Stenogramele din dosarul lui Vîntu (Update)

VÎNTU: Dacă preşedintele României „era băiat deştept, venea la supt p…, îmi sugea p… frumos, spunea sărut mâna pentru masă şi cu asta basta”  

– Se confirmă că absolut tot ce am scris pe acest blog (badeadan.blogspot.ro), referitor la manipularea practicată de sclavii lui Vîntu, din trustul de presă Realitatea-Caţavencu, este adevărat. Mafiotul s-a folosit de tonomate pentru a manipula „prostimea”. Câteva dintre aceste jigodii folosite de mafiot, din presă sau  politică, apar în stenogramele de mai jos.- 
Cine parcurge stenogramele din dosarul lui SOV înţelege de ce presa de tip mafiot, aşa cum este practicată de sclavii lui Vîntu sau Voiculescu, este o vulnerabilitate pentru securitatea naţională a României şi a fost trecută, ca atare, în Strategia Naţională de Apărare.

Mafia a reacţionat, cum era şi firesc, împotriva acestei menţiuni, mulţi aşa-zişi jurnalişti, în fapt tonomate, cântând aria mafioţilor şi amendând noua vulnerabilitate. Din păcate, presa de tip mafiot (campanii de presă la comandă, presă de şantaj etc.) controlează spaţiul public iar câtă vreme sclavii lui Vîntu şi Voiculescu vor popula mediul presei, vulnerabilitatea tinde spre ameninţare şi, mai departe, spre risc. Mafioţii au înfiinţat chiar şi un grup pentru apărarea presei de şantaj, toţi cei care au semnat  pentru constituire fiind reprezentanţii grupurilor de interese ostile României.

Interceptarea convorbirilor telefonice ale lui Sorin Ovidiu Vîntu, cercetat penal pentru favorizarea infractorului Nicolae Popa, are meritul de a dezvălui, cu materialul clientului, adevărata faţă a mafiotului.
După ce a declarat în mai  multe rånduri că el nu se amestecă în politica editorială a trustului Realitatea-Caţavencu, stenogramele convorbirilor sale cu şefii (Cătălin Popa, Sergiu Toader sau Doru Buşcu) arată contrariul. El nu numai că se amestecă în activitatea editorială, dar o controlează total.
În ultima campanie electorală, într-o discuţie cu directorul RTV, Cătălin Popa, el recunoaşte că nici chiar în scandalul FNI nu s-a mobilizat ca acum, cînd a scos „oştile regulate din cazărmi“. „Rar mi se întåmplă (…) să mă mobilizez cum m-am mobilizat de data asta“, spune Vîntu.
Toată armata lui Vîntu a avut scopul de a-l zdrobi pe Băsescu. De la suspendarea din 2007, la alegerile din decembrie 2009. „Suspendarea a fost făcută ca urmare a alianţelor pe care le-am construit eu pentru suspendare, pentru că mi-a deschis dosarul cu Banca Agricolă“ – dezvăluie patronul RTV, într-o discuţie cu şantajistul Chirieac.
Celebra casetă trucată cu Băsescu ce pare că loveşte un copil nu-i este străină lui SOV pe care nu-l interesează dacă este trucată. „E trucată şi du-te în p… mă-tii că tot nu te votez“ – citează el un ipotetic alegător care a văzut imaginile difuzate obsedant, zile întregi, de maşinăria de propagandă a lui Vîntu.
Cu mogulul nu te joci“, formulează el, pe scurt, morala fabulei cu caseta trucată, într-o discuţie cu mercenarul Sergiu Toader.
Felul în care vede el acest război cu Traian Băsescu este unul primitiv, specific omului de grotă care s-a trezit brusc şef peste un grup de presă. Iată ce spune el despre Preşedintele Romåniei: „(Dacă) era băiat deştept, venea la supt p…, îmi sugea p… frumos, spunea sărut måna pentru masă şi cu asta basta“.
Acesta este borfaşul care i-a condus, ca pe vite, ani de zile, pe Dinescu, Hurezeanu, Turcescu şi pe ceilalţi sclavi cunoscuţi şi sub denumirea de tonomate.
Trecem peste discuţiile cu nevertebratele Nistorescu, Drăgotescu sau Stelian Tănase, care raportează stăpânului orice mişcare şi ajungem la ziua alegerilor din decembrie 2009, cand Vîntu, convins că a caştigat războiul, îl felicită pe preşedintele Geoană. „Domnule preşedinte al României, sunt primul român care v-a spus astfel“ – îi trage el o limbă între fese lui Geoană, convins că a doua zi se vor pupa pe gingii.
Două ore mai încolo, o altă convorbire arată cam pe ce coclauri rătăcea mintea fostului puşcăriaş din Roman. „Îmi dai mie Ministerul de Finanţe sau ţi-l iei tu? Apărarea o iei tu sau o iau eu?“ – glumea el cu Dan Radu Ruşanu.
După alegeri, Nuşulică a început să-şi socotească dosarele penale şi să iasă cu declaraţii prin care să-şi liniştească „oamenii“. „Se aruncase pe piaţă puternic de tot că Patriciu a cumpărat Realitatea“ i se plange el lui Guşă pe 9 decembrie. „Au făcut-o că ei se gândesc că procurorii, judecătorii ăştia, sunt speriaţi de mine şi, dacă se aude că nu mai am Realitatea, o să procedeze cum procedează cu cârnăţarii pe care-i prind la schimb de valută“ – zice mogulul. Aceasta este dovada clară a faptului că, pentru el, trustul de presă este o armă de apărare sau şantaj, în funcţie de interesul de moment.
Ulterior, în martie 2010, cand Vîntu aflase că are convorbirile telefonice înregistrate, el şi-a schimbat complet discursul, afirmand că nu-l mai interesează presa decat ca business. „Dacă în timpul războiului cu Băsescu am pus şi patimă, a fost o chestie personală, acum nu mai este, acum este o chestie strictamente de afaceri“.
Convins că înregistrarea va ajunge pe masa preşedintelui, infractorul îşi pune cenuşă în cap, dar şi batista în gură. „Pe undeva, ura acelui individ (Băsescu – n.n.) este justificată de atitudinea, nu de către mine, că nu eu am dat ordinul ăsta, de atitudinea editorială a oamenilor de acolo şi de suptul p… prin batistă, pe care l-am practicat eu. Sunt de acord, e şi greşeala mea majoră“.
Metafora cu suptul prin batistă dovedeşte cat de fin intelectual este acest urmaş al lui Maiorescu, aşa cum bine îl cataloga măscăriciul naţional, Dinescu. „Cand are timp liber, SOV se joacă de-a Titu Maiorescu“ a declarat poetul portofel.
Iată, mai jos, câteva capodopere ale literaturii contemporane, adevărate fresce ale comportamentului deviant al celor mai mizerabili dintre romani.
Partenerii de discuţie ai lui SOV, din stenogramele de mai jos, sunt: Cătălin Popa, Bogdan Chirieac, Sergiu Toader, Stelian Tănase, Cornel Nistorescu, Corina Drăgotescu, Mircea Geoană, Dan Radu Ruşanu, Relu Fenechiu, Cozmin Guşă, Doru Buşcu, Dragoş Stanca.
1. Vîntu – Cătălin Popa, director Realitatea TV (29 octombrie 2009): „Dat fiind faptul că poporul ăsta s-a tâmpit de-a dreptul, prostimea asta încă ţine cu imbecilul şi trebuie să-i degajăm prostimea
Vintu_badeadan_blog.JPG

„POPA CĂTĂLIN : Am făcut un carton şi am spus că aceleaşi ONG-uri, în 2004 l-au susţinut pe candidatul Traian Băsescu.
S.O.VÂNTU : – Foarte bine, f… în gură să-i f… Deci s-au isterizat ăia.
POPA : -Mamă, sunt cu nervii pe pereţi.
S.O.VÂNTU : – Excepţional, excepţional.
POPA : -Adevărul e că e fără precedent, că toată societatea civilă, că astea sunt cele mai importante voci în momentul de faţă şi cele mai importante ONG-uri din România, şi nu au mai văzut în mandatul lui Băsescu niciodată aşa ceva. Dar ştii care este şocul?
S.O.VÂNTU : – Ă?
POPA : – Liderii celor două partide de opoziţie nu vor să facă declaraţii pe tema asta.
S.O.VÂNTU : – De ce?
POPA : – De boi. Adică răspunsul meu e clar. De boi.
S.O.VÂNTU : – Cred că fac bine, tati.
POPA : – Eu nu cred.
S.O.VÂNTU : – Dacă îmi permiţi, totuşi rărirea parlamentarilor este o chestie foarte populară printre cetăţenii imbecili ai acestei ţări.
POPA : – Da, dar nu despre asta e vorba.
S.O.VÂNTU : -Ba da, pentru că acolo este prefaudarea alegerilor. Se referă strict la referendum şi referendumul este o chestie gingaşă. Ei au ieşit deja cu declaraţii că susţin micşorarea numărului de parlamentari.
CĂTĂLIN POPA :-Da şi asta poate să spună şi acum, „Susţinem în continuare referendumul, haideţi să-l programăm între tururile de scrutin”.
S.O.VÂNTU – Da. O să mă gândesc. Să vorbesc cu MIRCEA şi cu CRIN să văd de ce nu preiau mesajul. Nu ştiu. M-a luat prin surprindere cu treaba asta.
(…)
CĂTĂLIN POPA. – Da. O să stăm să documentăm deşi mă ardeau mâinile să ieşim repede cu el, dar nu putem pentru că sunt lucruri foarte grave.
S.O.VÂNTU – Sunt grave, nu?
CĂTĂLIN POPA. – Da.
S.O.VÂNTU – Aşa tati, aşa băiatul lui tata. F… în gură să-l f… Hai că vin şi eu acasă să pun umărul (râde – n.n.).
CĂTĂLIN POPA. – (râde – n.n.). Da.
S.O.VÂNTU – Rar mi se întâmplă, fără mişto CĂTĂ, să mă mobilizez cum m-am mobilizat de data asta.
CĂTĂLIN POPA. – Da. Am simţit şi eu pe alocuri.
S.O.VÂNTU – Rar mi se întâmplă. Mi-am scos oştile regulate din cazărmi, nici măcar pe scandalul FNI nu mi-am scos armata regulat. Am lucrat numai cu ostaşii.
CĂTĂLIN POPA – (râde – n.n.).
S.O.VÂNTU – Da. De data asta… multă prostime, dat fiind faptul că poporul ăsta s-a tâmpit de-a dreptul, prostimea asta încă ţine cu imbecilul şi trebuie să-i degajăm prostimea.
CĂTĂLIN POPA. – Da.
S.O.VÂNTU – I-o degajăm f… în gură să-l f… Hai, te pup! Pa!
CĂTĂLIN POPA. – Drum bun! Pa!”

2. Vîntu – Bogdan Chirieac (24 noiembrie 2009):
„L-am suspendat pentru că mi-a deschis dosarul cu Banca Agricolă“

„CHIRIEAC BOGDAN : – Aşa e. Absolut ! Tot mă aşteptam, domnule, totuşi o mişcare… A avut pe parcursul a cinci ani, hai să spunem pe parcursul a patru ani, cu excepţia erorii grave pe care a făcut-o când a fost suspendat şi care apoi a întors-o în favoarea lui, putem să-i spunem lui Florin adevărul, nu ?
S.O.VÂNTU – Da, evident.
CHIRIEAC : – Adică dintr-un c… imens în care se afla, de era luat cu pietre, l-ai adus din nou la 75%, de necrezut, dându-i un balon de oxigen la mijlocul mandatului, ce n-a avut nimeni.
S.O.VÂNTU: – Măi şi ca să spunem până la capăt, suspendarea a fost făcută ca urmare a alianţelor pe care le-am construit eu pentru suspendare pentru că mi-a deschis dosarul cu Banca Agricolă.
CHIRIEAC : Da.
S.O.VÂNTU: – Şi am vrut să-i dau o lecţie, dar nu până la capăt.
CHIRIEAC : – Da, ştiu şi acest aspect.
S.O.VÂNTU: – Da, bătrânelule”.

3. Vîntu – Sergiu Toader (30 noiembrie 2009): „Cu mogulul nu te joci“
Despre Băsescu:Cred că cea mai mare tâmpenie care a făcut-o imbecilul ăsta este că m-a ales pe mine ţintă, încă de acum un an de zile.(Dacă) Era băiat deştept, venea la supt p…, îmi sugea p… frumos, spunea sărut mâna pentru masă şi cu asta basta„.

