Sorin Roşca Stănescu, Patriciu şi subordonaţii PNL-istului Dan Radu Ruşanu au fost implicaţi în afaceri cu Omar Hayssam

Cotidianul ZIUA, adică maşinăria de propagandă a lui Sorin Roşca Stănescu folosită în scopuri personale, de gaşcă şi de partid, a beneficiat şi de sprijinul logistic al lui Omar Hayssam. Cei care şi-au făcut un stindard din lupta contra lui Traian Băsescu, folosind fuga lui Hayssam ca muniţie de război, s-au lăfăit câţiva ani în limuzinele aceluiaşi „terorist” PSD, Omar Hayssam.
Unul dintre beneficiarii afacerilor lui Hayssam, ziaristul-santajist Sorin Rosca Stanescu
Unul dintre beneficiarii afacerilor lui Hayssam, ziaristul-santajist Sorin Rosca Stanescu

Este vorba despre două autoturisme Hyundai Santamo pe care firma lui Patriciu şi Roşca Stănescu, Omega Press Investments, cea care edita cotidianul Ziua, le-a primit în barter de la una dintre firmele lui Hayssam. Ceea ce este şi mai grav pentru mogulul Patriciu şi pupinul său şantajist Roşca Stănescu, autoturismele primite de la Hayssam fuseseră introduse ilegal în România după ce fuseseră furate şi li se schimbaseră seriile de şasiu.

Horia TABACU
Horia TABACU

Perioada în care au fost primite aceste „cadouri” de la româno-sirianul Omar coincide cu

col (r) Ristea PRIBOI
col (r) Ristea PRIBOI

materialul scris despre arab de unul dintre angajaţii de atunci ai Ziua, Horia Tabacu, dar

şi cu protecţia oferită firmelor sale de către proaspătul rezervist al SIE, col (r) Ristea Priboi.

Dacă pe Horia Tabacu aveam să-l regăsim câţiva ani mai încolo, în firma ospătarului Marius Locic, înconjurat de alţi trei generali rezervişti din SIE (Isar, Isac şi Haş), Ristea Priboi (foto dreapta) ajunsese în 2000 subordonatul direct al lui Viorel Hrebenciuc în cadrul Echipei Centrale de campanie electorală a PDSR (viitorul PSD). Postul ocupat de Priboi, în schema de campanie electorală de atunci, era acela de şef al  Direcţiei Resurse Financiare, el fiind în paralel şi administratorul uneia dintre firmele lui Hayssam.

Sorin Roşca Stănescu, protectorul publicitar al mafiotului arab, ţipă azi pe toate canalelele controlate de finanţatorii săi, că Hayssam ar fi fost în cârdăşie cu Băsescu, el aplicând principiul lui Goebbels conform căruia „o minciună repetată de o mie de ori rămâne tot o minciună, dar o minciună repetată de un milion de ori devine un adevăr„.

Hayssam a fost protejat de oamenii PNL-istului Dan Radu Ruşanu

creierul mafiot al PNL
creierul mafiot al PNL

Deoarece sunt primul ziarist care a dezvăluit, în 2001, relaţia de afaceri a lui Hayssam cu partidul lui Geoană, Năstase şi Hrebenciuc, se pare că tot eu sunt acela care dezvăluie astăzi, în premieră, relaţia aceluiaşi Hayssam cu partidul lui Patriciu şi Antonescu (PNL), via un alt personaj dubios care se numeşte Dan Radu Ruşanu (foto stânga). Deşi, în cazul său, relaţia este una indirectă, eu nu poate fi trecută uşor cu vederea.

Astfel, conform unui document pe care îl postez la finalul acestui text, Omar Hayssam a fost protejat de-a lungul anilor de către subordonaţii direcţi ai lui Dan Radu Ruşanu din Finanţe. Mai întâi au fost cei din Direcţia Generală a Finaţelor Publice Bucureşti, din Vamă, Garda Financiară, iar apoi cei din Ministerul Finanţelor.

Numele celor care l-au protejat pe mafiotul româno-sirian care a devenit membru al partidului lui Geoană şi Hrebenciuc, sunt : Marius Vorniceanu şi Nicolae Trandafir (funcţionari superiori în cadrul Gărzii Financiare), Bratu Vasilica (şef serviciu contabilitate Vama Chitila), Petre Cernat (director Administraţia Financiară Bucureşti), Doina Popescu (şef serviciu contabilitatea în Direcţia de Impozite şi Taxe), Ion Iconaru (şeful Administraţiei Financiare sector 1) etc. Dintre cei de mai sus, Iconaru, Cernat şi Popescu Doina erau subordonaţii direcţi ai lui Dan Radu Ruşanu, cel care, după venirea CDR la putere a devenit secretar de stat la finanţe şi era cât pe ce să fie numit ministru dacă nu dezvăluiam eu, în Evenimentul Zilei din 1999-2000, mafia rambursărilor ilegale de TVA („Jaf la Curtea lui Remeş”).Unul dintre protectori, Marius Vorniceanu, avea să fie numit, anul trecut, consilier de conturi la Curtea de Conturi a României aflată sub controlul lui Nicolae Văcăroiu.

Tot atunci, în timpul anchetelor referitoare la rambursările ilegale de TVA, aflasem că unii dintre subordonaţii lui Ruşanu, spre exemplu Aldea de la Ilfov, erau specializaţi pe firme arabe şi îi ajutau pe patronii acestora să recupereze ilegal TVA-ul după care împărţeau prada. Toate dosarele erau însă blocate la IGP, iar ceilalţi inspectori din finanţe primiseră ordine să nu se amestece în controale deoarece operaţiunile respective ar fi fost făcute de către SIE. Evident, numele serviciului de informaţii externe era utilizat ca sperietoare pentru ca mafioţii să-şi rotunjească liniştiţi averile.

Prin acest tip de complicitate a reuşit Hayssam să-şi construiască imperiul financiar şi să atragă astfel atenţia autorităţilor americane aflate în plin război contra terorismului dar şi al celor care-l finaţează.

Hayssam si protectorul sau Nastase

În acea perioadă însă, faptul că Hayssam era protejat de camarila lui Adrian Năstase şi era purtat cu avionul prezidenţial al lui Ion Iliescu în aproape toate călătoriile externe, alături de alţi oameni de afaceri, i-a determinat pe anchetatori să se mişte cu multă precauţie şi să întârzie arestarea mafiotului. Tocmai când se intenţiona însă acest lucru, adică la începutul lui 2005, Omar Hayssam a pus la cale celebra operaţiune de răpire a jurnaliştilor români din Irak în scopul de a se oferi apoi, să-i „salveze”, să-i aducă teferi în ţară, să devină un erou naţional şi să scape de acuzaţiile grave pregătite de procurori în câteva dosare.

Iată cum, prin complicitatea mafiei PSD-PNL, dar şi a unor cozi de topor din presă, Omar Hayssam a parcurs, nestingherit, drumul de la contrabandist de ţigări la terorist.

Profitând însă de controlul quasitotal al mass media, tonomatele lui Vîntu, Voiculescu şi Patriciu au lansat însă propria versiune cu privire la Hayssam şi protectorii lui. În pura tradiţie a dezinformării, ei l-au acuzat de complicitate pe Traian Băsescu, adică tocmai pe cel care a permis anchetatorilor să-l aresteze pe Hayssam.

Ca o pată de culoare, documentul pe care-l postez în premieră, mai jos, conţine şi alte nume de apropiaţi ai lui Hayssam, precum o anume „ziaristăJUNCAN Floriana, sau arhicunoscutul Dinu Gheorghe pe care, se spune, Hayssam l-ar fi sprijinit cu banii de care avea nevoie pentru a putea prelua funcţia de director general al Direcţiei Generale a Vămilor.

Iată, mai jos, „prăjitura” promisă, un aliment pe care-l păstrez nealterat de vreo patru ani, deoarece nu am putut să-l „servesc” ca „desert” opiniei publice nici la Adevărul lui Patriciu, nici la Gardianul lui Vîntu. Poftă mare!
NOTA
Începuturile afacerilor lui Hayssam...
Începuturile afacerilor lui Hayssam…
În perioada 1994-1996, Omar Hayssam, fiul lui Khaled şi Zahra, născut la 01.07.1963 în Siria, în prezent cetăţean român, domiciliat în Bucureşti, str. Spătarului nr.4, sector 2, a importat mari cantităţi de ţigări, cafea boabe şi solubilă, sustrăgându-se sistematic de la plata taxelor vamale sau a impozitului pe profit.
Cu sprijinul a diferiţi factori de decizie din unele instituţii abilitate pentru control financiar, fiscal şi vamal, cel în cauză a creat un sistem de fraudare a legilor româneşti prin solicitarea recuperării TVA-ului aferent exportului (fără dovada stingerii declaraţiilor de încasare valutară), a TVA-ului pentru mărfuri ce există doar în documente, întocmirea de procese verbale fictive la punctele de livrare a produselor destinate exportului către SC Omar Company SRL Siria, conform cărora aceste mărfuri nu corespundeau calităţii şi cantităţii menţionate în contract, în acest mod reuşind eludarea prevederilor HG nr.18 şi 70 privind obligativitatea repatrierii valutei.
De asemenea, vămuirea produselor importante se efectua numai prin vama Chitila, unde sus-numitul se bucura de sprijin din partea conducerii acesteia şi, deşi operaţiunea era ilegală, solicita permanent recuperarea garanţiilor de tranzit intern.
Pentru obţinerea TVA de la Direcţia Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti a recurs la cesionarea fictivă a societăţilor sale unor cetăţeni români care solicitau sumele cuvenite de la Administraţiile Finanţelor Publice de sectoare. Aşa este cazul SC Raul 2000 Impex SRL, cesionată lui Buciu Vasile din Bucureşti, care i-a schimbat denumirea în Oltena-95 Impex, recuperând astfel taxe vamale şi comision vamal în valoare de 208.822.776 lei. O altă metodă a fost cea a folosirii de facturi cu preţuri subevaluate (de 5-6 ori sub cele externe), emise pe numele altor firme, deşi marfa era destinată lui Omar Hayssam.
Astfel, în zilele 05, 07 şi 08.09.1995, prin Vama Borş au intrat mai multe TIR-uri cu cafea solubilă, având ca destinatari declaraţi SC Dima 3M SRL din Galaţi, SC Coralis Trade Impex şi SC Romtem Company, ambele din Bucureşti. Prin trafic de influenţă şi corupţie, Omar Hayssam şi-a creat relaţii cu funcţionari din Direcţia Generală a Vămilor, Direcţia de Supraveghere şi Control Vamal şi Garda Financiară. Spre exemplu, Trandafir Nicolae şi Vornicescu (Vorniceanu – nn D.B.) Marius, foşti funcţionari superiori în cadrul Gărzii Financiare, l-au ajutat şi consiliat într-o acţiune de evitare a unui control efectuat asupra mai multor containere cu marfă, sosite în portul Constanţa.
S-au obţinut date din care rezultă că a fost sprijinit şi de Bratu Vasilica, şef serviciu contabilitate Vama Chitila, Cojocaru Cezar Radu, director Romtrans Citila, Cernat Petre, director Administraţia Financară Bucureşti, Popescu Doina, şef serviciu Contabilitate în Direcţia de Impozite şi Taxe, Iconaru Ion, şeful Administraţiei Financiare Sector 1 şi Grigoriu Ionuţ, director în cadrul FPS.
În iunie 1996, Cernat Petre l-a susţinut pe Omar Hayssam pentru recuperarea TVA, în valoare de 800.000.000 lei, la un import de cafea de 4 miliarde lei, realizat pe numele firmei sale, Kahraman SRL. Din verificări a reieşit că marfa nu a existat decât scriptic, fiind transferată de la SC Nura SRL.Despre Omar Hayssam s-a stabilit că prin Sentinţa nr.6338-29.05.1996 Judecătoria Sectorului 2 i-a respins solicitarea privind anularea unei amenzi contravenţionale, în valoare de 2,5 miliarde lei, pentru nerepatrierea valutei în cadrul a 22 operaţiuni de export, conform declaraţiilor de încasare valutară prezentate în proces.
Omar Hayssam a realizat numeroase exporturi de cherestea şi pal, oferind comisioane substanţiale în valută lui Sberea Ion, director la Regia Autonomă Sudrel Bucureşti, Pascu Constantin şi Popovici Stefa, ambii de la SC Mopaf Vrancea SA.De asemenea, începând cu luna octombrie 1995 a sustras şi implicat în operaţiuni comerciale pe Altangiu Şerban, directorul SC Mercur Trading SA Bucureşti, pe numele căreia a importat 12 tone de cafea solubilă şi 30.900.000 pachete ţigări ASSOS şi LM, la preţuri subevaluate.
Firmele prin intermediul cărora a derulat tranzacţiile comerciale au depus în diferite conturi sume mari, reprezentând garanţii de tranzit intern după cum urmează: Raul 2000 Impex SRL – 9,6 miliarde lei, Alaziz Impex SRL – 2,6 miliarde lei, MR Hamadi Impex SRL – 800 milioane lei şi Arir Impex SRL – 440 milioane lei. Prin SC Omar Company SRL, cu sediul declarat în Bucureşti, Şoseaua Nordului nr.107, Omar Hayssam a efectuat exporturi de tractoare, zirconiu şi cherestea (sub formă de pal, pentru eludarea contingentării) în Siria, sumele obţinute transferându-le într-un cont personal, prin Banca Româno-Egipteană, la o bancă din Damasc.
Acţiuni similare de comerţ exterior a mai realizat şi prin SC Manhattan Enterprises SRL cu sediul la adresa sus- menţionată, Uno International Eximp SRL din str. Rumeoara nr.17, SC Inter Victoria SRL, SC N’Cooper SRL, ambele cu sediile fictive în str. Piatra Mare nr.7, în urma cărora nu a repatriat valuta obţinută. Omar Hayssam este căsătorit cu Omar Adela, născută la 07.10.1966, iar până la 11.05.2000 au locuit în str. Ceahlău nr.23, bl.66, ap.11, sector 6, după care s-au mutat la actuala adresă. Aceştia au deţinut mai multe autoturisme străine de lux, printre care un Mercedes 300, nr.B-04-GUV, radiat în urma vânzării la 06.02.2001.
Printre legăturile lui Omar Hayssam au fost identificate următoarele: Bogdan Petrescu (nepotul lui George Păunescu), Saşa Marinescu (patronul firmei Bastos Nyc), Costel Ciucă (coacţionar la firmele Bastos Nyc şi Cinta Bastos dinBelgia), Constantinescu Alexandra (angajată la firma Tamisa Trading SRL, implicată în afacerea Ţigareta 2), Sucată Florin (fost marinar, angajat la SPP) şi Juncan ( (Jucan – nn D.B.) Floriana, ziaristă.
De asemenea se cunoaşte faptul că la începutul anului 2000 l-a sprijinit cu bani pe Dinu Gheorghe, cu care se află în relaţii de prietenie, pentru ca acesta să  obţină funcţia de director general al Direcţiei Generale a Vămilor. Printre firmele cu care a derulat afaceri se numără Trump Invest SRL, Mas Med Invest SRL şi Atom Plus SRL, toate folosite în traficul cu ţigări de către Măgureanu Virgil şi Giony Popescu. În ultima perioadă, Omar Hayssam a procedat la desfiinţarea unora din firmele sale, acestea fiind trecute pe numele altor parteneri de afaceri ori reprofilate pe producerea şi comercializarea de alcool, aparatură electrică de uz casnic ş.a.
În prezent, Omar Hayssam şi soţia sa Omar Adela, figurează ca asociaţi /administratori la mai multe firme, după cum urmează:
Uno International Eximp SRL Nehoiu (J10/397/2001), specializată în închirierea bunurilor mobiliare proprii sau închiriate, având ca asociaţi pe Omar Hayssam şi Omar Mahmoud Khaled;
Bucovina Enterprises SRL Vatra Dornei, obiect de activitate-producerea de ape minerale îmbuteliate la surse, având ca asociaţi pe Omar Hayssam şi soţia sa, Omar Adela;
Manhattan Fashion SRL Bucureşti, profilată în fabricarea unor articole de încălţăminte, are ca asociat unic pe Omar Hayssam;
SSANGYONG Motors Romania SRL Bucureşti, specializată în comerţul cu autovehicule, este administrată de Omar Adela, care deţine şi 50% diun capitalul social al firmei;
Sirom Forest SA Bucureşti, care derulează activităţi de tăiere, rindeluire şi impregnare a lemnului, acţionar majoritar fiind Omar Hayssam;
Rio Bucovina Distribution SRL Bucureşti, cu obiect de activitate comerţul cu ridicata al băuturilor, asociaţi fiind soţii Omar;World Hotels SA Bucureşti, care derulează activităţi de hoteluri şi moteluri cu restaurant, unde acţionari persoane fizice sunt soţii Omar;
Florian Haus Prodcom SRL Bucureşti, specializată în fabricarea produselor pe nază de carne, având ca asociaţi pe Omar hayssam şi Omar Mukhles;
Best City SRL Bucureşti, având ca obiect de activitate comerţul cu amănuntul cu articole şi aparate electrice de uy casnic, unde Omar Hazssam deţine 50% din capitalul social;
City Center SRL Bucureşti, care derulează activităţi de închiriere a bunurilor imobiliare proprii sau închiriate, având ca asociaţi pe Omar Adela şi Omar Hayssam, care îndeplineşte şi funcţia de administrator.
Agro City Center SRL Bucureşti, cu acelaşi obiect de activitate, asociat şi administrator fiind Omar Hayssam. Această firmă are două filiale în judeţul Alba şi Brăila, care funcţionează ca societăţi comerciale, înmatriculate sub nr. J1/227/2000, respectiv J9/1/2002.
Referitor la SC Agro City Center SRL. se cunoaşte că a achiziţionat cantitatea de 63 kg. erbicid sub denumirea comercială de Dacsulfuron 750wp/sp, în baza contractului nr.387/28.03.2002, încheiat cu SC Dacrom Primex SRL Bucureşti. Livrarea s-a efectuat, după ce, în prealabil, Omar Hayssam a avizat un bilet la ordin (semnând Omar Mohamad), pentru suma de 28676 dolari, reprezentând o rată scadentă ce trebuia achitată de societatea beneficiară. La 19.09.2002, Banca Comercială Ion Ţiriac SA a respins la plată fila CEC respectivă pentru lipsa de disponibil în cont. Până la data de 31.10.2002 obligaţia nu a fost onorată, deşi marfa fusese livrată, fapta ce se încadrează în art.215, alin.3, cod penal, care prevede şi sancţionează infracţiunea de înşelăciune.
În legătură cu Omar Hayssam s-a mai stabilit că, prin intermediul SC City Center SRL, a încheiat cu TVR, SC OMEGA PRESS INVESTMENT SA şi SC RH Press SRL contracte sistem „barter” privind livrarea a 40 autoturisme marca Hyundai Santamo (în urma publicităţii nu s-a plătit cu bani cu cu produs, respectiv autoturismul).Astfel, potrivit datelor obţinute, în anul 1998-1999, un lot de 40 autoturisme marca Hyundai Santamo au fost exportate de către Hyundai Motor Company – Seul către Republica Populară Chineză, care nu au mai ajuns la destinaţie întrucât au fost declarate ca furate, firma beneficiară încasând asigurările.
Ulterior, la data de 11.11.1999, după modificarea seriilor de şasiu, aceste autoturisme au fost introduse în România de către firma Islands General Trade Co. Ltd., cu sediul declarat în Mail Mall PO BOX 964 Road Town Tortola – Insulele Virgine Britanice, societate off-shore ce nu a putut fi identificată.
Autoturismele au fost preluate de firma beneficiară, SSANGYONG Trading Romania SRL (J40/1040/1997) cu sediul în Şos. Bucureşti/Ploieşti nr.19/22, bl.XII/2, sector 1, ce are ca obiect de activitate „prelucrarea brută a lemnului şi impregnarea lemnului”. Asociat unic şi administrator este cetăţeanul irakian Aadil M. Muklaf, născut la 01.10.1958, cu domiciliul în localitatea Ramadi, posesor al paşaportului seria PA/M/0493693.
Preluarea maşinilor a fost efectuată de beneficiar prin reprezentantul său, SC Champ Invest SA (J40/657/1991), cu sediul în Bucureşti, Şos. Odăi nr.17, sector 1, ce are ca obiect de activitate „activităţi ale altor agenţii de transport”. Asociaţii acestei firme sunt: Adela Dumitrescu, născută la 31.07.1922, domiciliată în Bucureşti, str. Pavel Tcacenco nr.15, sector 2; Mihail Dumitrescu, născut la 23.07.1952 în Făgăraş, judeţul Braşov, cetăţean italian cu domiciliul Avezzano – Via Sabotino nr.30 – Italia, care este şi administratorul firmei; cetăţenii italieni Pompea Bucilli, născut la 01.10.1954 şi Rosalba Bucilli, născută la 31.10.1964, ambii domiciliaţi în localitatea Sora-Italia.
Şase dintre aceste autoturisme au fost achiziţionate la data de 10.05.2001, de către SC Pasquall Prod SRL de la firma Best Wood Nehoiu SRL (administrată în acea perioadă de Omar Hayssam). SC Pasquall Prod SRL (J40/896/2000), cu sediul în Bucureşti, b-dul Camil Ressu nr.3, bl.13A, ap.90, sector 3, are ca obiect de activitate „cultura cerealelor”, iar asociaţii firmei sunt Iliescu Constantin Cristinel, născut la 03.03.1956, domiciliat în str. Competiţiei nr.7, sector 2 şi Ranetescu Horia, născut la 14.12.1938, domiciliat în str. D-na Ghica nr.1, (..), sector 2. Administrator al acesteia este Zaharia Ion, născut la 14.121956, domiciliat în municipiul Slobozia, b-dul Unirii, bl. E17(…).
Firma Best Wood Nehoiu SRL (J40/453/2000), cu sediul în oraşul Nehoiu, judeţul Buzău, str. 1 decembrie 1918 nr.3-5, are ca obiect de activitate „prelucrarea brută a lemnului şi impregnarea lemnului”. Asociaţi la această firmă sunt Layth E. Abd al Lateef, cetăţean irakian, născut la 05.08.1973, domiciliat în Bagdad, posesor al paşaportului seria PA-211539 şi societatea Ogharit SCS din Siria, iar administratorii sunt Popescu I. Gheorghe, născut la 02.04.1939, domiciliat în localitatea Nehoiu, str. 1 Decembrie 1918, bl.A3, (…) şi Voicu Marian, născut la 08.09.1961, domiciliat în Braşov, str. Harmanului nr.29,(…).
Din verificări a rezultat faptul că firma Hyundai Motor Company nu a folosit niciodată cele şase serii de şasiu, iar singura societate din România autorizată să importe şi să comercializeze autoturisme marca Hyundai este Hyundai Auto Romania SRL.La data de 11.06.2001, prin intermediul fostului administrator al firmei Pasqall Prod SRL, Bănică Pascu, zis „Paul”, nascut la 21.01.1959, domiciliat în Intrarea Ştefan Furtună nr.11, (…) sector1, un număr de trei autorutisme Hyundai Santamo au fost preluate fără plată de către Răduţu Bibi, născut la 20.07.1933, domiciliat în Calea Griviţei nr.115, (…) sector 1 şi fără forme legale în Calea Griviţei nr.228, bl.4, ap.15, sector 1. S-a stabilit că Răduţu Bibi este o verigă importantă a aceste filiere internaţionale de trafic cu autoturisme furate, fiind cunoscut ca o persoană cu relaţii în lumea oamenilor de afaceri (fost director la Cazinoul Hilton) şi a cetăţenilor ruşi şi moldoveni, cu ajutorul cărora, prin violenţă, îşi rezolvă diferite „probleme de afaceri”. Sus numitul a înmatriculat pe nume propriu cele trei autoturisme, prin intermediul lui Duică Valeriu Robert, născut la 229.09.1967, domiciliat în Bucureşti, str. Gala Galaction nr. 30, persoană specializată în asemenea activităţi, pentru care percepe între 150 şi 200 dolari, clienţii acestuia fiind , în general, cei care cunosc provenienţa dubioasă a autoturismelor.
Actualul administrator al SC Pasqall Prod SRL, Istrate Mihai, a reclamat la secţia 4 Poliţie faptul că Răduţu Bibi a achiziţionat de la această firmă trei autoturisme Hyundai Santamo, fără a le plăti, fapt dovedit prin acte şi martori, prejudiciul creat fiind de peste 1,5 miliarde lei.
Totodată, s-a stabilit că din lotul de 40 autoturisme marca Hyundai Santamo un număr de şapte maşini figurează înmatriculate după cum urmează:  
Legatura dintre Hayssam și firma lui Sorin Roșca Stănescu, fost ziarist-șantajist, actual senator PNL
Legatura dintre Hayssam și firma lui Sorin Roșca Stănescu, fost ziarist-șantajist, actual senator PNL
două autoturisme sunt înmatriculate pe SC Omega Press Investment SA(J40/14168/1994), cu sediul în Intrarea Străuleşti nr.1, sector 1, ce are ca obiect de activitate „tipărirea ziarelor”, fiind folosite de către angajaţii cotidianului Ziua. Această societate are ca asociaţi pe: Călin Daniela, născută la 16.11.1974 şi Călin Raluca, născută la 09.02.1982, ambele cu domiciliul în b-dul Camil Ressu nr.20, bl.6bis, (…), sector 3; Lichiardopol Nicolae Mirel, născut la 01.06.1958, domiciliat în Splaiul Unirii nr.33, bl.M4, (…), sector 3, precum şi firmele Lakeline Limited din Cipru şi Omega Media Holdings Ltd. – Israel. Ca administratori figurează următorii: Cristof Cornelia, născută la 20.09.1955, domiciliată în str. Turda nr.108, (…); Patriciu Dan Costache, născut la 03.08.1950, domiciliat în str. Herăstrău nr.33, Gaiţă Georgeta, născută la 24.04.1955, domiciliată în str. S.V. Rachmaninov nr.27; Pătraşcu Adela, născută la 27.12.1960, domiciliată în b-dul Basarabia nr.75, (…); Pleşoianu Ioana, născută la 18.10.1955, domiciliată în str. Teiul Doamnei nr.19, (…), Sorin Ştefan Roşca Stănescu, născut la 09.08.1949, domiciliat în str. 10 Mese nr.8, (…), sector 2 (preşedinte şi director general); Stegaru Florică, născut la 30.11.1948, domiciliat în Şos. Pantelimon nr. 239, (…) şi firma Livcont SRL cu sediul în str. Teiul Doamnei nr. 19, bl.39, ap.11.
Patru autoturisme sunt înmatriculate pe Compania Română de Radio şi Televiziune SRL (J40/3694/1993) cu sediul în str. Anton Pann nr.52, ap.2, sector 3, ce are ca obiect „activităţi de radiodifuziune”, fiind folosite de personalul TVR. Această firmă are ca asociaţi pe SC Radio Popular SA, cu sediul în str. Păun Petre nr.3 şi Gabrea Radu Bartholomeu, cetăţean german, născut la 20.08.1937, domiciliat în localitatea Steinbach – Germania, care este şi administrator, împreună cu Samoilă Gheorghe Ştefan, născut pe 06.08.1948.
Un alt autoturism este înmatriculat pe SC RH Press SRL (J40/2667/1997), cu sediul în Calea Plevnei nr.114, sector 1, având ca obiect de activitate „tipărirea ziarelor”, fiind exploatat de personalul publicaţiei Cotidianul. Firma menţionată are ca asociaţi societăţile comerciale Regent House Printing & Publishing SRL, cu sediul în str. C-tin Istrati nr.46 şi Regent House Properties Limited, din Londra-Marea Britanie, iar administrator este Husar Călin, născut la 02.03.1964, domiciliat la adresa sus-amintită.

