Antisemitism la cote maxime în Ungaria, patria lui Horthy, Jobbik, Viktator Orban dar și a miliardarului american cu gene evreiești, George Soroș

Admiral Miklós Horthy, Regent of the Kingdom of Hungary, during a conference with Adolf Hitler
Admiral Miklós Horthy, Regent of the Kingdom of Hungary, during a conference with Adolf Hitler

Incompetența FIDESZ și a  liderilor săi, sfidarea întregii Europe de către șeful suprem al Ungariei (o țară care se culcă mică, adoarme și se visează mare – noapte de noapte, de aproape un secol – dar când se scoală trezește rămâne tot mică), ce promovează o politica extremistă și agresivă specifică, dealtfel, ungurilor de peste tot, la care se adaugă amantlâcul pervers cu excrescența Jobbik, plus naționalismul excesiv ce seamănă pe alocuri, tot mai mult, cu național-socialismul din prima jumătate a secolului trecut, nu mai surprinde pe nimeni pentru că încercă să găsească explicația crizei prin care trece în antisemitism, o atitudine ce devine tot mai prezentă în viața politică a nației, presărată cu statuile lui Horthy care au început să apară precum ciupercile, peste tot, sau cu certificate de ”ungur pur,  fără gene de evreu sau țigan”, o națiune care, în plus, se tot chinuie, de o vreme, să arunce în noi cu cenușă nazistă, cu cenușa unuia,  Nyiro Jozsef, căruia ungurii îi spun poet, iar istoricii nazist (vezi și materialul meu, de aici).

 (foto Dan Tanasa)

(foto Dan Tanasa)

Ungaria a dezvoltat și împrăștie cel mai deșănțat antisemitism din Europa. Un antisemitism atât de agresiv și aberant încât a dus la scoaterea din curicula școlară, categoria autori maghiari, a singurului ei laureat al premiului Nobel pentru literatură, Imre Kertesz, pe motiv că nu e ungur ”arian”, ci evreu.

Sigur, ungurii se trag din alte nații decât arienii, pentru că Asia e destul de întinsă, dar le place să creadă că sunt o nație superioară. Din nefericire, neo-naziștii unguri, grupați în formațiunea Jobbik au făcut pui prin Grecia (Zori aurii) și Ucraina (”Svoboda”), ca să nu mai vorbim de Germania unde stau ”în adormire” cam de multișor și mai ies din când în când să mai comită niște crime rasiste în serie…

jobbick-untitled-project-1-tvrnews-export-04778600_04778600

Evreii din întreaga lume au motive serioase de îngrijorare, ceea ce i-a determinat ca, anul acestă, să se întrunească pentru Congresul Mondial Evreiesc chiar în capitala antisemitismului european, adică la Budapesta.

Congresul Mondial Evreiesc (foto BARICADA)
Congresul Mondial Evreiesc (foto BARICADA)
Una dintre statuile lui Miklos Horthy, dezvelite recent în Ungaria
Una dintre statuile lui Miklos Horthy, dezvelite recent în Ungaria

Despre motivele acestei reuniuni, dar și despre îngrijorările lumii evreiești, generate de recrudescența antisemitismului și a neo-nazismului în această parte de lume, a scris recent ziare.com, prin prezentarea unui interviu luat de Camelia Badea președintelui Federației Comunităților Evreiești din România (țara în care susținătorii lui Horthy încă încearcă să-și depoziteze deșeurile naziste, transformate în cenușă), deputatul Aurel Vainer, unul dintre participanții la Congresul de la Budapesta.

Dan Badea

 

Reproduc mai jos materialul apărut pe portalul ziare.com sub titlul

Cine are o problema cu evreii in Europa?

de Camelia Badea

Recrudescenta fenomenului antisemit in Europa, accentuata de criza economica, a scos in evidenta manifestari extremiste periculoase in cateva dintre tarile europene. Este si motivul pentru care Congresul Mondial Evreiesc s-a reunit anul acesta, in premiera, la Budapesta, Ungaria fiind considerata una dintre tarile care promoveaza si incearca sa exporte antisemitismul.

Reprezentantii comunitatilor evreiesti din peste 100 de tari au reamintit ca „lipsa masurilor adecvate din partea democratilor germani a dus la venirea nazistilor la putere” si au facut un apel la autoritatile europene, cerand adoptarea unei legislatii „impotriva amenintarilor cu violenta, a urii rasiste si a negarii Holocaustului”.