„S.O.VÂNTU: – De ce crezi că e atât de disperat? E disperat că ştie că pierde.
SERGIU TOADER :- Măi, dar e fantastic cum… deci incredibil… Ăsta cu caseta a jucat un rol important şi chiar dacă 44 cred că e trucată, îşi păstrează opţiunea de vot, nu?
S.O.VÎNTU: Da tati, da. Adică pe români îi doar în p…, ei s-au presetat deja.
SERGIU TOADER. – Da, am înţeles.
S.O.VÎNTU- Da măi, e trucată şi du-te în p… mă-tii că tot nu te votez. Alegătorii lui: ” Da, măi, e adevărat, i-a dat o labă şi unde dă Băsescu, creşte”, vorba imbecilului ăla de Macovei.
SERGIU TOADER. – Da, corect.
S.O.VÎNTU: – Asta e treaba. Adică eu cred că este… îţi arată toată treaba asta faptul că (înjură – n.n.) cu mogulul nu te joci.
SERGIU TOADER. – Mamă!
S.O.VÎNTU: – Cred că cea mai mare tâmpenie care a făcut-o imbecilul ăsta este că m-a ales pe mine ţintă, încă de acum un an de zile. Era băiat deştept, venea la supt p…, îmi sugea p… frumos, spunea sărut mâna pentru masă şi cu asta basta. Că loviturile mari, boul dracu’, nu cu presa i le-am dat ci cu capacitatea mea de combinaţii şi de joc.
SERGIU TOADER. – Naşpa! Acum trebuie să ne pregătim să-l omorâm pe Geoană (râde – n.n.).
S.O.VÎNTU- Dar este elementar, dragă Watson (râde – n.n.). Păi, presa trăieşte din sânge, f…, puroaie, de unde trăieşte presa?! Din fapte pozitive?! Ce dracu’! Da, dragă Sergiu”.

4. Vîntu – Stelian Tănase (4 decembrie 2009)

„STELIAN TĂNASE: Am şi eu o întrebare la tine, delicată.
SORIN OVIDIU VÎNTU: Te rog.
STELIAN TĂNASE : M-a invitat Televiziunea Română să mă duc duminică, la ora 09.00, la ei, la anunţarea rezultatelor.
SORIN OVIDIU VÎNTU: Mi se pare normal.
STELIAN TĂNASE: TVR1. Nu, problema este să nu te superi tu sau Realitatea să-mi zică…, pentru că Realitatea nu ne-a făcut nicio invitaţie, să ştii.
SORIN OVIDIU VÎNTU: Nu, dar chiar dacă ţi-ar fi făcut şi probabil că urma să-ţi facă, televiziunea publică e o chestie de prestigiu.
STELIAN TĂNASE: OK. Deci, tu eşti în temă şi nu eşti în dezacord cu ideea asta.
SORIN OVIDIU VÎNTU: Mi se pare o chestie de mare prestigiu, tot pentru Realitatea lucrezi şi acolo.
STELIAN TĂNASE: Bine. Păi am să spun să scrie acolo Realizator Realitatea.
SORIN OVIDIU VÎNTU: Tot pentru Realitatea lucrezi şi acolo, că noi ne distribuim”.

5. Vîntu – Cornel Nistorescu (4 decembrie 2009): Gaetan (sau Nastasiu) a cerut 50 000 de euro să-şi asume o declaraţie

„CORNEL NISTORESCU: Ai auzit cu povestea cu Alro care e pe site-uri acuma?
SORIN OVIDIU VÎNTU: nu am auzit.
CORNEL NISTORESCU: E poveste cu afacerile cu energie pentru… în care e băgată Elena Udrea şi cu ăştia şi cu psihologul Stolojan.
SORIN OVIDIU VÎNTU: Aşa…
CORNEL NISTORESCU: Povesteşte Nastasiu. Şi ăştia de la Realitatea o au şi nu vor s-o dea. Şi caseta este de două zile la Realitatea, cu lucruri mult mai complicate. Şi Popa a refuzat să o dea. Ţi-a spus?
SORIN OVIDIU VÎNTU: Dar nu-şi asumă…, ştiu, tati, dar nu-şi asumă, zii să-i spun, scriitorul cărţii, am uitat cum îl cheamă.
CORNEL NISTORESCU: Ba îşi asumă, cum să nu!
SORIN OVIDIU VÎNTU: Ei, dacă îţi spun că nu-şi asumă… Că m-a întrebat Cătălin. Uite, avem aşa, aşa. Şi am spus bă, dacă îşi asumă autorul cărţii interviul şi cu Nastasiu, daţi-i drumul. Dacă nu, ăştia se întorc mâine şi spun că au făcut o glumă. Şi nici unul din cei doi nu au vrut să confirme, nu au vrut să-şi asume. De-aia nu am dat pe Realitatea.
CORNEL NISTORESCU: Da, dar e imagine video cu ăla care declară chestia asta.
SORIN OVIDIU VÎNTU: Măi, tati, nu ai înţeles, am făcut o glumă, domnule, ne-am jucat între noi! Poate să apară orice. Trebuia cei doi să confirme la telefon, nici unul nu a confirmat, nu şi-a asumat, pardon. Ăla, tu îţi asumi interviul? Tu îţi asumi declaraţia? Ăsta voia 50 000 euro să-şi asume aia. Dă-te-n moaşă-ta! Nu pot să dau bani pe aşa ceva. Nu că e vorba de 50 000, dar nu pot să dau bani, că după aia încep alte poveşti”.

6. Vîntu – Corina Drăgotescu (4 decembrie)

S. O. VÎNTU: Să nu te transformi într-un agent de intoxicare al lor.
CORINA DRĂGOTESCU: Nu! Nu, nu, nu!
S. O. VÎNTU: Asta era ceea ce vroiam să te rog!
CORINA DRĂGOTESCU: Categoric nu! Categoric nu!
S. O. VÎNTU: Asta era ce…
CORINA DRĂGOTESCU: Acuma urcă operatorul cu colega de la Social, filmează tabelul să şi-l asume. Eu nu-mi asum nimic. Dacă dă imaginea, ca să vadă, mă rog, să fie…
S. O. VÎNTU: Deci, nu te transforma într-un agent! Nu te transforma într-un agent de manipulare al lor!
CORINA DRĂGOTESCU: Bine”.

Vîntu – Chirieac

S. O. VINTU: Da. Pai daca nu se face o prosie de aia majora, practic Geoana ar putea sa stea si acasa. (…)
S. O. VINTU: Nu, in sensul sa spuna ceva, sa-i scape vreo perla din aia infernala, atata tot, e singura poveste
CHIRIEAC: Da, cum a fost aia cu cota mea de guvernare.
S. O. VINTU: Da, ceva de genul asta.
CHIRIEAC: Dau din cota mea de guvernare.VINTU: Deci daca nu rosteste o prostie majora…
CHIRIEAC: Sorine, dar si daca se intampla, in corul general de b… si c…, nu se mai vede.
S. O. VÎNTU: Ma, s-ar putea sa bage, stiu eu?, nu stiu, hai sa-i omoram pe aia, minoritarii aia, hai sa-i asasinam, sa facem lagare pentru minoritaii ceilalti… Vreo prostie din asta de te doare capul. Te doare capul 20 de ani dupa aia.

 7. Vîntu – Mircea Geoană ( 6 decembrie 2009, orele 18:00): Domnule preşedinte al României, sunt primul român care v-a spus astfel. V-aş ruga totuşi să mă notaţi în catastifele istoriei.”

„SORIN OVIDIU VÎNTU: Alo!
MIRCEA GEOANĂ: Bună! Ce faci? Iartă-mă, n-am auzit telefonul, că eram într-o zonă mai proastă.
SORIN OVIDIU VÎNTU: Domnul meu, nicio problemă! Vreau să fiu primul român care vă adresează urarea de: Felicitări, domnule preşedinte al României!
MIRCEA GEOANĂ: Doamne ajută! Ce cifre ai?
SORIN OVIDIU VÎNTU: Domnule preşedinte al României, sunt primul român care v-a spus astfel. V-aş ruga totuşi să mă notaţi în catastifele istoriei.
MIRCEA GEOANĂ : Am notat. Deja sunt cu pixul în mână. (râd amândoi)”.

Vîntu – Dan Radu Ruşanu (6 decembrie 2009, orele 20.00): „Îmi dai Ministerul de Finanţe sau Apărarea”

„S.O.VÎNTU: Salut, Dane!
DRR: Salut, prietene. Dă-mi şi mie cam cum stăm pe la ora şase.
S.O.VÎNTU: Aşa. Îmi dai mie Ministerul de Finanţe sau ţi-l iei tu? Apărarea o iei tu sau o iau eu?
DRR: Eu aş vrea la Apărare, pe cuvântul meu.
S.O.VÎNTU:Auzi, eu am glumit, nu vreau absolut nimic. Da, tati, aţi câştigat”.

Vântu către Guşă: „La cât avem conferinţa de presă?“
(7 decembrie 2009)

(Discuţie legată de numărătoarea voturilor după ziua alegerilor prezidenţiale între SOV şi Cozmin Guşă.)
S.O.VÎNTU: La cât avem conferinţa de presă? ….
Cozmin: Da, cam aşa, cam peste un sfert de oră, 20 de minute maxim.
S.O.VÎNTU: Aşa. Bă, fiţi atenţi, că chestia asta nu i se bagă din burtă. Fiţi foarte atenţi la BEC.
Cozmin: Îhî.
S.O.VÎNTU: Foarte atenţi la procese-verbale, nu vă culcaţi pe o ureche.
Cozmin: Nu, n-a plecat nimeni.
S.O.VÎNTU: Că nu întâmplător i-am lăsat să-şi dea mesajele pe Realitatea, ca să vă ţin în alertă, tati!
Cozmin: Îhî.
S.O.VÎNTU: Deci, fiţi foarte atenţi. Jocul nu s-a terminat. Vorbeşte cu oamenii, nu la culcare acasă. Până dimineaţă, până când nu se bate în cuie toată povestea mi se pare normal să staţi, că ei vor sta până dimineaţă să-şi facă ciordelile.
Cozmin: Şi ei stau, şi noi stăm.
S.O.VÎNTU: O.K. Deci, se stă până dimineaţă. Te rog mult, am lăsat dezbaterile să curgă pe tema asta, tocmai ca să fiţi extrem de atenţi. Te pup, Cozmin! Pa!
Cozmin: Te pup!
 

 

Vîntu – Relu Fenechiu: 7 decembrie 2009
VINTU: Ce sa fac, ma? Busit. Busit zic. M-am trezit pe la 11 fara ceva si am vazut rezultatele si nu mi-a venit sa cred.
RELU: Pai, eu zic sa bagam picioarele in apa rece azi si vedem maine ce facem.
VINTU: Da, evident! Dar, ma, voi n-ati putut pazi de frauda? Ca a fost o frauda evidenta si precisa. Operatiune de fraudare evidenta. (…)
RELU: I-am tinut pe astia incorsetati cu mass-media, cu camere de luat vederi si cu aparate foto la fiecare si cu microfoane la fiecare sectie speciala, cu oameni in fiecare comuna care numai asta faceau vegheau la (…) La nivel central n-a existat niciun fel de coordonare serioasa, si stii asta. Dimineata l-am sunat pe Ponta si i-am zis ba, dar nu incepeti si voi sa contestati prin sectii de votare, ca nu se poate contesta numaratoarea generala daca nu ai niste elemente primare. Si nu. A zis, nu stiu ca nu s-a trezit candidatul… deci ei au lasat-o moarta, gata. E clar. Nu stiu, ti-am zis, hai sa bagam picioarele in apa rece.

Vîntu – Cozmin Guşă (9 decembrie 2009): „Dacă se aude că nu mai am Realitatea, o să procedeze cum procedează cu cârnăţarii“

„S.O. VÎNTU: Da, Cozmin.
COSMIN GUŞĂ: Ce faci, Sorinache?

S.O. VÎNTU: Te pup. Ce să fac, mă, mi-am rezolvat o parte din treburile personale, nu vezi, procese, dosare penale, interdicţii, tot felul de chestii. A trebuit să iau şi nişte măsuri urgente pe business şi de acum gata, mă…
S.O. VÎNTU: L-am sunat şi pe Mircea în seara asta, mă întâlnesc mâine cu el şi public, public, futu-i în gură să-i fut. Mi-ai văzut interviul din HotNews?
S.O. VÎNTU: asta este treaba, am vrut să liniştesc oamenii. Se aruncase pe piaţă puternic de tot că Patriciu a cumpărat realitatea, dar la maniera făcută de căcat.
Cosmin Guşă: Ştiu, ştiu, cum a mai făcut Patriciu de două ori.
S.O. VÎNTU: Şi au făcut-o că ei se gândesc că procurorii, judecătorii ăştia sunt speriaţi de mine şi, dacă se aude că nu mai am Realitatea, o să procedeze cum procedează cu cârnăţarii pe care-i prind la schimb de valută. Deci, nu Patriciu a aruncat-o de data asta. De-aia am şi fost eu în interviu, lăudându-mă cu banii mei că, de obicei, după cum bine ştii, n-o fac”.