Dan Badea

Averea lui Dan Radu Ruşanu (pana in anul 2006!)

Dan Radu Rusanu, demnitar, om de afaceri, mare latifundiar al Romaniei, are o avere estimata de revista „Bilant“ la aproape 60 de milioane dolari. Detine trei milioane de metri patrati de teren, aproape 77% din actiunile societatii International SA din Sinaia si participatii la alte 12 companii. Afacerile lui Dan Radu Rusanu nu au culoare politica, printre actionarii sau asociatii sai figurand si nume marcante din PSD.

Biografie

Dan Radu Rusanu s-a nascut pe 25 mai 1950 in Bucuresti. Este casatorit cu Daniela Anca (49 de ani) si are doua fete: Dana-Maria (25 de ani) si Ana-Rucsandra (22 de ani). Din CV-ul sau oficial, lipsesc date importante privind functiile si locurile de munca din perioada de dinainte de 1990. Si in CV-ul de dupa anul 1990 sunt unele goluri, nefiind trecute functii importante pe care le-a ocupat in perioada postdecembrista.

Motivul omisiunilor este, probabil, incercarea de a ascunde anumite date biografice, din teama de a nu fi pus sa raspunda la unele intrebari incomode. Cu toate acestea, am reusit sa reconstituim cateva repere interesante din trecutul sau. Astfel, dupa absolvirea, in 1975, a Academiei de Studii Economice Bucuresti, Rusanu a lucrat cu succes in comertul socialist, ca economist, si a fost numit, in 1989, director-adjunct al Centrocoop si sef al controlului financiar (CFI) din cooperatie. El a ramas in aceasta functie pana in 1991, cand a fost propulsat in aceea de inspector guvernamental. In perioada 1992-1996, Dan Radu Rusanu, lansat in afaceri alaturi de alti liberali controversati, a fost numit director general in Directia Generala a Finantelor Publice Bucuresti.

Intre 1996 si 1997, a fost plasat in functia de sef al Departamentului economic din Primaria Capitalei, iar in 1997 a fost cooptat in guvernul Ciorbea, ca secretar de stat in Ministerul Finantelor. In 1998, a fost numit presedinte al Eximbank, functie pe care a ocupat-o pana in prima jumatate a anului 2001. Ca urmare a alegerilor din 2000, el a fost ales deputat de Hunedoara, pe listele PNL, iar din 2004, pe listele Aliantei D.A. PNL-PD. Este conferentiar universitar la „Universitatea Spiru Haret“.

Membru al PNL din 1990, Rusanu a avansat in partid pana la functia de vicepresedinte, el neavand, structural, capacitati reale de lider, chiar daca si-a tot schimbat locurile de munca. Acesta este, poate, si unul dintre motivele pentru care a fost catalogat drept „sforar“ sau „hrebenciuc“ al PNL. Din cate se stie, Rusanu si-a dorit multi ani postul de ministru al finantelor, dar, in ciuda eforturilor depuse, n-a obtinut aceasta performanta. A reusit, in schimb, sa faca avere. O avere imensa pentru un functionar de stat. Conform calculelor noastre, Dan Radu Rusanu ar avea de justificat aproximativ 11 milioane de dolari, adica diferenta dintre venituri si cheltuieli.

Veniturile familiei Rusanu: 1.191.628 dolari

Venituri din salarii – 280.000 dolari
Castigurile salariale ale lui Dan Radu Rusanu nu pot fi decat aproximate, cuantumul acestora nefiind public. Astfel, in perioada 1990-1991, Dan Radu Rusanu a castigat, ca director la Centrocoop, aproximativ 9.000 dolari. Salariul de inspector guvernamental, detinut pana in 1992, i-a mai adus inca 3.500 de dolari.Vreme de patru ani, in perioada 1992-1996, Rusanu a castigat, ca director general la DGFPB si, ulterior, la Primaria Capitalei, un salariu mediu lunar de 600 dolari, inclusiv sporurile, ceea ce inseamna aproximativ 29.000 dolari in total. Ca secretar de stat la Finante, el a obtinut, vreme de un an, aproximativ 10.000 dolari.

Cel mai mare castig l-a avut insa ca presedinte al Eximbank, functie detinuta circa trei ani. Aproximand la 3.000 de dolari venitul lunar in aceasta perioada, castigul salarial poate ajunge la aproape 108.000 dolari. Cum de la inceputul anului 2001, Rusanu a devenit deputat, functie pe care o ocupa si astazi, veniturile salariale in perioada 2001-2006 pot fi aproximate la 75.000 dolari.La toate acestea se pot adauga castigurile obtinute de sotia sa, manager, din 2003 la societatea International SA din Sinaia, si care pot fi aproximate la 10.000 de dolari anual, adica 30.000 de dolari in perioada 2003-2006. Totalul castigurilor salariale in perioada 1990-2006 poate fi, asadar, aproximat la cel mult 265.000 de dolari.La acestea, se adauga castigurile obtinute din activitatea didactica, Rusanu fiind, din anul 2001, lector la Universitatea „Spiru Haret“, iar din 2004, conferentiar.

Conform declaratiilor de avere, el a obtinut, in 2004 si 2005, din aceasta sursa, castiguri anuale de 112 milioane lei vechi. Astfel, la acest capitol se pot adauga castiguri de maximum 15.000 dolari in ultimii cinci ani.Tinand cont de cele prezentate mai sus, veniturile din salarii pot fi aproximate la 280.000 de dolari.

Venituri din dividende – 783.459 dolari
In paralel cu slujbele detinute la stat, Rusanu s-a lansat in afaceri si, pentru succesul acestora, s-a folosit din plin de functiile detinute, asa cum a dovedit-o afacerea Chimpex.Facand parte dintr-un sistem corupt si utilizand el insusi o intreaga retea de cumetrii si de relatii din zona politica si administrativa, Rusanu a stiut sa profite de oameni si de legislatie, pentru a-si satisface interesele. A infiintat, de-a lungul anilor, mai multe firme si n-a tinut cont de culoarea politica a asociatilor sai, el fiind apropiat atat de liberali, cat si de PSD-isti.
Lista firmelor in care Dan Radu Rusanu si sotia sa au figurat ca actionari/asociati sau in care figureaza inca este compusa din 13 societati: Cont SRL, Intervam SA, Asigurarea CECCAR SA, Dana Management SRL, Cereal Com Import Export SRL, Mar Audit SRL, BTT Agentia Comerciala si de Turism SA, Comat-Met SA, Danis Prest SRL, Romtur International SRL, Radan 2000 SRL, Romas-Leasingtur SA si Danis Metcom SRL.

In declaratia de avere din 2005, Dan Radu Rusanu a precizat ca, in anul anterior, a incasat dividende de 2.442.441.269 lei vechi, de la trei dintre societatile de mai sus (Mar Audit, Dana Management, Comat Met), iar sotia sa a incasat 6.133.993.916 lei vechi de la alte patru societati din retea (Danis Metcom, Danis Prest, Radan 2000 si Comat-Met). Asadar, un total de 8,58 miliarde lei vechi in 2004.

In continuare, prezentam o scurta descriere a fiecareia dintre cele 13 societati la care familia Rusanu detine sau a detinut participatii.

Danis Metcom SRL a fost infiintata in august 1999, cu sediul in bd. I.C. Bratianu nr. 45 din Constanta. Capitalul social a fost de 2.000 lei noi. Asociatii acestei firme sunt Anca Daniela Rusanu (60%- 1.200 lei) si Ion Dumitru (40%), din Constanta. Obiectul de activitate al firmei este „inchirierea si subinchirierea bunurilor imobiliare proprii sau inchiriate“. Profiturile societatii, in perioada 2000-2005, au fost urmatoarele: 233,76 milioane lei vechi (in anul 2000), 1,22 miliarde lei vechi (2001), 1,58 miliarde lei vechi (2002), 584,6 milioane lei vechi (2003), 1,48 miliarde lei vechi (2004) si 285 milioane lei vechi (2005). Astfel, totalul dividendelor cuvenite familiei Rusanu se ridica la 103.976 dolari.

• Danis Prest SRL a fost infiintata in anul 2002, in acelasi sediu ca si Danis Metcom si cu acelasi obiect de activitate. Dan Radu Rusanu detine aici 60% din capitalul social, valoarea actiunilor sale fiind de sase milioane de lei vechi.Profiturile acestei firme au fost de 474,7 milioane lei vechi in 2002, 1,464 miliarde lei vechi (2003) si 2,490 miliarde lei vechi (2004), in 2005 firma neavand bilantul depus. Astfel, dividendele cuvenite lui Rusanu se ridica la un total de 80.851 dolari.

• Cereal Com Import-Export SRL
este o firma de familie a lui Rusanu si a fost infiintata in iulie 1999, cu sediul la domiciliul sotilor Rusanu din strada Ermil Pangrati nr. 35, etaj 5 apartament nr. 5. Firma, cu un capital social de doua milioane lei vechi, are ca obiect de activitate comertul cu ridicata al cerealelor, semintelor si furajelor.Asociati sunt Anca Daniela Rusanu (95%) si Anastase Rusanu Dana Maria (5%), fiica cea mare a sotilor Rusanu. Firma n-a inregistrat profituri decat in 2001 si 2003, in valoare de 164.000 lei, respectiv 558,4 milioane lei vechi. Dividendele au fost, asadar, de 16.825 dolari.

• Mar Audit SRL este o societate al carei sediu se afla tot intr-unul dintre apartamentele (nr. 7) lui Dan Radu Rusanu, de pe strada Ermil Pangrati nr. 35.Firma, infiintata in anul 2003, ii are ca asociati pe Dan Radu Rusanu (90%) si Marina Ruxandra Ioana Georgescu (10%), o persoana de incredere, fosta angajata a lui Rusanu de la Eximbank si implicata in alte cateva societati ale liberalului (Dana Management SRL, Cont SRL, International SA), dar si ale prietenilor acestuia (Ovidiu Ispir – inspector la Curtea de Conturi).

Are ca obiect de activitate contabilitatea si revizia contabila. Mar Audit SRL n-a depus bilant in anul 2004 (conform site-ului Ministerului Finantelor), desi Rusanu a consemnat, in declaratia de avere din 2005, incasarea dividendelor de la aceasta societate.Profiturile declarate ale acestei firme au fost: 2,056 miliarde lei vechi in 2003 si 282,9 milioane lei vechi in 2005, dividendele cuvenite fiind de 64.473 dolari.


Comet Met SA este o societate infiintata in 1991, cu sediul in str. Catanoia nr. 33 din Bucuresti, acelasi sediu la care figureaza unul dintre actionari, Asociatia Metal.La mijlocul anului trecut, actionarii acestei firme erau, conform Oficiului Registrului Comertului, Ioanovici Mihai (0,03%), Asociatia Metal (39,969%), Dufa Romania SRL (30,00%), SIF Muntenia (18,009%), alti cinci actionari, tip lista, detinand 11,99%).In mai 2005, dar si in septembrie 2006, Dan Radu Rusanu a consemnat, insa, ca detine 22% din capitalul social al acestei firme, ceea ce inseamna ca achizitia n-a fost consemnata in datele de la ONRC. Valoarea actiunilor detinute este, conform lui Rusanu, de 4 miliarde lei vechi.De altfel, cu un an mai devreme, in 2004, el detinea deja 3% din capitalul social, valoarea acestor actiuni fiind de 290 milioane lei vechi. Avand in vedere ca profiturile societatii, din 2004 si 2005, au fost de 4,725 miliarde lei vechi, respectiv 691 milioane lei vechi, dividendele incasate de acesta au fost de 9.561 dolari.

Romtur International SRL este una dintre societatile prin care Dan Radu Rusanu detine controlul hotelului International din Sinaia. Firma a fost preluata in anul 2002, in proportie de 99%, de Rusanu, prin intermediul sotiei sale Anca Daniela. Valoarea partilor sociale detinute de Anca Rusanu la Romtur este de 49,5 milioane lei vechi.Societatea, cu sediul intr-unul dintre apartamentele lui Rusanu din str. Ermil Pangrati nr. 35, are depus doar bilantul pe 2005, cand a inregistrat un profit net de 173,05 milioane lei vechi. Dividendele corespunzatoare au fost de 5.880 dolari.

International SA este o alta societate controlata de Dan Radu Rusanu, si printre activele acesteia se afla si Hotelul International din Sinaia (foto). Conform datelor de la ONRC, actionarii de la International sunt Romtur International (32,90%), Cereal Com Import-Export SRL (17,24%), Cont SRL (15,48%), Radan 2000 SRL (11,44%), alti actionari tip lista detinand 22,94%.Asadar, tinand cont de faptul ca Dan Radu Rusanu controleaza direct firmele Romtur International (99%), Cont (100%), Cereal Com Import Export (100%) si Radan 2000 (100%), care detin, impreuna, 77,06% din International SA, rezulta ca fostul secretar de stat din Ministerul Finantelor detine pachetul majoritar de actiuni de la societatea din Sinaia. Este posibil, insa, ca Rusanu sa figureze si printre actionarii tip lista si, astfel, sa detina un pachet mai mare la International SA. De altfel, sotia sa este si presedintele Consiliului de administratie al acestei firme. Profiturile societatii International SA au fost, incepand cu anul 2002, data la care controlul acesteia a fost preluat de Rusanu, urmatoarele: 5,6 miliarde lei vechi (2002), 7,95 miliarde lei vechi (2004) si 3,37 miliarde lei vechi (2005).Avand in vedere ca societatea nu a acordat dividende pentru anul 2004, rezulta ca Dan Radu Rusanu putea sa incaseze doar 219.678 dolari pentru anii 2002 si 2005. De mentionat ca, alaturi de complexul hotelier International, societatea mai detine, ca active, Vila Stejarul, Vila Frasin, Vila Bistrita si Motelul Izvorul Rece.

• Radan 2000 SRL a fost infiintata in 1993 si are sediul in str. Emil Pangrati nr. 35, etaj 5 apartament nr. 5. Asociat unic este Anca Daniela Rusanu (100%). Obiectul de activitate al firmei este inchirierea si subinchirierea bunurilor imobiliare proprii sau inchiriate. Profiturile firmei au fost de 2,75 miliarde lei vechi in 2003 si 290, 14 milioane lei vechi in 2005. Asadar, dividendele cuvenite familiei Rusanu se ridica la 92.790 dolari.

• Asigurarea CECCAR – ROMAS SA este o societate infiintata in anul 1998 cu sediul in Pitesti, bd. Republicii, bloc S9B, scara B. Firma s-a numit, initial, Asigurarea CECCAR SA, iar din 13 iulie 2006 si-a schimbat denumirea in OTP Garancia Asigurare SA.Pana la jumatatea acestui an, societatea a avut ca actionari patru persoane juridice (Casa CECCAR – 22,23%, Alcadibo Trading SA- 6,65%, CECCAR Bucuresti -5,2% si Tungal Metrou Bucuresti – 3,98%) si 58 actionari persoane fizice, care detineau 62,1%. Din august 2006, noul actionar majoritar a devenit OTP Garancia Bisztositozrt Budapesta, cu 49,878%.Alti actionari sunt: OTP Bank Romania (29,556%), Tungal Metrou (0,539%) si mai multe persoane fizice. Schimbarea de actionariat s-a produs dupa ce actionarul majoritar din Ungaria a marit capitalul social cu 5,28 milioane lei. Firma are meritul de a fi adunat laolalta PSD-isti si PNL-isti fara frontiere din Arges, la care s-a adaugat „liberalul“ Dan Radu Rusanu.

Dintre cei cu care Rusanu a pornit la drum in aceasta afacere, sunt de mentionat Ion Mihailescu (fost presedinte al Consiliului Judetean Arges), Constantin Nicolescu (fost senator PSD si actual presedinte al Consiliului Judetean Arges), Eugeniu Turlea (fost presedinte al CNAS), Ion Moldoveanu (fost sef al Finantelor din Arges) etc. carora, ulterior, li s-au adaugat si altii, printre care si actualul comisar-sef al Garzii Financiare din Arges, Aurel Stoian, acesta intrand, astfel, in totala incompatibilitate cu functia detinuta.

Conform declaratiei de avere din 2005, Dan Radu Rusanu a detinut, la aceasta societate, actiuni in valoare de 1,7 miliarde lei vechi (5,65% din capitalul social). Profiturile nete ale societatii au fost urmatoarele: 2,632 miliarde lei vechi in 2002; 4,81 miliarde lei vechi in 2004 si 95,814 milioane lei vechi in 2005. Astfel, dividendele cuvenite lui Dan Radu Rusanu se ridica la 13.012 dolari.

• Romas-Leasingtur SA a fost infiintata in 2000, cu sediul in Pitesti, Bd. Republicii, avand ca actionar majoritar societatea Asigurarea Ceccar-Romas. Si aici se regaseste, printre actionarii persoane fizice, aceeasi multime pestrita de potentati, locali sau centrali, din cercul de prieteni ai lui Dan Radu Rusanu.Profiturile societatii nu sunt insa reprezentative pentru a fi mentionate, cu atat mai mult cu cat, in ultimii trei ani, societatea a consemnat pierderi.

• Cont SRL a fost infiintata in 1994, cu sediul pe strada Fainari nr. 20 din Bucuresti, si l-a avut ca unic asociat si administrator, pana in 2004, pe Dan Radu Rusanu. In urma cu doi ani, Rusanu i-a cedat fiicei sale, Dana Maria, intregul pachet de actiuni de la aceasta societate. Firma a ramas, astfel, in familie. Valoarea tranzactiei a fost modica, de doar doua milioane lei vechi.Obiectul de activitate al societatii consta in consultanta pentru afaceri si management, contabilitate si revizie contabila. In perioada 1999-2005, firma a inregistrat profituri doar in anul 2000 (2,19 miliarde lei vechi) si 2001 (129,6 milioane lei vechi) in suma totala de aproximativ 105.416 dolari.

Dana Management SRL a fost infiintata in 2003, cu sediul in strada Ermil Pangrati nr. 35, etaj 6, apartament nr. 7. Asociati sunt Dan Radu Rusanu (90%) si fiica sa Dana Maria (10%). Administratorul societatii este Marina Ruxandra Ioana Georgescu. Firma are ca obiect de activitate contabilitate, revizie contabila si consultatii in domeniul fiscal.Profiturile inregistrate au fost de 2,13 miliarde lei vechi in 2003 si 193,34 milioane lei vechi in 2005, adica 70.792 dolari.

