Protectorul lui SOV din 2000 era chiar ministrul de Interne, Constantin Dudu Ionescu.

Unul dintre protectorii importanti ai lui SOV din 2000
Constantin Dudu Ionescu, ministru de Interne: Unul dintre protectorii importanti ai lui SOV din 2000
Colonelul Dumitru Strava, fostul director al Poliţiei economico- financiare din IGPR (din anul 2000), cel care a instrumentat dosarul FNI, a declarat la emisiunea Naşul din seara asta că, după ce l-a dat în consemn la frontieră pe Sorin Ovidiu Vîntu, a fost muştruluit de ministrul de atunci al Internelor, Constantin Dudu Ionescu.

„Totul s-a deteriorat în momentul în care dl. Sorin Ovidiu Vîntu a fost dat în consemn la frontieră. Probele se îndreptau vertiginos împotriva sa şi urma să răspundă pentru megaescrocheria FNI si atunci, dupa dare ain consemn la frontiera, am primit o mustruluiala de nu m-am văzut de la un demnitar român: Constantin Dudu Ionescu, ministrul de interne. Mi-am dat seama că nu vom putea sa ne apropiem prea repede de acest domn”.

Colonelul Stavra a detaliat această intervenţie a ministrului Dudu Ionescu într-un interviu dat pentru Evenimentul Zilei.

(Constantin Dudu Ionescu) mi-a strigat atunci: „Cine ţi-a ordonat să-l dai în consemn la frontieră?” Nu mi-a ordonat nimeni, m-a obligat legea! Legea spune: este vinovat, să vină să răspundă! (…) Am fost bălăcărit de ministrul ăla, aşa cum în viaţa mea de poliţist, de 40 de ani, nu am fost bălăcărit de nimeni. Şi îl interesa cine mi-a ordonat să-l dau în consemn la frontieră pe Vîntu. Şi încă o chestiune să nu uit… În momentul în care l-am reţinut pe Camenco Petrovici (fostul director al CEC), s-a întâmplat o scenă de-a dreptul penibilă la mine în birou. I-am cerut buletinul în momentul în care a fost adus şi mi-a răspuns că nu i-l dă decât colonelului Strava. Nu ştia cine sunt. Şi l-am întrebat: „De ce doar colonelului Strava?”. „Pentru că aşa mi-a spus dl ministru”, a venit răspunsul. „Care ministru domnule?”, l-am întrebat. Iar el l-a nominalizat pe cel pe care l-am aminitit mai devreme. „Când ţi-a spus domnule chestia asta?” „Aseară”. „Unde?” „La mine, la masă”.

Vîntu sponsorizase atunci şi CDR, formaţiunea politică din care făcea parte Constantin Dudu Ionescu, dar şi PSD. Acum Dudu Ionescu este membru marcant al Partidului Conservator. Deci tot la mogul.PD-L, din partea căruia a candidat, în 2008, pentru alegerile europarlamentare.

Un al doilea individ implicat în afacerea FNI a fost Decebal Traian Remeş, cel despre care fostul anchetator spune că şi-a pus semnătura pe contractul de fidejusiune-cauţiune încheiat între SOV Invest şi CEC Valori Mobiliare.

aprobare remes

Dacă ministrul de interne era protectorul lui Vîntu, atunci se explică de ce au putut părăsi România, în linişte, Iona Maria Vlas şi Nicolae Popa.

Un alt protector al lui Vîntu a fost, aşa cum am arătat într-o postare anterioară, procurorul Irinel Păun, cel care în 2005 a fost numit şeful Direcţiei Generale Anticorupţie.

MAFIA LUI RUŞANU din Ministerul Finanţelor: JAF LA CURTEA LUI REMEŞ (5)

 – Material aparut in EVENIMENTUL ZILEI DIN 1 Martie 2000 –

Retele mafiote specializate in rambursari nelegale de TVA

Inspectorii Corpului de Control al ministrului finantelor au descoperit Retele mafiote specializate in rambursari nelegale de TVA

Fenomenul rambursarilor nelegale de TVA s-a dovedit a fi un „sport national” care, prin modul de operare al celor implicati, poate fi incadrat in domeniul crimei organizate. Sute de miliarde de lei au fost sustrase de la bugetul de stat cu sprijinul direct si interesat al unor functionari din finante. Amploarea fenomenului l-a determinat pe ministrul Decebal Traian Remes sa dispuna masuri drastice impotriva functionarilor responsabili si sa ceara interventia Politiei si a Parchetului General pentru stoparea jafului, identificarea hotilor si recuperarea uriaselor sume cu care a fost pagubit bugetul de stat. Decizia lui Remes are la baza rezultatele stupefiante ale ultimelor verificari facute la administratiile financiare din Bucuresti de catre IGAI – Corpul de Control al ministrului finantelor. Dupa jaful constatat la DGFPCFS Ilfov si Bucuresti, „balamucul” fiscal descoperit la Administratia Financiara a Sectorului 5 din Bucuresti a dezvaluit existenta unei retele mafiote specializata in domeniul rambursarilor nelegale de TVA. Echipa IGAI, coordonata de Emil Dinga si condusa de Vasile Cabulea, a identificat un intreg arsenal de mijloace si tehnici utilizate de anumiti afaceristi, indeosebi arabi si rromi, pentru „acoperirea legala” a fraudelor: firme-fantoma, documente falsificate, exporturi fictive, coruperea unor functionari publici etc.

Balamuc fiscal la Administratia Financiara a Sectorului 5

Am prezentat deja, in numarul din 28 ianuarie al ziarului nostru, balamucul fiscal descoperit la Administratia Financiara a Sectorului 5. Verificarile IGAI au fost declansate in urma controlului facut de Serviciul de control al activitatii interne (SCAI) din cadrul DGFPCFS Bucuresti, serviciu care a identificat rambursari nelegale de TVA pentru patru agenti economici, rambursari in valoare totala de peste 6,5 miliarde lei. Interventia IGAI a dus, intr-o prima faza, la depistarea altor 16 firme care au fraudat bugetul de stat cu peste 13 miliarde lei si, in plus, s-a descoperit disparitia unor documente justificative pentru rambursari de TVA in valoare de peste 32 miliarde lei. In urma acestor constatari, ministrul Remes a cerut IGAI sa extinda controlul la nivelul tuturor administratiilor financiare din Bucuresti pentru a se stabili dimensiunea reala a fraudelor pe filiera rambursarilor de TVA. Ca urmare a extinderii controlului la celelalte sectoare ale Capitalei, au mai fost identificate – dupa numele asociatilor – inca patru firme din sectorul 5 care au beneficiat de rambursari nelegale de TVA in aceleasi conditii cu cele 16 prezentate deja. Ultimele firme identificate astfel sint: „Geda Com International” SRL (asociati: Nedelea Valentin si Mihai Ioana; suma rambursata nelegal: 613,49 milioane lei), „Costinella” SRL (asociati: Dumitru Mihai Sorinel si Stanescu Elena Zoia; 520, 85 mil. lei), „Daniellis George Bus Rex” SRL (asociat: Buse Floarea; 599, 739 mil. lei) si „Alina si Cristi” SRL (asociati: Batanasi Cristian Daniel si Batanasi Nicolae; 611,304 mil. lei). Sumele rambursate nelegal la cei 20 agenti economici verificati depasesc 16, 33 miliarde lei.

