilier al ministrului pe probleme de ordine publică. De aici,cu ajutorul unui alt general de poveste (acuzat inutil de corupţie), Costică Silion, şeful Jandarmeriei române, Rizea a preluat BSIJ.

Rizea, in operatiunea de compromitere a Unitatii de Elită ACVILA
GHEORGHE Rizea, in operatiunea de compromitere a Unitatii de Elită ACVILA

Prima măsură, cum am arătat deja, a fost să desfiinţeze grupul ACVILA, elita forţelor de intervenţie din MAI. Ca să discrediteze acest grup de profesionişti şi să justifice oarecum trecerea luptătorilor respectivi în subordinea sa, Gheorghe Rizea a făcut celebrul spectacol televizat în care a arătat naţiunii diverse materiale găsite în magazia ACVILA (schiuri, clăpar, prezervative etc etc- foto dreapta). Operaţiunea i-a reuşit de minune,el având sprijinul necondiţionat al lui Dan Nica, un individ a cărui misiune era cât pe ce să fie încununată cu succes. Noroc cu decizia de revocare.

Cioclul ACVILA (CU FES)
Cioclul ACVILA cu fes şi „breloc” in picioare, la microfon

Cât de importantă era misiunea pusă pe umerii lui Nica rezultă din luările de poziţie ale clanului Vanghelie după revocarea ministrului Administraţiei şi Internelor, susţinut la scenă deschisă de Ion Iliescu şi Adrian Năstase, adică de doi dintre cei mai importanţi protectori ai mafiei româneşti.

In finalul acestui episod prezint un scurt film documentar despre profesioniştii de la ACVILA, grup desfiinţat de gaşca Nica&Rizea&Silion&Voicu&Iliescu&Vanghelie&Co. dar de care avem atâta nevoie…

(Va urma)

UPDATE: 1.Pe site-ul Semper Fidelis a apărut astăzi, orele 15:38 următoarea veste: „Informaţie pe surse: Rizea figurează de ieri internat în spital„. S-o fi speriat de aruncarea peste bord a celor din interiorul MAI, care l-au pus acolo unde se află (Nica&Silion)? Că eu n-am spus nimic nou…Sau, mă rog, aproape nimic.
UPDATE 2. Un cititor imi semnaleaza că, în seara asta Gheorghe Rizea ar fi fost demis. Iată mesajul, postat la Comentarii: „bursa zvonurilor de seara spune ca, microbul GR fost demis…Doamne ajuta…s-a mai dus unul…felicitari Dane„. Informaţia nu e confirmată din alta sursă, deci, deocamdată e doar un zvon plăcut urechii.

©Dan Badea