Konzentrationslager Auschwitz

Konzentrationslager Auschwitz

Indemnul a venit in contextul in care partide considerate neonaziste precum Jobbik din Ungaria, Zori Aurii (Golden Dawn) din Grecia si Svoboda din Ucraina au socat comunitatile evreiesti din Europa prin castigarea unui numar de locuri fara precedent in parlamentele nationale.

Si nu este singurul semnal de alarma. Recent, in Germania a inceput procesul unei neonaziste judecata pentru noua crime rasiste, in Bulgaria, Ataka, partid ultranationalist, xenofob si antieuropean, este creditat cu pana la 9% in sondaje, iar neo-nazistii si extremistii de dreapta din Grecia starnesc o ingrijorare profunda terorizand tara cu acte de violenta.

E „o atmosfera precum cea din anii 1930 din Germania, impotriva evreilor si a afacerilor lor”, scrie Der Spiegel. Mai mult, incurajata de sondaje, formatiunea neo-nazista Zori Aurii vrea sa se extinda si in alte tari, „oriunde sunt greci”.

Cele mai mari semnale de alarma vin insa dinspre Ungaria, unde Jobbik, al treilea cel mai mare partid, a cerut o lista cu toti evreii din Guvern, acuzandu-i de lipsa de loialitate si considerandu-i o „amenintare la adresa sigurantei nationale”.

Totodata, Guvernul Orban a premiat persoane publice cunoscute pentru antisemitismul lor, starnind vii proteste si ingrijorarea comunitatii europene, iar jurnalistul Zsolt Bayer, fondator al FIDESZ si apropiat al lui Viktor Orban, a incitat public la ura, indemnand la „eliminarea animalelor tigani”.

Aceste episoade s-au inscris pe o lista lunga de decizii controversate ale FIDESZ, formatiune condusa de Viktor Orban, care a inceput reabilitarea imaginii unor criminali de razboi sau sustinatori nazisti, inclusiv a lui Miklos Horthy, cel care a trimis la camerele de gazare de la Auschwitz peste 400.000 de evrei unguri.

Si Romania a fost direct afectata de atitudinea Ungariei, aceasta intervenind brutal (din fericire fara succes), sub coordonarea directa a presedintelui parlamentului ungar, Kover Laszlo, in favoarea reinhumarii la Odorheiu Secuiesc a ramasitelor pamantesti ale nazistului Nyiro Jozsef.

Kover Laszlo omagiindu-l, anul trecut, pe nazistul Nyiro Joszef la Odorheiu Secuiesc (Foto EvZ)
Kover Laszlo omagiindu-l, anul trecut, pe nazistul Nyiro Joszef, la Odorheiu Secuiesc (Foto EvZ)

„Noi am planificat nu numai o reinhumare, ci si o celebrare a reintoarcerii acasa a lui Nyiro Jozsef(…) Fiecare parinte secui, fiecare parinte maghiar sa puna in mana copiilor sai cartile lui Nyiro Jozsef. Aceasta este fidelitatea noastra, fidelitatea maghiarilor de azi fata de Nyiro Jozsef. (…) In Secuime creste noua generatie de Nyiro Jozsef. S-ar putea sa fie aici, printre noi, in copiii imbracati in portul popular secuiesc”, declara anul trecut, la Odorheiu Secuiesc, Kover Laszlo. Cazul Nyiro Jozsef, nefinalizat inca, a fost condamnat nu numai de comunitatea evreiasca internationala, ci si de Uniunea Europeana.

„Propria retorica nationalista a lui Orban nu ajuta”, scrie revista Time in numarul sau din 1 aprilie 2013 in articolul „An Ancient Fear Rises Anew” semnat de Lisa Abend, in care este subliniat faptul ca in timp ce Nyiro Jozsef, fost membru al partidului fascist Crucile cu Sageti, figureaza in programa scolara, Imre Kertesz, scriitor maghiar de religie iudaica si singurul laureat al acestei tari cu Premiul Nobel pentru literatura, a fost eliminat din curriculum de la categoria „autori unguri”.