Propunerile IGAI

Dupa finalizarea verificarilor din Bucuresti, IGAI a propus luarea de urgenta a unor masuri pentru stoparea rambursarilor nelegale de TVA si recuperarea banilor sustrasi de la bugetul de stat. Prezentam citeva dintre aceste propuneri: „Sesizarea organelor de cercetare penala pentru instrumentarea conform legii, a abaterilor grave constatate pe linia rambursarilor de TVA si care intrunesc elementele constitutive ale infractiunii (sustragerea unor documente de analiza si aprobare a rambursarilor de TVA, existenta unor facturi false, utilizarea unor furnizori-fantoma etc); initierea unei hotariri de guvern privind inventarierea (recensamintul) agentilor economici de pe teritoriul national, in scopul stoparii fenomenului de „mimare” a indeplinirii conditiilor legale de rambursare (…); stabilirea de sanctiuni dure si exemplare, pentru firmele care nu utilizeaza conform legii facturile si documentele cu regim special, precum si pentru firmele care lucreaza cu astfel de agenti economici; continuarea controlului IGAI la nivelul Administratiei Financiare a Sectorului 5 in scopul extinderii si aprofundarii unor concluzii preliminare degajate deja (…)”

 

 

Decizia ministrului Decebal Traian Remes – sesizarea penala

Ministrul finantelor, Decebal Traian Remes, a avizat deja nota informativa primita din partea IGAI referitoare la jaful descoperit si a aprobat toate propunerile Corpului de Control. Ministrul a cerut directorului general al Directiei Juridice, Iordachescu, efectuarea si inaintarea catre Politie si Parchet a sesizarilor penale atit impotriva agentilor economici vizati, cit si a functionarilor din finante implicati in fraudarea bugetului de stat. A fost deja inaintata Parchetului General prima sesizare penala referitoare la rambursarile nelegale de TVA acordate firmelor „Valiandra Com” SRL, „Lucia Trading Co” SRL, „Edna COOM” SRL si „Ovidiu Cos Com Impex” SRL. Prejudiciul total pentru care Ministerul Finantelor se constituie parte civila este de 6,577 miliarde lei. O data cu patronii firmelor amintite, acuzati de fals intelectual si uz de fals, sesizarea penala ii vizeaza si pe urmatorii functionari din finante (fosti sau actuali): Constanta Bratu, Cristina Duta, Ana Angela Georgescu, Lavinia Marinescu – inspectori; Violeta Serb, Florin Nicolae – sefi serviciu; Elena Ioanitoaia – director adjunct si Ionel Danescu – ex-director general. Functionarii din finante sint acuzati de neglijenta in serviciu care a produs consecinte grave si de inselaciune.O situatie speciala este cea a firmei „Edna Coom” SRL. In sesizarea penala se precizeaza expres ca politisti de la Sectia 18, au impiedicat controlul legalitatii acordarii unei rambursari firmei „Edna”. „Pe linga implicarea functionarilor publici din aparatul Administratiei Financiare a sectorului 5 – se arata in sesizarea penala – exista suspiciuni ca au fost folosite si cadre de politie de la Sectia 18 – Sectorul 5, respectiv cpt. Dobra Gheorghe si slt. Udriste Ionel, pentru ca prin interventia lor sa se impiedice efectuarea controalelor la SC „Edna Coom” SRL. Astfel, demn de relevat este faptul ca pe data de 16 septembrie 1999, cind organele de control din cadrul Serviciului de control al activitatii interne se aflau in efectuarea verificarilor la aceasta societate, cei doi ofiteri de politie au ridicat toate documentele contabile ce vizau tocmai rambursarile de TVA, in original. Pina la data de 15 ianuarie 2000, desi s-au facut solicitari scrise, cei doi ofiteri nu au predat documentele organelor de control, singurele in drept sa stabileasca daca s-au efectuat rambursari legale sau nelegale de TVA, acestia nejustificind in nici un fel retinerea abuziva a documentelor fara a fi inregistrata vreo cauza penala pe rol la organele de politie”.Cu trei saptamini in urma, separat de sesizarea facuta deja, IGAI a finalizat si a inaintat catre Directia Generala Juridic si Contencios documentele care stau la baza unei noi sesizari penale in legatura cu prejudiciul produs bugetului de stat de cei 25 de agenti economici depistati in sectorul 5. Prejudiciul, de zeci de miliarde, va trebui recuperat atit de la agentii economici, cit si de la functionarii implicati din finante. Firmele vizate de aceasta ultima sesizare sint: „Angros Danis Bela Com”, „Ony Impex Company 2015”, „Anro Trading”, „Suiram”, „Si Alexandru 3000”, „Nik Elvis”, „Roxy Com Impex 2015”, „Luc Valy 2015”, „Si Murate 99”, „Rai Com Construct”, „BM Sorin Com”, „Nico Flor 2015”, „Mircos Prod Impex Company”, „Rod Com Impex”, „Carmen Alex 2015”, „Mon Flor Family”, „Costinella”, „Geda Com”, „Alina si Cristi”, „Daniellis George Bus Rex”, „Mondo Universal”, „Valiandra Com”, „Bibi Prod Impex Company”, „La Alexandru”, „Giovada Transport Service 94”.Desi ministrul finantelor a decis deja luarea unor masuri radicale pentru stoparea acestui fenomen mafiot este posibil ca „Jaful la curtea lui Remes” sa continue. Nimeni n-a verificat, inca, situatia la nivel national, desi valoarea rambursarilor de TVA se ridica la citeva mii de miliarde. In aceste conditii, se impune interventia urgenta a Parchetului si a Ministerului de Interne atit pentru verificarea celor doua sesizari penale privind neregulile semnalate la Administratia Financiara a Sectorului 5, cit si pentru extinderea cercetarilor penale la administratiile financiare din celelalte sectoare ale Capitalei, precum si la DGFPCFS Ilfov si Bucuresti.

 DAN BADEA

PS: Dan Radu Ruşanu, omul din umbra acestei afaceri, N-A FOST NICI MĂCAR ÎNTREBAT VREODATA DESPRE IMPLICAREA SA IN RETEAUA MAFIOTA A RAMBURSARILOR ILEGALE DE TVA. A devenit, in schimb, un mare om de afaceri cu o avere IMENSA pentru un functionar de stat. O avere care nu va putea fi NICIODATA JUSTIFICATA!!!