Vîntu – Sergiu Toader: 6 martie 2010
 

„S.O. VÎNTU: Ăsta este modul de abordare corect, pe care trebuie să-l adoptăm. Ei au transformat-o iarăşi într-o cauză, dar nu e o cauză personală. Te rog să mă crezi că mie, mititelul Boc mi-e simpatic. Ai cuvântul meu de onoare, e un tiripici simpatic. Mă amuză dorinţa lui de a arăta că se bate pe burtă cu oamenii, că a făcut la viaţa lui de toate, că a băut şi palincă, a făcut şi tâmplărie, s-a dus şi cu caprele…
S. TOADER: … a condus aia, cum îi zice, fanfara…
S. O. VÎNTU: A condus şi fanfara… Mă amuză omuleţul, mi-e simpatic. Ai cuvântul meu de onoare, dacă am vreo chestie personală cu el sau cu vreunul dintre miniştrii cabinetului lui. Este o chestie, vorba americanului, just business. Dacă în locul lui Boc ar fi fost Mugur Isărescu, acelaşi tratament l-ar fi avut. Înţelegi, Sergiu?
S. TOADER: Da.
S. O. VÎNTU: La fel îl futeam pe Mugur Isărescu, fără să clipesc, cu toate că ştii ce respect am pentru acel individ. Dacă interesele mele de business ar fi cerut-o, nu stăteam pe gânduri, Isărescu caca, e rău, dacă aste mi-ar fi adus două puncte de rating. Corect sau nu e corect?
S. TOADER: E corect, da.
S. O. VÎNTU: Ăsta e jocul. Şi, neavând nimic personal, derapajele pe care le fac băieţii ăştia sunt inadmisibile.
S. TOADER: Da.
S. O. VÎNTU: Asta e tot. Băi, nu suntem în război, proştilor! Lucrăm calm, cu metodă, şi atunci e şi mai puternică treaba, tati, când lucrezi calm, cu metodă.
S. TOADER: Da, pentru că devine mult mai credibil, corect.
S. O. VÎNTU: Ştii s-o faci?
S. TOADER: Da.
S. O. VÎNTU: M-ai înţeles, bătrâne?
S. TOADER: Da.
S. O. VÎNTU: Ăsta este jocul, n-am nevoie de istericale, n-am nevoie de derapaje. Am nevoie doar de creier, eu acum lucrez strict cu creierul, nu lucrez cu patimă. Dacă în timpul războiului cu Băsescu am pus şi patimă, a fost o chestie personală, acum nu mai este, acum este o chestie strictamente de afaceri. Trebuie să am rating ca să-mi iau bani din piaţă. Punct şi nimic altceva.
S. TOADER: Corect.
S. O. VÎNTU: Că trebuie să hrănesc o armată de câteva mii de oameni, simplu ca bună ziua, nimic personal.
S. TOADER: O facem… armata aia… o să rămânem, cum se numeau, pâlcuri. O să rămânem cete şi pâlcuri.
S. O. VÎNTU: Nu, o să rămânem o structură mult mai mică, dar extrem de bine organizată şi extrem de eficientă. La ce i-a folosit lui Geoană că a avut sub curul lui toată România, aproape? Băsescu a avut o grupare mică, dar a dracului de bine organizată.
S. O. VÎNTU: Nu, acum îmi construiesc o organizaţie care să răspundă intereselor mele de business, businessul meu fiind doar media. Deci, practic, răspunde şi intereselor ei. Că nu vede drumul, să fie sănătoasă, îl văd eu şi pe ăla merg.
S. TOADER: E corect. Pentru mine e important şi ce am construit eu la comanda ta.
S. O. VÎNTU: Alo! N-ai înţeles! A fost o etapă. Eu nu-mi reproşez, băiatule, a fost o etapă.
S. TOADER: OK.
S. O. VÎNTU: A fost o etapă care a avut şi bune, şi rele. Fără discuţie! De-aia nu stau să fac o analiză pe ce a fost bun, ce a fost rău. Ştiu ce am nevoie astăzi, astăzi am nevoie de o organizaţie să răspundă comenzilor mele, ca la Audiul pe care îl am. Am dat de cheie, a pornit, am întors cheia pe stânga, s-a oprit.
S. TOADER: Absolut!
S. O. VÎNTU: De asta am nevoie.
S. TOADER: Eu, când mă întorc, să ştii că lucrurile nu pot fi… Oamenii pot fi manipulaţi. Manevraţi, cu rezultate foarte nasoale.
S. O. VÎNTU: Eu nu manipulez pe nimeni, oamenii trebuie să creadă ceea ce este: este organizaţia lui VÎNTUşi răspunde la comanda lui VÎNTU.
S. TOADER: Asta vreau să le spun.
S. O. VÎNTU: Corect.
S. TOADER: Că, altfel nu ştiu cum se construieşte.
S. O. VÎNTU: Dar nu vreau altceva, nu mă interesează, nu vreau să comunic o falsitate, adică: Băi, sunteţi liberi!
S. TOADER: Nu, nu.
S. O. VÎNTU: Nu sunteţi liberi, nene. Vă convine, lucraţi, nu vă convine, plecaţi, ce mare căcat!
S. TOADER: Exact asta vroiam să-ţi spun, când mă întorc acolo, la butoane, asta trebuie să le spun oamenilor, pentru că mi-ai cerut să fac asta, asta fac, să-mi bag p… dacă nu. Într-adevăr, dacă ai nevoie de asta, îţi garantez, o să fie o construcţie beton, foarte eficientă.
S. O. VÎNTU: Da, bătrâne, de asta am nevoie, de o construcţie foarte eficientă, să răspundă comenzilor economice la care este supusă. Nimic altceva. Asta încerc… În sfârşit, ne-am clarificat! Dar asta trebuie comunicat în clar, care vrei rămâi, care vrei, pleci. Eu nu vreau să manipulez, să prostesc pe nimeni, eu sunt foarte corect. În general, cu oamenii sunt corect.
S. O. VÎNTU: Mâine, dacă fac o înţelegere cu Băsescu, Moşule, sunt cu tine, din momentul acela am dat ordin în organizaţie şi organizaţia este cu Băsescu. Punct. Fără abateri de genul fac înţelegere cu ăla şi mă trezesc două fete cinci castele.
S. TOADER: Mhî.
S. O. VÎNTU: Nu se poate aşa ceva. Nu ştiu dacă m-ai înţeles.
S. TOADER: Ba da.
S. O. VÎNTU: Că, pe undeva, ura acelui individ este justificată de atitudinea, nu de către mine, că nu eu am dat ordinul ăsta, de atitudinea editorială a oamenilor de acolo şi de suptul p… prin batistă, pe care l-am practicat eu. Sunt de acord, e şi greşeala mea majoră.
S. TOADER: Adică ce am făcut noi naşpa?
S. O. VÎNTU: Băi, tati, noi, adică eu aveam o relaţie de non combat cu Băsescu. Războiul real a început cu Băsescu din momentul în care a apărut pe Realitatea Tv două fete cinci palate şi am început să ne luăm de Ioana Băsescu, să o f… pe aia în gură până la loc comanda, chestie care l-a deranjat pe părintele Ioanei Băsescu în mod vizibil, spunând: Păi, f… morţii mă-ti, una vorbim, başca ne înţelegem, mi-o tragi pe la spate, băi, Manea slutul şi urâtul? Eu ce p… mea ţi-am făcut să te iei de copilul meu în halul ăsta?, reacţie pe care ai fi avut-o şi tu, aş fi avut-o şi eu, când e vorba de copilul meu.
S. TOADER: Corect.
S. O. VÎNTU: Mai ales când ştiu cum mi l-a dat pe Mihaiu afară din Deltă, da?
S. TOADER: Da.
S. O. VÎNTU: Bă, aveam o relaţie bună cu el şi mă trezesc că-mi trage o muie şi-mi şi transmite ţi-am tras-o prin gură. Păi băi, p…, una ne-am înţeles, alta faci? Nu e normal ca organizaţia, în momentul în care avem interese clare, de business, nu de altă natură, că totul se reduce la business, tati, să poată funcţiona corect? Avem o înţelegere cu Băsescu, trebuie să fim capabili să o respectăm, fără să manipulăm nimic, ci pur şi simplu printr-o dispoziţie în staţie, începând de astăzi suntem tovarăşi cu Băsescu. Punct şi de la capăt, aşa se joacă jocul ăsta, că altfel te surprinzi… Azi eşti în poziţia în care toată lumea te urăşte, pentru că n-ai fost clar şi precis într-o parte sau alta. Ai mers ca pişatul boului. Am decis că luptăm împotriva lui Băsescu, toată organizaţia trebuia să lupte împotriva lui Băsescu cu toate armele.
S. O. VÎNTU: Opreşte-te. Organizaţia nu s-a comportat ca o organizaţie, cu interese clare, obiective clar asumate, pentru că nu era capabilă, nu era construită să procedeze în felul ăsta. De-aia, n-am niciun regret, s-a întâmplat, la revedere, am văzut, nu mai repet aceeaşi greşeală. Vreau o organizaţie capabilă să răspundă la comenzi în timp real şi asta construieşti tu acolo. Iar deciziile pe care le vom lua le vom lua strictamente din perspectiva businessului, nimic care să ţină cont de vreo chestie, care să ţină cont de simpatii sau de antipatii.
S. TOADER: Am înţeles.
S. O. VÎNTU: M-ai înţeles, bătrâne?
S. TOADER: Absolut”.