• Intervam SRL este o societate de brokeraj infiintata in 1994, cu sediul in Calea Victoriei nr. 21, Bucuresti. Firma a fost si a ramas una dintre vechile legaturi ale lui Dan Radu Rusanu cu liderii marcanti ai PNL de ieri si de azi.Desi detine doar 0,14% din capitalul social de la Intervam, Rusanu are satisfactia asocierii cu nume sonore precum Calin Popescu Tariceanu, Andrei Ioan Chiliman, Dan Constantinescu, George Danielescu, Ion Basgan sau Viorel Catarama.De asemenea, asociati persoane juridice au fost SAFI SA (2,45%), Fondul Mutual al Oamenilor de Afaceri (2,45%), Elvila International SA (4,9%), ARI Electronics Invest (0,35%), Flanco Import Export (2,45%) si VIMOB Impex SRL (50,12%).Ulterior, in randul asociatilor Intervam au intrat si alte firme, precum Radio Contact Romania SRL, Publimedia SRL, LIBRA BANK (in anul 2000, in locul Elvila si Vimob), Cenk Ermya (2003), Arabesque Investments International SA (2004), Valmetex SA Ramnicu Valcea (2005). In 2005, pachetul majoritar de actiuni era detinut de Ovidiu Sergiu Pop, cu 78,64%.In anii 2003 si 2005, firma a fost sub supravegherea CNVM. Profiturile nete din ultimii ani ai societatii au fost de 1,787 miliarde lei vechi in 2000, 1,244 miliarde lei vechi in 2004 si 753,685 milioane lei vechi in 2005. Din aceasta firma, Rusanu ar fi putut obtine, ca dividende, maximum 205 dolari.

Dincolo de acestea, Rusanu mai detine actiuni (0,0721%), prin intermediul sotiei sale, si la societatea BTT Agentia Comerciala si de Turism SA, aflandu-se, aici, in compania unor protejati precum Alexandru Vrabie (implicat, pe vremuri, in rambursarile ilegale de TVA, sub protectia lui Rusanu preluat, ulterior, la Eximbank) si Ovidiu Ispir (fost consilier al lui Rusanu la Ministerul Finantelor, astazi consilier la Curtea de Conturi a Romaniei, implicat in controlul de la Eximbank, in urma caruia a fost schimbat presedintele Eximbank, Mariana Diaconescu) . Ispir a fost, apoi, propus de Rusanu si de altii din PNL, pentru functia de presedinte al Curtii de Conturi, in locul lui Dan Drosu Saguna. Profiturile societatii BTT Agentia Comerciala si de Turism SA n-au fost insa semnificative. In concluzie, in situatia ipotetica in care Dan Radu Rusanu ar fi ridicat, in ultimii ani, toate dividendele cuvenite de la firmele din retea, suma incasata ar totaliza 783.459 dolari.

Venituri din alte surse – 57.696 dolari
Singurele venituri declarate de Dan Radu Rusanu sunt cele din salarii, din dividende si din recoltele de pe mosiile revendicate in ultimii ani. Astfel, in 2004, el a obtinut, ca venituri din recolte, 500 milioane lei vechi (14.320 dolari), iar in 2005 suma de 800 milioane lei vechi (27.457 dolari).De asemenea, Rusanu a mai declarat, in mai 2005, castiguri de 200 milioane lei vechi (6.864 dolari) din dobanzi bancare, fara a preciza insa cuantumul depozitelor din banci. La acestea, se mai adauga castigurile obtinute de la Camera Auditorilor Financiari din Romania, in calitate de membru in consiliul CECCAR.El a declarat astfel, in 2005 si 2006, pentru anii precedenti, castiguri totale de de 248 milioane lei vechi (8.055 dolari). Totalul acestor venituri este de 57.696 dolari.

Depozite bancare – 70.473 dolari
Dan Radu Rusanu a declarat, in 2003, depozite bancare de 12.000 dolari, iar in decembrie 2004, un depozit de 2,3 miliarde lei vechi (70.473 dolari). In declaratia de avere din mai 2005, el n-a mai consemnat vreun depozit bancar, ci doar cuantumul dobanzilor incasate in anul anterior, ceea ce inseamna ca a lichidat acel depozit.

Cheltuielile familiei Rusanu – aproximativ 12,2 milioane dolari

Cosul zilnic – 576.000 dolari
Familia lui Dan Radu Rusanu este compusa din patru persoane, iar standardul de viata al acesteia nu este deloc scazut. De asemenea, pozitiile inalte detinute de Rusanu, de-a lungul anilor, de la director Centrocoop la director general in Finante, secretar de stat, bancher si deputat, au presupus si cheltuieli pe masura.In plus, scolarizarea celor doua fete, una dintre acestea facandu-si studiile la Londra, in urma castigarii unei burse, au presupus alte chetuieli. Mai mult, din 1993, el are in intretinere mai multe imobile, dintre care a declarat doar trei apartamente in Bucuresti, omitand vilele din Arges (Rucar si Dambovicioara-Punctul Cheii). Apreciem, asadar, la cel putin 3.000 de dolari lunar media cheltuielilor de familie din perioada 1990-2006. Astfel, cheltuielile cu „cosul zilnic“ pot fi evaluate la cel putin 576.000 dolari, adica de doua ori mai mari decat castigurile obtinute ca functionar de stat.

Achizitii imobiliare – 9.119.000 dolari
In declaratiile de avere, Dan Radu Rusanu a consemnat achizitionarea, in 1993, pe baza unui contract de asociere, a trei apartamente situate la etajele 5 si 6 ale unui imobil ultracentral din strada Emil Pangrati nr. 35. Cele trei apartamente au o suprafata de 180 mp, 85 mp si 65 mp, cu valori de impozitare de doua miliarde lei vechi, 1,15 miliarde lei vechi si un miliard lei vechi. Rusanu a mai preluat, tot in 1993, si tot in aceleasi conditii, un spatiu comercial de 530 mp cu o valoare de impozitare de cinci miliarde lei vechi. La acea vreme, un apartament de doua camere (60 mp) in zona centrala era evaluat la minimum 30.000 dolari, prin urmare, valoarea de piata a celor trei apartamente era de cel putin 165.000 dolari.

De asemenea, la acestea se adauga si spatiul comercial, a carui valoare de atunci poate fi aproximata la minimum 250.000 dolari. Prin urmare, valoarea celor patru imobile se ridica, in momentul achizitionarii, la aproximativ 415.000 dolari. De unde avea functionarul public Dan Radu Rusanu o asemenea avere, la acea data, e greu de explicat.De mentionat ca, pana la schimbarea domiciliului in noile apartamente, Dan Radu Rusanu a locuit pe strada Muzeul Zambaccian nr. 22 B, locuinta despre care nu se stie daca i-a apartinut sau fusese inchiriata.

Conform unor declaratii de presa, Dan Radu Rusanu mai detine o vila si o casa de vacanta in judetul Arges, localizate in Rucar si Dambovicioara – Punctul Cheii. Valoarea celor doua imobile, care nu apar in declaratiile de avere din perioada 2004-2006, este de aproximativ 300.000 dolari. La capitolul terenuri, Rusanu a depasit orice asteptari. Din cele peste 300 de hectare de teren detinute de latifundiar, el a cumparat doar 29,4 hectare de teren intravilan in Voluntari- SAI (28,8 ha) si Dambovicioara, judetul Arges (0,6 ha).Astfel, in 1997, Dan Radu Rusanu a achizitionat 1,3 ha teren intravilan (el il numeste intravilan-agricol, notiune inexistenta pe piata sau in acte), iar in anul 2000 a cumparat 27,5 hectare situate in aceeasi comuna ilfoveana.

Primul dintre terenuri valora, in momentul achizitiei, aproximativ 130.000 dolari (10 dolari/mp), astazi valoarea acestuia fiind de minimum 1,3 milioane euro (100 euro/mp). In anul 2000, Rusanu a cumparat alte 27,5 hectare (275.000 mp) teren in Voluntari, pentru care, la 30 dolari/mp, ar fi trebuit sa achite 8,25 milioane dolari. Suma este imensa si, chiar daca ar fi fost de trei ori mai mica, ea tot n-ar putea fi justificata. Astazi, valoarea acestui intravilan se ridica la peste 27,5 milioane de euro.

In iunie 2006, Rusanu a donat acest teren celor doua fiice ale sale, Ana Rucsandra si Dana Maria.Valoarea inscrisa in dreptul acestei tranzactii este, conform ultimei declaratii de avere, 1.567.500 (fara precizarea tipului de moneda), dovedind, o data in plus, dispret si aroganta fata de documentele oficiale. Un al treilea teren cumparat de Rusanu, in 1998, este situat in Dambovicioara, judetul Arges, are suprafata de 6.000 mp si o valoare de impozitare de 9.000 lei. La 4 dolari/mp, valoarea de achizitie ar fi de 24.000 dolari. Astazi, valoarea terenului este de aproximativ 120.000 dolari.

Investitii in actiuni: peste 2, 5 milioane dolari
Conform ultimelor declaratii de avere, Rusanu detine actiuni la 11 societati comerciale. Valoarea declarata a acestora este de aproximativ 4,1 miliarde lei vechi (147.000 dolari). Insa, fondurile plasate de Dan Radu Rusanu, prin intermediul firmelor la care este actionar, in achizitionarea de actiuni, in mod deosebit in cele de la societatea International SA, sunt cu mult peste cele alocate celor 11 companii declarate.Incepand din anul 2001, firmele lui Dan Constantin Gritac (Rompac International si Romtur International) au inceput sa achizitioneze actiuni la societatea International SA fie de la FPS (Ministerul Turismului), fie de la alti investitori (Broadhurst etc).

In 2002, situatia actionariatului la societatea International era urmatoarea: Ministerul Turismului – 24,864%, PPM – 29,526%, Romtur – 28,843% si Rompac – 16,776%. Numarul total de actiuni era, atunci, de 21.149.893, la o valoare nominala de 1.000 lei vechi actiunea.Din anul 2003, dupa o majorare de capital efectuata la International SA, numarul actiunilor societatii a crescut la 33.982.223. Valoarea actiunilor tranzactionate pe Rasdaq a crescut, de la un pret de referinta de 0,25 lei in 2002, 0,22 lei in 2003, 0,5 lei in 2004, pana la un leu/actiune, in prima parte a anului trecut.

Din 2002, a intrat in scena Dan Radu Rusanu, care a preluat, pachet cu pachet, controlul absolut al societatii, ajungand sa detina astazi 77% din capitalul social al companiei. O estimare a cheltuielilor efectuate cu achizitionarea de actiuni ale companiei International SA arata ca Rusanu ar fi investit, prin intermediul firmelor la care este actionar, peste 2,5 milioane de dolari in titlurile societatii.

Averea : aproximativ 60 milioane dolari

Terenuri/Retrocedari si achizitii: 3 milioane metri patrati in valoare de 49 milioane de dolari

Dan Radu Rusanu a dat cea mai mare lovitura pe piata imobiliara, dupa ce a intrat, prin retrocedare, in posesia a peste 275 de hectare de teren in judetele Arges, Brasov si Teleorman. El a devenit, astfel, unul dintre cei mai mari latifundiari din Parlamentul Romaniei.Actiunea de recuperare a terenurilor mostenite a inceput sa dea roade imediat dupa ce Rusanu a devenit secretar de stat la Ministerul Finantelor. Astfel, in 1997, i s-au retrocedat (pe numele sotiei) doua terenuri situate in Suslanesti – Arges (7,5 ha – livada) si Rucar – Arges (3,5 ha – intravilan).In anul urmator, in 1998, sotia lui Rusanu a mai primit un teren intravilan in Rucar, cu o suprafata de 0,5 ha. In 1999, Rusanu a primit un teren intravilan, de aceasta data pe numele sau, situat in Putineiu-Teleorman (1 ha). In 2001, pe vremea guvernarii PSD, Rusanu si-a mutat atentia in judetul Brasov, unde i s-a retrocedat un teren intravilan de 8,5 ha in localitatea Fundata.In 2002, tot in Fundata-Brasov, sotia lui Dan Radu Rusanu a mai recuperat alte 10 ha de teren forestier.

Dupa venirea la putere a Aliantei D.A., in 2005, Dan Radu Rusanu a continuat sarabanda retrocedarilor si a obtinut, pe numele sotiei, 50 de hectare de faneata in Rucar – Brasov. Anul acesta, a dat insa lovitura in domeniu si a bifat alte doua mari retrocedari in contul familiei.Astfel, a primit 31 de hectare de teren intravilan in Fundata-Brasov si 163,5 de hectare de teren forestier in judetul Arges. Astfel, familia Rusanu a recuperat 275,5 hectare de teren, suprafata care-l ridica in varful topului politicienilor latifundiari.

La aceasta imensa suprafata, se adauga inca 29,4 hectare de teren intravilan cumparate in Voluntari-SAI si Dambovicioara-Arges, ceea ce ridica la peste trei milioane de metri patrati mosia lui Rusanu, mai exact 3.049.000 mp.Valoarea acestor terenuri poate fi estimata astfel: 4.500 euro – livada din Suslanesti (7,5 ha), 8.900.000 euro terenurile intravilane din Rucar, Fundata si Putinei (44,5 ha, la 20 euro/mp), 520.500 euro terenul forestier (173, ha, la 3000 euro/ha) si 29.400.000 euro terenul intravilan din Voluntari (29,4 ha, la 100 euro/mp). Totalul este naucitor: 38.825.000 euro sau 48.986.911 dolari.

Cladiri – 1,9 milioane dolari
Valoarea celor trei apartamente (180 mp, 85 mp si 65 mp) situate pe str. Ermil Pangrati nr. 35 este de aproximativ 600.000 dolari. Spatiul comercial de la parterul aceluiasi imobil, in suprafata de 560 mp, valoreaza si el cel putin un million de dolari. La acestea, se adauga cele doua imobile din localitatile Dambovicioara si Rucar, judetul Arges, in valoare de aproximativ 300.000 de dolari. Asadar, cele sase imobile totalizeaza 1,9 milioane de dolari.

Actiuni – peste 8.100.000 dolari
La actiunile sau partile sociale detinute si declarate, a caror valoare nominala este de aproximativ 147.000 dolari, se adauga participatiile de la societatea International SA din Sinaia, pe care Dan Radu Rusanu o controleaza in proportie de minimum 77%. Cum numarul total de actiuni ale acestei societati este de 33.982.223, iar valoarea de piata a unei actiuni INTE este de 0,85 lei (ultimul pret de tranzactionare pe Rasdaq, din data de 20 octombrie a.c.), intregul pachet de actiuni detinut de Dan Radu Rusanu prin intermediul firmelor sale (26,187 milioane de actiuni) se ridica la aproape 22,26 milioane lei, adica la aproximativ 8.000.000 de dolari. Dan Radu Rusanu detine, prin intermediul firmelor sale, 26 de milioane de actiuni la compania International S.A. din Sinaia, care include hotelul International si alte cåteva vile din zona montana.

Afacerea Chimpex-Gritac

Un exemplu concret privind modul in care Dan Radu Rusanu isi deruleaza afacerile este cazul Chimpex-Constanta. Societatea Chimpex a fost preluata de la FPS, in anul 1999, de catre firma Rompac International a omului de afaceri constantean Dan Constantin Gritac.La putin timp de la preluare, acesta a vandut firmei Danis Metcom SRL, detinuta de sotia lui Rusanu (60%), un activ constituit din 14 hale si 8,5 hectare de teren, la un pret modic de doua miliarde lei vechi (130.000 dolari), in conditiile in care, potrivit analistilor pietei, valoarea reala era de aproximativ cinci milioane de dolari.

Ulterior, in noiembrie 2000, Dan Radu Rusanu, in calitate de presedinte al Eximbank, a acordat un credit neperformant de cateva sute de miliarde de lei firmei lui Gritac, Rompac International, bani care aveau sa fie recuperati, cu greu, abia in 2004. Cazul avea sa intre, anul trecut, in atentia DNA.In 2002, acelasi Dan Radu Rusanu a preluat, de la prietenul Gritac, societatea Romtur International, firma ce detinea peste 32% din capitalul social al SC International SA din Sinaia. Ulterior, Rusanu avea sa preia controlul absolut al firmei International SA, care detine hotelul International din Sinaia.

Evident, in relatia cu Gritac, Dan Radu Rusanu a folosit-o ca intermediar pe sotia sa, Anca Daniela. In acest mod, el a reusit sa controleze un complex de mai multe zeci de milioane de euro, printre activele International SA fiind incluse, alaturi de hotelul de patru stele International din Sinaia, si vilele Frasin, Stejarul, Bistrita sau motelul Izvorul Rece.Rambursari ilegale de TVAIn perioada in care a fost secretar de stat la Ministerul Finantelor, Dan Radu Rusanu si-a creat o retea de functionari publici fideli, care, conform anchetelor derulate atunci de Corpul de control al ministrului finantelor (IGAI), au incurajat si favorizat rambursarile ilegale de TVA din perioada 1997-2000.

Un astfel de nucleu a activat la conducerea de atunci a DGFP Ilfov.Pintre cei vizati de favorizarea rambursarilor ilegale a fost si Alexandru Vrabie, un apropiat al lui Rusanu, numit la conducerea finantelor din Ilfov. Ulterior, dupa declansarea scandalului rambursarilor ilegale, Vrabie a fost sfatuit sa-si ceara transferul din Finante, el refugiindu-se astfel sub aripa lui Rusanu, la Eximbank.De altfel, cei doi fusesera, pe vremuri, colegi la Centrocoop, in subordinea lui Gioni Popescu. Desi prejudiciul constatat atunci la DGFP Ilfov depasea usor 50 de miliarde de lei vechi, anchetele au fost, abil, stopate.

Cu exceptia presei, nimeni nu a mai legat numele lui Rusanu de rambursarile ilegale de TVA. In perioada in care a fost secretar de stat la Ministerul Finatelor, Dan Radu Rusanu si-a creat o retea de functionari publici fideli, care, conform anchetelor derulate atunci de corpul de control al ministrului Finantelor (IGAI), au incurajat si favorizat rambursarile ilegale de TVA din perioada 1997-2000. Un astfel de nucleu a activat la conducerea de atunci a DGFP Ilfov. Pintre cei vizati de favorizarea rambursarilor ilegale a fost si Alexandru Vrabie, apropiat al lui Rusanu, numit la conducerea finantelor ilfovene.

Ulterior, dupa declansarea scandalului rambursarilor ilegale, Vrabie a fost sfatuit sa-si ceara transferul din Finante, el refugiindu-se astfel sub aripa lui Rusanu, la Eximbank. Dealtfel, cei doi fusesera, pe vremuri, colegi la Centrocoop, in subordinea lui Gioni Popescu. Desi prejudiciul constatat atunci la DGFP Ilfov depasea usor 50 miliarde lei, anchetele au fost, abil, stopate. Cu exceptia presei, nimeni nu a mai legat numele lui Rusanu de rambursarile ilegale de TVA. Anul trecut insa, Dan Radu Rusanu a redeschis subiectul si a impartasit cateva aspecte din experienta frauduloasa a protejatilor sai, in cadrul unei comunicari stiintifice sustinute la Universitatea Romano-Americana.

Titlul lucrarii este destul de sugestiv: “Rambursarea taxei pe valoarea adaugata – potentiala zona de frauda fiscala ». Nu stim daca printre cei din sala s-a aflat si Ene Dinga, fost sef al IGAI si, ulterior, ministru al Integrarii, cel care a descoperit si a decapitat mafia rambursarilor de TVA din Ministerul Finantelor.

Familia Rusanu are o avere estimata de revista „Bilant“ la aproape 60 de milioane de dolari Valoarea la zi a averii lui Dan Radu Rusanu este impresionanta. Ea se bazeaza, in buna parte, pe activele detinute pe piata imobiliara (unele terenuri au fost cumparate, altele primite in contul retrocedarilor), pe cåteva apartamente si pe actiunile detinute la compania International S.A.