MAFIA LUI RUŞANU din Ministerul Finanţelor: JAF LA CURTEA LUI REMEŞ (V)

 – Material aparut in EVENIMENTUL ZILEI DIN 1 Martie 2000 –

Retele mafiote specializate in rambursari nelegale de TVA

Inspectorii Corpului de Control al ministrului finantelor au descoperit Retele mafiote specializate in rambursari nelegale de TVA

Fenomenul rambursarilor nelegale de TVA s-a dovedit a fi un „sport national” care, prin modul de operare al celor implicati, poate fi incadrat in domeniul crimei organizate. Sute de miliarde de lei au fost sustrase de la bugetul de stat cu sprijinul direct si interesat al unor functionari din finante. Amploarea fenomenului l-a determinat pe ministrul Decebal Traian Remes sa dispuna masuri drastice impotriva functionarilor responsabili si sa ceara interventia Politiei si a Parchetului General pentru stoparea jafului, identificarea hotilor si recuperarea uriaselor sume cu care a fost pagubit bugetul de stat. Decizia lui Remes are la baza rezultatele stupefiante ale ultimelor verificari facute la administratiile financiare din Bucuresti de catre IGAI – Corpul de Control al ministrului finantelor. Dupa jaful constatat la DGFPCFS Ilfov si Bucuresti, „balamucul” fiscal descoperit la Administratia Financiara a Sectorului 5 din Bucuresti a dezvaluit existenta unei retele mafiote specializata in domeniul rambursarilor nelegale de TVA. Echipa IGAI, coordonata de Emil Dinga si condusa de Vasile Cabulea, a identificat un intreg arsenal de mijloace si tehnici utilizate de anumiti afaceristi, indeosebi arabi si rromi, pentru „acoperirea legala” a fraudelor: firme-fantoma, documente falsificate, exporturi fictive, coruperea unor functionari publici etc.

Balamuc fiscal la Administratia Financiara a Sectorului 5

Am prezentat deja, in numarul din 28 ianuarie al ziarului nostru, balamucul fiscal descoperit la Administratia Financiara a Sectorului 5. Verificarile IGAI au fost declansate in urma controlului facut de Serviciul de control al activitatii interne (SCAI) din cadrul DGFPCFS Bucuresti, serviciu care a identificat rambursari nelegale de TVA pentru patru agenti economici, rambursari in valoare totala de peste 6,5 miliarde lei. Interventia IGAI a dus, intr-o prima faza, la depistarea altor 16 firme care au fraudat bugetul de stat cu peste 13 miliarde lei si, in plus, s-a descoperit disparitia unor documente justificative pentru rambursari de TVA in valoare de peste 32 miliarde lei. In urma acestor constatari, ministrul Remes a cerut IGAI sa extinda controlul la nivelul tuturor administratiilor financiare din Bucuresti pentru a se stabili dimensiunea reala a fraudelor pe filiera rambursarilor de TVA. Ca urmare a extinderii controlului la celelalte sectoare ale Capitalei, au mai fost identificate – dupa numele asociatilor – inca patru firme din sectorul 5 care au beneficiat de rambursari nelegale de TVA in aceleasi conditii cu cele 16 prezentate deja. Ultimele firme identificate astfel sint: „Geda Com International” SRL (asociati: Nedelea Valentin si Mihai Ioana; suma rambursata nelegal: 613,49 milioane lei), „Costinella” SRL (asociati: Dumitru Mihai Sorinel si Stanescu Elena Zoia; 520, 85 mil. lei), „Daniellis George Bus Rex” SRL (asociat: Buse Floarea; 599, 739 mil. lei) si „Alina si Cristi” SRL (asociati: Batanasi Cristian Daniel si Batanasi Nicolae; 611,304 mil. lei). Sumele rambursate nelegal la cei 20 agenti economici verificati depasesc 16, 33 miliarde lei.

Propunerile IGAI

Dupa finalizarea verificarilor din Bucuresti, IGAI a propus luarea de urgenta a unor masuri pentru stoparea rambursarilor nelegale de TVA si recuperarea banilor sustrasi de la bugetul de stat. Prezentam citeva dintre aceste propuneri: „Sesizarea organelor de cercetare penala pentru instrumentarea conform legii, a abaterilor grave constatate pe linia rambursarilor de TVA si care intrunesc elementele constitutive ale infractiunii (sustragerea unor documente de analiza si aprobare a rambursarilor de TVA, existenta unor facturi false, utilizarea unor furnizori-fantoma etc); initierea unei hotariri de guvern privind inventarierea (recensamintul) agentilor economici de pe teritoriul national, in scopul stoparii fenomenului de „mimare” a indeplinirii conditiilor legale de rambursare (…); stabilirea de sanctiuni dure si exemplare, pentru firmele care nu utilizeaza conform legii facturile si documentele cu regim special, precum si pentru firmele care lucreaza cu astfel de agenti economici; continuarea controlului IGAI la nivelul Administratiei Financiare a Sectorului 5 in scopul extinderii si aprofundarii unor concluzii preliminare degajate deja (…)”

 

 

Decizia ministrului Decebal Traian Remes – sesizarea penala

Ministrul finantelor, Decebal Traian Remes, a avizat deja nota informativa primita din partea IGAI referitoare la jaful descoperit si a aprobat toate propunerile Corpului de Control. Ministrul a cerut directorului general al Directiei Juridice, Iordachescu, efectuarea si inaintarea catre Politie si Parchet a sesizarilor penale atit impotriva agentilor economici vizati, cit si a functionarilor din finante implicati in fraudarea bugetului de stat. A fost deja inaintata Parchetului General prima sesizare penala referitoare la rambursarile nelegale de TVA acordate firmelor „Valiandra Com” SRL, „Lucia Trading Co” SRL, „Edna COOM” SRL si „Ovidiu Cos Com Impex” SRL. Prejudiciul total pentru care Ministerul Finantelor se constituie parte civila este de 6,577 miliarde lei. O data cu patronii firmelor amintite, acuzati de fals intelectual si uz de fals, sesizarea penala ii vizeaza si pe urmatorii functionari din finante (fosti sau actuali): Constanta Bratu, Cristina Duta, Ana Angela Georgescu, Lavinia Marinescu – inspectori; Violeta Serb, Florin Nicolae – sefi serviciu; Elena Ioanitoaia – director adjunct si Ionel Danescu – ex-director general. Functionarii din finante sint acuzati de neglijenta in serviciu care a produs consecinte grave si de inselaciune.O situatie speciala este cea a firmei „Edna Coom” SRL. In sesizarea penala se precizeaza expres ca politisti de la Sectia 18, au impiedicat controlul legalitatii acordarii unei rambursari firmei „Edna”. „Pe linga implicarea functionarilor publici din aparatul Administratiei Financiare a sectorului 5 – se arata in sesizarea penala – exista suspiciuni ca au fost folosite si cadre de politie de la Sectia 18 – Sectorul 5, respectiv cpt. Dobra Gheorghe si slt. Udriste Ionel, pentru ca prin interventia lor sa se impiedice efectuarea controalelor la SC „Edna Coom” SRL. Astfel, demn de relevat este faptul ca pe data de 16 septembrie 1999, cind organele de control din cadrul Serviciului de control al activitatii interne se aflau in efectuarea verificarilor la aceasta societate, cei doi ofiteri de politie au ridicat toate documentele contabile ce vizau tocmai rambursarile de TVA, in original. Pina la data de 15 ianuarie 2000, desi s-au facut solicitari scrise, cei doi ofiteri nu au predat documentele organelor de control, singurele in drept sa stabileasca daca s-au efectuat rambursari legale sau nelegale de TVA, acestia nejustificind in nici un fel retinerea abuziva a documentelor fara a fi inregistrata vreo cauza penala pe rol la organele de politie”.Cu trei saptamini in urma, separat de sesizarea facuta deja, IGAI a finalizat si a inaintat catre Directia Generala Juridic si Contencios documentele care stau la baza unei noi sesizari penale in legatura cu prejudiciul produs bugetului de stat de cei 25 de agenti economici depistati in sectorul 5. Prejudiciul, de zeci de miliarde, va trebui recuperat atit de la agentii economici, cit si de la functionarii implicati din finante. Firmele vizate de aceasta ultima sesizare sint: „Angros Danis Bela Com”, „Ony Impex Company 2015”, „Anro Trading”, „Suiram”, „Si Alexandru 3000”, „Nik Elvis”, „Roxy Com Impex 2015”, „Luc Valy 2015”, „Si Murate 99”, „Rai Com Construct”, „BM Sorin Com”, „Nico Flor 2015”, „Mircos Prod Impex Company”, „Rod Com Impex”, „Carmen Alex 2015”, „Mon Flor Family”, „Costinella”, „Geda Com”, „Alina si Cristi”, „Daniellis George Bus Rex”, „Mondo Universal”, „Valiandra Com”, „Bibi Prod Impex Company”, „La Alexandru”, „Giovada Transport Service 94”.Desi ministrul finantelor a decis deja luarea unor masuri radicale pentru stoparea acestui fenomen mafiot este posibil ca „Jaful la curtea lui Remes” sa continue. Nimeni n-a verificat, inca, situatia la nivel national, desi valoarea rambursarilor de TVA se ridica la citeva mii de miliarde. In aceste conditii, se impune interventia urgenta a Parchetului si a Ministerului de Interne atit pentru verificarea celor doua sesizari penale privind neregulile semnalate la Administratia Financiara a Sectorului 5, cit si pentru extinderea cercetarilor penale la administratiile financiare din celelalte sectoare ale Capitalei, precum si la DGFPCFS Ilfov si Bucuresti.