Vîntu – Doru Buşcu: 7 martie 2010

S. O. VÎNTU: -Bun, şi Doru, încă o chestiune, tati : să nu avem discuţii : Academia Caţavencu a devenit din momentul preluării mele, eu am lăsat-o liniştit în pace, să o las să-mi calce chiar propriile mele interese, dar in momentul în care a trecut pe finanţarea mea, Academia Caţavencu este o organizaţie patronală. Ea trebuie să răspundă intereselor patronatului. Intereselor de business ale patronatului. Acest lucru trebuie vorbit cu oamenii. Răbdare! E momentul delicat chiar în acest moment : vreau să-mi angajez o trupă de copii de 19, 20, 21 de ani, care să nu aibă niciun fel de prejudecată sau rahat la creier, oameni care înţeleg exact ce timpuri străbatem.
D. BUŞCU: – Ăştia se formează în ani, Sorin.
S. O. VÎNTU:: -Da, se formează în ani, sunt de acord cu tine, dar eu nu mai concep niciun fel de dizident în Academia Caţavencu. Academia Caţavencu, ca orice instituţie de presă din trustul meu, răspunde intereselor patronatului. Punct! De data asta am vorbit cu Sergiu, va veni, vom discuta pe faţă cu toţi oamenii. Cui îi place rămâne, cui nu-i place pleacă. S-a terminat cu glumele de genul independenţă editorială, să îmi pot face eu şmenurile.
S. O. VÎNTU: – Dar stai puţin: şocul a trecut, de-acuma eşti în organizare. Organizeaz-o, te rog frumos, ca pe o instituţie patronală. Este totuşi un business făcut pe banii mei, şi nu puţini, sunt câteva zeci de milioane de euro.
D. BUŞCU: – Instituţia patronală o organizează patronul. Eu nu mai sunt patron, eu mă ocup de conţinutul acestei publicaţii.
S. O. VÎNTU: – Tocmai de aceea, ce-ţi spun, dragul mei prieten, ea trebuie să răspundă intereselor patronatului. Punct ! Organizaţia trebuie să fie pregătită să răspunsă intereselor patronatului. Eu nu cer altceva.
S. O. VÎNTU: – Iubitul meu, hai să prezumăm că această coincidenţă este un fapt real, acest tip de fapte reale nu trebuie să se petreacă. Nu mai trebuie să se petreacă de acum. Ea trebuie să răspundă intereselor lui Sorin Ovidiu VÎNTU. Punct ! Întâmplarea fericită pentru voi face că interesele lui Sorin Ovidiu VÎNTU sunt doar interese de business. Nu mai am alte afaceri în România. Singurul meu interes de business în România este presa. Deci dacă eu spun că am un interes, înseamnă că trustul acesta de presă are acest interes. Deci orice urmă de dizidenţă să ştii că se sancţionează cu desfacerea contractului de muncă. Are toată lumea libertatea de pe lume: poate pleca când vrea dacă nu-i convine. Noi nu ţinem pe nimeni legat cu funia, cu cătuşele de scaun sau de colţul mesei. Dar nici nu mai concep de-acuma, nu mai concep un alt tip de abordare a acestui trust de presă. In totalitatea lui. Cu Sergiu am vorbit, când a venit înapoi acuma i-am spus ce tip de organizaţie vreau să producă, şi nu în şapte ani, ci în câteva săptămâni. Să discute foarte clar cu oamenii, că n-am chef să stau să negociez cu oamenii mei interesele mele. Ce, am înnebunit!
D. BUŞCU: Da, înţeleg asta, e absolut OK.
S. O. VÎNTU: – Băi, tati, normal, nu sunt un cretin, nu mă amestec pe chestiile de…dar în interiorul unei strategii editoriale nu mai mişcă nimeni. Dacă decidem, de exemplu, mâine suntem tovarăşi cu Băsescu. Păi de mâine toată lumea îl las pe Băsescu în pace. E ca exemplu. Sau mâine agresăm, criticăm cu supra de măsură, instituţia f…ut- ului din România. Toată lumea începe să înjure Instituţia f…ut-ului din România.
S. O. VÎNTU: – Nu, n-ai înţeles : ei sunt agresaţi în funcţie de interesele mele. Atât ! Eu asta încerc să-ţi spun. Că, dacă fixăm ca strategie că de mâine susţinem actele guvernului, de mâine, trustul ăsta de presă, inclusiv Academia Caţavencu, susţine actul de guvernare. Asta încerc să-ţi spun.
D. BUŞCU: – Cu condiţia ca actul de guvernare să merite să fie susţinut. Pentru că dacă…
S. O. VÎNTU: – Nu, nu m-ai înţeles : singura condiţie care este aici este decizia lui Vîntu. Asta încerc să-ţi explic, Doruleţ.
S. O. VÎNTU:: Iubitul meu amic, da, dar din momentul ăsta, eu asta încerc, din momentul ăsta, de pe 7 decembrie, deciziile mele sunt literă de lege. Iţi convin, nu-ţi convin, ai libertatea să-ţi dai demisia, să pleci acasă. Nu mai maschez nimic, nu mai manipulez nimic, nu mai negociez cu salariaţii mei.
D. BUŞCU: Un adevărat patron de presă.
S. O. VÎNTU: Da, tati, da, e un business patronal. Punct, şi cu asta, basta, am încheiat subiectul.
D. BUŞCU: Vrei să te încadrezi în statura de mogul, în definiţia de mogul.
S. O. VÎNTU: Nu, mamă, nu, mă, Doruleţ ! Dar cum să lucreze salariaţii, cărora le dau să mănânce, împotriva intereselor mele ? Asta-i noaptea minţii ! Pe banii mei ! Asta este noaptea minţii ! Ei luându-şi o şpagă de doi bani sau aranjându-şi vreun post în viitorul guvern. Nu se poate aşa ceva. Si dacă am fost cu menajamente, cu mănuşi, cu aia, cu aia, de-acuma nu mai sunt, de-acuma e pe faţă totul. Si aşa e normal în toată lumea asta. Ce, am fost eu puţin legat la ochi, dar lucrurile s-au terminat. Deci construieşte organizaţia în acest sens, bătrâne ! Nu mai există de-acuma când discutăm : Domnule. Vasile Ionescu este atacat la noi. Păi din momentul ăla, Vasile Ionescu s-a terminat cu el ! El nu mai există în paginile Academiei Caţavencu.
S. O. VÎNTU: Mă, nu ne…, dar nu sunt un cretin, nu sunt tâmpit la cap, ştiu regulile acestui joc, slava Domnului! Nu mă apuc acuma să…. Eu nu sunt Mihai Iacob să pornesc… să încep să-mi f…t duşmanii. Ce, am înnebunit?! Ceea ce îţi spun eu ţie, bătrâne, este faptul că această autorizaţie trebuie, de la tine, Academia Caţavencu, care este singura expresie în print pe care am păstrat-o, trebuie să înţeleagă că este acolo pentru două lucruri: să răspundă intereselor cetăţenilor şi în primul rând interesele patronatului. Pentru că, dacă patronatul are câştig, au şi ei servicii câştig. Dacă patronatul nu are câştig, îşi ia o şpagă măruntă astăzi şi mâine rămân fără pâine. Oamenii trebuie să ştie că ei sunt acolo angajaţi la patron. Că au şansa să fie angajaţi la un patron luminat, asta e bafta lor, dacă nu o înţeleg nici pe asta, dă-i dracului! Scuză-mi lipsa de modestie.
D. BUŞCU: Nu, am remarcat-o pe asta cu patronul minunat din urmă cu câţiva ani. E ştiută, a făcut turul organizaţiei asta. E ok, adică e…
S. O. VÎNTU: Doruleţu’, e în firescul lor povestea asta, dar nu mai vreau de acuma să-mi spui că nu ai putut să struneşti organizaţia, că nu ştii cine ce a zis, că nu ai putut să-l ţii pe ăla să nu facă scandal. Mă doare în p…ă, îl dai afară. În momentul în care unul îşi permite să încalce strategia grupului de presă Realitatea Caţavencu, ăla pleacă acasă fără niciun fel de altă dispensă, de intervenţii, de rugăminţi, de stai, domnule, că se potoleşte… mi se rupe p…a! Ăia când îşi lansează ziarul?
D. BUŞCU: Acuma ies cu el.
S. O. VÎNTU: Vezi tu, la ăştia 14 care au plecat, trebuia să le ataşezi şi un om de încredere al nostru, să fim şi noi înăuntru, acolo.
D. BUŞCU: Este, dar este şi unul de-al lor aici, îl ştiu.
S. O. VÎNTU: Da.
D. BUŞCU: Mie îmi displac chestiile astea.
S. O. VÎNTU: După cum ai văzut, nu trebuie să-ţi displacă, trebuie să fii foarte atent la chestiile astea.
D. BUŞCU: Da, eu sunt alt gen. Le-am interceptat şi corespondenţa, printr-o greşeală pe care au făcut-o ei, am pus mâna pe corespondenţa lor pe mail, adică nu a săpat cineva în mod special, dar… şi am văzut că povestea era discutată de 7-8 luni, adică era hă, hă, era o chestie pusă bine la punct. Dar în fine, nu vreau să mai aud de ei şi nici nu vreau să mai am de-a face cu ei. Deşi sunt vreo 2-3 acolo care au fost luaţi cu forţa, ştii, dintr-un entuziasm din ăsta, băieţesc, la bere şi de solidaritate soldăţească.
S. O. VÎNTU: Ăia nu mai au ce căuta înapoi, indiferent de situaţie”.

 S.O.Vîntu – Dragoş Stanca , directorul F5 – divizia new media a grupului Realitatea Caţavencu, la 8 martie 2010,ora 11.

Dragoş Stanca: Alo!
S.O. Vîntu: Te pup, Dragoş.
D. Stanca: Râdeam, că sunt pe ăla după central.
S.O. Vîntu: Ce voce melodioasă?
D. Stanca: Da.
S.O. Vîntu: Gold_FM.
D. Stanca: Vroiam să-ţi zic că vrea Bobby să se mai vadă o dată cu tine, dacă poţi.
S.O. Vîntu: Care Bobby?
D. Stanca: Bobby Voicu, ăla cu răceală (n.r. – reţeaua) socială.
S.O. Vîntu: Hai să spunem 2 şi jumătate pe Paris ar fi OK?
D. Stanca: Da, da, când vrei tu.
S.O. Vîntu: Dar pe Paris, la mine acasă, nu la birou.
D. Stanca: Bine, OK.
S.O. Vîntu: Că mai am o întâlnire acolo cu un prieten şi mă întâlnesc şi cu el.
D. Stanca: La 2 şi jumătate, da?
S.O. Vîntu: 14.30 fix.
D. Stanca: Bine. Şi, în paranteză fie spus, ca să ştii, noi avem, apropos de răceala socială românească, pe zona asta există Neogen, care e veche şi e liderul, şi noi am lansat „Toţi pentru unul” se cheamă, care acuma mi-au venit rezultatul pe luna trecută, cred că într-o lună îi batem pe Neogen că n-au…
S.O. Vîntu: Măi Dragoş Stanca…
D. Stanca: Nu, zic ca idee.
S.O. Vîntu: Ce-ai tu în cap? Rahat?
D. Stanca: Nu, că sunt de acord să mai facem, nu zic că nu e bine, doar…
S.O. Vîntu: Nu, tu mi-i trimiţi dar eu nu iau nicio decizie. Tu îmi trimiţi nişte…noi avem o strategie, am impresia că în permanenţă ignori care este, de ce mă întâlnesc eu cu labagii ăştia.
D. Stanca: N-am de ce să ignor, pentru că eu ţi-am propus asta.
S.O. Vîntu: Şi atunci? Nu, dar…Măi băiatule, n-am de gând să fac nimic nici cu Zoso, nici cu Bobby Voicu, pot să le dau o şpagă, şi cu asta, basta. Şi trec în regimentele noastre. E o tehnologie de a atrage lumea lângă tine.
D. Stanca: Nu, că Bobby e OK. Nu te fac să-şi pierzi timpul cu tot felul de…
S.O. Vîntu: Poate fi şi un cretin, mă doare fix în fund, nu mă interesează aceşti băieţaşi decât din perspective acelei operaţiuni pe care o facem.
D. Stanca: Bine, deci la 2 jumătate pe Paris.
S.O. Vîntu: Deci n-am de gând să-mi aduc şef pe F5. N-am de gând să aduc şmecheri pe F5, care să-ţi arate ţie ce prost eşti.
D. Stanca: A, mă doare-n cot.
S.O. Vîntu: Pentru că tu, chiar dacă eşti prost, ai trecut la categoria „eşti prostul meu”. Am închis subiectele astea. Nu mă mai bate atâta la cap cu prostiile tale!
D. Stanca: Ţi-am zis ca să ştii.
S.O. Vîntu: Nu vreau să fac business cu ăştia, vreau să-i cumpăr. Uite, acum e clar şi pentru Coldea. Eşti mulţumit?
D. Stanca: Eram mulţumit oricum.
S.O. Vîntu: Băi deşteptule, d-aia ţi-i pasez. Ţi-i pasez ţie şi după aia îi temporizăm, le mai dăm un franc acolo, ca să se simtă bine, ne împrietenim.
D. Stanca: Da, OK, bine.
S.O. Vîntu: Că toţi labagii ăştia sunt pentru bani, nu vin de dragul meu sau cred ei în nişte principii generoase. Vor pace pe pământ. Vor bani!
D. Stanca: Bine, hai, nu mă mai certa atât.
S.O. Vîntu: Nu, dar chiar mă irit cu toate prostiile. Habar n-am ce ai tu în divizia aia, mă doare-n cot ce faci tu acolo, eu cumpăr nişte oameni pentru proiectul meu personal.
D. Stanca: Bine, gata, gata, pa, pa.
S.O. Vîntu: La revedere.