Dan Badea

Revista BILANŢ nr.26, noiembrie 2006

Deputatul liberal Dan Radu Rusanu, partas la devalizarea Chimpex Constanta

Un dosar plimbat intre Politie si Parchet asteapta solutia procurorilor anticorupti

Dan Radu Rusanu s-a aflat recent in atentia presei pentru implicarea sa in devalizarea Chimpex SA Constanta. Cazul se afla, astazi, in atentia procurorilor anticoruptie, desi numele deputatului liberal nu apare in mod explicit in documente. Legaturile de afaceri dintre Rusanu si cei care au administrat direct jefuirea Chimpex sunt insa mai mult decât evidente câta vreme sotia parlamentarului a beneficiat de contracte avantajoase in relatia cu operatorul portuar. 
Pe numele administratorilor Chimpex au fost intocmite dosare penale pentru comiterea unor infractiuni grave.
Deputatul liberal Dan Radu Rusanu, partas la devalizarea Chimpex Constanta
(foto Razvan Chirita)
(foto Razvan Chirita)
Desi, in urma cu doua luni, deputatul liberal  Dan Radu Rusanu a negat orice implicare in devalizarea Chimpex SA Constanta, salariatii acestei societati il contrazic pe acesta cu documente. In luna februarie, Politia Transporturi Constanta a finalizat un dosar in care una dintre firmele controlate de familia parlamentarului este acuzata ca, printr-o inginerie financiara,  a tras un „tun“ de aproximativ cinci milioane de dolari doar printr-o simpla subevaluare a celui mai important activ al Chimpex. Aparitia in presa a acestei informatii a declansat un adevarat circ mediatic. Politia sustine ca a trimis dosarul la DNA, institutie care a infirmat insa acest lucru. Ciudat, dar dosarul a ajuns la Parchetul de pe lânga Judecatoria Constanta, fara ca anchetatorii sa-si explice motivul. Ulterior, printr-un comunicat de presa, s-a anuntat ca dosarul in cauza va ajunge la DNA Constanta. Din acel moment, peste acest caz s-a asternut linistea.
Dan Radu Rusanu neaga orice apartenenta la afacerile derulate de operatorul portuar Chimpex SA Constanta, in pofida tuturor evidentelor. Astfel, printre beneficiarii acestor contracte se afla una dintre societatile de familie ale parlamentarului, Danis Metcom SRL, firma care a avut câstiguri de milioane de dolari din relatia cu administratia Chimpex.
Totul a inceput in anul 1999, când Fondul Proprietatii de Stat a scos la vânzare 70 la suta din actiunile SC Chimpex SA Constanta. Firma preferata pentru preluarea acestui pachet de actiuni a fost Rompac International SA, o societate care apartine omului de afaceri Dan Constantin Gritac. Potrivit contractului de vânzare– cumparare, Rompac International se obliga sa faca investitii de capital si de mediu in cadrul Chimpex, instituindu-se in acest sens o garantie ce consta intr-un drept de gaj asupra a 35% din actiunile cumparate. Nerealizarea investitiilor promise ar fi condus inevitabil la pierderea controlului de catre Rompac asupra societatii constantene. Ulterior insa, in urma unei majorari de capital s-a ajuns in situatia in care, indiferent daca statul ar fi executat sau nu gajul instituit, Rompac Intenational si-a asigurat majoritatea in Consiliul de Administratie al Chimpex.
Imediat dupa preluarea controlului, administratorii Rompac au trecut la devalizarea Chimpex, primul „tun“ fiind tras in favoarea actualului deputat PNL Dan Radu Rusanu. Acest lucru s-a aflat in atentia Politiei Transporturi Constanta care a instrumentat dosarul privind cumpararea unor depozite ale Chimpex de catre SC Danis Metcom SRL la preturi mult subevaluate. Astfel, in anul 1999, intre Chimpex SA si Danis Metcom  s-a incheiat un contract de vânzare-cumparare a activului D2, constând in 14 hectare de teren in centrul  orasului Constanta, pe care se afla 14 corpuri de cladire.
Suma tranzactiei, facuta la valoarea de inventar, a fost de aproximativ 2 miliarde de lei vechi, in conditiile in care valoarea reala a activului era de 5 milioane de dolari, iar chiria lunara incasata pe spatiile respective se ridica la aproximativ 100.000 de euro. Chiar daca Rusanu a declarat ca Danis Metcom a preluat prin concesiune terenurile aferente activului D2, afacerea se dovedeste extrem de profitabila. Ulterior insa, la câteva luni dupa perfectarea acestei afaceri, liberalul avea sa se revanseze fata de cei care i-au dat pe mai nimic aceasta avere, oferindu-le, din pozitia de presedinte al Exim Bank la vremea respectiva, un credit de câteva sute de miliarde de lei. Creditul avea sa fie rambursat dupa patru ani si dupa mai multe presiuni din partea urmasului lui Rusanu la conducerea Exim Bank, Mariana Diaconescu, nimeni alta decât sotia fostului ministru al justitiei Cristian Diaconescu.
Relatia familiei Rusanu cu Constantin Dan Gritac, patronul Rompac International, care a preluat Chimpex, este mult mai sofisticata. Legatura intre cei doi oameni de afaceri este sotia lui Dan Radu Rusanu.
Caracatita Rusanu-Gritac
Interesul si implicarea directa a lui Dan Radu Rusanu in afacerea Chimpex sunt probate de faptul ca firma Danis Metcom ii apartine. Astfel, conform datelor furnizate de Registrul Comertului, societatea are drept actionar majoritar pe sotia deputatului, Anca Daniela Rusanu. Relatia familiei Rusanu cu Constantin Dan Gritac, patronul Rompac International, care a preluat Chimpex, este mult mai sofisticata. Veriga de legatura intre cei doi oameni de afaceri este sotia lui Dan Radu Rusanu. Astfel, Rusanu Anca Daniela este administrator la International SA si la Cereal Com Import-Export SRL, doua dintre firmele in care este direct implicat si Constantin Dan Gritac. International SA, societate care detine celebrul hotel cu acelasi nume din Sinaia, are printre actionari societatea Rompac International SA, firma care a cumparat de la FPS pachetul majoritar de actiuni la Chimpex Constanta. Prin umare, aici, sotia lui Dan Radu Rusanu a administrat direct o afacere a lui Gritac.
Este simplu de inteles, in aceste conditii, de ce, la rândul lui, Gritac i-a oferit pe tava nevestei parlamentarului activele Chimpex. Pe de alta parte, si aici este vorba despre o alta „panama“ asemanatoare cu devalizarea Chimpex, cea de-a doua societate patronata de Anca Daniela Rusanu, Cereal Com Import-Export SRL, face parte din actionariatul Comcereal Dâmbovita SA, controlata de acelasi Constantin Dan Gritac. Actionarii firmei dâmbovitene sunt Rompac International SA (55,4%), Cerealcom Import Export SRL (15,9%), SIF Oltenia SA (22,6%) si alti actionari nesemnificativi. Mentionam ca Cereal Com Import-Export SRL este singura firma cu acest nume din sectorul 1 al Capitalei, unde a fost inregistrata Cerealcom Import Export SRL, fiind vorba probabil de o eroare de dactilografiere in actionariatul Comcereal Dâmbovita SA.
Chimpex vine cu banii, Rusanu cu portofelul
O alta escrocherie marca Gritac & Rusanu consta in scoaterea unor sume importante de bani din conturile Chimpex, fara nici o justificare serioasa. La inceputul anului 2002, intre Comcereal Dâmbovita SA si Chimpex SA Constanta se incheie un contract de asociere in participatiune, in vederea infiintarii unei asociatii fara personalitate juridica al carei obiect de activitate se refera la colectarea si depozitarea marfurilor cerealiere, operatiuni de reconditionare, inchirieri de vagoane de cale ferata si alte mijloace de transport, incheierea de contracte de achizitie si de vânzare, lucrari de realizare a productiilor agricole pe suprafetele ce le are in administrare etc. Contractul a fost incheiat pentru o perioada de patru ani si trebuia sa expire la data de 10 ianuarie 2006.
Partea cea mai interesanta a afacerii o constituie contributia partilor la constituirea asociatiei. Astfel, in timp ce Chimpex a venit cu un aport cash in valoare de 30,4 miliarde de lei, Comcereal Dâmbovita a pus la dispozitie doua silozuri pe care le-a evaluat la 120 de miliarde, preluând astfel controlul asociatiei. In spatele acestei asocieri s-a aflat, de fapt, o inginerie financiara a lui Dan Gritac prin care a mutat cele 30 de miliarde dintr-un buzunar in celalalt. Dupa transferarea de catre Chimpex a banilor in contul asociatiei, Comcereal a cautat diverse pretexte pentru a rezilia contractul de asociere, lucru infaptuit pe data de 31 octombrie 2003. Motivul invocat de Gheorghe Nedelcu, directorul de la Comcereal Dâmbovita, a fost acela ca „din pacate anul agricol 2003 a fost compromis din cauza factorilor climatici“.
De mentionat este faptul ca si aceasta afacere a facut obiectul unui dosar instrumentat de ofiteri ai Politiei Transporturi Constanta. Anchetatorii au descoperit ca, la momentul infiintarii asociatiei, cele doua silozuri cu care Comcereal Dâmbovita SA a paticipat la constituirea asociatiei erau gajate in favoarea altor creditori. Mai mult, ulterior, spun anchetatorii, cele doua silozuri (unul in Gaesti si celalalt in Târgoviste) au fost gajate pentru a doua oara, pentru a garanta obligatiile pe care Rompac International, ca asociat la Chimpex SA, le avea la SC Glencore Proteine SA.
Azomures sterge urma
Dupa devalizarea Chimpex, printr-o noua inginerie la care si AVAS si-a dat concursul, Rompac International isi sterge urmele. Astfel, in septembrie 2004, societatea Azomures preia toate actiunile detinute de Rompac la Chimpex, inclusiv creantele acesteia. Cea mai mare creanta se ridica la 5,2 milioane de dolari si  provenea dintr-un credit luat de Rompac de la Robank, credit gajat cu 53,4% din capitalul social al Chimpex. Dupa rezolvarea de catre Azomures a litigiului cu Robank, aceasta societate a devenit noul proprietar al Chimpex. O data cu preluarea patrimoniului Chimpex, noii patroni au preluat si metehnele fostilor administratori. Astfel, in luna august a anului trecut,  noul director al Chimpex, Mihai Zaharia, incheie un contract de prestari servicii cu firma turceasca Team Chartering & Shipping Services Co. LTD, printre actionarii careia se afla si Mustafa Demirel, membru in Consiliul de Administratie de la Chimpex.
Obiectul contractului il constituia „demolarea si evacuarea molozului rezultat din demolare pâna la cota zero a cladirilor existente in incinta SC Chimpex SA Constanta“. Valoarea acestor operatiuni a fost de 250.000 de euro. In paralel insa, acelasi Zaharia, spun surse din interiorul Chimpex, a mai incheiat trei contracte cu alte societati pentru aceleasi operatiuni. Primul dintre acestea, incheiat cu firma Cimenler Madencilik Sanayi Ve Tigaret Limited Sirketi, viza inchirierea unor utilaje folosite la demolari (excavator, autocamioane, brat spargator beton). Celelalte doua contracte au fost incheiate cu alte doua firme, unul pentru dezafectare cladiri si celalalt pentru demolarea prin implozie. Costul acestor ultime contracte s-ar fi ridicat, conform surselor citate, la inca 250.000 de euro. Adica, aceeasi lucrare ar fi fost platita de doua ori.
Avere imensa pentru un fost functionar la stat, abonat la contracte «grase» Secretarul Camerei Deputatilor, Dan Radu Rusanu ales deputat în circumscriptia electorala nr. 22 a judetului Hunedoara, detine, impreuna cu familia, o avere imensa pentru un functionar care toata viata a lucrat la stat. Astfel, conform declaratiei de avere depusa pe site-ul Camerei Deputatilor, Dan Radu Rusanu a beneficiat, intre anii 1997-2005, de sapte retrocedari de terenuri in judetele Arges (zona Rucar) si Brasov, in suprafata totala de 81 de hectare, impartite in forestier, intravilan si faneata. In anii 1997, 1998, 2000 a cumparat trei terenuri in suprafata de 29,4 hectare in judetele Arges (zona Dambovicioara) si Ilfov (Voluntari).
De asemenea familia Rusanu mai detine prin contract de asociere din anul 1993 un imobil in suprafata de 860 de metri patrati situat pe strada Emil Pangrati din Capitala. Totodata, el declara ca familia sa a primit mostenire, in anul 1983, bijuterii a caror valoare de piata se situeaza intre 50.000 si 55.000 de euro. In declaratia de avere mai sunt mentionate si plasamentele in cele 11 societati detinute de familie a caror valoare se ridica la peste 5,5 miliarde de lei vechi. Venitul familiei Rusanu, pe anul 2004, din salarii, dividende si dobanzi bancare a fost de peste 10 miliarde de lei vechi. Din aceasta suma, 200 de milioane de lei vechi au fost obtinuti din incasarea dobanzilor bancare. Numai ca rubrica „Conturi si depozite bancare“ din declaratia de avere a lui Dan Radu Rusanu este necompletata.
Dan Radu Rusanu neaga toate acuzatiile care i se aduc
Referitor la acuzatiile care ii sunt aduse, deputatul Dan Radu Rusanu a precizat ca societatii Danis Metcom SRL i-au fost concesionate, si nu vandute, terenurile aferente activului D2 de la Chimpex. Suprafata acestor terenuri, a spus in urma cu cateva luni Rusanu, este de 7,5 ha si pe ea se afla 12 hale. Rusanu a acuzat proasta administrare a activelor Chimpex, fapt ce a dus la pierderi imense de care firma Danis Metcom nu se face vinovata. Referitor la creditul acordat firmei constantene de catre EximBank, Dan Radu Rusanu a afirmat ca acesta a fost aprobat de Consiliul de Administratie al bancii, in deplina legalitate si a fost rambursat integral in 2004.
Administratori penali
Dan Radu Rusanu s-a aflat recent in atentia presei pentru implicarea sa in devalizarea Chimpex SA Constanta. Cazul se afla, astazi, in atentia procurorilor anticoruptie, desi numele deputatului liberal nu apare in mod explicit in documente. Legaturile de afaceri dintre Rusanu si cei care au administrat direct jefuirea Chimpex sunt insa mai mult decât evidente câta vreme sotia parlamentarului a beneficiat de contracte avantajoase in relatia cu operatorul portuar. Pe numele administratorilor Chimpex au fost intocmite dosare penale pentru abuz în serviciu în forma calificata, înregistrarea de operatiuni sau cheltuieli nereale, folosirea cu rea-credinta a bunurilor si creditului societatii în scop contrar acesteia, efectuarea cu stiinta de înregistrari inexacte având drept consecinta denaturarea veniturilor.
Dan Badea, Ion Alexandru, Eduard Pascu
Material apărut în Gardianul din  10.04.2006

MAFIA LUI RUŞANU din Ministerul Finanţelor: JAF LA CURTEA LUI REMEŞ (5)

 – Material aparut in EVENIMENTUL ZILEI DIN 1 Martie 2000 –

Retele mafiote specializate in rambursari nelegale de TVA

Inspectorii Corpului de Control al ministrului finantelor au descoperit Retele mafiote specializate in rambursari nelegale de TVA

Fenomenul rambursarilor nelegale de TVA s-a dovedit a fi un „sport national” care, prin modul de operare al celor implicati, poate fi incadrat in domeniul crimei organizate. Sute de miliarde de lei au fost sustrase de la bugetul de stat cu sprijinul direct si interesat al unor functionari din finante. Amploarea fenomenului l-a determinat pe ministrul Decebal Traian Remes sa dispuna masuri drastice impotriva functionarilor responsabili si sa ceara interventia Politiei si a Parchetului General pentru stoparea jafului, identificarea hotilor si recuperarea uriaselor sume cu care a fost pagubit bugetul de stat. Decizia lui Remes are la baza rezultatele stupefiante ale ultimelor verificari facute la administratiile financiare din Bucuresti de catre IGAI – Corpul de Control al ministrului finantelor. Dupa jaful constatat la DGFPCFS Ilfov si Bucuresti, „balamucul” fiscal descoperit la Administratia Financiara a Sectorului 5 din Bucuresti a dezvaluit existenta unei retele mafiote specializata in domeniul rambursarilor nelegale de TVA. Echipa IGAI, coordonata de Emil Dinga si condusa de Vasile Cabulea, a identificat un intreg arsenal de mijloace si tehnici utilizate de anumiti afaceristi, indeosebi arabi si rromi, pentru „acoperirea legala” a fraudelor: firme-fantoma, documente falsificate, exporturi fictive, coruperea unor functionari publici etc.

Balamuc fiscal la Administratia Financiara a Sectorului 5

Am prezentat deja, in numarul din 28 ianuarie al ziarului nostru, balamucul fiscal descoperit la Administratia Financiara a Sectorului 5. Verificarile IGAI au fost declansate in urma controlului facut de Serviciul de control al activitatii interne (SCAI) din cadrul DGFPCFS Bucuresti, serviciu care a identificat rambursari nelegale de TVA pentru patru agenti economici, rambursari in valoare totala de peste 6,5 miliarde lei. Interventia IGAI a dus, intr-o prima faza, la depistarea altor 16 firme care au fraudat bugetul de stat cu peste 13 miliarde lei si, in plus, s-a descoperit disparitia unor documente justificative pentru rambursari de TVA in valoare de peste 32 miliarde lei. In urma acestor constatari, ministrul Remes a cerut IGAI sa extinda controlul la nivelul tuturor administratiilor financiare din Bucuresti pentru a se stabili dimensiunea reala a fraudelor pe filiera rambursarilor de TVA. Ca urmare a extinderii controlului la celelalte sectoare ale Capitalei, au mai fost identificate – dupa numele asociatilor – inca patru firme din sectorul 5 care au beneficiat de rambursari nelegale de TVA in aceleasi conditii cu cele 16 prezentate deja. Ultimele firme identificate astfel sint: „Geda Com International” SRL (asociati: Nedelea Valentin si Mihai Ioana; suma rambursata nelegal: 613,49 milioane lei), „Costinella” SRL (asociati: Dumitru Mihai Sorinel si Stanescu Elena Zoia; 520, 85 mil. lei), „Daniellis George Bus Rex” SRL (asociat: Buse Floarea; 599, 739 mil. lei) si „Alina si Cristi” SRL (asociati: Batanasi Cristian Daniel si Batanasi Nicolae; 611,304 mil. lei). Sumele rambursate nelegal la cei 20 agenti economici verificati depasesc 16, 33 miliarde lei.

Propunerile IGAI

Dupa finalizarea verificarilor din Bucuresti, IGAI a propus luarea de urgenta a unor masuri pentru stoparea rambursarilor nelegale de TVA si recuperarea banilor sustrasi de la bugetul de stat. Prezentam citeva dintre aceste propuneri: „Sesizarea organelor de cercetare penala pentru instrumentarea conform legii, a abaterilor grave constatate pe linia rambursarilor de TVA si care intrunesc elementele constitutive ale infractiunii (sustragerea unor documente de analiza si aprobare a rambursarilor de TVA, existenta unor facturi false, utilizarea unor furnizori-fantoma etc); initierea unei hotariri de guvern privind inventarierea (recensamintul) agentilor economici de pe teritoriul national, in scopul stoparii fenomenului de „mimare” a indeplinirii conditiilor legale de rambursare (…); stabilirea de sanctiuni dure si exemplare, pentru firmele care nu utilizeaza conform legii facturile si documentele cu regim special, precum si pentru firmele care lucreaza cu astfel de agenti economici; continuarea controlului IGAI la nivelul Administratiei Financiare a Sectorului 5 in scopul extinderii si aprofundarii unor concluzii preliminare degajate deja (…)”

 

 

Decizia ministrului Decebal Traian Remes – sesizarea penala

Ministrul finantelor, Decebal Traian Remes, a avizat deja nota informativa primita din partea IGAI referitoare la jaful descoperit si a aprobat toate propunerile Corpului de Control. Ministrul a cerut directorului general al Directiei Juridice, Iordachescu, efectuarea si inaintarea catre Politie si Parchet a sesizarilor penale atit impotriva agentilor economici vizati, cit si a functionarilor din finante implicati in fraudarea bugetului de stat. A fost deja inaintata Parchetului General prima sesizare penala referitoare la rambursarile nelegale de TVA acordate firmelor „Valiandra Com” SRL, „Lucia Trading Co” SRL, „Edna COOM” SRL si „Ovidiu Cos Com Impex” SRL. Prejudiciul total pentru care Ministerul Finantelor se constituie parte civila este de 6,577 miliarde lei. O data cu patronii firmelor amintite, acuzati de fals intelectual si uz de fals, sesizarea penala ii vizeaza si pe urmatorii functionari din finante (fosti sau actuali): Constanta Bratu, Cristina Duta, Ana Angela Georgescu, Lavinia Marinescu – inspectori; Violeta Serb, Florin Nicolae – sefi serviciu; Elena Ioanitoaia – director adjunct si Ionel Danescu – ex-director general. Functionarii din finante sint acuzati de neglijenta in serviciu care a produs consecinte grave si de inselaciune.O situatie speciala este cea a firmei „Edna Coom” SRL. In sesizarea penala se precizeaza expres ca politisti de la Sectia 18, au impiedicat controlul legalitatii acordarii unei rambursari firmei „Edna”. „Pe linga implicarea functionarilor publici din aparatul Administratiei Financiare a sectorului 5 – se arata in sesizarea penala – exista suspiciuni ca au fost folosite si cadre de politie de la Sectia 18 – Sectorul 5, respectiv cpt. Dobra Gheorghe si slt. Udriste Ionel, pentru ca prin interventia lor sa se impiedice efectuarea controalelor la SC „Edna Coom” SRL. Astfel, demn de relevat este faptul ca pe data de 16 septembrie 1999, cind organele de control din cadrul Serviciului de control al activitatii interne se aflau in efectuarea verificarilor la aceasta societate, cei doi ofiteri de politie au ridicat toate documentele contabile ce vizau tocmai rambursarile de TVA, in original. Pina la data de 15 ianuarie 2000, desi s-au facut solicitari scrise, cei doi ofiteri nu au predat documentele organelor de control, singurele in drept sa stabileasca daca s-au efectuat rambursari legale sau nelegale de TVA, acestia nejustificind in nici un fel retinerea abuziva a documentelor fara a fi inregistrata vreo cauza penala pe rol la organele de politie”.Cu trei saptamini in urma, separat de sesizarea facuta deja, IGAI a finalizat si a inaintat catre Directia Generala Juridic si Contencios documentele care stau la baza unei noi sesizari penale in legatura cu prejudiciul produs bugetului de stat de cei 25 de agenti economici depistati in sectorul 5. Prejudiciul, de zeci de miliarde, va trebui recuperat atit de la agentii economici, cit si de la functionarii implicati din finante. Firmele vizate de aceasta ultima sesizare sint: „Angros Danis Bela Com”, „Ony Impex Company 2015”, „Anro Trading”, „Suiram”, „Si Alexandru 3000”, „Nik Elvis”, „Roxy Com Impex 2015”, „Luc Valy 2015”, „Si Murate 99”, „Rai Com Construct”, „BM Sorin Com”, „Nico Flor 2015”, „Mircos Prod Impex Company”, „Rod Com Impex”, „Carmen Alex 2015”, „Mon Flor Family”, „Costinella”, „Geda Com”, „Alina si Cristi”, „Daniellis George Bus Rex”, „Mondo Universal”, „Valiandra Com”, „Bibi Prod Impex Company”, „La Alexandru”, „Giovada Transport Service 94”.Desi ministrul finantelor a decis deja luarea unor masuri radicale pentru stoparea acestui fenomen mafiot este posibil ca „Jaful la curtea lui Remes” sa continue. Nimeni n-a verificat, inca, situatia la nivel national, desi valoarea rambursarilor de TVA se ridica la citeva mii de miliarde. In aceste conditii, se impune interventia urgenta a Parchetului si a Ministerului de Interne atit pentru verificarea celor doua sesizari penale privind neregulile semnalate la Administratia Financiara a Sectorului 5, cit si pentru extinderea cercetarilor penale la administratiile financiare din celelalte sectoare ale Capitalei, precum si la DGFPCFS Ilfov si Bucuresti.

 DAN BADEA

PS: Dan Radu Ruşanu, omul din umbra acestei afaceri, N-A FOST NICI MĂCAR ÎNTREBAT VREODATA DESPRE IMPLICAREA SA IN RETEAUA MAFIOTA A RAMBURSARILOR ILEGALE DE TVA. A devenit, in schimb, un mare om de afaceri cu o avere IMENSA pentru un functionar de stat. O avere care nu va putea fi NICIODATA JUSTIFICATA!!!

MAFIA LUI RUŞANU din Ministerul Finanţelor: JAF LA CURTEA LUI REMEŞ (V)

 – Material aparut in EVENIMENTUL ZILEI DIN 1 Martie 2000 –

Retele mafiote specializate in rambursari nelegale de TVA

Inspectorii Corpului de Control al ministrului finantelor au descoperit Retele mafiote specializate in rambursari nelegale de TVA

Fenomenul rambursarilor nelegale de TVA s-a dovedit a fi un „sport national” care, prin modul de operare al celor implicati, poate fi incadrat in domeniul crimei organizate. Sute de miliarde de lei au fost sustrase de la bugetul de stat cu sprijinul direct si interesat al unor functionari din finante. Amploarea fenomenului l-a determinat pe ministrul Decebal Traian Remes sa dispuna masuri drastice impotriva functionarilor responsabili si sa ceara interventia Politiei si a Parchetului General pentru stoparea jafului, identificarea hotilor si recuperarea uriaselor sume cu care a fost pagubit bugetul de stat. Decizia lui Remes are la baza rezultatele stupefiante ale ultimelor verificari facute la administratiile financiare din Bucuresti de catre IGAI – Corpul de Control al ministrului finantelor. Dupa jaful constatat la DGFPCFS Ilfov si Bucuresti, „balamucul” fiscal descoperit la Administratia Financiara a Sectorului 5 din Bucuresti a dezvaluit existenta unei retele mafiote specializata in domeniul rambursarilor nelegale de TVA. Echipa IGAI, coordonata de Emil Dinga si condusa de Vasile Cabulea, a identificat un intreg arsenal de mijloace si tehnici utilizate de anumiti afaceristi, indeosebi arabi si rromi, pentru „acoperirea legala” a fraudelor: firme-fantoma, documente falsificate, exporturi fictive, coruperea unor functionari publici etc.