 DAN BADEA

PS: Dan Radu Ruşanu, omul din umbra acestei afaceri, N-A FOST NICI MĂCAR ÎNTREBAT VREODATA DESPRE IMPLICAREA SA IN RETEAUA MAFIOTA A RAMBURSARILOR ILEGALE DE TVA. A devenit, in schimb, un mare om de afaceri cu o avere IMENSA pentru un functionar de stat. O avere care nu va putea fi NICIODATA JUSTIFICATA!!!

MAFIA LUI RUŞANU din Ministerul Finanţelor: JAF LA CURTEA LUI REMEŞ (3)

Material aparut in EVENIMENTUL ZILEI din 13 Iulie 1999

Mafia rambursarilor ilegale de TVA e protejata chiar de ministru

In ciuda concluziilor Corpului de Control al ministrului finantelor, functionarii vinovati de restituirile ilegale de TVA, in valoare de zeci de miliarde de lei, nu au fost dati pe mina politiei- Ministrul catalogheaza aceste infractiuni drept „gafe”- Alexandru Vrabie, fostul director general al DGFPCFS Ilfov, unul dintre pionii principali, a fost „pedepsit” cu un transfer la „Eximbank”Corpul de Control al ministrului finantelor (IGAI – Inspectia Generala a Activitatii Interne) a pus recent concluziile finale la celebrul Raport al rambursarilor ilegale de TVA. Inceput acum sase luni, in urma unei reclamatii anonime, controlul a evidentiat existenta unei retele prin care zeci si zeci de miliarde de lei se scurgeau metodic din bugetul de stat in pusculita unor mafioti arabi, cu sprijinul direct al unor mahari din Finante. Paguba produsa astfel depaseste 57 miliarde lei, cu mentiunea ca aceasta suma este constatata in urma verificarii doar a citorva firme implicate, dimensiunea reala a pagubei nefiind cunoscuta. Se presupune, de aceea, ca hotia depaseste in realitate citeva sute de miliarde de lei, bani care nu se stie daca mai pot fi recuperati. Echipa de control a IGAI, condusa de inspectorul cu delegatie Vasile Cabulea si dirijata de directorul general Emil Dinga, a fost la un pas de a fi blocata din cauza unor interventii atit din interiorul Ministerului Finantelor, cit si din zona mafiei arabe direct afectate de cercetari. S-a cerut, la inceput voalat, apoi direct, inlocuirea lui Cabulea dar si „decapitarea conducerii IGAI”, adica schimbarea lui Emil Dinga. Destituirea lui Dinga a fost ceruta de doi secretari de stat din Finante, unul dintre acestia fiind Gheorghe Banu. Controlul a fost intrerupt vreme de citeva luni, timp in care ministrul Remes, parind ca a realizat cu cine are de-a face, a extins atributiunile IGAI printr-un ordin intern care abiliteaza Corpul de Control sa verifice pe oricine din Finante, dar si agentii economici suspectati de spaguirea unor angajati ai ministerului. Pozitia laudabila a lui Remes, din prima parte a controlului IGAI, a facut astfel posibila demantelarea mafiei rambursarilor ilegale de TVA. Din pacate, spre sfirsitul controlului, ministrul Remes si-a schimbat brusc atitudinea.Luna trecuta, am prezentat in articolul „Jaf la Curtea lui Remes” concluziile preliminare ale Raportului IGAI si n-am primit nici pina azi o replica sau o justificare demna de luat in consideratie, din partea celor vizati. Dimpotriva, toate afirmatiile au fost confirmate in Raportul final si, mai mult, au aparut noi argumente care ne determina sa sesizam, pe aceasta cale, organele specializate din Ministerul de Interne in vederea declansarii unei anchete asupra celor implicati in aceasta afacere. Asta, deoarece ministrul finantelor a ezitat, din motive inexplicabile, sa-si dea subordonatii pe mina politiei, preferind doar sa le sugereze directorilor vizati ca ar fi mai bine daca si-ar lua transferul.

Concluzii ale Raportului IGAI

Raportul final al IGAI prezinta, in cele peste 60 de pagini, mecanismul prin care citeva firme au primit rambursari nelegale de TVA totalizind mai multe zeci de miliarde de lei pe o perioada de doi ani. Controlul a vizat doar Directia Generala a Finantelor Publice si Controlului Financiar de Stat (DGFPCFS) Ilfov si Bucuresti deoarece doar aici au fost semnalate, printr-o anonima, grave abateri si nereguli in aplicarea corecta a legislatiei fiscale, in mod deosebit pe linia rambursarilor de TVA. Fraudele au fost posibile datorita existentei unui nucleu mafiot constituit din directori, sefi de serviciu si inspectori ai celor doua institutii, indivizi care au sustinut fara retineri alte nuclee mafiote din lumea afacerilor. Nu se cunoaste valoarea comisioanelor primite de inaltii functionari implicati din Ministerul Finantelor desi, conform unor surse, acestea ar fi depasit cu mult pragul de 10% din suma rambursata ilegal.Doua dintre firmele care au beneficiat de rambursari ilegale de TVA au atras in mod deosebit atentia datorita sistemului de fraudare bine pus la punct: „Bundy” SRL si „Aween” SRL. Aceste firme, conduse de irakienii Abdul Karim S.Ghani si Hashim M. Husen, si-au dezvoltat o intreaga retea de societati fantoma dupa ce, in prealabil, s-au asigurat de sprijinul direct al unor functionari romani din Finante: Alexandru Vrabie – director general al DGFPCFS Ilfov si Ana Dinca – director al Directiei Impozite si Taxe Ilfov. Inainte de a prezenta un exemplu concret al modului in care s-au rambursat ilegal zecile de miliarde catre firme in majoritate arabe, dezvaluim „ingineria” afacerii rambursarilor ilegale, asa cum rezulta din analizarea Raportului IGAI.