Vîntu – Sorin Enache ( director general al Realitatea-Caţavencu): 12.03.2010

Sorin Enache
S. O. Vântu: Corect lasă-i în pace.
S. Enache: Am înţeles ce zici.
S. O. Vântu: Dă-i prostului funie. E atât de simplu. Dă-i prostului funie. Se va spânzura singur cu ea. Punctul doi. Eu acum am dat în verificare, am vorbit cu Mircea Solomon, am dat în verificare să văd dacă au dreptul să facă un control de fond pe un exerciţiu neîncheiat încă. La 31 martie se depune bilanţul la Autoritatea Fiscală. 
S. Enache: Da.
S. O. Vântu: E…Într-adevăr, nu prea au ce controla până când nu se depune bilanţul.
S. Enache: Mircea a formulat o opinie deja sau lucrează?
S. O. Vântu: Nu, l-am rugat până luni să-mi formuleze o opinie legală.
S. Enache: O.K.
S. O. Vântu: O.K. Ei ţi-au trimis vreo hârtie, ceva? Cum s-a întâmplat? Că, dacă…
S. Enache: A venit la contabilul notru şef o înştinţare de la ANAF.
S. O. Vântu: Scrisă?
S. Enache: Ei şi-o doreau să o înregistrăm noi. Noi am înregistrat-o.
S. O. Vântu: Da’ o avem.
S. Enache: O avem.
S. O. Vântu: Aşa. Care sună cum?
S. Enache: Care ne înstiinţează că de luni vor să înceapă un control de fond pe anul 2009.
S. O. Vântu: Deci acolo este formulat control de fond, da?
S. Enache: Da
S. O. Vântu: Bun. Tu ce răspuns ai dat?
S. Enache: Le-am spus că să ne-o trimită conform legii prin poştă.
S. O. Vântu: O.K. Uite vezi, aici ai greşit.
S. Enache: Păi, ce vroiai să fac? Dacă o luam, însemna că accept.
S. O. Vântu: Poftim?
S. Enache: Dacă o luam, însemna că accept şi că luni îi aveam la control, din nou.
S. O. Vântu: Nu, n-ai inţeles. Deci, trebuie să faci o adresă . Nu le-ai comunicat nimic scris, da?
S. Enache: Nimic scris.
S. O. Vântu: Şi nici nu l-ai înregistrat p-ăla pe cameră, băgă-mi-aş p…a!
S. Enache: Păi n-am ştiut. Eu am aflat după aia că au venit.
(…)
Doamnă: Alo, bună ziua!
S. O. Vântu: Sărut mâinile!
Doamnă: Numai o secundă, vă rog frumos!
S. Enache: Da!
S. O Vântu: Salut! Te-ai calmat?
S. Enache: Da.
S. O. Vântu: !?
S. Enache: Da, da. Am avut şedinţă cu ştirile, da. Sergiu, proiecte editoriale, organizări… şi trebuie să stau lângă el, că altfel dau din cap, că e adevărat (nl.: râde)
S. O. Vântu: (nl.: râde) Deci, te-ai calmat, da?
S. Enache: Da, da, pentru că între timp am verificat şI toate lucrurile pe care (nl.:neinteligibil) şi n-aveau dreptate pe niciun punct (nl.:râde)
S. O. Vântu: Poftim?
S. Enache: Am verificat între timp, a reuşit financiarul să ia la mână tot ce ne-au semnat ăştia ieri, că vor să studieze şI n-aveau bază pe absolut niciun capitol.
S. O. Vântu: Nu înţeleg nimic din ce spui.
S. Enache: Adică ei ne-au semnalat ieri, când au dat procesul ăla verbal cu ce li s-a părut lor că ar fi neclar, în neregulă şi noi de ieri până astăzi am luat toate cele 4 puncte pe care le-au semnalat ei, toate legate de salarizare şi am descoperit că niciuna dintre ele nu aveau argumente, adică nu erau acoperiţi pe ce spuneau şi noi suntem O.K., suntem absolut O.K.
S. O. Vântu: Dă-le pace! Adică să nu cumva să le semnalezi că nu au dreptate.
S. Enache: A, nu. Asta n-am vorbit cu ei. Deci, doar ce-am terminat acum de făcut…
S. O. Vântu: Păi, vorbeşte şi cu Toni, că este mai nervos puţin, băiatul.
S. Enache: El e nervos cu adevărat.
S. O. Vântu: Ştii ceva? Alo!
S. Enache: Da.
S. O. Vântu: Lasă-i în pace să-şi facă referatul, după care îi dăm în judecată, îi dăm în judecată atât în civil, cât şi în penal. Deci, te rog eu frumos, lasă-i!
S. Enache: Am înţeles. Să fac pe prostul, am înţeles.
S. O. Vântu: Adică, ei vor să…Practic, ei ce vor să facă? Să atace pe imagine. Eu am nevoie de argumente de contraatac pe imagine. Ai înţeles?
S. Enache: Îhî. Da.
S. O. Vântu: De aceea, dacă greşesc, mulţumim lui Dumnezeu. Lasă-i să greşească. Nu fă nicio mişcare. Nu le explica nimic.
S. Enache: O.K.
S. O. Vântu: Le-ai dat toate documentele pe care le-au cerut. Da?
S. Enache: Absolut.
S. O. Vântu: Nu pot spune că nu le-ai pus la dispoziţie documentele.
S. Enache: Nu.
S. O. Vântu: Da mă, da’ nu poţi să iei… Să te anunţe de la contabilitate! F…i candela mă-sii! Sunteti la 12 kilometri! Am aşteptat să te calmezi tu şi să mă enervez eu.
S. Enache: Da.
S. O. Vântu: Mă, da n-a fost vorba, când mai vin labagii aştia acolo să-i înregistraţi, să-i filmaţi? Nu aşa ne-am înţeles, Sorin? Da’ nu tre’ să stai tu cu camera, mă!
S. Enache: Nu io, da e caraghios, adică…
S. O. Vântu: Te anunţă Toni: bă, au venit aştia aici. Şi trimiteai un tip, un cameraman cu un reporter.
S. Enache: Da, am aflat după ceau.. Da. O.K. Da’ la ce ne folosea, totuşi, explică-mi, ca să înţeleg cu ce-am greşit, ce-am ratat?
S. O. Vântu: Deci, nu, n-ai executat o dispoziţie în primul rând. Dispoziţia mea a fost.. Că n-a fost rugăminte, Sorin! Dispoziţia mea a fost când mai vin aştia îi filmaţi şi le puneţi întrebările. Formulată şi frazată, cred că ţi-ai şi notat cum trebuie tratată.
S. Enache: Da.
S. O. Vântu: Păi, e atât de simplu!
S. Enache: O.K.
S. O. Vântu: Băi, băiatule, eu vreau să ies pe plan, cât să asculte şi domnul Coldea, vreau să ies pe plan internaţional cu ceea ce se întâmplă. Eu m-am documentat o grămadă de chestii până acum, am filmat, am, am documentat. Vreau să le documentez şI p-astea pentru că trebuie să fac plângeri către instituţiile internaţionale. Ăsta e un regim de tip securistico-comunist care se reinstaurează în România. El trebuie devoalat.  Da’ am nevoie şi de documentaţie, nu pot doar să mănânc c…t.
S. Enache: O.K.
S. O. Vântu: Deci, rugămintea mea: cum s-a prezentat unul acolo, pune-i microfonul, camera. Indiferent ce spune, tu pui întrebarea pe care ţi-am spus s-o pui şi cu asta, basta!
S. Enache: O.K.
S. O. Vântu: Am nevoie de această chestie. Mai departe.
S. Enache: Dau dispoziţii acum. Da.
S. O. Vântu: PăI, te rog, dă dispoziţie clară.
S. Enache: Da
S. O. Vântu: Mai notează-ţi următoarele lucruri, Sorin! Când ţi-a venit, domnule, control de fond: Te rog să-mi dai o notă cu ce acte ai nevoie. Păi, nu, că îţI cer eu. Noi nu avem timo să lucrăm pentru Dvs. Trimitem toate actele în biroul Dvs. ca să ne putem vedea de activitate.
S. Enache: Da.
S. O. Vântu: În scris ne faci această solicitare sau pe camera de luat vederi. Deci, totul trebuie să fie formalizat de acum, Sorine.
S. Enache: O.K. Mi-am notat
S.O.VÎNTU: Măi, totul trebuie formalizat.
S.ENACHE: Da.
S.O.VÎNTU: Vă stau la dispoziţie cu absolut tot, mă supun controlului de fond, n-avem nicio problemă, n-avem nimic de ascuns. Dar îmi dai pe o hârtie tot,  toate documentele de care ai nevoie,  să, pe care vrei să le controlezi. Să ţi le trimit, că eu n-am timp să-mi frec oamenii să stea la c…l dumitale, aici. M-ai înţeles.
S. Enache: Da.
S.O.VÎNTU: Asta trebuie să transmiţi şi în scris, şi pe (ni – neinteligibil)
S. Enache: Ok.
S.O.VÎNTU: Nu transmiţi acum în scris.
S. Enache: Am înţeles.
S.O.VÎNTU: Că dacă transmiţi acum în scris, accepţi faptul că ţi-au trimis hârtie.
S. Enache: Da.
S.O.VÎNTU: Deci, este război, dragă prietene. Cu domnul Băsescu şi cu gaşca lui de sugători de p…ă, ne comportăm ca la război. Lucrează cum spun eu, că sunt expert în chestiile astea. Mai ales că n-ai de făcut nimic compromiţător, nimic complicat.
S. Enache: Nu.
S.O.VÎNTU: Îs chestii simple pe care trebuuie să le faci. Restu-s problemele mele.
S. Enache: Ok.
S.O.VÎNTU: Deci, nicio clipă nu trebuie să arătăm sau să…Să înţeleagă că ne ferim în vreun fel de control. Numai că nu muncim pentru ei. Le dăm la dispoziţie toate documentele. Le instalez camere, pe faţă adică, nu că…Domnilor, vă instalăm cameră d eluat vederi, să nu furaţi documente de la noi. Veţi fi monitorizat 16 ore pe zi, 24, cât staţi aici. M-aţi înţeles?
S. Enache: Da.
S.O.VÎNTU: Pe faţă totul. Deci notează şi chestia cu camera de luat vederi instalată oficial în camera lor.
S. Enache: Da.
S.O.VÎNTU: Ok?
S. Enache: Da.
S.O.VÎNTU: Şi în rest să vină să facă control când vor ei. Pe voi nu vă mai preocupă acei indivizi. Avem cameră, monitorizăm, înregistrăm totul şi le dăm toate documentele pe care le cer într-o singură zi, o singură dată. Vrem în scris, nu verbal (ni) cu ce documente sunt la dispoziţie. Deja: dumneata ai venit aici, îmi paralizezi activitatea. Toate aceste discuţii şi din partea noastră le vreau purtate cu camera de luat vederi în light, adică în clar, transparent.
S. Enache: Ok.
S.O.VÎNTU: M-ai înţeles?
S. Enache: Da.

S.O. Vîntu: 30 noiembrie 2009

Discuţie Sergiu Toader – Sorin Ovidiu  Vîntu pe marginea casetei trucate
S.O. Vîntu: Păi de ce crezi că e aşa disperat. Apare pe ETNO, apare pe OTV, apare pe bloguri, apare şi la WC dacă ştergi la c… E în stare să-şi pună mecla pe hârtie igienică.
Sergiu Toader: Da, am înţeles.
S.O. Vîntu: De ce crezi că e atât de disperat. E disperat că ştie că pierde.
(….)
S.O. Vîntu: 80% declară că se prezintă, dar noi ştim al dracu’ de bine că nu-i adevărat şi de aia prezenţele pot fi între 40-50%.
Sergiu Toader: Şi între 40 şi 50, este Geoană – 52 – şi Băsescu – 48.
S.O. Vîntu: 52,5 la 48,5, deci la patru puncte distanţă.
Sergiu Toader:Am înţeles.
S.O. Vîntu: Deci în orice poziţie. Băsescu pierde.
Sergiu Toader: Da, e clar. Deci face pe dracu’ în patru, o să încerce să facă pe dracu’ în patru, dar nu cred că mai are timp, că azi e marţi.
S.O. Vîntu: O să sugă p… Nu mai are ce face.
Sergiu Toader: Miercuri, joi şi vineri şi gata.
S.O. Vîntu: Un singur lucru îl salvează.Un singur lucru îl poate salva astăzi pe Băsescu.
Sergiu Toader: Ce?
S.O. Vîntu: Doar nu te aştepţi să-ţi zic la telefon (râde)
Sergiu Toader: (râde) Să facă iar alianţă cu Geoană.
S.O. Vîntu: Ce?
Sergiu Toader: Să facă iar alianţă cu Geoană.
S.O. Vîntu: Nu. Exclus. Numai… Are într-adevăr o carte de jucat, o carte majoră de jucat, dar la cât de tâmpit e el şi stafful lui şi securiştii lui, mă piş pe ei. I-o spun pe şapte decembrie. (râde)
Sergiu Toader: (râde)
S.O. Vîntu: Uite, boule, aşa trebuia să joci ca să câştigi! Da, măi, bandiţel! Măi, sunt satisfăcut. Te-am pupat, Sergiu. La revedere.
Sergiu Toader: Te pup! Numai bine, pa!“

Vîntu- Stelian Tănase: 4 decembrie 2009

Stelian Tănase: Dar ce crezi că o să fie duminică?
S.O. Vîntu: O să câştige Geoană, Stelian.
Stelian Tănase: Să te audă Dumnezeu!
S.O. Vîntu: În mod cert.
Stelian Tănase: Da, că aseară nu s-a prezentat foarte bine.
S.O. Vîntu: Da, şi-a luat o muie cu hidrantul, ce dracul. Nu că nu s-a prezentat bine, a fost o catastrofă.
Stelian Tănase: N-a fost bine pregătit.
S.O. Vîntu: A pierdut 1, maxim 2 procente.
Stelian Tănase: Sorin, dacă mă chema să stea de vorbă cu mine o oră, să-i fac training, să ştii că intra bine în emisiune.
S.O. Vîntu: I-am spus mă, fratele meu, i-am spus.
Stelian Tănase: Nu vreu nimic de la el.
S.O. Vîntu: Dar evident, ce dracul!
Stelian Tănase: Ăia din jur n-au vrut, probabil.
S.O. Vîntu: Îţi dai seama că e captiv la gaşcă, la stafful…
Stelian Tănase: Nu, dar eu îl antrenam să intre cu un mental bun şi doi, să ştie cum se vede dincolo de cameră, că el crede că ce e acolo contează. Contează ce e dincolo de cameră, de se vede prin sticlă de către Grivei.“

Vîntu-Doru Buşcu: 7 martie 2010

S.O. Vîntu: Doruleţule, dar de ce să râzi doar tu de mine că mi-am luat-o în bot cu nişte oameni la care am ţinut? Lasă să iei şi tu în bot!
Doru Buşcu: Băi, ăia erau lichele vizibile, să ştii.
S.O. Vîntu: Băi, că Andronic era lichea vizibilă, de acord. Dar că Angelica (n.r. fosta soţie a lui SOV, care l-a părăsit pentru Dan Andronic) era lichea vizibilă, nu sunt de acord.
Doru Buşcu: Nu m-am referit la Angelica. Te-am prevenit personal în repetate rânduri.
S.O. Vîntu: Şi eu te-am prevenit personal în repetate rânduri vizavi de adunătura asta de tiriplici.
Doru Buşcu: Eu am bănuit că tu nu ai de unde să ştii. Dar eu ştiam, îl cunoşteam pe Andronic ca jurnalist, nu ca…
S.O. Vîntu: Te rog să mă crezi că jubilez la ideea că ti-ai luat şi tu m..e, ca să nu-mi scoţi mie ochii. Că de câte ori ajungeam într-o situaţie, îmi scoteai ochii. Dă-te dracului! Te pricepi tu la oameni?! Ce bot ţi-ai luat! Acum suntem în aceeaşi poziţie.“