Balamuc fiscal la Administratia Financiara a Sectorului 5

Am prezentat deja, in numarul din 28 ianuarie al ziarului nostru, balamucul fiscal descoperit la Administratia Financiara a Sectorului 5. Verificarile IGAI au fost declansate in urma controlului facut de Serviciul de control al activitatii interne (SCAI) din cadrul DGFPCFS Bucuresti, serviciu care a identificat rambursari nelegale de TVA pentru patru agenti economici, rambursari in valoare totala de peste 6,5 miliarde lei. Interventia IGAI a dus, intr-o prima faza, la depistarea altor 16 firme care au fraudat bugetul de stat cu peste 13 miliarde lei si, in plus, s-a descoperit disparitia unor documente justificative pentru rambursari de TVA in valoare de peste 32 miliarde lei. In urma acestor constatari, ministrul Remes a cerut IGAI sa extinda controlul la nivelul tuturor administratiilor financiare din Bucuresti pentru a se stabili dimensiunea reala a fraudelor pe filiera rambursarilor de TVA. Ca urmare a extinderii controlului la celelalte sectoare ale Capitalei, au mai fost identificate – dupa numele asociatilor – inca patru firme din sectorul 5 care au beneficiat de rambursari nelegale de TVA in aceleasi conditii cu cele 16 prezentate deja. Ultimele firme identificate astfel sint: „Geda Com International” SRL (asociati: Nedelea Valentin si Mihai Ioana; suma rambursata nelegal: 613,49 milioane lei), „Costinella” SRL (asociati: Dumitru Mihai Sorinel si Stanescu Elena Zoia; 520, 85 mil. lei), „Daniellis George Bus Rex” SRL (asociat: Buse Floarea; 599, 739 mil. lei) si „Alina si Cristi” SRL (asociati: Batanasi Cristian Daniel si Batanasi Nicolae; 611,304 mil. lei). Sumele rambursate nelegal la cei 20 agenti economici verificati depasesc 16, 33 miliarde lei.

Propunerile IGAI

Dupa finalizarea verificarilor din Bucuresti, IGAI a propus luarea de urgenta a unor masuri pentru stoparea rambursarilor nelegale de TVA si recuperarea banilor sustrasi de la bugetul de stat. Prezentam citeva dintre aceste propuneri: „Sesizarea organelor de cercetare penala pentru instrumentarea conform legii, a abaterilor grave constatate pe linia rambursarilor de TVA si care intrunesc elementele constitutive ale infractiunii (sustragerea unor documente de analiza si aprobare a rambursarilor de TVA, existenta unor facturi false, utilizarea unor furnizori-fantoma etc); initierea unei hotariri de guvern privind inventarierea (recensamintul) agentilor economici de pe teritoriul national, in scopul stoparii fenomenului de „mimare” a indeplinirii conditiilor legale de rambursare (…); stabilirea de sanctiuni dure si exemplare, pentru firmele care nu utilizeaza conform legii facturile si documentele cu regim special, precum si pentru firmele care lucreaza cu astfel de agenti economici; continuarea controlului IGAI la nivelul Administratiei Financiare a Sectorului 5 in scopul extinderii si aprofundarii unor concluzii preliminare degajate deja (…)”

 

 

Decizia ministrului Decebal Traian Remes – sesizarea penala

Ministrul finantelor, Decebal Traian Remes, a avizat deja nota informativa primita din partea IGAI referitoare la jaful descoperit si a aprobat toate propunerile Corpului de Control. Ministrul a cerut directorului general al Directiei Juridice, Iordachescu, efectuarea si inaintarea catre Politie si Parchet a sesizarilor penale atit impotriva agentilor economici vizati, cit si a functionarilor din finante implicati in fraudarea bugetului de stat. A fost deja inaintata Parchetului General prima sesizare penala referitoare la rambursarile nelegale de TVA acordate firmelor „Valiandra Com” SRL, „Lucia Trading Co” SRL, „Edna COOM” SRL si „Ovidiu Cos Com Impex” SRL. Prejudiciul total pentru care Ministerul Finantelor se constituie parte civila este de 6,577 miliarde lei. O data cu patronii firmelor amintite, acuzati de fals intelectual si uz de fals, sesizarea penala ii vizeaza si pe urmatorii functionari din finante (fosti sau actuali): Constanta Bratu, Cristina Duta, Ana Angela Georgescu, Lavinia Marinescu – inspectori; Violeta Serb, Florin Nicolae – sefi serviciu; Elena Ioanitoaia – director adjunct si Ionel Danescu – ex-director general. Functionarii din finante sint acuzati de neglijenta in serviciu care a produs consecinte grave si de inselaciune.O situatie speciala este cea a firmei „Edna Coom” SRL. In sesizarea penala se precizeaza expres ca politisti de la Sectia 18, au impiedicat controlul legalitatii acordarii unei rambursari firmei „Edna”. „Pe linga implicarea functionarilor publici din aparatul Administratiei Financiare a sectorului 5 – se arata in sesizarea penala – exista suspiciuni ca au fost folosite si cadre de politie de la Sectia 18 – Sectorul 5, respectiv cpt. Dobra Gheorghe si slt. Udriste Ionel, pentru ca prin interventia lor sa se impiedice efectuarea controalelor la SC „Edna Coom” SRL. Astfel, demn de relevat este faptul ca pe data de 16 septembrie 1999, cind organele de control din cadrul Serviciului de control al activitatii interne se aflau in efectuarea verificarilor la aceasta societate, cei doi ofiteri de politie au ridicat toate documentele contabile ce vizau tocmai rambursarile de TVA, in original. Pina la data de 15 ianuarie 2000, desi s-au facut solicitari scrise, cei doi ofiteri nu au predat documentele organelor de control, singurele in drept sa stabileasca daca s-au efectuat rambursari legale sau nelegale de TVA, acestia nejustificind in nici un fel retinerea abuziva a documentelor fara a fi inregistrata vreo cauza penala pe rol la organele de politie”.Cu trei saptamini in urma, separat de sesizarea facuta deja, IGAI a finalizat si a inaintat catre Directia Generala Juridic si Contencios documentele care stau la baza unei noi sesizari penale in legatura cu prejudiciul produs bugetului de stat de cei 25 de agenti economici depistati in sectorul 5. Prejudiciul, de zeci de miliarde, va trebui recuperat atit de la agentii economici, cit si de la functionarii implicati din finante. Firmele vizate de aceasta ultima sesizare sint: „Angros Danis Bela Com”, „Ony Impex Company 2015”, „Anro Trading”, „Suiram”, „Si Alexandru 3000”, „Nik Elvis”, „Roxy Com Impex 2015”, „Luc Valy 2015”, „Si Murate 99”, „Rai Com Construct”, „BM Sorin Com”, „Nico Flor 2015”, „Mircos Prod Impex Company”, „Rod Com Impex”, „Carmen Alex 2015”, „Mon Flor Family”, „Costinella”, „Geda Com”, „Alina si Cristi”, „Daniellis George Bus Rex”, „Mondo Universal”, „Valiandra Com”, „Bibi Prod Impex Company”, „La Alexandru”, „Giovada Transport Service 94”.Desi ministrul finantelor a decis deja luarea unor masuri radicale pentru stoparea acestui fenomen mafiot este posibil ca „Jaful la curtea lui Remes” sa continue. Nimeni n-a verificat, inca, situatia la nivel national, desi valoarea rambursarilor de TVA se ridica la citeva mii de miliarde. In aceste conditii, se impune interventia urgenta a Parchetului si a Ministerului de Interne atit pentru verificarea celor doua sesizari penale privind neregulile semnalate la Administratia Financiara a Sectorului 5, cit si pentru extinderea cercetarilor penale la administratiile financiare din celelalte sectoare ale Capitalei, precum si la DGFPCFS Ilfov si Bucuresti.

 DAN BADEA

PS: Dan Radu Ruşanu, omul din umbra acestei afaceri, N-A FOST NICI MĂCAR ÎNTREBAT VREODATA DESPRE IMPLICAREA SA IN RETEAUA MAFIOTA A RAMBURSARILOR ILEGALE DE TVA. A devenit, in schimb, un mare om de afaceri cu o avere IMENSA pentru un functionar de stat. O avere care nu va putea fi NICIODATA JUSTIFICATA!!!

MAFIA LUI RUŞANU din Ministerul Finanţelor: JAF LA CURTEA LUI REMEŞ (4)

Material aparut in EVENIMENTUL ZILEI DIN 26 Ianuarie 2000

Zeci de miliarde, furate de la stat

Zeci de miliarde, furate de la stat  Corpul de Control al ministrului finantelor a descoperit rambursari ilegale de TVA in valoare de aproape 14 miliarde de lei ; Mai multe dosare referitoare la rambursari de TVA in valoare de 32 de miliarde au fost sustrase 

Corpul de Control al ministrului finantelor (IGAI) a descoperit si demontat, anul trecut, un mecanism inedit prin care bugetul de stat era jefuit sistematic de catre inalti functionari din Finante in cirdasie cu patronii unor firme din Bucuresti si SAI. Fraudele constatate la Directia Generala a Finantelor Publice si Controlului Financiar de Stat (DGFPCFS) Bucuresti si Ilfov depaseau 50 miliarde lei si vizau operatiuni derulate prin citeva firme agreate de anumiti mahari din Finante. Mecanismul descoperit de subordonatii lui Emil Dinga, seful Inspectiei Generale pentru Activitate Interna (IGAI) din Ministerul Finantelor, era centrat pe rambursarile nelegale de TVA. „Evenimentul zilei” a prezentat in serialul „Jaf la Curtea lui Remes” acest mecanism, fapt care l-a determinat pe ministrul Remes sa ia citeva masuri de cirpire a bresei prin care zeci de miliarde de lei se scurgeau in conturile afaceristilor „de casa” ai unora dintre subordonatii sai. Solutia aleasa de ministru a fost indepartarea din minister a trei dintre cei 22 de functionari implicati in rambursarile nelegale de TVA. Unul dintre cei trei, Alexandru Vrabie, fost director general al DGFPCFS Ilfov, a fost angajat imediat la „Eximbank” (banca guvernamentala) de catre Dan Radu Rusanu – presedinte al „Eximbank”, care indeplinea functia de secretar de stat la Finante in perioada de virf a jafului constatat de IGAI. Dupa ce s-au linistit „apele” tulburate de presa, Rusanu l-a numit pe Alexandru Vrabie director la sucursala Bucuresti a „Eximbank”. Ministrul Decebal Traian Remes a inteles, cu mare intirziere, ca rambursarile nelegale de TVA reprezinta un „sport” national si a dispus verificari la toate administratiile financiare din Bucuresti. In urma verificarilor au iesit la iveala noi fraude de zeci de miliarde. Astfel, numai la Administratia Financiara a Sectorului 5 s-a descoperit o „gaura”  de peste 40 miliarde lei, frauda aflata in curs de cercetare deoarece aici, pe linga rambursarile nelegale, au fost subtilizate si zeci de dosare fiscale care ar fi dovedit ilegalitatile savirsite de capii acestor fraude. Seful Administratiei, Ionel Danescu, n-a mai asteptat finalizarea controlului IGAI si, a doua zi dupa ce au demarat verificarile, si-a depus demisia disparind din „pravalie”. Inainte de a demisiona a avut totusi o discutie cu ministrul Remes pe aceasta tema. Cu o saptamina inainte de inceperea controlului IGAI, Danescu afirma ca a fost la ministrul Remes caruia i-ar fi cerut sfatul in legatura cu neregulile sesizate de „unii si de altii” la Administratia Financiara a Sectorului 5. „I-am zis ministrului Remes ca el hotaraste daca sa-mi dau sau nu demisia. „Vom controla, a zis Remes, si, daca se confirma sesizarile, atunci se vor lua masuri impotriva celor responsabili”. Mi-a sugerat sa-mi dau demisia, ceea ce am si facut, pe 23 septembrie. Am demisionat pe motive de sanatate”, spune Danescu.

Jaful de la sectorul 5

La Administratia Financiara a sectorului 5 Bucuresti, IGAI a verificat rambursarile de TVA care s-au efectuat incepind din semestrul al doilea al anului 1998 pina in septembrie 1999. Au fost controlate, acolo unde s-au gasit, actele care au stat la baza rambursarilor de TVA pentru 16 sereleuri: Anro Trading, Roxy Com Impex 2015, SI Alexandru 3000, Ony Impex Company 2015, Nico Flor 2015, Carmen Alex 2015, Rod Com Impex, Luc Valy 2015, Rai Com Construct, SI Murate 99, Angros Danis Bela Com, Nik Elvis, BM Sorin Com, Suiram, Mon Flor Family si Mircos Prod Impex Company.S-a constatat ca totalul rambursarilor nelegale acordate firmelor amintite este de 13.965.373.849 lei, suma sustrasa bugetului de stat cu aprobarea lui Ionel Danescu, directorul general al Administratiei Financiare a Sectorului 5. Functionarii din subordinea lui Danescu afirma ca acesta ar fi fost sprijinit in operatiunea rambursarilor nelegale de catre o fidela colaboratoare, inspectorul financiar Constanta Bratu. Conform Notei intocmite de echipa de control a IGAI, toate rambursarile de TVA s-au facut prin incalcarea legii contabilitatii, fara a se anexa la ordinele de plata documente justificative (referat si cerere de rambursare aprobate). Aurelia Iorgu, sefa serviciului contabilitate, se justifica spunind ca „nu s-a gindit ca trebuie anexate documentele justificative la aceste ordine de plata, motivind ca in ultimul an doamna inspector Bratu Constanta solicita urgentarea semnarii ordinelor de plata, sugerind ca dl director Danescu Ionel doreste acest lucru”.La o prima analiza, s-a constatat ca firmele carora li s-a rambursat nelegal TVA de catre echipa directorului Ionel Danescu au anumite caracteristici. Astfel, cu exceptia uneia, toate celelalte nu au puncte de lucru declarate. Mai mult, toate aceste firme nu au angajati cu carte de munca, nu au mijloace fixe sau au cel mult o masina, „isi achita” furnizorii prin casa si nu au inregistrat TVA de plata in cursul activitatii lor. De asemenea, intre toti acesti 16 agenti economici exista relatia furnizor-client ca si cind in spatele tuturor acestor firme s-ar afla o singura persoana. „Se poate trage concluzia, mentioneaza Nota IGAI, ca evidenta contabila la majoritatea acestor agenti economici este condusa de o singura persoana, dupa programul de contabilitate folosit si existenta aceluiasi scris pe cererile de rambursare”. La aproape toate rambursarile (n.r. – a existat o singura exceptie) din echipa a facut parte inspectorul Bratu Constanta si toate poarta semnatura directorului Ionel Danescu. Exista declaratii ale unora dintre inspectorii care au semnat procese verbale, de rambursare  de TVA din „solidaritate” cu Constanta Bratu, fara sa aiba habar – zic ei – documentele semnate. Inspectorii sustin ca: „Nu am fost la sediul societatii, nu am verificat documentele, am semnat procesul verbal din colegialitate pentru colega mea Bratu Constanta” – Lavinia Marinescu (Chiliment); „Nu m-am deplasat la societate, am semnat la insistentele colegei” – Valentina Dogaru; „Nu am fost la sediul societatii, nu am efectuat verificarea propriu- zisa, fiind rugata de colega mea Bratu Constanta, pe motiv ca ea a intocmit evidenta contabila” – Ana Georgescu;  „Am fost obligata sa semnez procese-verbale de Bratu Constanta sub amenintarea directorului general Danescu”- Lidia Podaru.Practica semnarii „ca primarul”, invocata de cei implicati, nu-i disculpa citusi de putin in fata contribuabilului. Pare incredibil ca un functionar din Finante sa declare ca a semnat pentru o rambursare de, sa zicem, un miliard de lei, fara sa verifice macar daca exista firma careia ii da, din buzunarul contribuabilului, o asemenea suma. Pare incredibil ca un ministru de finante sa afle acest lucru si sa nu ia, vreme de aproape patru luni, vreo masura impotriva functionarului respectiv.

Furtul unor dosare de peste 32 miliarde lei

Cunoscind aspectele privind nelegalitatea rambursarilor si pentru a nu lasa urme ale fraudelor fiscale, nucleul mafiot din Administratia Financiara a Sectorului 5 a sustras toate documentele compromitatoare. Au disparut, astfel, zeci de dosare ce vizau rambursari acordate unor anumite sereleuri, procese-verbale de rambursare si, culmea, chiar Registrul privind situatia rambursarilor de TVA aferente anilor 1998 si 1999. Valoarea rambursarilor pentru care s-au sustras documentele justificative depaseste suma de 32,7 miliarde lei. Conform notelor explicative date de functionari ai Administratiei Financiare a Sectorului 5, dosarele fiscale ar fi fost sustrase de inspectorul Constanta Bratu. „Cred sincer ca aceste dosare au fost sustrase cu buna stiinta din administratia financiara de catre inspectorul Bratu Constanta” – a declarat Violeta Serb, sef serviciu. „Banuiesc ca au fost luate de catre doamna Tanta Bratu” – spune Elena Ionitoaia, director adjunct. „S-au pierdut!” – a afirmat seful de serviciu Elena Braia, fapt care n-avea s-o impiedice pe aceasta sa aduca, in ultima zi a controlului IGAI, patru dosare de rambursare pentru firma „Master” si inca patru pentru firma „MM Uniprod”. Dupa cum avea sa se constate, cele doua firme au primit rambursari uriase de TVA, adica 18 miliarde lei.Firmele pentru care s-au „pierdut” dosarele de rambursare si sumele aferente acestora sint:SNARKS’98 SRL- 1, 532 mld lei; MURATE COM COMPANY SRL – 1, 408 mld. lei; IUL COM 2015 SRL – 1,236 mld.lei;  SILMAR 2015 SRL -1, 175 mld lei; SI MURATE COM COMPANY SRL – 0, 909 mld; SERVICE COSTACHE SRL – 0,774 mld.lei; MM UNIPROD SRL – 9, 3069 mld.lei; MASTER SRL – 8, 696 mld lei; BIBI PROD IMPEX COMPANY SRL – 1, 765 mld.lei; COSIMEX SRL – 1, 516 mld lei; VALI CONTRAL SRL – 0,795 mld.lei; MONDO UNIVERSAL SRL – 0,856 mld.lei; GIOVADA TRANSPORT SERVICE SRL – 0,738 mld.lei;  ANGROS DANIS BELA COM SRL – 0,622 mld lei; ROXY COM IMPEX SRL – 0,538 mld.lei; BM SORIN COM SRL – 0,536 mld.lei;  ALFA INVEST SRL – 0,353 mld lei; SOIMUL AGRIMEX SRL – 0,013 mld lei.De mentionat ca pentru primele sase firme nu s-a gasit nici un dosar (proces-verbal de rambursare), iar pentru celelalte nu s-au gasit dosarele pentru anumite rambursari.

Balamucul fiscal: sapte familii – 25 miliarde

Controlul IGAI a evidentiat un paienjenis de firme prin care s-au sustras zeci si zeci de miliarde, firme ai caror furnizori sint fie neinregistrati, fie neplatitori de TVA,  fie emit facturi achizitionate de alti agenti economici. In plus, majoritatea asociatilor la firmele mentionate sint asociati si in alte firme care au beneficiat de rambursarea TVA. Un adevarat balamuc fiscal. Gruparea pe familii (mama, tata, fiu, bunic etc) a firmelor angrenate in caruselulul rambursarilor da o alta imagine a balamucului de la sectorul 5. Iata, pe scurt, sumele rambursate pe familiile solicitante:Opritescu Iuliana – 3 firme/ 3, 628 miliarde lei; Batanusi Nicolae – 5 firme/4,647 mld.lei; Costache Ovidiu Virgiliu – 4 firme/ 3,819 mld lei; Anasia Gabriel Dan – 3 firme/1,532 mld lei; Mihai Florin – 4 firme/ 5,977 mld.lei; Nedelea Valentin – 2 firme – 3,428 mld lei;  Balasoiu Elisabeta Carmen – 3 firme / 2,305 mld lei.

Bani pentru partid – implicarea PD

Concluziile echipei de control a IGAI sint stupefiante. Astfel, dincolo de precizarea expresa a nelegalitatilor depistate, de implicarea flagranta a directorului Ionel Danescu secundat de Constanta Bratu in fraudarea bugetului de stat cu sumele deja prezentate, in Nota IGAI apare o constatare senzationala: „Din notele de relatii ale salariatilor au rezultat si unele influente de natura politica privind verificarea si aprobarea rambursarilor de TVA”.  La intrebarea echipei de control referitoare la eventuale presiuni din partea cuiva pentru favorizarea la rambursare a anumitor agenti economici, seful de serviciu Elena Braia a afirmat: „Nu s-au facut presiuni. S-au facut recomandari de catre domnul director Danescu cum ca respectivele societati apartin PD” O alta angajata, inspector de specialitate Lidia Podaru, spune si ea despre partid urmatoarele: „La societatea HALLACO SRL, am cerut detalii Garzii Financiare cu privire la existenta societatii si a furnizorilor acesteia, nefiind semnificative cele 5 facturi existente. Domnul Danescu Ionel a anuntat-o pe Bratu Constanta ca s-a primit telefon de la Partidul Democrat si ca sint obligata prin partid sa semnez.”Solicitat sa explice realitatea acestor afirmatii, Ionel Danescu, ex-director general al administratiei financiare si consilier PD la Primaria Sectorului 5, a negat vehement orice implicare a Partidului Democrat in rambursarile nelegale de TVA. „PD-ul n-are nici o legatura cu povestea asta, spune Danescu. Daca s-a gresit, banii vor fi recuperati de la firmele care i-au primit nelegal. Am auzit ca, in doua dosare, s-a si demarat recuperarea banilor. Si pentru mine este o mare enigma cine a furat dosarele care lipsesc. Eu eram ultimul care semna pentru o rambursare si asta numai dupa ce se incheia circuitul legal al verificarilor si aprobarilor facute de subordonati. N-am luat nimic de la nici o firma si inspectorii care spun ca au semnat «ca primarul» nu sint scutiti de raspundere. La fel, cei care spun ca eu le-as fi sugerat sa semneze pentru unii sau altii, trebuie s-o mai si dovedeasca”, zice Danescu. In privinta controversatei Constanta Bratu, consilierul PD n-a putut sa ne dea mai multe detalii afirmind ca, prin septembrie, si-a dat si ea demisia evitind desfacerea contractului de munca.Dezastrul financiar de la sectorul 5 nu este nici pe departe izolat. „Sportul” rambursarilor nelegale este unul national. Conform unor surse, la Constanta se prefigureaza o gaura financiara pe filiera TVA de aproximativ 250 miliarde lei. Sesizat deja, Corpul de Control al ministrului de finante a demarat cercetarile la Constanta pentru stabilirea dimensiunilor pagubei, dar si a responsabililor din finante. Controalele IGAI n-au, din pacate, finalitatea asteptata. Recuperarea sutelor sau miilor de miliarde de lei deturnate de la bugetul de stat prin rambursarile nelegale de TVA tine doar de o decizie a lui Decebal Traian Remes: sesizarea penala. Cita vreme politia va fi tinuta la distanta, jaful la curtea lui Remes va continua.