Lantul mafiot

Ingineria financiara consta in faptul ca firma care intentioneaza sa solicite rambursari ilegale de TVA are, de regula, aprobarea verbala anticipata a unui mahar din Finante. Patronului nu-i ramine decit sa regizeze exportul. Pentru asta are nevoie de furnizori ai marfii si de clienti externi. Furnizorii  sint usor de gasit, existind deja creata o retea de „firme fantoma”. In plus, sistemul utilizarii stampilelor false este din plin aplicat, cita vreme viitorul infractor are asigurari ca nu i se cerceteaza in profunzime dosarul. El isi gaseste usor clienti externi sau ii inventeaza, dupa caz. De multe ori, in cazul strainilor, clientii externi sint tot firme ale acestora sau ale rudelor lor, din tara de origine, sau din alte state bananiere. Cu dosarul in punga sau in diplomat, arabul, turcul sau romanul vine la Vrabie, Dinca sau alt smecher cu stampila, dosarul este dat pe mina unui inspector care face procesul verbal, de regula cum i se cere, dupa care se face un referat aprobat de un sef de serviciu si de directorii mentionati. La finalul acestui lant mafiot, arabul se duce cu punga, geamantanul sau numarul de cont pentru a-si ridica miliardele din buzunarul comun al romanului, adica de la buget. Daca „fraierii” (autoritati, presa etc.) se prind mai devreme decit trebuie, arabul isi ia zborul spre alte meleaguri si rambursari. Cam asta e procedeul rambursarii de TVA, procedeu descoperit in Curtea lui Remes Decebal Traian.

Cazul „Bundy” – in culisele mafiei romano-arabe

Daca in materialul nostru de luna trecuta directorul Directiei Impozite si Taxe Ilfov, Ana Dinca, afirma ca nu stie cine este firma „Bundy”, din raportul Corpului de Control al ministrului finantelor reiese nu numai ca stia, ci si ca a sprijinit din plin aceasta firma sa fraudeze bugetul de stat.In prima jumatate a anului 1998, secretarul de stat din Ministerul Finantelor, Dan Radu Rusanu, a instalat in fruntea DGFPCFS Ilfov o echipa fidela de la Bucuresti, echipa condusa de Alexandru Vrabie si din care mai faceau parte, printre altii, Ana Dinca si Mara Ramniceanu. O dovada a relatiei Dinca – „Bundy” SRL consta in aceea ca dupa mutarea din Bucuresti a lui Dinca, firma „Bundy” si-a mutat sediul in Ilfov, asemenea altor firme cliente ale echipei Vrabie: „Aween” SRL, „Alfredo” SRL, „Summum Com Import-Export” SRL, „Tym Media” SRL etc. Dintre acestea, oprindu-ne la „Bundy” si „Aween”, am descoperit ca ambele firme si-au mutat sediul intr-un spatiu apartinind lui Cristian Jilaveanu (finul Anei Dinca), din comuna „1 Decembrie” – SAI. In plus, pe contractul de inchiriere al firmei „Bundy” apar viza si semnatura Anei Dinca, cea care afirma ca nu stie cine e „Bundy” SRL. La fel s-a procedat in cazul firmei „Aween” SRL. Ambele firme si-au schimbat sediul la aceeasi data: 1 iulie 1998. Asta pe de o parte. Pe de alta parte, din declaratiile unor persoane implicate, reiese un adevarat scenariu in tratamentul aplicat de Dinca subordonatilor care au refuzat sa incalce legea. Este cazul inspectorului de specialitate Georgiana Ene, prin intermediul careia Dinca a incercat sa ramburseze ilegal de la buget aproximativ 3 miliarde lei firmei „Bundy” SRL. Astfel, dupa ce si-a mutat sediul in Ilfov, firma „Bundy” a solicitat rambursari de TVA ca urmare a unor asa-zise exporturi. Inspectorul desemnat de Dinca pentru a intocmi procesul verbal in urma caruia urma sa se aprobe rambursarea a fost Georgiana Ene. Dinca i-a prezentat lui Ene o contabila de la „Bundy” si i-a spus sa-i rezolve „de urgenta” cererea. Contabila i-a pus in brate inspectorului Ene o punga de plastic plina cu acte. Analizind actele, inspectorul a ajuns la concluzia ca firma „Bundy” nu indeplineste  nici pe departe conditiile legale pentru rambursari si a refuzat sa incheie actul de control. Drept urmare, un alt reprezentant al firmei „Bundy” (Daniela Bailescu) a adus un nou set de acte ale firmei si a invitat-o pe inspectoarea Georgiana Ene ca impreuna cu inspectorul Mia Stoenescu sa le consulte intr-un apartament nelocuit din Cringasi. La noua verificare a actelor a participat si patronul irakian al firmei „Bundy”, insotit de un arab, in calitate de translator. Verificarea n-a adus elemente noi, exporturile firmei „Bundy” fiind fictive. Inspectorul a refuzat din nou sa intocmeasca actul de constatare, dupa ce a realizat ca multe din documente sint false. In aceste conditii, Ana Dinca, vazind ca nu se poate discuta cu Georgiana Ene, a inceput sa faca presiuni directe asupra acesteia. Asa se face ca la mijlocul lui septembrie 1998, inspectorul Ene a fost chemat impreuna cu Stoenescu si cu seful de serviciu Daniel  Rizea, in biroul directorului general Alexandru Vrabie, pentru a da explicatii in legatura cu refuzul de a rambursa (ilegal) TVA catre „Bundy”. De fata au mai fost Ana Dinca si un reprezentant al firmei arabe „fara a ne fi prezentat in ce calitate reprezinta aceasta firma”- afirma Georgiana Ene. „Reprezentantul” era de fapt un inalt personaj din Ministerul Finantelor a carui identitate n-o putem dezvalui deocamdata. In fata acestora, au fost date explicatiile solicitate, dupa care lui Ene i s-a luat dosarul „Bundy” si a fost dat altor inspectori. La rindul lor, acestia au procedat ca si Georgiana Ene refuzind rambursarea. Pentru a-i inchide gura inspectorului Ene, Ana Dinca n-a ezitat sa foloseasca santajul. Astfel, la sfirsitul lunii septembrie 1998, Georgiana Ene a fost chemata la directorul Gheorghe Leonte care a informat-o despre ceea ce i se pregatise. „Am fost chemata de domnul director Leonte Gheorghe, care mi-a spus ca doamna Dinca Ana i-a comunicat ca a fost chemata la Ministerul Finantelor, unde i-ar fi fost prezentata o caseta video in care sint inregistrata ca fiind mituita cu 10 milioane lei”, afirma Georgiana Ene.Povestea nu se termina aici, deoarece firma „Bundy” si-a mutat din nou sediul la Bucuresti, unde a solicitat rambursarile de TVA respinse la Ilfov. In urma unei discutii telefonice intre Elena Gherman (director IT Bucuresti) si Ana Dinca, patronului firmei „Bundy” i s-au rambursat 1,760 miliarde lei. Fara a se face verificarile de rigoare. Directoarea Gherman afirma acum ca din discutia cu Ana Dinca „nu a tras concluzia ca prin verificarea efectuata la Ilfov (asupra firmei  „Bundy” – n.r.) au reiesit probleme deosebite care sa genereze concluzii ca rambursarile nu au fost cuvenite”. Asadar, Dinca a reusit sa-si vada visul cu ochii. De remarcat ca inspectorul care a facut procesul verbal la Bucuresti, Elena Roman, s-a mutat ulterior in parohia lui Dinca. Implicat in aceasta rambursare ilegala a fost si adjunctul lui Gherman, Mariana Neacsu.Patronul firmei „Bundy”, irakianul Abdul Karim S. Ghani, a parasit Romania pe 27 octombrie 1998, prin PCTF Otopeni, iar firmele furnizoare ale acestuia sint in majoritate firme „fantoma” sau neinregistrate la Registrul Comertului. Prin urmare, e greu de aflat cine, in afara functionarilor statului implicati in aceasta afacere, va plati paguba.Aproximativ asemanator, prin incalcarea grava a legislatiei, s-au derulat faptele si in cazul rambursarilor ilegale catre firmele „Aween” (patron Hashim M. Hussen – a parasit tara pe 31 decembrie ’98), „Alfredo” (patron Mohamed Al Roumi – Siria), „Summum” (patron Daniela Bailescu – fosta contabila la „Bundy”, dar si reprezentant al „Aween”), „Al Robeht” (patron Sardar M. Abedalrahman – Irak), „AGF Cereal Rumena” SRL (asociati Tampieri Federico, Tampieri Adriano, Tampieri Giovani, Popescu Oprea Adelina – clanul Tampieri fiind asociat si in falimentata banca „Albina”) etc.De partea cealalta, in subordinea lui Remes sint de amintit responsabilii principali ai fraudarii bugetului de stat, asa cum rezulta din Raportul Corpului de Control al ministrului finantelor: Alexandru Vrabie (director general Ilfov), Ana Dinca (director IT-Ilfov), Mara Ramniceanu (director adjunct IT- Ilfov), Marinel Rizea (sef serviciu), Elena Roman (sef serviciu), Ecaterina Banescu (loctiitor sef serviciu), Viorica Rosu (sef serviciu), Mariana Neacsu (director adjunct IT-Bucuresti), Elena Gherman (director IT – Bucuresti), Elisabeta Uzuna (sef serviciu), Lidia Rusu (fost inspector in perioada in care a participat la rambursarea ilegala a peste 2 miliarde lei catre firma „Al Robeht”, actualmente consilier al secretarului de stat Banu) etc.etc.