Vîntu-Cornel Nistorescu: 4 decembrie 2009

S.O. Vîntu: Cornel, ăsta este un… Alegerile astea nu au fost jucate de Băsescu contra Geoană. Au fost jucate de serviciile secrete, este un joc al serviciilor secrete, prietene. Ăsta e tipul de joc, de aia trebuie să fiu extraordinar de prudent. Nu am de unde să ştiu ce golănie. Mi-au trimis oameni acasă, să mă oblige cu tot felul de chestii, cu unele, cu altele…
C.  Nistorescu: Dar care dracu’ joacă, domnule? Ale noastre plus care?! Ruşii, americanii?
S.O. Vîntu: Se pare că şi americanii le-au dat o mână de ajutor.
C.  Nistorescu: Aoleu, băga-mi-aş picioarele!
S.O. Vîntu: Se pare că americanilor nu le-a prea convenit vizita lu’ ăsta la Moscova, pe care nu le-a raportat-o nici lor. Şi-atunci se pare că îl sprijină pe licurici. Ăsta e un joc al serviciilor secrete de sus până jos, tu nu vezi?
C.  Nistorescu: Te anunţ că am început să aud că circulă în oraş zvonul că tu l-ai băgat pe ăsta în bălării.
S.O. Vîntu: Ei, rahat!
C.  Nistorescu: Domnule, eu îţi spun ce se aude vorbind, un semnal ca atare.“

Vîntu – Chirieac: 24 noiembrie 2009

B. Chirieac: Cel mai frumos grăsuţ din partea asta a Europei (…)
S.O. Vîntu: Cât de sobru erai la telefon, mi-a generat (…) mâncat iar pe gratis.
B. Chirieac: De unde? Eu am plătit masa.
S.O. Vîntu: Pe bune? De aia erai aşa întristat, aveai maxilarele încleştate, ha ha!
B. Chirieac: Îţi dai seama, ha, ha! Îţi dai seama cum a fost. Să mănânci pe banii mei!
S.O. Vîntu: Ce faci, mă, Bogdane? Mă, grăsuţ, unu: mi-e tare dor de tine.
B. Chirieac: Mă bucur.
S.O. Vîntu: Aşa. Pe unde esti mă, grăsanule, mă?
B. Chirieac: În întâlniri.
S.O. Vîntu: Îmi faci şi mie loc sau…
B. Chirieac: La 9 la Otopeni, că după aia iar trebuie să plec.
S.O. Vîntu: 9.00 Otopeni, ok. Aşa facem.
B. Chirieac: Poftim?
S.O. Vîntu: Aşa facem, 9.00 Otopeni. Ce se mai întâmplă Bogdane?
B. Chirieac: Păi a avut loc şedinţa Partidului Comunist, mâine se semnează cu liberalii.
S.O. Vîntu: Poftim?
B. Chirieac: Mâine se semnează cu liberalii
S.O. Vîntu: Da.
B. Chirieac: Şi cu UDMR-ul, deci se face guvern de largă respiraţie cu Klaus Johannis premier, acceptat, semnat, băgat în documente. Moralul la PSD este incredibil. Crin Antonescu va merge cu Geoană în tot Ardealul de mână şi va spune: Ăsta trebuie votat, nu altcineva… ei sunt foarte încrezători că nu pot scăpa victoria, ţinând seama că ei se bazează pe structură, pe construcţie, pe…
S.O. Vîntu: Da. Păi dacă nu se face o prostie din aia majoră, practic Geoană ar putea să stea acasă.

(…)S.O. Vîntu: Deci jocurile practic s-au jucat.
B. Chirieac: Nu pot stabili în protocol ministerele, fiecare ce ia…
S.O. Vîntu: Nu, evident că nu, ferească Dumnezeu.
B. Chirieac: Dar neoficial s-au dat.
S.O. Vîntu: Nu cred că s-a negociat pe ministere. Nu că nu cred, îţi spun eu, nu s-a negociat pe ministere. Ci pe bune, pe nişte principii generale.
B. Chirieac: Da, eu ştiu câteva ministere, de aia îţi spun.
S.O. Vîntu: Mă, pentru ce se bate, ce ar vrea fiecare, şi aşa mai departe, na…
B. Chirieac: Da, de acord.
S.O. Vîntu: Una-i ceea ce vrei şi alta-i negocierea pentru ceea ce vrei…
B. Chirieac: Vor fi negocieri apoi, vor fi…
S.O. Vîntu: N-are cum să se împartă ministerele acuma, pentru că se decapacitează oştile. Dacă eu, Orban ştiu că Transporturile sunt la PSD, îmi bag p… în ele de alegeri.
B. Chirieac: Da, că îmi dă Vasile, mă negociez cu Vasile.
S.O. Vîntu: De, de aceea îţi garantez că nu s-a discutat cu niciun minister, nicio repartiţie, nimic. S-au discutat principii. Fiecare trebuie să spere la ora actuală că obţine maximum.
B. Chirieac: Sigur că da.
S.O. Vîntu: Iar după că au ieşit şi liberalii, şi bozgorii astăzi să-i… că mâine la 1 semnează şi protocolul, din momentul ăla vin cu o variantă de construcţie care practic e cartea câştigătoare.
B. Chirieac: Adică ne potolim cu scandalurile, ne apucăm de muncă…“

S.O. Vîntu: Gata, asta-i majoritatea, ăsta-i guvernul indiferent ce se mai întâmplă. Şi asta e lovitură cumplită şi pentru… ferească Dumnezeu, dacă câştigă Băsescu, câştigă degeaba. Nu va disloca atâţia parlamentari ca să-şi facă alt guvern într-un termen decent. Într-o perioadă decentă de timp.
B. Chirieac: Poate să facă Băsescu vreun giumbuşluc, adică să se prezinte cu Negoiţă în parlament că să pice şi să…? Nu.
S.O. Vîntu: Păi cum să se prezinte Negoiţă în parlament? Ca să se prezinte, trebuie să fie şi parlamentul acolo.
B. Chirieac: Da. Asta mă gândesc, că nu poate forţa parlamentul să-l primească.
S.O. Vîntu: Absolut. Nici pomeneală de aşa ceva. Majoritatea democratică are semnat protocolul, are prim-ministru, la revedere. Domnul Băsescu e notar, ia pâinea de la gura fetei lui. Deci puterea în România s-a tranşat, astăzi s-a tranşat, exceptând mici turbulenţe. Chiar presupunând prin absurd că ar putea să mai câştige Băsescu alegerile, puterea n-o mai câştigă. Azi, el a pierdut puterea.
B. Chirieac: Da, ai o majoritate parlamentară stabilită într-un protocol, ai…
S.O. Vîntu: Ai premier, toată lumea e de acord, s-a terminat, ce mai poţi să faci?! Dacă după alegeri eşti tâmpit şi… presupunând prin absurd, îţi repet, că ar câştiga preşedinţia, guvernul acesta este viitorul guvern al României. Gata!
B. Chirieac: Ştii ce mi se pare cu adevărat de excepţie? Şi îmi spuneai tu, când eu îl lăudam pentru iscusinţa politică, tu îmi spuneai că e un prost.
S.O. Vîntu: Iar tu nu m-ai crezut.
B. Chirieac: Da, nu te-am crezut. Domnule, aşa cum a jucat această chestiune, nu şi-a dat nicio şansă.
S.O. Vîntu: Măi Bogdan, niciodată nu o să câştigi un război de unul singur împotriva tuturor. Nemţii când au pierdut războiul? Când au deschis al doilea front!
B. Chirieac: Da, atunci l-au pierdut.
S.O. Vîntu: Atunci au pierdut războiul.
B. Chirieac: Dacă nu era tâmpit să deschidă al doilea front, la ora actuală vorbeam nemţeşte.

CHIRIEAC : -Aşa e. Absolut. Tot mă aşteptam, domnule, totuşi o mişcare…A avut pe parcursul a cinci ani, hai să spunem pe parcursul a patru ani, cu excepţia erorii grave pe care a făcut-o  când a fost suspendat şi care apoi a întors-o în favoarea lui, putem să-i spunem lui Florin adevărul, nu?
S.O.VÂNTU: – Da, evident.
CHIRIEAC : – Adică dintr-un c… imens în care se afla, de era luat cu pietre, l-ai adus din nou la 75%, de necrezut, dându-i un balon de oxigen la mijlocul mandatului, ce n-a avut nimeni.
S.O.VÂNTU: – Măi şi ca să spunem până la capăt, suspendarea a fost făcută ca urmare a alianţelor pe care le-am construit eu pentru suspendare pentru că mi-a deschis dosarul cu Banca Agricolă.
CHIRIEAC : Da.
S.O.VÂNTU: – Şi am vrut să-i dau o lecţie, dar nu până la capăt.
CHIRIEAC : – Da, ştiu şi acest aspect.
S.O.VÂNTU: – Da, bătrânelule
CHIRIEAC : -Păi era 21 februarie. Eram la tine însă era cam… când ţi-a sunat telefoonul să-ţi spună şi atunci te-ai supărat.
S.O.VÂNTU: -Rău.
CHIRIEAC : -Rău te-ai supărat. Da
S.O.VÂNTU: -Da.
CHIRIEAC : -Dar l-ai scos şi chiar…Nu ştiu, nu eraţi chiar prieteni, dar în orice caz vă plăceaţi unul pe altul.
S.O.VÂNTU: -Îşi vedea fiecare de bucăţica lui de pâine.
CHIRIEAC : -Da. Iar acum, de un an de zile, domnule, nu l-am văzut cu nicio iniţiativă. Hai să spunem că a avut-o pe asta cu referendumul, dar domnule, mă aşteptam la mai mult…la…
S.O.VÂNTU -Tu nu te-ai uitat astăzi la Realitatea, înseamnă.
CHIRIEAC : -Astăzi nu. Am avut numai întâlniri astăzi.
S.O.VÂNTU: -Azi la Realitatea a apărut o chestie, de pe site-ul prezidenţial, nu din altă parte.
CHIRIEAC : -Aşa.
S.O.VÂNTU: -În care comisia prezidenţială vine cu următoarea concluzie: Parlamentul unicameral deschide calea către tiranie. E pe site-ul preşedintelui.
CHIRIEAC : -Am văzut chestia asta. Nu ştiam că este de pe site-ul preşedinţiei.
S.O.VÂNTU: -Da, e de pe site-ul preşedinţiei, în care comisia prezidenţială de analiză şi bla bla bla îi dă această chestiem că un parlament unicameral deschide calea către tiranie.
CHIRIEAC : -Acum parlamentul e obligat să facă legea, nu? Indiferent cine ar fi.
S.O.VÂNTU: -E…
CHIRIEAC : -E totuşi adoptată prin referendum, nu poţi…
S.O.VÂNTU: – Şi care e problema?”
Sorin Vîntu -Corina Drăgotescu: 6/7 decembrie 2009

S.O. Vîntu: Corina, din curiozitate te întreb: de la Laşca, de la Cuca Măcăii, cum vin procesele verbale computerizate?
C. DRĂGOTESCU: Le transmit prin calculator.
S.O. Vîntu: Cum, iubita mea?
C. DRĂGOTESCU: Deci, eu cred că au legătură cu cei de la Statistică şi le transmit.
S.O. Vîntu: Eu te mai întreb, eu te mai întreb o dată: de la Laşca, cum, de la Cuca Măcăii, cum se transmite, iubita, prin computer?
C. DRĂGOTESCU: Păi, cum transmiţi şi la Statistică. Exact în acelaşi fel.
S.O. Vîntu: Păi la Statistică nu transmit.
C. DRĂGOTESCU: Păi, bine, dar totuşi li se transmit.
S.O. Vîntu: Transmit, nu mamă, la Statistică se transmite din localităţile unde nu există sistem computerizat, chestiile astea se transmit, iubita mea, cu procesul verbal în mână, prin telefon.
C. DRĂGOTESCU: Cu proces verbal, cu proces verbal de mână, semnat de toată lumea.
S.O. Vîntu: Prin telefon.
C. DRĂGOTESCU: Prin telefon, telefonic adică.
S.O. Vîntu: Deci nu computerizat.
C. DRĂGOTESCU: Păi, nu, transmit telefonic cine este la capătul celălalt al firului şi introduc datele.
S.O. Vîntu: Deci, îţi repet: este imposibil ca la ora asta, cu sistem, indiferent de sistem, să poţi transmite în timp real aproape 80 şi ceva la sută numărătoare paralelă.
C. DRĂGOTESCU: Sorin, am sunat operatorul, vine operatorul acum, filmează. Că aia am şi zis: să vină să filmeze, eu nu-mi asum răspunderea, filmează tabelul lor aşa cum au ei tabelul pe perete.
S.O. Vîntu: Iubirea mea, una este – dacă îmi permiţi – una este ceea ce afirmă ei şi alta este ceea ce se poate face cu adevărat.
C. DRĂGOTESCU: Aşa este, aşa este, de-aia.
S.O. Vîntu: Deci nu este posibil – dacă-mi permiţi – lasă-mă să-ţi spun: du-te la PSD şi vezi şi acolo treaba, deci nu este posibil, draga mea, să trimită 80 şi ceva la sută din secţiile de votare la sediul PDL-ului. Este imposibil din punct de vedere tehnic.
C. DRĂGOTESCU: Mă duc de-aicea, trec la sediul PSD, că asta am şi zis.
S.O. Vîntu: Da.
C. DRĂGOTESCU: Că vin aicea, filmează oamenii ca să fie filmat acolo, să vadă.
S.O. Vîntu: Tehnic este imposibil.
C. DRĂGOTESCU: După care mă duc la Zgonea, că am vorbit şi cu Zgonea şi mă duc la ei.
S.O. Vîntu: Da, mami, deci, tehnic este imposibil, să ştii. Îţi spun ţie ca să ştii, nu… altceva.
C. DRĂGOTESCU: Aşa au făcut şi la parlamentare şi a fost exact le fel! Au transmis, deci oamenii ăia de la Cuca Măcăii au făcut…
S.O. Vîntu: Nu, au furat! La parlamentare au furat masiv, Corina!
C. DRĂGOTESCU: A, asta este, asta e deja…
S.O. Vîntu: La parlamentare au furat, la parlamentare au furat masiv cu sprijinul lui Mitrea.
C. DRĂGOTESCU: Asta e deja altă discuţie. Eu spun de…
S.O. Vîntu: Eu îţi explic, eu îţi explic de… nu le-a dat nici la parlamentari aşa cum trebuie, le-a dat ceea ce mi-au numărat ei şi trebuiau să numere ei..
C. DRĂGOTESCU: Eu nu zic nimic, că nu toţi afişează.
S.O. Vîntu: O secundă! Mami, ce rugăminte am. Mamă, te termini?
S.O. Vîntu: Să nu te transformi într-un agent de intoxicare al lor.
C. DRĂGOTESCU: Nu! Nu, nu, nu!“