DAN BADEA

MAFIA LUI RUŞANU din Ministerul Finanţelor: JAF LA CURTEA LUI REMEŞ (IV)

Material aparut in EVENIMENTUL ZILEI DIN 26 Ianuarie 2000

Zeci de miliarde, furate de la stat

Zeci de miliarde, furate de la stat  Corpul de Control al ministrului finantelor a descoperit rambursari ilegale de TVA in valoare de aproape 14 miliarde de lei ; Mai multe dosare referitoare la rambursari de TVA in valoare de 32 de miliarde au fost sustrase 

Corpul de Control al ministrului finantelor (IGAI) a descoperit si demontat, anul trecut, un mecanism inedit prin care bugetul de stat era jefuit sistematic de catre inalti functionari din Finante in cirdasie cu patronii unor firme din Bucuresti si SAI. Fraudele constatate la Directia Generala a Finantelor Publice si Controlului Financiar de Stat (DGFPCFS) Bucuresti si Ilfov depaseau 50 miliarde lei si vizau operatiuni derulate prin citeva firme agreate de anumiti mahari din Finante. Mecanismul descoperit de subordonatii lui Emil Dinga, seful Inspectiei Generale pentru Activitate Interna (IGAI) din Ministerul Finantelor, era centrat pe rambursarile nelegale de TVA. „Evenimentul zilei” a prezentat in serialul „Jaf la Curtea lui Remes” acest mecanism, fapt care l-a determinat pe ministrul Remes sa ia citeva masuri de cirpire a bresei prin care zeci de miliarde de lei se scurgeau in conturile afaceristilor „de casa” ai unora dintre subordonatii sai. Solutia aleasa de ministru a fost indepartarea din minister a trei dintre cei 22 de functionari implicati in rambursarile nelegale de TVA. Unul dintre cei trei, Alexandru Vrabie, fost director general al DGFPCFS Ilfov, a fost angajat imediat la „Eximbank” (banca guvernamentala) de catre Dan Radu Rusanu – presedinte al „Eximbank”, care indeplinea functia de secretar de stat la Finante in perioada de virf a jafului constatat de IGAI. Dupa ce s-au linistit „apele” tulburate de presa, Rusanu l-a numit pe Alexandru Vrabie director la sucursala Bucuresti a „Eximbank”. Ministrul Decebal Traian Remes a inteles, cu mare intirziere, ca rambursarile nelegale de TVA reprezinta un „sport” national si a dispus verificari la toate administratiile financiare din Bucuresti. In urma verificarilor au iesit la iveala noi fraude de zeci de miliarde. Astfel, numai la Administratia Financiara a Sectorului 5 s-a descoperit o „gaura”  de peste 40 miliarde lei, frauda aflata in curs de cercetare deoarece aici, pe linga rambursarile nelegale, au fost subtilizate si zeci de dosare fiscale care ar fi dovedit ilegalitatile savirsite de capii acestor fraude. Seful Administratiei, Ionel Danescu, n-a mai asteptat finalizarea controlului IGAI si, a doua zi dupa ce au demarat verificarile, si-a depus demisia disparind din „pravalie”. Inainte de a demisiona a avut totusi o discutie cu ministrul Remes pe aceasta tema. Cu o saptamina inainte de inceperea controlului IGAI, Danescu afirma ca a fost la ministrul Remes caruia i-ar fi cerut sfatul in legatura cu neregulile sesizate de „unii si de altii” la Administratia Financiara a Sectorului 5. „I-am zis ministrului Remes ca el hotaraste daca sa-mi dau sau nu demisia. „Vom controla, a zis Remes, si, daca se confirma sesizarile, atunci se vor lua masuri impotriva celor responsabili”. Mi-a sugerat sa-mi dau demisia, ceea ce am si facut, pe 23 septembrie. Am demisionat pe motive de sanatate”, spune Danescu.

Jaful de la sectorul 5

La Administratia Financiara a sectorului 5 Bucuresti, IGAI a verificat rambursarile de TVA care s-au efectuat incepind din semestrul al doilea al anului 1998 pina in septembrie 1999. Au fost controlate, acolo unde s-au gasit, actele care au stat la baza rambursarilor de TVA pentru 16 sereleuri: Anro Trading, Roxy Com Impex 2015, SI Alexandru 3000, Ony Impex Company 2015, Nico Flor 2015, Carmen Alex 2015, Rod Com Impex, Luc Valy 2015, Rai Com Construct, SI Murate 99, Angros Danis Bela Com, Nik Elvis, BM Sorin Com, Suiram, Mon Flor Family si Mircos Prod Impex Company.S-a constatat ca totalul rambursarilor nelegale acordate firmelor amintite este de 13.965.373.849 lei, suma sustrasa bugetului de stat cu aprobarea lui Ionel Danescu, directorul general al Administratiei Financiare a Sectorului 5. Functionarii din subordinea lui Danescu afirma ca acesta ar fi fost sprijinit in operatiunea rambursarilor nelegale de catre o fidela colaboratoare, inspectorul financiar Constanta Bratu. Conform Notei intocmite de echipa de control a IGAI, toate rambursarile de TVA s-au facut prin incalcarea legii contabilitatii, fara a se anexa la ordinele de plata documente justificative (referat si cerere de rambursare aprobate). Aurelia Iorgu, sefa serviciului contabilitate, se justifica spunind ca „nu s-a gindit ca trebuie anexate documentele justificative la aceste ordine de plata, motivind ca in ultimul an doamna inspector Bratu Constanta solicita urgentarea semnarii ordinelor de plata, sugerind ca dl director Danescu Ionel doreste acest lucru”.La o prima analiza, s-a constatat ca firmele carora li s-a rambursat nelegal TVA de catre echipa directorului Ionel Danescu au anumite caracteristici. Astfel, cu exceptia uneia, toate celelalte nu au puncte de lucru declarate. Mai mult, toate aceste firme nu au angajati cu carte de munca, nu au mijloace fixe sau au cel mult o masina, „isi achita” furnizorii prin casa si nu au inregistrat TVA de plata in cursul activitatii lor. De asemenea, intre toti acesti 16 agenti economici exista relatia furnizor-client ca si cind in spatele tuturor acestor firme s-ar afla o singura persoana. „Se poate trage concluzia, mentioneaza Nota IGAI, ca evidenta contabila la majoritatea acestor agenti economici este condusa de o singura persoana, dupa programul de contabilitate folosit si existenta aceluiasi scris pe cererile de rambursare”. La aproape toate rambursarile (n.r. – a existat o singura exceptie) din echipa a facut parte inspectorul Bratu Constanta si toate poarta semnatura directorului Ionel Danescu. Exista declaratii ale unora dintre inspectorii care au semnat procese verbale, de rambursare  de TVA din „solidaritate” cu Constanta Bratu, fara sa aiba habar – zic ei – documentele semnate. Inspectorii sustin ca: „Nu am fost la sediul societatii, nu am verificat documentele, am semnat procesul verbal din colegialitate pentru colega mea Bratu Constanta” – Lavinia Marinescu (Chiliment); „Nu m-am deplasat la societate, am semnat la insistentele colegei” – Valentina Dogaru; „Nu am fost la sediul societatii, nu am efectuat verificarea propriu- zisa, fiind rugata de colega mea Bratu Constanta, pe motiv ca ea a intocmit evidenta contabila” – Ana Georgescu;  „Am fost obligata sa semnez procese-verbale de Bratu Constanta sub amenintarea directorului general Danescu”- Lidia Podaru.Practica semnarii „ca primarul”, invocata de cei implicati, nu-i disculpa citusi de putin in fata contribuabilului. Pare incredibil ca un functionar din Finante sa declare ca a semnat pentru o rambursare de, sa zicem, un miliard de lei, fara sa verifice macar daca exista firma careia ii da, din buzunarul contribuabilului, o asemenea suma. Pare incredibil ca un ministru de finante sa afle acest lucru si sa nu ia, vreme de aproape patru luni, vreo masura impotriva functionarului respectiv.

Furtul unor dosare de peste 32 miliarde lei

Cunoscind aspectele privind nelegalitatea rambursarilor si pentru a nu lasa urme ale fraudelor fiscale, nucleul mafiot din Administratia Financiara a Sectorului 5 a sustras toate documentele compromitatoare. Au disparut, astfel, zeci de dosare ce vizau rambursari acordate unor anumite sereleuri, procese-verbale de rambursare si, culmea, chiar Registrul privind situatia rambursarilor de TVA aferente anilor 1998 si 1999. Valoarea rambursarilor pentru care s-au sustras documentele justificative depaseste suma de 32,7 miliarde lei. Conform notelor explicative date de functionari ai Administratiei Financiare a Sectorului 5, dosarele fiscale ar fi fost sustrase de inspectorul Constanta Bratu. „Cred sincer ca aceste dosare au fost sustrase cu buna stiinta din administratia financiara de catre inspectorul Bratu Constanta” – a declarat Violeta Serb, sef serviciu. „Banuiesc ca au fost luate de catre doamna Tanta Bratu” – spune Elena Ionitoaia, director adjunct. „S-au pierdut!” – a afirmat seful de serviciu Elena Braia, fapt care n-avea s-o impiedice pe aceasta sa aduca, in ultima zi a controlului IGAI, patru dosare de rambursare pentru firma „Master” si inca patru pentru firma „MM Uniprod”. Dupa cum avea sa se constate, cele doua firme au primit rambursari uriase de TVA, adica 18 miliarde lei.Firmele pentru care s-au „pierdut” dosarele de rambursare si sumele aferente acestora sint:SNARKS’98 SRL- 1, 532 mld lei; MURATE COM COMPANY SRL – 1, 408 mld. lei; IUL COM 2015 SRL – 1,236 mld.lei;  SILMAR 2015 SRL -1, 175 mld lei; SI MURATE COM COMPANY SRL – 0, 909 mld; SERVICE COSTACHE SRL – 0,774 mld.lei; MM UNIPROD SRL – 9, 3069 mld.lei; MASTER SRL – 8, 696 mld lei; BIBI PROD IMPEX COMPANY SRL – 1, 765 mld.lei; COSIMEX SRL – 1, 516 mld lei; VALI CONTRAL SRL – 0,795 mld.lei; MONDO UNIVERSAL SRL – 0,856 mld.lei; GIOVADA TRANSPORT SERVICE SRL – 0,738 mld.lei;  ANGROS DANIS BELA COM SRL – 0,622 mld lei; ROXY COM IMPEX SRL – 0,538 mld.lei; BM SORIN COM SRL – 0,536 mld.lei;  ALFA INVEST SRL – 0,353 mld lei; SOIMUL AGRIMEX SRL – 0,013 mld lei.De mentionat ca pentru primele sase firme nu s-a gasit nici un dosar (proces-verbal de rambursare), iar pentru celelalte nu s-au gasit dosarele pentru anumite rambursari.

Balamucul fiscal: sapte familii – 25 miliarde

Controlul IGAI a evidentiat un paienjenis de firme prin care s-au sustras zeci si zeci de miliarde, firme ai caror furnizori sint fie neinregistrati, fie neplatitori de TVA,  fie emit facturi achizitionate de alti agenti economici. In plus, majoritatea asociatilor la firmele mentionate sint asociati si in alte firme care au beneficiat de rambursarea TVA. Un adevarat balamuc fiscal. Gruparea pe familii (mama, tata, fiu, bunic etc) a firmelor angrenate in caruselulul rambursarilor da o alta imagine a balamucului de la sectorul 5. Iata, pe scurt, sumele rambursate pe familiile solicitante:Opritescu Iuliana – 3 firme/ 3, 628 miliarde lei; Batanusi Nicolae – 5 firme/4,647 mld.lei; Costache Ovidiu Virgiliu – 4 firme/ 3,819 mld lei; Anasia Gabriel Dan – 3 firme/1,532 mld lei; Mihai Florin – 4 firme/ 5,977 mld.lei; Nedelea Valentin – 2 firme – 3,428 mld lei;  Balasoiu Elisabeta Carmen – 3 firme / 2,305 mld lei.

Bani pentru partid – implicarea PD

Concluziile echipei de control a IGAI sint stupefiante. Astfel, dincolo de precizarea expresa a nelegalitatilor depistate, de implicarea flagranta a directorului Ionel Danescu secundat de Constanta Bratu in fraudarea bugetului de stat cu sumele deja prezentate, in Nota IGAI apare o constatare senzationala: „Din notele de relatii ale salariatilor au rezultat si unele influente de natura politica privind verificarea si aprobarea rambursarilor de TVA”.  La intrebarea echipei de control referitoare la eventuale presiuni din partea cuiva pentru favorizarea la rambursare a anumitor agenti economici, seful de serviciu Elena Braia a afirmat: „Nu s-au facut presiuni. S-au facut recomandari de catre domnul director Danescu cum ca respectivele societati apartin PD” O alta angajata, inspector de specialitate Lidia Podaru, spune si ea despre partid urmatoarele: „La societatea HALLACO SRL, am cerut detalii Garzii Financiare cu privire la existenta societatii si a furnizorilor acesteia, nefiind semnificative cele 5 facturi existente. Domnul Danescu Ionel a anuntat-o pe Bratu Constanta ca s-a primit telefon de la Partidul Democrat si ca sint obligata prin partid sa semnez.”Solicitat sa explice realitatea acestor afirmatii, Ionel Danescu, ex-director general al administratiei financiare si consilier PD la Primaria Sectorului 5, a negat vehement orice implicare a Partidului Democrat in rambursarile nelegale de TVA. „PD-ul n-are nici o legatura cu povestea asta, spune Danescu. Daca s-a gresit, banii vor fi recuperati de la firmele care i-au primit nelegal. Am auzit ca, in doua dosare, s-a si demarat recuperarea banilor. Si pentru mine este o mare enigma cine a furat dosarele care lipsesc. Eu eram ultimul care semna pentru o rambursare si asta numai dupa ce se incheia circuitul legal al verificarilor si aprobarilor facute de subordonati. N-am luat nimic de la nici o firma si inspectorii care spun ca au semnat «ca primarul» nu sint scutiti de raspundere. La fel, cei care spun ca eu le-as fi sugerat sa semneze pentru unii sau altii, trebuie s-o mai si dovedeasca”, zice Danescu. In privinta controversatei Constanta Bratu, consilierul PD n-a putut sa ne dea mai multe detalii afirmind ca, prin septembrie, si-a dat si ea demisia evitind desfacerea contractului de munca.Dezastrul financiar de la sectorul 5 nu este nici pe departe izolat. „Sportul” rambursarilor nelegale este unul national. Conform unor surse, la Constanta se prefigureaza o gaura financiara pe filiera TVA de aproximativ 250 miliarde lei. Sesizat deja, Corpul de Control al ministrului de finante a demarat cercetarile la Constanta pentru stabilirea dimensiunilor pagubei, dar si a responsabililor din finante. Controalele IGAI n-au, din pacate, finalitatea asteptata. Recuperarea sutelor sau miilor de miliarde de lei deturnate de la bugetul de stat prin rambursarile nelegale de TVA tine doar de o decizie a lui Decebal Traian Remes: sesizarea penala. Cita vreme politia va fi tinuta la distanta, jaful la curtea lui Remes va continua.

DAN BADEA

MAFIA LUI RUŞANU din Ministerul Finanţelor: JAF LA CURTEA LUI REMEŞ (3)

Material aparut in EVENIMENTUL ZILEI din 13 Iulie 1999

Mafia rambursarilor ilegale de TVA e protejata chiar de ministru

In ciuda concluziilor Corpului de Control al ministrului finantelor, functionarii vinovati de restituirile ilegale de TVA, in valoare de zeci de miliarde de lei, nu au fost dati pe mina politiei- Ministrul catalogheaza aceste infractiuni drept „gafe”- Alexandru Vrabie, fostul director general al DGFPCFS Ilfov, unul dintre pionii principali, a fost „pedepsit” cu un transfer la „Eximbank”Corpul de Control al ministrului finantelor (IGAI – Inspectia Generala a Activitatii Interne) a pus recent concluziile finale la celebrul Raport al rambursarilor ilegale de TVA. Inceput acum sase luni, in urma unei reclamatii anonime, controlul a evidentiat existenta unei retele prin care zeci si zeci de miliarde de lei se scurgeau metodic din bugetul de stat in pusculita unor mafioti arabi, cu sprijinul direct al unor mahari din Finante. Paguba produsa astfel depaseste 57 miliarde lei, cu mentiunea ca aceasta suma este constatata in urma verificarii doar a citorva firme implicate, dimensiunea reala a pagubei nefiind cunoscuta. Se presupune, de aceea, ca hotia depaseste in realitate citeva sute de miliarde de lei, bani care nu se stie daca mai pot fi recuperati. Echipa de control a IGAI, condusa de inspectorul cu delegatie Vasile Cabulea si dirijata de directorul general Emil Dinga, a fost la un pas de a fi blocata din cauza unor interventii atit din interiorul Ministerului Finantelor, cit si din zona mafiei arabe direct afectate de cercetari. S-a cerut, la inceput voalat, apoi direct, inlocuirea lui Cabulea dar si „decapitarea conducerii IGAI”, adica schimbarea lui Emil Dinga. Destituirea lui Dinga a fost ceruta de doi secretari de stat din Finante, unul dintre acestia fiind Gheorghe Banu. Controlul a fost intrerupt vreme de citeva luni, timp in care ministrul Remes, parind ca a realizat cu cine are de-a face, a extins atributiunile IGAI printr-un ordin intern care abiliteaza Corpul de Control sa verifice pe oricine din Finante, dar si agentii economici suspectati de spaguirea unor angajati ai ministerului. Pozitia laudabila a lui Remes, din prima parte a controlului IGAI, a facut astfel posibila demantelarea mafiei rambursarilor ilegale de TVA. Din pacate, spre sfirsitul controlului, ministrul Remes si-a schimbat brusc atitudinea.Luna trecuta, am prezentat in articolul „Jaf la Curtea lui Remes” concluziile preliminare ale Raportului IGAI si n-am primit nici pina azi o replica sau o justificare demna de luat in consideratie, din partea celor vizati. Dimpotriva, toate afirmatiile au fost confirmate in Raportul final si, mai mult, au aparut noi argumente care ne determina sa sesizam, pe aceasta cale, organele specializate din Ministerul de Interne in vederea declansarii unei anchete asupra celor implicati in aceasta afacere. Asta, deoarece ministrul finantelor a ezitat, din motive inexplicabile, sa-si dea subordonatii pe mina politiei, preferind doar sa le sugereze directorilor vizati ca ar fi mai bine daca si-ar lua transferul.

Concluzii ale Raportului IGAI

Raportul final al IGAI prezinta, in cele peste 60 de pagini, mecanismul prin care citeva firme au primit rambursari nelegale de TVA totalizind mai multe zeci de miliarde de lei pe o perioada de doi ani. Controlul a vizat doar Directia Generala a Finantelor Publice si Controlului Financiar de Stat (DGFPCFS) Ilfov si Bucuresti deoarece doar aici au fost semnalate, printr-o anonima, grave abateri si nereguli in aplicarea corecta a legislatiei fiscale, in mod deosebit pe linia rambursarilor de TVA. Fraudele au fost posibile datorita existentei unui nucleu mafiot constituit din directori, sefi de serviciu si inspectori ai celor doua institutii, indivizi care au sustinut fara retineri alte nuclee mafiote din lumea afacerilor. Nu se cunoaste valoarea comisioanelor primite de inaltii functionari implicati din Ministerul Finantelor desi, conform unor surse, acestea ar fi depasit cu mult pragul de 10% din suma rambursata ilegal.Doua dintre firmele care au beneficiat de rambursari ilegale de TVA au atras in mod deosebit atentia datorita sistemului de fraudare bine pus la punct: „Bundy” SRL si „Aween” SRL. Aceste firme, conduse de irakienii Abdul Karim S.Ghani si Hashim M. Husen, si-au dezvoltat o intreaga retea de societati fantoma dupa ce, in prealabil, s-au asigurat de sprijinul direct al unor functionari romani din Finante: Alexandru Vrabie – director general al DGFPCFS Ilfov si Ana Dinca – director al Directiei Impozite si Taxe Ilfov. Inainte de a prezenta un exemplu concret al modului in care s-au rambursat ilegal zecile de miliarde catre firme in majoritate arabe, dezvaluim „ingineria” afacerii rambursarilor ilegale, asa cum rezulta din analizarea Raportului IGAI.

Lantul mafiot

Ingineria financiara consta in faptul ca firma care intentioneaza sa solicite rambursari ilegale de TVA are, de regula, aprobarea verbala anticipata a unui mahar din Finante. Patronului nu-i ramine decit sa regizeze exportul. Pentru asta are nevoie de furnizori ai marfii si de clienti externi. Furnizorii  sint usor de gasit, existind deja creata o retea de „firme fantoma”. In plus, sistemul utilizarii stampilelor false este din plin aplicat, cita vreme viitorul infractor are asigurari ca nu i se cerceteaza in profunzime dosarul. El isi gaseste usor clienti externi sau ii inventeaza, dupa caz. De multe ori, in cazul strainilor, clientii externi sint tot firme ale acestora sau ale rudelor lor, din tara de origine, sau din alte state bananiere. Cu dosarul in punga sau in diplomat, arabul, turcul sau romanul vine la Vrabie, Dinca sau alt smecher cu stampila, dosarul este dat pe mina unui inspector care face procesul verbal, de regula cum i se cere, dupa care se face un referat aprobat de un sef de serviciu si de directorii mentionati. La finalul acestui lant mafiot, arabul se duce cu punga, geamantanul sau numarul de cont pentru a-si ridica miliardele din buzunarul comun al romanului, adica de la buget. Daca „fraierii” (autoritati, presa etc.) se prind mai devreme decit trebuie, arabul isi ia zborul spre alte meleaguri si rambursari. Cam asta e procedeul rambursarii de TVA, procedeu descoperit in Curtea lui Remes Decebal Traian.