Pedepsit cu un transfer la banca guvernului

Desi, cum spuneam, directorul general al IGAI, Emil Dinga, a cerut destituirea celor implicati in rambursarile ilegale de TVA, iar pentru cei cu functii de conducere, pentru care ministrul considera oportun sa fie pastrati in  aparatul de Finante, se recomanda detasarea lor in directii si servicii care n-au legatura directa cu agentii economici, ministrul Remes a luat o cu totul alta decizie.Informat la vreme, de subordonati, ca „Evenimentul zilei” se afla in posesia Raportului IGAI si ca totul va fi dat publicitatii, ministrul finantelor i-a rugat frumos pe directorii de la Ilfov sa-si ia transferul. Prin urmare, directorul general Vrabie si-a luat zborul spre cuibul lui Rusanu de la „Eximbank”. Ana Dinca si-a luat si ea transferul la Administratia Financiara a Sectorului 1. Ceilalti implicati ramin pe metereze. Astfel, Mara Rimniceanu a ramas in aceeasi functie de director adjunct. Sefii de serviciu dar si inspectorii implicati s-au ales sau, in cel mai rau caz, se vor alege cu suspendarea temporara a primelor (stimulentelor) pentru trei luni. Asta in vreme ce, oricum, nu se stie daca vor mai fi fonduri pentru stimulente.Cine este Alexandru Vrabie, cel pe care ministrul l-a rugat atit de frumos sa accepte compromisul transferului? Pina in 1990, Vrabie a fost coleg cu Dan Radu Rusanu si amindoi au fost subordonatii lui Gioni Popescu-SRI, la „Centrocoop”. Vrabie era revizor contabil. Ulterior, il gasim pe Vrabie pe post de comisar la Garda Financiara. Sta un an, dupa care urca pe fotoliul de director Impozite si Taxe-Bucuresti. Sta si aici un an si este promovat, apoi, ca director general la Ilfov, pentru a implementa, in afara Bucurestiului, morisca de facut bani pentru Partid. Sau pentru el si pentru altii. Oricum, in nici un  caz pentru bugetul de stat. Omul a agonisit, pentru el si familia lui, citeva locuinte, citeva terenuri si citeva masini. Dintre aceste proprietati merita mentionat terenul de 2375 mp cumparat la Gruiu, la sfirsitul anului 1997 (conform contractului de vinzare-cumparare incheiat intre Vrabie si Porime Costica), teren cu vedere la Snagov si care a fost platit cu fabuloasa suma de 1 milion de lei (!). Acum, cu recomandarea lui Remes, Vrabie a intrat in treburile „Eximbank”, adica tot in banii nostri, banca fiind a guvernului, deci de stat si nu privata. Din pacate, deoarece nu mai raspunde la telefonul DGF Ilfov si nici la „Eximbank” nu este de gasit deocamdata, nu am putut sa-l contactam pe domnul Vrabie pentru a-si spune parerea despre numeroasele acuzatii care i se aduc. Cu toate acestea, merita amintita o declaratie pe care a facut-o ziarului Adevarul: „Nu am fost dat afara in urma controlului facut de IGAI, ci in urma unor discutii la virf din minister.” Gura pacatosului adevar graieste! Nimeni nu se incumetase sa ne spuna ca Vrabie a fost dat afara, in afara chiar de el.Referitor la Ana Dinca, ea s-a aflat tot timpul in preajma lui Alexandru Vrabie atit la Bucuresti, cit si la Ilfov. Aceasta a semnat direct si a coordonat rambursari ilegale (descoperite) de peste 20 miliarde lei si a pagubit cu peste 29 miliarde lei bugetul de stat, numai in cazul unei singure firme, prin scutirea gresita de impozit pe profit. Paguba reala adusa bugetului de Ana Dinca este necunoscuta. Pedeapsa lui Remes: rugamintea de a-si lua transferul. Si-a luat transferul, ca inspector de specialitate (rambursari ilegale de TVA) la Administratia Financiara a Sectorului 1, in subordinea unei alte protejate a lui Rusanu, Mihaela Georgescu. A ramas in Finante, in pofida recomandarilor IGAI care, conform Raportului, solicita destituirea acesteia si scoaterea din relatia directa cu agentul economic.Mara Ramniceanu – protejata lui Rusanu- este acuzata in Raport de rambursari ilegale (descoperite) de peste 9 miliarde lei, scutiri ilegale (descoperite) de impozit de peste 29 miliarde lei. Pedeapsa lui Remes: „mai stai o tura” (adica a ramas pe aceeasi functie de director adjunct Impozite si Taxe).In cazul celorlalti directori, sefi de servicii, inspectori care au participat, ca furnicile, la marea rambursare ilegala (descoperita) de zeci de miliarde lei, pedeapsa lui Remes a fost aceeasi: „mai stati si voi o tura!”.