Vîntu – Oana Madalina Marcoci  (fosta HOROBEȚ)

În ziua de 24.02.2010, la ora 15.32.39, Sorin Ovidiu Vîntu (de la postul telefonic 0722222286, ia legătura cu Mădălina, aflată la postul telefonic 0741127704 – PSV Company SA – Petromservice SA)

Oana Mădălina Marcoci (anterior purtand numele Horobeţ), a fost și ea a administrator la Realitatea Media SA și om de încredere al lui Vîntu:

Mădălina: Da!
S.O. Vîntu: Bună, Mădă. Ai rezolvat chestia cu ăia 50.000?
Mădălina: Da.
S.O. Vîntu: E rezolvată, da?
Mădălina: Da, e rezolvată, fără probleme, nu în ăia stăm acum. Şi să ştii că nu… Doar atåta vreau să-ţi spun. Da, deci, în principiu e totul ok. Nu Freciu a fost de vină.
S.O. Vîntu: Nu, mamă. Tu n-ai de unde să ştii, dar eu l-am însărcinat pe el să se ocupe.
Mădălina: Am înţeles.
S.O. Vîntu: Îmi este egal cine nu şi-a făcut treaba. El trebuia să supravegheze toată povestea asta.
Mădălina: Da. Ok.
S.O. Vîntu: De acum înainte l-am dat pe boul ăsta deoparte din combinaţie, că este un tåmpit care numai gura e de el şi te-am însărcinat pe tine să verifici. Adică nu e capabil să verifice dacă un dosar e bine întocmit? Asta este chiar de noaptea minţii, este absolut revoltător, Mădălina. N-avea de făcut altceva decåt să urmărească că dosarul este bine întocmit.
Mădălina: S-a lăsat pe måna contabilului-şef.
S.O. Vîntu: Ştii ceva? Pe mine nu mă interesează pe måna cui s-a lăsat boul ăsta. Este un bou sinistru. Am închis subiectul. Deci, deja iau în considerare serios posibilitatea de a-l da afară. M-am plictisit de tåmpiţi.
Mădălina: OK. Cuvåntul de onoare pe care l-am dat (…) situaţie a fost că îi dăm înapoi două jumate.
S.O. Vîntu: Da, îi dăm toţi banii înapoi. Da, fără discuţie, (…) te ocupi tu să închizi operaţiunea asta.
Mădălina: Da, da.
S.O. Vîntu: Te rog mult să ai grijă. Vineri trebuie închisă.
Mădălina: Vineri trebuie să le iasă. Deci, ei au toate actele şi mai trebuie să le iasă aprobarea din centrală.
S.O. Vîntu: Bine. Te pup. Pa!
Mădălina: Te pup. Pa, pa!

Alianţa Bugetarilor este o creaţie a strategilor lui Mircea Geoană, cu sprijinul lui Liviu Luca (II)

pact cnslr psd

Aşa cum am arătat în prima parte a acestui material, Alianţa Bugetarilor este o construcţie politică ce “duhneşte” a PSD. Federaţiile sindicale, atrase în combinaţia puturoasă de câţiva lideri ai CNSLR Frăţia precum Marius Nistor, Vasile Marica şi Marius Petcu, sunt, în majoritate, masă de manevră a sforarilor din PSD. Interesele electorale majore ale lui Mircea Geoană, semnatarul ultimului “pact cu sindicaliştii” amintiţi, vor fi cu atât mai bine slujite cu cât gălăgia făcută de gorniştii CNSLR va fi mai mare. Anul trecut, Geoană le-a oferit partenerilor săi “socialişti” locuri în consiliile judeţene, iar anul acesta s-ar putea să le fi promis, eu ştiu?, locuri de parcare la sediul partidului. Astăzi voi prezenta câteva noi argumente care întăresc afirmaţia din titlu.

1. Marius Nistor, un sindicalist bine dresat

 
Aşadar, tot în prima parte a materialului am descris, pe scurt, campania de PR aplicată cu succes de Realitatea TV unui individ monoton şi mărginit ca un şir convergent dar şi zgomotos ca o mobră din anii ‘80. Individul, dresat să sară la gâtul guvernului cum aude comanda “Băsescu”, se numeşte Marius Nistor. E vicepreşedinte al CNSLR Fraţia şi spune că nu e subordonatul prim-vicepreşedintelui Liviu Luca, sau al preşedintelui Marius Petcu, ca şi când Frăţia ar fi Falansterul de la Scăieni. Parazitul ăsta debusolat care, când ţi-e lumea mai dragă, zbiară de–ţi sperie copiii aflaţi întâmplător în vecinătatea televizorului, e plătit de la buget să reprezinte interesele profesorilor şi nu pe ale lui Geoană sau ale mafiei PSD.

Despre acest “epsilon-pe-doi” se ştiu puţine lucruri deoarece liderii sindicali sunt cei mai introvertiţi dintre bugetari poate şi pentru că, în cazul celor mai mulţi dintre ei, azi îi vezi urlând în portavoce, iar mâine observi cum le creşte vila în fundul curţii. 
Profesoraşul din Orăştie ajunge boier sindical la Bucureşti

Preşedinte executiv al federaţiei “Spiru Haret”, Marius Nistor s-a specializat şi el în meseria de lider sindical. S-a dovedit deja că

Marius Ovidiu Nistor, alias Epsilon Pe Doi
Marius Ovidiu Nistor, alias Epsilon Pe Doi

este mai profitabil să zbieri la televizor, decât să predai fizica într-o sală de clasă. Prin urmare, au trecut mulţi ani de când, degrevat de norma didactică, n-a mai intrat într-o sală de clasă ca profesor, spun unii. Venit tocmai de la Orăştie, Marius Nistor a avut o evoluţie mai mult decât “onorabilă”, el reuşind ca în zece ani să se titularizeze ca profesor în capitală şi, ca bonus, să-şi titularizeze şi soţia. Profesorul din Orăştie cucerea, astfel, Capitala. Era începutul pentru că, spun alţii, “nu se ştie din ce “moştenire” şi-a cumpărat un apartament în Bucureşti, Mitsubishi Pajero şi un Renault Megane cu care se plimbă zilnic”. El a fost reperat, la volanul unui Mitsubishi Pajero în vecinătatea unui hypermarket, de un „fraier” care chiar predă fizica într-o sală de clasă.

Şi-a degrevat şi nevasta, dar şi-a destituit subalterna pentru că a pus întrebări
Iată, mai jos, un alt episod despre modul cum acţionează acest individ, la salariul căruia contribui şi eu cu taxe şi impozite, episod postat de un alt lider sindical, Liviu Marian Pop, pe site-ul forum.portal.edu.ro. Textul vizează o mai veche intervenţie pentru, evident!, nevasta liderului Nistor.

“Pentru că tot vorbim de imoralitate nu putem să nu aducem aminte şi de cazul soţiei liderului de sindicat Marius Nistor. La stabilirea degrevărilor pentru anul în curs (2007) acesta a hotărât să o treacă pe lista cu liderii care sunt scutiţi de orele la catedră şi pe soţia lui, Ionela Nistor. Nu ştim exact care sunt motivele acestei alegeri, sau dacă membrii simpli de sindicat au fost de acord, însă din informaţiile primite până acum, soţia liderului de sindicat nu are activitate sindicală. O fi fost degrevată doar pentru că este soţie de preşedinte executiv? Cert este că în momentul în care adjuncta domnului Nistor de la sindicatul bucureştean, condus de acesta, a început să pună întrebări legate de această situaţie precum şi de modul în care se cheltuie banii sindicatului, ea a fost destituită pe loc. Este vorba despre o lideră care, exclusiv prin activitatea sa a adus peste 1000 de membri în acest sindicat (Spiru Haret). De altfel, majoritatea acestora au părăsit sindicatul condus de Nistor după ce au aflat cele întâmplate. Din păcate mai sunt încă mulţi cei ce nu cunosc adevărul şi sunt în continuare folosiţi ca monedă de schimb pentru bunăstarea unor lideri de teapa lui Isvoranu şi Nistor” – se afirmă într-un material postat de Liviu Marian Pop de la FSLI.

Cu sprijinul lui Vanghelie şi-a cocoţat soţia în fruntea unui Colegiu Tehnic din sectorul 5
Referitor la soţia liderului, doamna Ionela Nistor, dânsa tocmai a devenit director la o instituţie şcolară din parcela administrată de un PSD-ist care este. Iată ce spune un alt “fraier” din subordinea liderului gălăgios: ”Anul acesta “şi-a aranjat” soţia ca director la Colegiul Tehnic Energetic din Sectorul 5 cu ajutorul domnului Vanghelie şi a celei pentru care a garantat, Ecaterina Andronescu. Sunt curios dacă toate acestea puteau fi rezolvate ca simplu profesor în condiţiile în care mai are şi doi copii la liceu”. Personal, eu unul sunt convins că e imposibil să realizezi atâtea, doar ca profesor, în Capitală. Ca lider sindical însă, nimic nu este imposibil.

 Marius Nistor: „Ar trebui să ne întrebăm: domnul Dan Badea a cui “creaţie” este?”
Cele de mai sus conturează o anumită imagine a lui Marius Nistor, individul acela vocal aflat în subordinea lui Liviu Luca şi, mai departe, a lui Marius Petcu – preşedintele CNSLR Frăţia, adică acea instituţie care face sex neprotejat cu PSD.

Dan Badea
Dan Badea

Într-o recentă epistolă, pe care mi-a trimis-o ca un fel de drept la replică, Marius Nistor a încercat să mă convingă, între câteva şarje de scuipaţi, că acţiunea Alianţei Bugetarilor este una justificată şi că doar aceia care “duhnesc a portocaliu” cred altceva. (Pentru a-i da satisfacţie sindicalistului, am imbracat un tricou portocaliu, dar nu am simţit nimic deosebit, cu excepţia unei senzaţii de confort…mătăsos al pielii. Cred că secretul nu stă în culoare, cât în compoziţia texturii .)

După ce afirmă că el nu e subordonatul cuplului Luca-Petcu, aşa cum arătasem eu în materialul precedent, “epsilon-pe-doi” îmi recunoaşte totuşi, ca un instruit ce este, expertiza în depistarea infiltraţilor cazoni din mediile sindicale.

Dan Badea are limbajul unui domeniu de activitate care presupune subordonarea, ascultarea fără crâcnire a ordinelor superiorilor şi înregimentarea într-o ierarhie bine definită”. Sigur că da. Doar am fost atâţia ani supranumit “mâncător de securişti”.

Prefata vol Averea Presedintelui (pag.1)
Prefata vol Averea Presedintelui (pag.1)

Culmea, unul dintre cei care mi-au recunoscut public această calitate este chiar un conţăran din Orăştie al sindicalistului dresat şi îl cheamă aproape la fel: NistorESCU. Cornel Nistorescu. În prefaţa semnată de el în 1998 la cartea mea, „Averea Preşedintelui.Conturile Ceauşescu„, pe vremea în care încă nu fusese părăsit de talent, mi-a recunoscut „ştiinţa” de a-i depista pe securişti, sau pe infiltraţi în „instituţiile noii democraţii” (vezi facsimil stânga sus şi detaliu dreapta jos).

fragment prefata
fragment prefata
În final, sindicalistul lui Luca îşi pune marile întrebări ale existenţei sale de parazit plătit de la bugetul de stat: “Ar trebui să ne întrebăm: domnul Dan Badea a cui “creaţie” este? Căci materialul său, dincolo de acuzaţii nefondate, pseudo-raţionamente construite cu false premise, “duhneşte a portocaliu”. În slujba cui mai sunteţi, domnule Dan Badea?”. Ce-l întreb eu şi ce-mi răspunde el, sau pentru ce-l plătesc eu şi cu ce se ocupă el!?…

Poate că lui Nistor nu i-ar strica deloc, după cum sugera şi Florin Călinescu, să mai intre şi într-o sală de clasă ca profesor, dacă o mai ţine minte ceva şi, dacă nu, să pună mâna pe carte, să înlocuiască furia cu ceva mai apropiat de meserie, cu o Transformare Furierint_{-infty }^{infty } exp(ikx) delta(x-x_0) dx = exp (ikx_0),, ceva, fie ea în “R la n”, fie “pentru măsuri Radon”, cu condiţia să mai ştii să rezolvi măcar o integrală (o fi înţelegând ceva, berbecul?).