Cazul „Bundy” – in culisele mafiei romano-arabe

Daca in materialul nostru de luna trecuta directorul Directiei Impozite si Taxe Ilfov, Ana Dinca, afirma ca nu stie cine este firma „Bundy”, din raportul Corpului de Control al ministrului finantelor reiese nu numai ca stia, ci si ca a sprijinit din plin aceasta firma sa fraudeze bugetul de stat.In prima jumatate a anului 1998, secretarul de stat din Ministerul Finantelor, Dan Radu Rusanu, a instalat in fruntea DGFPCFS Ilfov o echipa fidela de la Bucuresti, echipa condusa de Alexandru Vrabie si din care mai faceau parte, printre altii, Ana Dinca si Mara Ramniceanu. O dovada a relatiei Dinca – „Bundy” SRL consta in aceea ca dupa mutarea din Bucuresti a lui Dinca, firma „Bundy” si-a mutat sediul in Ilfov, asemenea altor firme cliente ale echipei Vrabie: „Aween” SRL, „Alfredo” SRL, „Summum Com Import-Export” SRL, „Tym Media” SRL etc. Dintre acestea, oprindu-ne la „Bundy” si „Aween”, am descoperit ca ambele firme si-au mutat sediul intr-un spatiu apartinind lui Cristian Jilaveanu (finul Anei Dinca), din comuna „1 Decembrie” – SAI. In plus, pe contractul de inchiriere al firmei „Bundy” apar viza si semnatura Anei Dinca, cea care afirma ca nu stie cine e „Bundy” SRL. La fel s-a procedat in cazul firmei „Aween” SRL. Ambele firme si-au schimbat sediul la aceeasi data: 1 iulie 1998. Asta pe de o parte. Pe de alta parte, din declaratiile unor persoane implicate, reiese un adevarat scenariu in tratamentul aplicat de Dinca subordonatilor care au refuzat sa incalce legea. Este cazul inspectorului de specialitate Georgiana Ene, prin intermediul careia Dinca a incercat sa ramburseze ilegal de la buget aproximativ 3 miliarde lei firmei „Bundy” SRL. Astfel, dupa ce si-a mutat sediul in Ilfov, firma „Bundy” a solicitat rambursari de TVA ca urmare a unor asa-zise exporturi. Inspectorul desemnat de Dinca pentru a intocmi procesul verbal in urma caruia urma sa se aprobe rambursarea a fost Georgiana Ene. Dinca i-a prezentat lui Ene o contabila de la „Bundy” si i-a spus sa-i rezolve „de urgenta” cererea. Contabila i-a pus in brate inspectorului Ene o punga de plastic plina cu acte. Analizind actele, inspectorul a ajuns la concluzia ca firma „Bundy” nu indeplineste  nici pe departe conditiile legale pentru rambursari si a refuzat sa incheie actul de control. Drept urmare, un alt reprezentant al firmei „Bundy” (Daniela Bailescu) a adus un nou set de acte ale firmei si a invitat-o pe inspectoarea Georgiana Ene ca impreuna cu inspectorul Mia Stoenescu sa le consulte intr-un apartament nelocuit din Cringasi. La noua verificare a actelor a participat si patronul irakian al firmei „Bundy”, insotit de un arab, in calitate de translator. Verificarea n-a adus elemente noi, exporturile firmei „Bundy” fiind fictive. Inspectorul a refuzat din nou sa intocmeasca actul de constatare, dupa ce a realizat ca multe din documente sint false. In aceste conditii, Ana Dinca, vazind ca nu se poate discuta cu Georgiana Ene, a inceput sa faca presiuni directe asupra acesteia. Asa se face ca la mijlocul lui septembrie 1998, inspectorul Ene a fost chemat impreuna cu Stoenescu si cu seful de serviciu Daniel  Rizea, in biroul directorului general Alexandru Vrabie, pentru a da explicatii in legatura cu refuzul de a rambursa (ilegal) TVA catre „Bundy”. De fata au mai fost Ana Dinca si un reprezentant al firmei arabe „fara a ne fi prezentat in ce calitate reprezinta aceasta firma”- afirma Georgiana Ene. „Reprezentantul” era de fapt un inalt personaj din Ministerul Finantelor a carui identitate n-o putem dezvalui deocamdata. In fata acestora, au fost date explicatiile solicitate, dupa care lui Ene i s-a luat dosarul „Bundy” si a fost dat altor inspectori. La rindul lor, acestia au procedat ca si Georgiana Ene refuzind rambursarea. Pentru a-i inchide gura inspectorului Ene, Ana Dinca n-a ezitat sa foloseasca santajul. Astfel, la sfirsitul lunii septembrie 1998, Georgiana Ene a fost chemata la directorul Gheorghe Leonte care a informat-o despre ceea ce i se pregatise. „Am fost chemata de domnul director Leonte Gheorghe, care mi-a spus ca doamna Dinca Ana i-a comunicat ca a fost chemata la Ministerul Finantelor, unde i-ar fi fost prezentata o caseta video in care sint inregistrata ca fiind mituita cu 10 milioane lei”, afirma Georgiana Ene.Povestea nu se termina aici, deoarece firma „Bundy” si-a mutat din nou sediul la Bucuresti, unde a solicitat rambursarile de TVA respinse la Ilfov. In urma unei discutii telefonice intre Elena Gherman (director IT Bucuresti) si Ana Dinca, patronului firmei „Bundy” i s-au rambursat 1,760 miliarde lei. Fara a se face verificarile de rigoare. Directoarea Gherman afirma acum ca din discutia cu Ana Dinca „nu a tras concluzia ca prin verificarea efectuata la Ilfov (asupra firmei  „Bundy” – n.r.) au reiesit probleme deosebite care sa genereze concluzii ca rambursarile nu au fost cuvenite”. Asadar, Dinca a reusit sa-si vada visul cu ochii. De remarcat ca inspectorul care a facut procesul verbal la Bucuresti, Elena Roman, s-a mutat ulterior in parohia lui Dinca. Implicat in aceasta rambursare ilegala a fost si adjunctul lui Gherman, Mariana Neacsu.Patronul firmei „Bundy”, irakianul Abdul Karim S. Ghani, a parasit Romania pe 27 octombrie 1998, prin PCTF Otopeni, iar firmele furnizoare ale acestuia sint in majoritate firme „fantoma” sau neinregistrate la Registrul Comertului. Prin urmare, e greu de aflat cine, in afara functionarilor statului implicati in aceasta afacere, va plati paguba.Aproximativ asemanator, prin incalcarea grava a legislatiei, s-au derulat faptele si in cazul rambursarilor ilegale catre firmele „Aween” (patron Hashim M. Hussen – a parasit tara pe 31 decembrie ’98), „Alfredo” (patron Mohamed Al Roumi – Siria), „Summum” (patron Daniela Bailescu – fosta contabila la „Bundy”, dar si reprezentant al „Aween”), „Al Robeht” (patron Sardar M. Abedalrahman – Irak), „AGF Cereal Rumena” SRL (asociati Tampieri Federico, Tampieri Adriano, Tampieri Giovani, Popescu Oprea Adelina – clanul Tampieri fiind asociat si in falimentata banca „Albina”) etc.De partea cealalta, in subordinea lui Remes sint de amintit responsabilii principali ai fraudarii bugetului de stat, asa cum rezulta din Raportul Corpului de Control al ministrului finantelor: Alexandru Vrabie (director general Ilfov), Ana Dinca (director IT-Ilfov), Mara Ramniceanu (director adjunct IT- Ilfov), Marinel Rizea (sef serviciu), Elena Roman (sef serviciu), Ecaterina Banescu (loctiitor sef serviciu), Viorica Rosu (sef serviciu), Mariana Neacsu (director adjunct IT-Bucuresti), Elena Gherman (director IT – Bucuresti), Elisabeta Uzuna (sef serviciu), Lidia Rusu (fost inspector in perioada in care a participat la rambursarea ilegala a peste 2 miliarde lei catre firma „Al Robeht”, actualmente consilier al secretarului de stat Banu) etc.etc.

Pedepsit cu un transfer la banca guvernului

Desi, cum spuneam, directorul general al IGAI, Emil Dinga, a cerut destituirea celor implicati in rambursarile ilegale de TVA, iar pentru cei cu functii de conducere, pentru care ministrul considera oportun sa fie pastrati in  aparatul de Finante, se recomanda detasarea lor in directii si servicii care n-au legatura directa cu agentii economici, ministrul Remes a luat o cu totul alta decizie.Informat la vreme, de subordonati, ca „Evenimentul zilei” se afla in posesia Raportului IGAI si ca totul va fi dat publicitatii, ministrul finantelor i-a rugat frumos pe directorii de la Ilfov sa-si ia transferul. Prin urmare, directorul general Vrabie si-a luat zborul spre cuibul lui Rusanu de la „Eximbank”. Ana Dinca si-a luat si ea transferul la Administratia Financiara a Sectorului 1. Ceilalti implicati ramin pe metereze. Astfel, Mara Rimniceanu a ramas in aceeasi functie de director adjunct. Sefii de serviciu dar si inspectorii implicati s-au ales sau, in cel mai rau caz, se vor alege cu suspendarea temporara a primelor (stimulentelor) pentru trei luni. Asta in vreme ce, oricum, nu se stie daca vor mai fi fonduri pentru stimulente.Cine este Alexandru Vrabie, cel pe care ministrul l-a rugat atit de frumos sa accepte compromisul transferului? Pina in 1990, Vrabie a fost coleg cu Dan Radu Rusanu si amindoi au fost subordonatii lui Gioni Popescu-SRI, la „Centrocoop”. Vrabie era revizor contabil. Ulterior, il gasim pe Vrabie pe post de comisar la Garda Financiara. Sta un an, dupa care urca pe fotoliul de director Impozite si Taxe-Bucuresti. Sta si aici un an si este promovat, apoi, ca director general la Ilfov, pentru a implementa, in afara Bucurestiului, morisca de facut bani pentru Partid. Sau pentru el si pentru altii. Oricum, in nici un  caz pentru bugetul de stat. Omul a agonisit, pentru el si familia lui, citeva locuinte, citeva terenuri si citeva masini. Dintre aceste proprietati merita mentionat terenul de 2375 mp cumparat la Gruiu, la sfirsitul anului 1997 (conform contractului de vinzare-cumparare incheiat intre Vrabie si Porime Costica), teren cu vedere la Snagov si care a fost platit cu fabuloasa suma de 1 milion de lei (!). Acum, cu recomandarea lui Remes, Vrabie a intrat in treburile „Eximbank”, adica tot in banii nostri, banca fiind a guvernului, deci de stat si nu privata. Din pacate, deoarece nu mai raspunde la telefonul DGF Ilfov si nici la „Eximbank” nu este de gasit deocamdata, nu am putut sa-l contactam pe domnul Vrabie pentru a-si spune parerea despre numeroasele acuzatii care i se aduc. Cu toate acestea, merita amintita o declaratie pe care a facut-o ziarului Adevarul: „Nu am fost dat afara in urma controlului facut de IGAI, ci in urma unor discutii la virf din minister.” Gura pacatosului adevar graieste! Nimeni nu se incumetase sa ne spuna ca Vrabie a fost dat afara, in afara chiar de el.Referitor la Ana Dinca, ea s-a aflat tot timpul in preajma lui Alexandru Vrabie atit la Bucuresti, cit si la Ilfov. Aceasta a semnat direct si a coordonat rambursari ilegale (descoperite) de peste 20 miliarde lei si a pagubit cu peste 29 miliarde lei bugetul de stat, numai in cazul unei singure firme, prin scutirea gresita de impozit pe profit. Paguba reala adusa bugetului de Ana Dinca este necunoscuta. Pedeapsa lui Remes: rugamintea de a-si lua transferul. Si-a luat transferul, ca inspector de specialitate (rambursari ilegale de TVA) la Administratia Financiara a Sectorului 1, in subordinea unei alte protejate a lui Rusanu, Mihaela Georgescu. A ramas in Finante, in pofida recomandarilor IGAI care, conform Raportului, solicita destituirea acesteia si scoaterea din relatia directa cu agentul economic.Mara Ramniceanu – protejata lui Rusanu- este acuzata in Raport de rambursari ilegale (descoperite) de peste 9 miliarde lei, scutiri ilegale (descoperite) de impozit de peste 29 miliarde lei. Pedeapsa lui Remes: „mai stai o tura” (adica a ramas pe aceeasi functie de director adjunct Impozite si Taxe).In cazul celorlalti directori, sefi de servicii, inspectori care au participat, ca furnicile, la marea rambursare ilegala (descoperita) de zeci de miliarde lei, pedeapsa lui Remes a fost aceeasi: „mai stati si voi o tura!”.

Remes: „N-au fost destituiti, ca ne gindim si la piinea lor”

Ministrul Decebal Traian Remes ne-a declarat ca are rezerve fata de Raportul IGAI. „In Raport sint greseli ale celor care au facut controlul, iar acum se lucreaza pentru corectarea lor. Nu ne putem lansa in acuzatii care nu au un fundament solid. In cazul unui proces, cineva trebuie sa plateasca o taxa de timbru si sa nu ne trezim ca pierdem de doua ori”, spune Remes. „Cu toate aceste greseli”, se justifica ministrul, „s-au luat niste masuri: trei din conducere nu mai sint. E vorba de directorul general Vrabie si de directorii Leonte si Dinca”. Intrebindu-l de ce, in loc sa-i destituie pe Vrabie si Dinca,i-a rugat sa-si ia transferul, ministrul a raspuns sec: „N-au fost destituiti, ca ne gindim si la piinea lor. Important e sa nu mai faca gafe la mine”. Asadar, zecile de miliarde facute cadou de la buget, prin grija finantistilor lui Rusanu, sint „gafe” marunte in ochii unui ministru care, altfel, e in stare sa-ti impoziteze si umbra pe care o cari dupa tine.Intrebindu-l pe ministru de ce n-a informat politia despre faptele, pe cit de adevarate, pe atit de penale din Raport, acesta a zis ca mireasa n-are cununita gata: „Raportul nu are gateala cu care poate fi scos in lume”. Dincolo de comicul acestei replici, refuzul cooperarii ministrului finantelor cu omologul sau de la Interne poate insemna complicitate cu cei care au fraudat bugetul de stat. In fond, cercetarile politiei nu pot decit sa le completeze pe cele ale IGAI si, mai mult, ar putea duce la niscaiva recuperari de fonduri, ca sa nu mai vorbim de stoparea hotiei din Finante. Sau tocmai acesta sa fie motivul taraganarii?!Cu toate rezervele ministrului, directorul general al IGAI ramine ferm pe pozitia din Raport: „Raportul nu va fi modificat”, ne-a declarat Emil Dinga. „Lucram la un act aditional care sa raspunda la obiectiile domnului ministru, sa argumentam suplimentar acolo unde n-am fost suficient de bine intelesi. Daca este posibil ca unele dintre concluziile raportului IGAI sa nu se bazeze pe prevederi explicite ale legii, suportul legilor fiscale fundamenteaza in mod complet aceste concluzii. IGAI a facut rationamente fiscale si economice pe baza carora nu pretinde arestarea functionarilor implicati, ci doar ca acestia nu sint capabili sau nu doresc sa faca toate diligentele profesionale necesare in vederea unui control fiscal de calitate. Pretindem, de aceea, ca acesti directori si inspectori nu au ce sa caute in aparatul financiar de stat. Va asigur totusi ca ministrul este de buna credinta”, a incheiat directorul general Emil Dinga.In concluzie, ministrul „liberal” al finantelor, indiferent ce presiuni a avut de suportat din partea prietenilor sau a sefilor de partid, este de condamnat pentru modul in care si-a facut curatenie in ograda. Privind peste gardul Finantelor, eu unul nu vad decit oratanii zburatacite de Dinga si alintate de blindul Decebal Traian Remes. Oratanii care trag din toate partile, cu ciocul, dintr-un buget anemic si sfisiat.

Dan Badea – EVENIMENTUL ZILEI din 13 Iulie 1999

MAFIA LUI RUŞANU din Ministerul Finanţelor: JAF LA CURTEA LUI REMEŞ (2)

Material aparut in Evenimentul Zilei din 16 Iunie 1999

Un inspector financiar acuza musamalizarea fraudelor de catre conducerea D.G.C.F.S.

JAF LA

 

Un inspector financiar acuza musamalizarea fraudelor de catre conducerea D.G.C.F.S. ? Ion Pasol a descoperit, in urma unui control, ca Societatea de asigurari AGRAS SA a pagubit bugetul cu peste 10 miliarde de lei ? Sefii lui au infirmat ilegalitatile deoarece, spune Pasol, au facut o intelegere cu capii societatii de asigurari

Desi ministrul finantelor, Decebal Traian Remes, se plinge cu orice ocazie de subtirimea bugetului, tot mai multe dovezi contureaza ideea ca una din cauzele fundamentale ale acestei situatii este coruptia, sau politica iresponsabila dusa de propriii subordonati din finante. „Evenimentul zilei” a prezentat, in urma cu doua saptamini, cu argumente ce nu pot fi contestate, modalitati prin care bugetul de stat este pagubit cu zeci de miliarde de lei chiar de catre controlori financiari promovati pe sprinceana, in urma unui soi de „liberalizare” a coruptiei din Ministerul de Finante. In timp ce noi stringem cureaua ca bezmeticii, finantistii lui Remes arunca banii cu cazmaua in conturile unor smecheri care cotizeaza, probabil, fie la Partid, fie la teschereua privata a unora dintre „controlori”. Un nou argument ca jaful se face cu aprobare de la stapinire este cel privind musamalizarea fraudelor depistate de catre inspectori din cadrul Controlului Financiar. Fenomenul este deja cunoscut, dar dovezile sint greu de gasit cita vreme este bazat pe intelegeri insotite de o maxima discretie. Cu toate acestea, un inspector din Directia Generala a Controlului Financiar de Stat, trecut recent pe linie moarta, sustine ca a fost martor direct al unei asemenea intelegeri dubioase prin care ilegalitatile descoperite in activitatea unei firme au fost musamalizate de catre sefi din D.G.C.F.S.. Cele reclamate de inspector, daca vor fi confirmate de I.G.A.I. (corpul de control al ministrului finantelor), se pot constitui intr-un adevarat rechizitoriu impotriva celor care, in schimbul spagilor, consimt la saracirea bugetului de stat.Cu un an in urma, pe 29 mai 1998, dupa doua luni de control la societatea de asigurari AGRAS SA, o echipa compusa din doi inspectori de specialitate ai Directiei Generale a Controlului Financiar de Stat (D.G.C.F.S.) si un expert din cadrul Oficiului de Supraveghere a Activitatii de Asigurare si Reasigurare din Ministerul Finantelor (O.S.A.A.R.) au incheiat un proces-verbal in care prezentau detaliat neregulile constatate, adica fraude de peste 10 miliarde lei. Iata mai jos rezultatul initial al controlului Societatii de asigurari AGRAS, asa cum a fost interpretat de catre aceasta echipa, condusa de inspectorul Ion Pasol.

Inginerii contabile

AGRAS SA, o societate pe actiuni cu capital privat (6,95 miliarde lei), are 86 de actionari printre care Banca Agricola, SC „Rovit” SA Valea Calugareasca, SC „Agroservcom” Calarasi etc., iar obiectul principal de activitate al acesteia il constituie asigurarile (agricole, de persoane, de incendiu, de credite si garantii etc). Controlul a vizat doar activitatea desfasurata de societate in ultimele sase luni ale anului 1996. Prezentam un scurt rezumat al abaterilor constatate.Echipa de control a constatat ca din impozitul pe profit in anul 1996, AGRAS si-a constituit dividende de plata, fond de participare la profit, beneficii de repartizat, depozite bancare etc. In plus, din cota de 50% din impozitul pe profit a achizitionat autoturisme, computere si a construit un bloc de locuinte pe care l-a inchiriat.De asemenea, ca sa probeze – scriptic – ca a varsat capitalul social (de peste 5 miliarde lei) conform Legii 47/91, conducerea societatii a recurs la artificii contabile. Astfel, capitalul social a fost majorat cu ajutorul avansurilor din dividende acordate de AGA inainte de incheierea si aprobarea bilantului contabil al societatii, deci ilegal. Prin urmare, aportul real al actionarilor la aceasta majorare a fost nul, acestia primind de la ei insisi citeva miliarde de lei. Practic, banii au fost mutati dintr-un buzunar in celalalt. Artificiile utilizate vizeaza inregistrarea scriptica a citorva formule contabile false cum ar fi: „461 debitori = 456 decontari cu actionarii” si „1011 capital subscris = 1012 capital varsat”. Or, asa ceva nu exista in contabilitate, deci operatiunea ca atare nu este o operatiune contabila reala, adica nu are efect economic. De aceea, in actul de control incheiat in 29 mai 1998 se arata ca „beneficiul obtinut (n.r. – in 1996) se considera ilicit si in aceste conditii se preia ca venit la bugetul de stat sub forma unui impozit de 100%”, altfel spus, „SC Agras SA va vira la bugetul statului suma de 8.423.388.639 lei. Termen: 30 iunie 1998. Raspunde: D-na Klassek Maura-administrator”. Dupa un an de la expirarea termenului nici un leu din cei aproape 8,5 miliarde n-a ajuns la bugetul de stat.

Banca Agricola – agent de asigurare pentru AGRAS

La societatea AGRAS au mai fost constatate si alte abateri. Au fost incalcate regulile de baza ale contabilitatii, au fost facute inregistrari fictive in actele contabile, stornari de tot felul, n-au fost respectate dispozitiile Normelor prudentiale privind pastrarea lichiditatilor si plasamentelor investitionale ale societatilor din domeniul asigurarilor emise de OSAAR, n-a fost constituita rezerva de prime corespunzatoare riscurilor neexpirate in 1996 etc.Referitor la folosirea unei parti din impozitul pe profit pentru extinderea activitatii s-a constatat ca, de exemplu, spatiile din imobilul MY3 de pe strada Morarilor-Muncii, construit de societatea AGRAS din aceste fonduri, nu sint utilizate „pentru desfasurarea activitatii de asigurari”, ci sint „inchiriate la o serie de firme de la care incaseaza chirie”.S-a mai constatat ca veniturile din activitatea de baza a societatii AGRAS nu au fost realizate prin agenti de asigurare decit in proportie de 3,5% in 1996 si 4,15% in 1997. Majoritatea acestor venituri au fost realizate de Banca Agricola, prin sucursalele sale. Sumele obtinute prin aceasta banca, actionar la AGRAS, sint de 20,89 miliarde lei in 1996 si 34,64 miliarde lei in 1997. „Banca Agricola, prin sucursalele sale, se mentioneaza in actul de control, realizeaza activitatea de asigurari pentru SC AGRAS SA si nu personalul propriu angajat anume pentru incheieri de polite de asigurare”.