Remes: „N-au fost destituiti, ca ne gindim si la piinea lor”

Ministrul Decebal Traian Remes ne-a declarat ca are rezerve fata de Raportul IGAI. „In Raport sint greseli ale celor care au facut controlul, iar acum se lucreaza pentru corectarea lor. Nu ne putem lansa in acuzatii care nu au un fundament solid. In cazul unui proces, cineva trebuie sa plateasca o taxa de timbru si sa nu ne trezim ca pierdem de doua ori”, spune Remes. „Cu toate aceste greseli”, se justifica ministrul, „s-au luat niste masuri: trei din conducere nu mai sint. E vorba de directorul general Vrabie si de directorii Leonte si Dinca”. Intrebindu-l de ce, in loc sa-i destituie pe Vrabie si Dinca,i-a rugat sa-si ia transferul, ministrul a raspuns sec: „N-au fost destituiti, ca ne gindim si la piinea lor. Important e sa nu mai faca gafe la mine”. Asadar, zecile de miliarde facute cadou de la buget, prin grija finantistilor lui Rusanu, sint „gafe” marunte in ochii unui ministru care, altfel, e in stare sa-ti impoziteze si umbra pe care o cari dupa tine.Intrebindu-l pe ministru de ce n-a informat politia despre faptele, pe cit de adevarate, pe atit de penale din Raport, acesta a zis ca mireasa n-are cununita gata: „Raportul nu are gateala cu care poate fi scos in lume”. Dincolo de comicul acestei replici, refuzul cooperarii ministrului finantelor cu omologul sau de la Interne poate insemna complicitate cu cei care au fraudat bugetul de stat. In fond, cercetarile politiei nu pot decit sa le completeze pe cele ale IGAI si, mai mult, ar putea duce la niscaiva recuperari de fonduri, ca sa nu mai vorbim de stoparea hotiei din Finante. Sau tocmai acesta sa fie motivul taraganarii?!Cu toate rezervele ministrului, directorul general al IGAI ramine ferm pe pozitia din Raport: „Raportul nu va fi modificat”, ne-a declarat Emil Dinga. „Lucram la un act aditional care sa raspunda la obiectiile domnului ministru, sa argumentam suplimentar acolo unde n-am fost suficient de bine intelesi. Daca este posibil ca unele dintre concluziile raportului IGAI sa nu se bazeze pe prevederi explicite ale legii, suportul legilor fiscale fundamenteaza in mod complet aceste concluzii. IGAI a facut rationamente fiscale si economice pe baza carora nu pretinde arestarea functionarilor implicati, ci doar ca acestia nu sint capabili sau nu doresc sa faca toate diligentele profesionale necesare in vederea unui control fiscal de calitate. Pretindem, de aceea, ca acesti directori si inspectori nu au ce sa caute in aparatul financiar de stat. Va asigur totusi ca ministrul este de buna credinta”, a incheiat directorul general Emil Dinga.In concluzie, ministrul „liberal” al finantelor, indiferent ce presiuni a avut de suportat din partea prietenilor sau a sefilor de partid, este de condamnat pentru modul in care si-a facut curatenie in ograda. Privind peste gardul Finantelor, eu unul nu vad decit oratanii zburatacite de Dinga si alintate de blindul Decebal Traian Remes. Oratanii care trag din toate partile, cu ciocul, dintr-un buget anemic si sfisiat.

Dan Badea – EVENIMENTUL ZILEI din 13 Iulie 1999

MAFIA LUI RUŞANU din Ministerul Finanţelor: JAF LA CURTEA LUI REMEŞ (2)

Material aparut in Evenimentul Zilei din 16 Iunie 1999

Un inspector financiar acuza musamalizarea fraudelor de catre conducerea D.G.C.F.S.

JAF LA

 

Un inspector financiar acuza musamalizarea fraudelor de catre conducerea D.G.C.F.S. ? Ion Pasol a descoperit, in urma unui control, ca Societatea de asigurari AGRAS SA a pagubit bugetul cu peste 10 miliarde de lei ? Sefii lui au infirmat ilegalitatile deoarece, spune Pasol, au facut o intelegere cu capii societatii de asigurari

Desi ministrul finantelor, Decebal Traian Remes, se plinge cu orice ocazie de subtirimea bugetului, tot mai multe dovezi contureaza ideea ca una din cauzele fundamentale ale acestei situatii este coruptia, sau politica iresponsabila dusa de propriii subordonati din finante. „Evenimentul zilei” a prezentat, in urma cu doua saptamini, cu argumente ce nu pot fi contestate, modalitati prin care bugetul de stat este pagubit cu zeci de miliarde de lei chiar de catre controlori financiari promovati pe sprinceana, in urma unui soi de „liberalizare” a coruptiei din Ministerul de Finante. In timp ce noi stringem cureaua ca bezmeticii, finantistii lui Remes arunca banii cu cazmaua in conturile unor smecheri care cotizeaza, probabil, fie la Partid, fie la teschereua privata a unora dintre „controlori”. Un nou argument ca jaful se face cu aprobare de la stapinire este cel privind musamalizarea fraudelor depistate de catre inspectori din cadrul Controlului Financiar. Fenomenul este deja cunoscut, dar dovezile sint greu de gasit cita vreme este bazat pe intelegeri insotite de o maxima discretie. Cu toate acestea, un inspector din Directia Generala a Controlului Financiar de Stat, trecut recent pe linie moarta, sustine ca a fost martor direct al unei asemenea intelegeri dubioase prin care ilegalitatile descoperite in activitatea unei firme au fost musamalizate de catre sefi din D.G.C.F.S.. Cele reclamate de inspector, daca vor fi confirmate de I.G.A.I. (corpul de control al ministrului finantelor), se pot constitui intr-un adevarat rechizitoriu impotriva celor care, in schimbul spagilor, consimt la saracirea bugetului de stat.Cu un an in urma, pe 29 mai 1998, dupa doua luni de control la societatea de asigurari AGRAS SA, o echipa compusa din doi inspectori de specialitate ai Directiei Generale a Controlului Financiar de Stat (D.G.C.F.S.) si un expert din cadrul Oficiului de Supraveghere a Activitatii de Asigurare si Reasigurare din Ministerul Finantelor (O.S.A.A.R.) au incheiat un proces-verbal in care prezentau detaliat neregulile constatate, adica fraude de peste 10 miliarde lei. Iata mai jos rezultatul initial al controlului Societatii de asigurari AGRAS, asa cum a fost interpretat de catre aceasta echipa, condusa de inspectorul Ion Pasol.