2. Isvoranu, un pensionar cu reacţie întârziată

Referitor la pensionabilul Isvoranu, sărmanul, îşi completează şi el pensia cum poate. Este de aceea tot atât de atent la comenzi pe cât sunt subordonaţii lui Vanghelie la mici, bere şi pungi cu salam. Reproduc aici o îngrijorare mai veche, din 2007, a unor profesori din federaţia condusă de tandemul Isvoranu-Nistor.

“Potrivit actualelor reglementări liderii de sindicat (de la sindicatele de peste 2.000 de membri) sunt scutiţi de Ministerul Educaţiei şi Cercetării de a ţine ore. Astfel, ei primesc salariul de la minister fără a mai presta activitatea didactica. Mai mult, aceştia sunt plătiţi cu salariul întreg pentru a striga împotriva celor de la care işi iau salariul. În plus, pe toata perioada cât sunt lideri catedra lor este rezervată, neputând fi scoasă la concurs. Mai precis pe locul liderului de sindicat poate fi încadrat doar un suplinitor. În acest fel Statul plăteşte pentru norma respectivă de două ori, odată pe liderul sindical degrevat de normă şi încă un salariu pentru profesorul care suplineşte.

Revenind la cazul liderului de sindicat Gheorghe Izvoranu, acesta, cu toate că trebuia să iasă la pensie, a solicitat Inspectoratului Şcolar al Judeţului Iaşi continuarea cu încă un an a activităţii didactice. În conformitate cu legea pot primi prelungire cadrele didactice cu rezultate deosebite în activitatea didactică şi care sunt absolut necesare şcolii tocmai pentru valoarea activităţii didactice efectiv prestată. Care activitate didactică, în cazul Isvoranu, nu ştim, pentru că acesta oricum nu a mai luat loc la catedră de ani buni de zile. Trebuie să menţionăm că la sindicat nu există vârstă de pensionare. Astfel, domnul Izvoranu putea liniştit să ocupe funţia de preşedinte şi după pensionare.

Şi atunci ne întrebăm cum poate învăţământul românesc să fie reformat dacă partenerii sociali se acoperă reciproc?! Cum mai poate domnul Izvoranu să mai apere interesele membrilor lui de sindicat în condiţiile în care a dat mâna cu reprezentanţii inspectoratului şcolar pentru a primi salariul şi de la scoală, peste cel de la sindicat, pentru încă un an ?!”

3. Liviu Marian Pop a candidat, ca primar(ul), din partea ApR şi PNL


FSLI, un alt sindicat care dansează pe muzica internaţionalei PSD-iste, în tandem cu federaţia lui Isvoranu, are şi el, la vârf, un sindicalist care, odată, a cochetat oficial  cu politica.
Liviu Marian Pop, azi secretar general al FSLI, a candidat din partea APR (2000) şi PNL (2004) la funcţia de primar al localităţii Vişeu de Jos. N-a fost ales primar dar a devenit, în ambele rânduri, consilier local, funcţie la care a renunţat înainte de termen. În plus, aflu dintr-o depeșă de la faţa locului, că “din banii sindicatului a construit un hotel la Ocna Şugatag în care a investit până acum peste 40 de miliarde de lei vechi, în acelaşi timp „răsărindu-i” în curtea proprie din Vişeu o superbă vilă. De asemenea, cu toate că el stă mai mult la Bucureşti, sindicatul judeţean din Maramureş a închiriat pentru familia lui un apartament în Baia Mare”.

Hotelul Eurosind
Hotelul Eurosind

Hotelul Eurosind (foto stânga) din staţiunea balneo-climaterică Ocna Şugatag este o construcţie impunătoare , un refugiu acceptabil pentru sindicaliştii din SLIMM (Sindicatul Liber din Învăţământ Maramureş). Dl Pop a făcut parte, alături de câțiva specialiști în construcții, din comisia de cinci persoane care s-a ocupat de finalizarea proiectului.

Locul unde-si spala fundurile mizerabile smecherii lui Pop. Liviu Marian Pop
Locul unde-si spala fundurile mizerabile smecherii lui Pop. Liviu Marian Pop

Dotat cu 24 de camere confortabile, cu restaurant, centru de conferinţe, piscină (bazin exterior cu apă sărată – foto sus) etc., „refugiul” „Eurosind” e un vis pentru membrii săi. Iată că deşi sindicaliştii se plâng de salariile mici, dar sigure şi vioaie, ei îşi permit şi astfel de ghiduşii de un milion de euro.

Cât priveşte vila din Vişeul de Jos, care i-a „răsărit” în fundul curţii, în paralel cu Eurosind, Pop spune ca vila a fost începută prin 1992 şi continuată cu sprijinul unui frate mai avut, revenit după câţiva ani de muncă peste hotare. Asta daca-l crezi le Pop, pentru ca un astfel de individ, dornic sa parvina cu orice pret, e greu de crezut!

În fine, apartamentul din Baia Mare este unul de serviciu şi i-a fost pus, într-adevăr, la dispoziţie de către SLIMM, ca asa se face cu domnii sindicalisti, după ce sindicatul l-a primit de la Primărie, în 2005, ca locuinţă socială.

Oricum, observ că e palpitant să fii sindicalist. Mai ales în FSLI, federaţie condusă de un fost subordonat al eternului şi fascinantului tov. Cozmâncă. Adică de Aurel Cornea, specialist în turism.

4. Ginerele lui Aurel Cornea şi Micky Şpagă

Aurel Cornea, un subordonat (na, ca iar mi-a scăpat porumbelul) “turistic” al lui Cozmâncă, până în 1989, e şi el apropiat de politicieni. Ginerele lui, Claudiu Florică, a fost un protejat de bază al lui Şerban Mihăilescu, alias Micky Şpagă, dacă ne-am lua după dezvăluirile de presă.

Protecţia lui Micky i-ar fi adus lui Florică, ginerele sindicalistului Aurel Cornea (foto stânga, la Vanghelionul din 2008), un contract preferenţial (fără licitaţie) de 54,5 milioane dolari pentru licensarea administraţiei publice, în cadrul informatizării acesteia decise pe vremea lui Adrian Năstase şi continuate în guvernarea Tăriceanu.

Ginerică a intrat în afacere în calitatea lui de preşedinte al reprezentanţei Fujitsu Siemens Computers. Din toată povestea semnată de Cornel Ivanciuc, reţinem un fragment interesant despre afacere, politică şi tata socru.

Picture 002

Circa 3,5 milioane de dolari au fost palpate, din aşa-zisa donaţie de licenţe pentru învăţământul mediu şi universitar. Totul a fost făcut din bani publici, fără licitaţie. Se bănuie că Mircea Miclea a cumpărat liniştea sindicatelor din învăţământ, la pachet cu produsele livrate prin Claudiu Florică. Florică este ginerele lui Cornea, liderul Sindicatelor Libere din Învăţământ. Claudiu Florică a ameninţat că dacă Fujitsu Siemens şi partenerii săi nu vor fi incluşi în proiectele MEC, îi dă drumul lui socru-său din cuşcă să pună de o grevă în învăţământ, ce n-a văzut Parisul. Cel puţin, aşa se aude pe culoarele culiselor.” – a dezvăluit colegul Ivanciuc”, în urmă cu câţiva ani.

Aurel Cornea este şi unul dintre directorii SIND România, o companie destul de profitabilă care controlează fostul portofoliu hotelier al UGSR, cu o capacitate de aproximativ 20.000 de camere. Acţionarii companiei sunt CNSLR Frăţia, Cartel Alfa, BNS şi CSDR.

5. Un mic trădător cu adeziune

Cu două zile în urmă, în şedinţa PSD sector 5, un lider sindical a primit botezul oficial al partidului. Teodor Axioti, “comandantul” profesorilor afiliati FSLI din sectorul lui Vanghelie, a semnat adeziunea de membru al PSD care este.

(„Un aşa-zis jurnalist de investigaţii”, „traseist” etc etc…)

©Dan Badea

Interlopul Cornel Nistorescu, între Mititelu, Vîntu şi Măgaru

adevarul-nistorescu (3)
Un interlop craiovean a devoalat, indirect, scopul real al aducerii lui Nistorescu în fruntea ziarului Cotidianul: alcătuirea unei noi echipe de execuţii media, care să se alăture celorlalte nuclee de mercenari existente de ja pe piaţa de profil şi plătite generos de moguli.

Individul care l-a dat de gol pe Nistorescu, se numeşte Doru Petrescu, alias Doru Măgaru.

Mai înâi să vedem însă cum s-a ajuns aici.

Invitat de primarul din Băileşti la manifestarea “Acasă la nea Marin”, Băsescu a făcut imprudenţa să se aşeze la o masă alături de notabilităţi locale, ziarişti şi câţiva oameni de afaceri, alias interlopi, din Dolj şi Bucureşti.

Interlopii invocaţi de presă au fost Doru Petrescu, alias Doru Măgaru, Gigi Neţoiu şi George Ilinca.

Tonomatele din presa centrală, care i-au identificat pe “interlopi” în preajma Preşedintelui, au lansat şuşaneaua pe posturile de televiziune Realitatea tv şi Antena3, acuzându-l pe preşedintele Băsescu de relaţii cu interlopii.

Pentru un om întreg la cap, situaţia nu este, sub nici un chip, compromiţătoare. Pentru prelipceni, ciutaci sau alţi aurolaci care trag puternic în piept din punga mogulului, fapta Preşedintelui este penală.

Conform declaraţiilor SPP, nimeni din încăperea în care a intrat Preşedintele Băsescu nu fusese condamnat penal sau dat în urmărire generală.

Mititelu vs Magaru

Că toţi afaceriştii din Dolj sunt controversaţi, la fel ca mogulii de la Bucureşti, sau ca ziariştii-aurolaci care manipulează la greu opinia publică, asta e altceva.

Că diversiunea cu „preşedintele şi interlopul” serveşte adversarilor politici ai lui Băsescu, în condiţiile în care se mizează pe prostia şi nebăgarea de seamă a votantului, e o chestiune care ţine strict de manipulare.

Cei care au fost însă mai “generoşi” cu informaţiile privindu-l pe interlopul Doru Măgaru au fost cei de la Cotidianul. Atât Realitatea lui Vîntu, cât şi Antena lui Voiculescu au citat Cotidianul, ca sursă pentru isprăvile lui Măgaru.

De ce tocmai Cotidianul?

Deoarece directorul ziarului este prietenul, confidentul şi salariatul (Nistorescu publică, de multă vreme, editoriale în fiţuica Ediţie Specială) altui interlop craiovean, Adrian Mititelu, care, la rândul lui, este rivalul lui…Doru Măgaru!

doru magaru_editie3

Aşadar, fără a respecta deontologia profesională, care-i spunea să se abţină de la orice comentariu, Nistorescu îl calcă în picioare pe duşmanul prietenului său.

Acesta este şi motivul pentru care Realitatea lui Vîntu, forţând nota, a mers mai departe şi a prezentat, în urmă cu câteva ore, imagini cu interlopul Măgaru în timp ce era ridicat de jandarmi.

Imaginile prezentate de răspândacii lui SOV purtau sigla „ediţie.ro„, adică tot Adrian Mititelu, el fiind patronul acestui „ventilator” prin care se răspândeşte rahatul identificat de şeful craiovean al lui Nistorescu.

mititelu asasinat

Iată cum, intrând în slujba interlopilor, Nistorescu a ajuns astfel, el însuşi, un interlop. Unul extrem de periculos, de care orice jurnalist tânăr trebuie să se fereasca.

Terfelindu-l pe interlopul Doru Măgaru, Nistorescu a servit, în acelaşi timp, mai mulţi stăpâni: pe de o parte pe Sorin Vîntu, Voiculescu şi Patriciu pentru că le-a dat “marfă” pentru speculaţiile anti-Băsescu şi, pe de altă parte, pe interlopul Adrian Mititelu faţă de care Nistorescu are o…aplecare aparte.

Scandalul în care s-a implicat dovedeşte că rolul actualului director de la Cotidianul este de a arunca mingi la fileul ventilatoarelor tv ale mogulilor. Asta e şi motivul pentru care, mai întâi, a curăţat redacţia de ziarişti adevăraţi şi a adus în locul lor nişte mercenari sau oameni aflaţi în nevoie, persoane care, pentru o pâine, sunt dispuse să scrie orice li se cere.
Pentru ca îl cunosc destul de bine pe Nistorescu, doar am lucrat zece ani cu el (cinci la Expres şi cinci la Evenimentul Zilei), pot afirma cu certitudine că individul a pierdut orice reper moral sau profesional. E un rebut al breslei şi tocmai de aceea este preţuit de moguli.

Nu oricine poate fi nemernic, contra-cost.

Dan Badea