Inspectori tinuti in lesa

In ciuda gravitatii celor constatate si a valorii prejudiciului, actul de control incheiat pe 29 mai 1998 nu a fost insotit de masurile propuse de echipa de inspectori, iar cele peste 10 miliarde de lei nu au fost nici pina astazi recuperate la bugetul de stat.Seful echipei care a executat controlul, inspectorul Ion Pasol, sustine ca ilegalitatile descoperite au fost musamalizate dupa negocieri aprinse intre inspectori, maharii din D.G.C.F.S. si conducerea societatii AGRAS. Iata cum reda Ion Pasol, un functionar de 65 de ani, detaliile ilegalitatii la care a fost partas si care l-a marcat puternic: „Procesul-verbal de constatare, afirma inspectorul Pasol, a fost semnat la doua luni dupa terminarea controlului nostru, dar in conditiile dispuse de conducerea Directiei. Am fost chemat la conducere de directorul Draguleasa Dumitru si mi s-a spus sa nu semnam actul pina nu este vazut de ei. A fost vazut, modificat la mica intelegere cu conducerea societatii AGRAS, au fost scoase pasaje intregi din constatarile initiale si, pe 28 iulie 1998, a fost semnat. Altfel spus, a fost facut un alt act de control din care lipseau abaterile majore constatate de mine. L-am semnat, cum au cerut ei. Apoi, conducerea Directiei m-a trecut pe linie moarta. N-am mai fost trimis in control decit o data, anul trecut, si o data in februarie anul acesta. De cind am facut controlul la AGRAS, vreme de 135 de zile lucratoare am fost tinut la sediu, fara a avea un aport cit de cit ca sa-mi justific salariul.  In ianuarie anul acesta m-am inscris in audienta la domnul ministru Remes si i-am relatat abaterile constatate la AGRAS si cum a fost incheiat actul de control. Astfel mi-am atras o ura de neimaginat din partea directorilor Draguleasa Dumitru si Coman Paul. Am fost scos la pensie, luna trecuta. Am facut citeva memorii adresate ministrului finantelor si inregistrate ca atare, memorii in care am prezentat atit constatarile de la AGRAS, cit si situatia din Directia Controlului Financiar unde zeci de inspectori de specialitate sint tinuti in sediu doar pentru a semna condica, fara a fi trimisi in controale. O colega, cu incadrare de inspector I-A a si zis ca „am ajuns sa ne timpim din cauza acestei conduceri care ne tine aici (in sediu) sa miscam 2-3 hirtii pe zi!”. La fel, un stagiar cu vechime de peste doi ani s-a plins si el ca „avem o conducere de directie formata din timpiti care ne tin la sediu in loc sa ne trimita pe teren sa alergam ca furnicile si sa aducem cit mai multe venituri la buget, in conditiile in care sint zeci de mii de unitati necontrolate, iar evazionistii isi fac de cap!”. Toate astea le-am scris si in memoriile adresate ministrului Remes, dar si in cele inregistrate la I.G.A.I. Pina acum n-am primit nici un raspuns. Am fost scos la pensie cu incepere de la 1 mai.”Unul dintre cei acuzati de inspectorul Pasol, directorul Dumitru Draguleasa, are o parere contrara, afirmind ca rezultatul initial al controlului a fost viciat de inspectorul Pasol prin interpretarea si aplicarea eronata, de catre acesta, a legislatiei in vigoare. Cu toate acestea, arbitru in aceasta poveste incilcita este corpul de control al ministrului finantelor. I.G.A.I. a fost sesizat in urma cu doua luni, insa afacerea nu a fost inca elucidata.Daca cele relatate de inspectorul pensionat Ion Pasol se vor dovedi totusi reale, e de presupus ca vom afla curind si motivele musamalizarii, dar si masurile luate impotriva celor implicati.

Dan BadeaEvenimentul Zilei din 16 Iunie 1999

MAFIA LUI RUŞANU din Ministerul Finanţelor: JAF LA CURTEA LUI REMEŞ (1)

 -material aparut in Evenimentul Zilei din 27 Mai 1999- 

Corpul de control al ministrului finantelor a descoperit fraude de miliarde de lei intermediate chiar de functionarii institutiei 

Corpul de control al ministrului finantelor (I.G.A.I.) a declansat, cu citeva luni in urma, verificarea legalitatii unor rambursari de TVA de catre Directia Generala a Finantelor Publice si Controlul Financiar de Stat (D.G.F.P.C.F.S.) – Bucuresti. Se stie ca, pentru incurajarea exportului, legea prevede anumite facilitati firmelor mixte, una dintre ele fiind rambursarea de TVA. Aceasta prevedere, care a fost introdusa cu cele mai bune intentii, s-a dovedit insa a fi inca o cale pentru a jefui bugetul de stat. Rezultatele preliminare ale controlului I.G.A.I. sint stupefiante: evaziunea fiscala si coruptia sint aprobate si incurajate, de multa vreme, chiar de  anumiti controlori financiari. A fost descoperita, astfel, o gasca de snapani bine insurubata in finantele publice si cu legaturi la virful ministerului. Fraude de zeci de miliarde de lei aduse bugetului de stat, ziua in amiaza mare au iesit la suprafata, altele asteptind sa fie depistate. Verificarile de pina acum au fost facute, prin sondaj, la citeva firme si doar pentru o scurta perioada, dimensiunile reale ale fraudei nefiind cunoscute, in conditiile in care rambursarile de TVA ajung la mii de miliarde de lei. Ceea ce se stie cu siguranta este faptul ca responsabilii cu jaful de la Finante au fost si sint de multa vreme cunoscuti, masurile luate impotriva lor fiind protejarea si promovarea in functii sau transferul prin promovare la alte directii financiare. Asta nu inseamna decit ca hotia s-a facut cu voie de la stapinire, mai precis de la Ministerul Finantelor, nefiind exclus ca ea sa reprezinte inca o felie din operatiunea „Bani pentru Partid”. De altfel, unul dintre cei vizati pentru acoperirea si promovarea celor depistati cu mari nereguli a fost numit, la inceputul acestui an, presedinte al „Eximbank”. Este fostul secretar de stat de la Finante, Dan Radu Rusanu.

Firma din punga lui Dinca

Controlul I.G.A.I. (Inspectia Generala pentru Activitatea Interna) a pornit de  la o sesizare privind rambursari ilegale de TVA la filiala D.G.F.P.C.F.S. Ilfov. Sesizarea se referea la ilegalitati privind rambursarea unor sume imense catre firme patronate in special de turci si arabi. Un exemplu concret si specific acestui tip de infractiune, dupa cum reiese din raportul departamentului de control, este cel al firmei irakiene BUNDY SRL. Astfel, anul trecut, directorul Directiei Impozite si Taxe (D.I.T.) din Ilfov, Ana Dinca, i-ar fi plasat unui inspector din subordine o punga plina cu actele unei firme – BUNDY SRL – cerindu-i sa rezolve cererea privind rambursarea TVA catre patronul firmei  respective. Inspectorul, dupa ce a analizat actele, a constatat ca BUNDY nu respecta conditiile legale pentru a i se rambursa miliardele solicitate. Verificarea firmei a dus la concluzia ca exportul era fictiv: facturi false, furnizori fictivi, neconfirmari in vama etc. Inspectorul a refuzat, prin urmare, sa elibereze actul necesar rambursarii. Toate presiunile sefei au fost, cu incapatinare, respinse. Alte cereri pentru rambursari de TVA au fost respinse in acelasi mod. Ca urmare, firma BUNDY, fara a face contestatie, si-a mutat sediul in Bucuresti, schimbind astfel organul de control si solicitind si aici acelasi lucru. Culmea, inspectorul din Bucuresti (E. R.) a eliberat rapid procesul verbal in urma caruia BUNDY a primit din bugetul statului 1,76 miliarde lei. Totul s-a facut, evident, fara verificarea dosarului fiscal al firmei. Din declaratiile ulterioare ale celor implicati rezulta ca a existat o confirmare telefonica din partea Anei Dinca, conform careia firma BUNDY era „in regula”. Directorul Ana Dinca neaga insa tot. „Nu cunosc firma BUNDY, afirma ea. Este o lucrare ca si altele 10 sau 3.000. N-a existat nici o interventie din partea mea pentru rambursari de TVA catre BUNDY”.

Capii fraudelor fiscale sint numiti la conducerea finantelor ilfovene

Desi Ana Dinca neaga ca ar cunoaste firma BUNDY, iata citeva „coincidente” care demonstreaza contrariul. Astfel, in prima jumatate a anului trecut, secretarul de stat de la Finante, Dan Radu Rusanu, a schimbat intreaga conducere a D.G.F.P.C.F.S. Ilfov cu o echipa fidela de la Bucuresti. Director general a fost numit fostul director al Directiei Impozite Taxe (D.I.T.) – Bucuresti, Alexandru Vrabie, iar director a fost numit Ana Dinca, fosta directoare adjuncta de la D.I.T. Bucuresti. De asemenea, a fost transferata la Ilfov si adjuncta adjunctei, Mara Rimniceanu (sef serviciu). Coincidenta face ca echipa sa fie depistata cu mari nereguli de catre Curtea de Conturi (in mod repetat) si de catre I.G.A.I., citeva luni mai tirziu.Revenind la BUNDY, o alta coincidenta este cea a schimbarii sediului din Bucuresti in Ilfov, o data cu mutarea finantistilor amintiti. Nu stim daca si alte firme „cliente” ale echipei Vrabie au procedat la fel. Stim insa ca pe unul dintre actele de inchiriere ale firmei BUNDY, din comuna 1 Decembrie, si-a pus avizul Ana Dinca, citeva luni mai tirziu inchirierea dovedindu-se a fi insa fictiva. De asemenea, tot coincidenta face ca inspectorul care a dat „verde” la rambursarea TVA catre BUNDY, Elena Roman, sa fie transferat ulterior la Ilfov, in subordinea aceleiasi directoare Dinca.

Miliarde pentru „clientii” echipei Vrabie

Pornind de la sesizarea privind firma BUNDY, echipa de control a I.G.A.I., condusa de inspectorul Vasile Cabulea, a evidentiat un jaf financiar de proportii comis prin bresa rambursarilor ilegale de TVA. Cabulea n-a facut insa decit sa zgirie putin pielea mafiei din Finante. Intr-o luna au fost descoperite, prin sondaj si numai din controlul a sapte societati comerciale, fraude de peste 14 miliarde de lei, basca mai multe milioane de dolari valuta nerepatriata. Daca numai in 1998 totalul rambursarilor de TVA s-a ridicat la peste 1.523 miliarde lei si daca au fost descoperite ilegalitati imense la un control aleatoriu, este de presupus ca frauda este cu mult mai mare decit cea inscrisa in Raportul I.G.A.I.Rezultatele preliminare ale controlului I.G.A.I. la D.G.F.P.C.F.S. Bucuresti si extins la Ilfov confirma aspectele de fond, semnalate in mai multe sesizari, privind rambursarile ilegale de TVA atit catre BUNDY SRL, cit si catre alte societati comerciale. Referitor la societatea BUNDY am aflat ca, in timp ce inspectorul Cabulea controla firma si constata nereguli peste nereguli, Directia Controlul Financiar de Stat din Ministerul Finantelor a trimis o alta echipa de control din care facea parte inspectorul Gavrila, echipa care a „constatat” ca totul este „in regula” cu firma BUNDY. La confruntarea cu Cabulea, Gavrila a cedat, recunoscind neregulile. Ce interes avea Directia condusa de Ion Coman ca firma BUNDY sa iasa bine la control doar politia ne-ar putea spune. O informatie de ultima ora se refera la plecarea subita din tara a patronului irakian al firmei BUNDY. Motivul invocat de acesta ar fi ca nu se (mai) pot face afaceri cu functionarii romani.

Firme care s-au imbogatit pe spinarea contribuabilului

Prezentam mai jos un rezumat al fraudelor fiscale semnalate la citeva dintre firmele supuse controlului I.G.A.I.AL ROBENT SRL – firma-fantoma (n-a putut fi inca identificata) si unul dintre furnizorii fictivi ai firmei BUNDY. A beneficiat de rambursare TVA in valoare de aproximativ un miliard de lei, numai in decembrie 1998. Firma n-a fost verificata (cum  sa verifici ceva ce nu exista?!), iar inspectorul care a facut rambursarea, o oarecare doamna Rusu, este astazi consilier al secretarului de stat de la Finante, Gheorghe Banu. In raportul preliminar al I.G.A.I. se precizeaza ca „la SC Al Robent Impex SRL s-a rambursat TVA in suma de 958.871.700 lei, in conditiile in care, pe parcursul a doua luni, firma a avut numai aprovizionari de marfuri fara a efectua nici o livrare”.AWEN SRL – firma inregistrata in comuna 1 Decembrie din Ilfov. Potrivit raportului, rambursarea ilegala de TVA de care a beneficiat este de peste 4 miliarde lei. In urma controlului, s-a descoperit ca din cei 17 furnizori ai firmei AWEN „9 firme figureaza ca fiind firme-fantoma, 2 firme nu figureaza in baza de date a Garzii Financiare, iar alte 5 firme nu desfasoara activitati la sediile declarate”. De asemenea, exporturile invocate de firma ori nu se confirma in vama, ori sint insotite de neconcordante intre documentele de transport si declaratiile vamale. Valuta nerepatriata de AWEN este, conform I.G.A.I., de 1,9 milioane dolari. Potrivit unei alte sesizari, implicata in aceasta rambursare ar fi directoarea Ana Dinca, despre care se afirma ca ar fi rezolvat fara „avizul” sefului de serviciu de la D.G.F.P.C.F.S. Bucuresti acordarea unei rambursari ilegale societatii AWEN. Ana Dinca neaga implicarea si in acest caz, afirmind ca nu stie nimic despre rambursarea de TVA catre firma Awen. In aceeasi sesizare se mai precizeaza ca „pe una din facturile false prezentate ca justificative in vederea rambursarii, de catre firma AWEN, figureaza numarul de telefon mobil al domnului Cucu Adrian, fost comisar-sef al Garzii Financiare”. ALFREDO SRL – inregistrata in comuna Otopeni, firma a primit in ianuarie 2,5 miliarde lei reprezentind rambursare ilegala de TVA. Valuta nerepatriata in acest caz este, conform raportului I.G.A.I., de 2,18 milioane dolari. Rambursarea ar fi fost acordata, conform unor surse avizate, fara nici o verificare in teren, adica din birou, de catre Mara Rimniceanu. Recent, firma si-a mutat sediul la Bacau.EGS SRL- inregistrata in comuna Afumati. Firma a primit, fara verificarile de rigoare, o rambursare de TVA in valoare de 2 miliarde lei, in conditiile in care exportul (din cauza lipsei documentelor, dar si a nerepatrierii valutei) poate fi considerat fictiv. Si in acest caz este semnalata implicarea unei cunostinte  apropiate a lui Dan Radu Rusanu, Mara Rimniceanu.CORRPAK SRL – inregistrata in comuna Corbeanca, Ilfov. Rambursarea ilegala de care a beneficiat firma este de 954 milioane lei, iar majorarile de intirziere calculate au insumat 1,168 miliarde lei.TYM MEDIA SRL – firma careia, potrivit raportului Corpului de control, i s-a rambursat suma de 1,917 miliarde lei (pentru activitatea desfasurata pina in octombrie 1998), in conditiile neachitarii datoriilor catre furnizori care, la 30 septembrie 1998, erau de 11,065 miliarde lei. Conform HG 512/98, conditia achitarii datoriilor catre furnizori era obligatorie in cazul rambursarilor de TVA. In urma controlului I.G.A.I. insa, ca o flagranta „coincidenta”, hotarirea de guvern amintita a fost abrogata, dindu-se astfel friu liber rambursarilor ilegale de TVA.In „paradisul fiscal” patronat de unii mahari de la Finante, rambursarea de TVA nu este singura gaselnita pentru jefuirea bugetului. Ni se mai semnaleaza, deocamdata cu titlu informativ, inca o bresa: scutirea „prelungita” de impozitul pe profit. In esenta, unor firme mixte care beneficiau (din 1996) legal de scutire de impozit pe o perioada de doi ani (pentru comert) li s-a prelungit ilegal aceasta scutire, acordindu-li-se o perioada de gratie de cinci ani, fiind catalogate ca firme care au ca obiect de activitate productie.

Calvarul unei firme care a refuzat sa dea spaga

De curind, la Ministerul Finantelor a fost inregistrata o plingere din partea firmei FADOS IMPORT EXPORT SRL din comuna Chiajna, judetul Ilfov. Firma acuza conducerea D.G.F.P.C.F.S. Ilfov de comiterea unor grave ilegalitati, incepind cu santajul si terminind cu solicitarea de spaga pentru acordarea unui drept prevazut de lege. FADOS, o firma cu profil zootehnic la infiintare, dispune de un efectiv de aproximativ 200 de animale, un abator si un atelier pentru preparate din carne. Anul trecut avea de incasat, ca rambursare legala de TVA, suma de 57 milioane lei. Neprimind banii (necesari pentru cumpararea de furaje), unul dintre directorii firmei a mers in audienta la Ana Dinca, directorul D.I.T. Ilfov, „pentru a o ruga sa urgenteze trimiterea inspectorilor verificatori”. Inspectorii aveau sa vina insa dupa mai multe solicitari insistente pe linga directoarea Dinca si numai dupa ce reprezentantul FADOS a amenintat ca se va plinge la Ministerul Finantelor. Dinca a trimis, intr-un tirziu, doi inspectori financiari la firma din Chiajna. Unul dintre directorii firmei FADOS spune: „Domnii inspectori ne-au dat de inteles insa ca pentru recuperarea de TVA, in timp util si integral, va trebui sa fim atenti cu doamna director Dinca, in sensul ca va trebui sa dam un procent din cota de TVA pe care o avem de recuperat. Am explicat acestor inspectori ca sintem intr-o situatie financiara precara, ca nu ne putem permite sa impartim rezultatul muncii de opt ani, fara concedii, fara sarbatori, de la ora 5.00 dimineata pina la ora 22.00 seara, cu niste oameni care refuza sa ne acorde si cel mai mic ajutor, respectiv recuperarea banilor pe care i-am muncit si i-am platit necuvenit. Cu o nonsalanta deosebita si in totala batjocura, inspectorii ne-au sugerat sa taiem citeva vaci – «ca si asa aveti cam multe» – si in acest fel sa rezolvam problema”. Despre aceasta afirmatie, directorul Ana Dinca ne-a declarat ca e absurda. „Mie mi-s dragi vacile. Cum sa sugerez eu asa ceva?”, completind ca este o consumatoare a laptelui „Dorna”.Refuzindu-i pe smecherii de la Finante, FADOS sustine ca a intrat in malaxorul unei hartuieli inimaginabile din partea conducerii Finantelor ilfovene. Ca urmare, la o saptamina de la vizita emisarilor lui Dinca, se incheie o nota prin care FADOS este scoasa datoare la bugetul de stat cu peste 627 milioane lei, pe motiv ca o diferenta de curs valutar suportata de firma, ca urmare a unui imprumut, n-ar fi cheltuiala fiscala. Toate explicatiile si contraargumentele reprezentantilor FADOSi-au lasat reci pe asa-zisii inspectori. „Acestia ne-au zis ca asta este dispozitia doamnei director Dinca, careia nu-i pasa de nimic deoarece este buna prietena cu domnul Ciumara si are multe relatii sus-puse”, se afirma in plingerea semnata de directorul FADOS, Florica Voicu. „Pentru a ne convinge de relatiile doamnei director (n.r. – Dinca), ne-au spus ca tocmai au avut un control de la Ministerul Finantelor, existind dovezi ca a pagubit bugetul statului cu sute de miliarde, ca urmare a returnarii de TVA unor arabi cu firme-fantoma si doamna director este tot director”, se mai spune in aceeasi plingere. Patronul firmei FADOS a inceput sa bata din nou drumurile la Administratia Financiara, de aceasta data la directorul general Vrabie. I-au trebuit patru luni ca sa-l convinga sa trimita alti inspectori pentru verificari. Inspectorii au venit, au verificat, au spus ca diferenta de curs valutar este cheltuiala fiscala, ca totul este in ordine si au plecat. La citeva zile, in procesul verbal intocmit a fost consemnata din nou aceeasi suma ca datorie a FADOS, insa nu mai reprezenta „diferenta de curs valutar”, ci „refrigerarea in urma procesului de abatorizare”. Au urmat noi drumuri la Vrabie, noi incercari de convingere a acestuia cu documentatie pertinenta, dar fara nici un rezultat. „Domnul director Vrabie ne-a spus ca aceasta este directiva de partid, sa se aduca la buget cit mai multi bani (…) si ca daca nu ne potolim ne va bloca si contul din banca”, se arata in plingerea reprezentantilor firmei FADOS. Referitor la aceasta plingere, directorul Ana Dinca spune ca e „o hirtie scrisa de un om necajit, asemeni atitor altora care contesta. Ramine ca ministerul sa verifice daca inspectorii nostri au gresit sau nu”, mai spune aceasta.Obiectiunile FADOS  la procesul verbal incheiat pe 29 ianuarie 1999 ar fi fost respinse „de fina doamnei director Dinca”. A fost respinsa si contestatia. A urmat plingerea de la Ministerul Finantelor care se afla deja in atentia I.G.A.I.N-ar strica, pentru o analiza atenta a celor declarate de patronul FADOS, sa se verifice si agoniseala functionarilor vizati si sa se inceapa, de exemplu, cu zvonurile privind vilele terminate sau in constructie ale directorului general Alexandru Vrabie, cu terenul de la „lac”, cu Mercedesul si cu toate bazaconiile „mostenite” in ultima vreme sau cumparate din salariul  de functionar cinstit. Verificarea ar trebui facuta pornind de la declaratia de avere depusa la instalare.Concluzii preliminare

„Nu se pot trage concluzii cita vreme controlul I.G.A.I. nu s-a incheiat”, afirma directorul Ana Dinca.

Fraudele fiscale descoperite deja de I.G.A.I. impun totusi citeva concluzii provizorii, tocmai pentru ca dupa o pauza de aproape doua luni verificarile au fost reluate. Pauza, perceputa de unii drept o incercare de musamalizare, a fost necesara insa pentru ca ministrul Remes sa inteleaga ca nu-i de gluma si sa accepte curatenia propusa de I.G.A.I., indiferent de „linia” partidului. Pentru a-l trezi pe ministru a fost nevoie sa vina, tocmai de la Alba, un tinar si incapatinat inspector numit Vasile Cabulea, care sta cu chirie intr-o garsoniera si „pescuieste” mafioti din Dimbovita. Ministrul Traian Remes a acceptat deja, zilele trecute, citeva propuneri ale I.G.A.I. concretizate oarecum in formula „mergeti, cu grija, pina la capat”. Cel putin asa rezulta din declaratiile directorului general al I.G.A.I., Emil Dinga, devenit peste noapte un fel de Eliot Ness al Finantelor. Enumeram citeva dintre propunerile lui Emil Dinga, din raportul privind concluziile preliminare ale verificarii legalitatii rambursarilor de TVA la D.G.F.P.C.F.S. Bucuresti: suspendarea din functii de conducere, pina la finalizarea controlului, a directorului general Alexandru Vrabie (Ilfov), a directoarei Ana Dinca (Ilfov) si a directoarei adj. Elena Gherman (Bucuresti); continuarea controlului si extinderea acestuia la D.G.F.P.C.F.S. Ilfov; interventia si colaborarea organelor de cercetare penala si de politie; abilitarea I.G.A.I. pentru verificarea directa a agentilor economici etc.Interventia politiei in „paradisul fiscal” din parohia lui Remes este necesara in primul rind pentru protectia membrilor echipelor de control, cit si a conducerii IG.A.I. care, indeosebi in perioada controlului, au primit telefoane de intimidare si amenintari extrem de dure. Presiunile facute in ultima vreme asupra acestora s-au inmultit, semn ca atit mafiotii din Finante, cit si clientii lor incep sa miriie concertat. Semn bun.

Dan Badea

Evenimentul Zilei din 27 Mai 1999