Inginerii contabile

AGRAS SA, o societate pe actiuni cu capital privat (6,95 miliarde lei), are 86 de actionari printre care Banca Agricola, SC „Rovit” SA Valea Calugareasca, SC „Agroservcom” Calarasi etc., iar obiectul principal de activitate al acesteia il constituie asigurarile (agricole, de persoane, de incendiu, de credite si garantii etc). Controlul a vizat doar activitatea desfasurata de societate in ultimele sase luni ale anului 1996. Prezentam un scurt rezumat al abaterilor constatate.Echipa de control a constatat ca din impozitul pe profit in anul 1996, AGRAS si-a constituit dividende de plata, fond de participare la profit, beneficii de repartizat, depozite bancare etc. In plus, din cota de 50% din impozitul pe profit a achizitionat autoturisme, computere si a construit un bloc de locuinte pe care l-a inchiriat.De asemenea, ca sa probeze – scriptic – ca a varsat capitalul social (de peste 5 miliarde lei) conform Legii 47/91, conducerea societatii a recurs la artificii contabile. Astfel, capitalul social a fost majorat cu ajutorul avansurilor din dividende acordate de AGA inainte de incheierea si aprobarea bilantului contabil al societatii, deci ilegal. Prin urmare, aportul real al actionarilor la aceasta majorare a fost nul, acestia primind de la ei insisi citeva miliarde de lei. Practic, banii au fost mutati dintr-un buzunar in celalalt. Artificiile utilizate vizeaza inregistrarea scriptica a citorva formule contabile false cum ar fi: „461 debitori = 456 decontari cu actionarii” si „1011 capital subscris = 1012 capital varsat”. Or, asa ceva nu exista in contabilitate, deci operatiunea ca atare nu este o operatiune contabila reala, adica nu are efect economic. De aceea, in actul de control incheiat in 29 mai 1998 se arata ca „beneficiul obtinut (n.r. – in 1996) se considera ilicit si in aceste conditii se preia ca venit la bugetul de stat sub forma unui impozit de 100%”, altfel spus, „SC Agras SA va vira la bugetul statului suma de 8.423.388.639 lei. Termen: 30 iunie 1998. Raspunde: D-na Klassek Maura-administrator”. Dupa un an de la expirarea termenului nici un leu din cei aproape 8,5 miliarde n-a ajuns la bugetul de stat.

Banca Agricola – agent de asigurare pentru AGRAS

La societatea AGRAS au mai fost constatate si alte abateri. Au fost incalcate regulile de baza ale contabilitatii, au fost facute inregistrari fictive in actele contabile, stornari de tot felul, n-au fost respectate dispozitiile Normelor prudentiale privind pastrarea lichiditatilor si plasamentelor investitionale ale societatilor din domeniul asigurarilor emise de OSAAR, n-a fost constituita rezerva de prime corespunzatoare riscurilor neexpirate in 1996 etc.Referitor la folosirea unei parti din impozitul pe profit pentru extinderea activitatii s-a constatat ca, de exemplu, spatiile din imobilul MY3 de pe strada Morarilor-Muncii, construit de societatea AGRAS din aceste fonduri, nu sint utilizate „pentru desfasurarea activitatii de asigurari”, ci sint „inchiriate la o serie de firme de la care incaseaza chirie”.S-a mai constatat ca veniturile din activitatea de baza a societatii AGRAS nu au fost realizate prin agenti de asigurare decit in proportie de 3,5% in 1996 si 4,15% in 1997. Majoritatea acestor venituri au fost realizate de Banca Agricola, prin sucursalele sale. Sumele obtinute prin aceasta banca, actionar la AGRAS, sint de 20,89 miliarde lei in 1996 si 34,64 miliarde lei in 1997. „Banca Agricola, prin sucursalele sale, se mentioneaza in actul de control, realizeaza activitatea de asigurari pentru SC AGRAS SA si nu personalul propriu angajat anume pentru incheieri de polite de asigurare”.

Inspectori tinuti in lesa

In ciuda gravitatii celor constatate si a valorii prejudiciului, actul de control incheiat pe 29 mai 1998 nu a fost insotit de masurile propuse de echipa de inspectori, iar cele peste 10 miliarde de lei nu au fost nici pina astazi recuperate la bugetul de stat.Seful echipei care a executat controlul, inspectorul Ion Pasol, sustine ca ilegalitatile descoperite au fost musamalizate dupa negocieri aprinse intre inspectori, maharii din D.G.C.F.S. si conducerea societatii AGRAS. Iata cum reda Ion Pasol, un functionar de 65 de ani, detaliile ilegalitatii la care a fost partas si care l-a marcat puternic: „Procesul-verbal de constatare, afirma inspectorul Pasol, a fost semnat la doua luni dupa terminarea controlului nostru, dar in conditiile dispuse de conducerea Directiei. Am fost chemat la conducere de directorul Draguleasa Dumitru si mi s-a spus sa nu semnam actul pina nu este vazut de ei. A fost vazut, modificat la mica intelegere cu conducerea societatii AGRAS, au fost scoase pasaje intregi din constatarile initiale si, pe 28 iulie 1998, a fost semnat. Altfel spus, a fost facut un alt act de control din care lipseau abaterile majore constatate de mine. L-am semnat, cum au cerut ei. Apoi, conducerea Directiei m-a trecut pe linie moarta. N-am mai fost trimis in control decit o data, anul trecut, si o data in februarie anul acesta. De cind am facut controlul la AGRAS, vreme de 135 de zile lucratoare am fost tinut la sediu, fara a avea un aport cit de cit ca sa-mi justific salariul.  In ianuarie anul acesta m-am inscris in audienta la domnul ministru Remes si i-am relatat abaterile constatate la AGRAS si cum a fost incheiat actul de control. Astfel mi-am atras o ura de neimaginat din partea directorilor Draguleasa Dumitru si Coman Paul. Am fost scos la pensie, luna trecuta. Am facut citeva memorii adresate ministrului finantelor si inregistrate ca atare, memorii in care am prezentat atit constatarile de la AGRAS, cit si situatia din Directia Controlului Financiar unde zeci de inspectori de specialitate sint tinuti in sediu doar pentru a semna condica, fara a fi trimisi in controale. O colega, cu incadrare de inspector I-A a si zis ca „am ajuns sa ne timpim din cauza acestei conduceri care ne tine aici (in sediu) sa miscam 2-3 hirtii pe zi!”. La fel, un stagiar cu vechime de peste doi ani s-a plins si el ca „avem o conducere de directie formata din timpiti care ne tin la sediu in loc sa ne trimita pe teren sa alergam ca furnicile si sa aducem cit mai multe venituri la buget, in conditiile in care sint zeci de mii de unitati necontrolate, iar evazionistii isi fac de cap!”. Toate astea le-am scris si in memoriile adresate ministrului Remes, dar si in cele inregistrate la I.G.A.I. Pina acum n-am primit nici un raspuns. Am fost scos la pensie cu incepere de la 1 mai.”Unul dintre cei acuzati de inspectorul Pasol, directorul Dumitru Draguleasa, are o parere contrara, afirmind ca rezultatul initial al controlului a fost viciat de inspectorul Pasol prin interpretarea si aplicarea eronata, de catre acesta, a legislatiei in vigoare. Cu toate acestea, arbitru in aceasta poveste incilcita este corpul de control al ministrului finantelor. I.G.A.I. a fost sesizat in urma cu doua luni, insa afacerea nu a fost inca elucidata.Daca cele relatate de inspectorul pensionat Ion Pasol se vor dovedi totusi reale, e de presupus ca vom afla curind si motivele musamalizarii, dar si masurile luate impotriva celor implicati.

Dan BadeaEvenimentul Zilei din 16 Iunie 1999