Fragment din materialul apărut în revista TIME din 1 aprilie 2013
Fragment din materialul apărut în revista TIME din 1 aprilie 2013

Citeste si Inteteste Ungaria focul antisemitismului si rasismului in Europa de Est? Interviu

In acest context a avut loc Budapesta, in conditiile unor masuri de protectie exceptionale, Congresul Mondial Evreiesc (WJC), la care Romania a fost reprezentata de Aurel Vainer, deputat si presedinte al Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania.

deputatul Aurel Vainer, liderul Federației Comunităților Evreiești din România
deputatul Aurel Vainer, liderul Federației Comunităților Evreiești din România

Intr-un interviu acordat Ziare.com, Aurel Vainer vorbeste despre recrudescenta antisemitismului in Europa si concluziile la care au ajuns participantii la congres.

Fondat in 1936, WJC este considerat a fi „bratul diplomatic al iudaismului mondial” si isi organizeaza adunarile generale o data la patru ani, de obicei la Ierusalim.

De ce Congresul Mondial Evreiesc s-a desfasurat anul acesta la Budapesta? De ce a fost aleasa Ungaria?

Stiti la fel de bine ca mine ca mai ales in Ungaria, dintre tarile europene, s-a constatat o recrudescenta mai puternica a antisemitismului. Trebuie sa precizez ca in Ungaria aceasta recrudescenta are loc fara o prezenta islamica majora, spre deosebire de tarile occidentale, Franta, Olanda, unde islamismul e mai prezent.

In Ungaria e pur si simplu un fenomen maghiar antievreiesc care are la baza, spunem noi, mai ales antisemitismul economic. In Ungaria mai traiesc, din informatiile pe care le avem, 100.000-120.000 de evrei, desi in timpul Holocaustului au fost deportati peste 400.000, inclusiv evreii din Transilvania de nord, ocupata vremelnic de statul maghiar.

Acum, iata, apare din nou acest fenomen. Evident, evreii sunt prezenti in diferite domenii ale vietii economice si sociale din Ungaria, si este un motiv pentru unii sa arate ca ei sunt de vina pentru cele care nu merg bine in lumea occidentala astazi, inclusiv in contextul crizei economice mondiale, al problemelor economice, financiare, bancare si asa mai departe.

Antisemitismul care se manifesta acum in Ungaria are si radacini istorice?

Nu, tocmai asta este interesant, ca in afara de momentul Holocaust, care a fost sub regimul Horthy, care a venit si a executat ordinele Germaniei fasciste, in privinta asta nu se poate vorbi (spun eu, dar poate ca gresesc) despre alte manifestari antisemite la fel de puternice.

Este insa o diferenta fata de ceea ce se intampla in alte tari foste comuniste, cum ar fi Ucraina si Rusia, unde numarul evreilor este totusi important, trece de suta de mii, si unde a existat un puseu antisemit mai puternic dupa anii ’90, iar apoi o incetinire.

In Ungaria, insa, a aparut acest partid Jobbik, care e clar ca este net antisemit si care isi are radacinile in partidul FIDESZ al premierului Viktor Orban. Sunt multe puncte de vedere care si-au exprimat ingrijorarea inclusiv la Congresul Mondial Evreiesc, care reuneste evreii de pe mapamond in mai multe congrese regionale (Congresul European Evreiesc, Congresul Euro-Asia, American si asa mai departe) in special cu privire la ceea ce s-a intamplat in Ungaria si, de asemenea, in Grecia, mai ales prin intrarea in Parlament a acestor doua partide de extrema dreapta si cu nuante antisemite evidente, Jobbik in Ungaria si Zori Aurii in Grecia.

De aceea, la reuniunea de deschidere a Congresului, momentul asteptat foarte mult a fost discursul primului ministru Viktor Orban.

Viktator Orban la tribuna WJC 2013
Viktator Orban la tribuna WJC 2013

Cum vi s-a parut acest discurs?

Daca citesti discursul iti pare bine ca vorbeste frumos despre evrei. De pilda, el a evocat rolul important al evreilor in crearea si dezvoltarea statului ungar – celebrul Edward Teller, care a fost parintele bombei cu hidrogen, si alti mari savanti evrei care au ridicat prestigiul Ungariei.

A facut acest lucru primul ministru de astazi al Ungariei, recunoscand valoarea si dreptul, pana la urma, de a fi „fii ai cetatii” al evreilor din Ungaria!

Pentru mine cel putin, declaratia cheie a fost „vom manifesta toleranta zero fata de antisemitism„.

Dar acuma, stiti cum este, politicienii rostesc vorbe, tin discursuri…Insa toata lumea si-a exprimat dorinta ca aceasta formula definitorie sa devina cu adevarat realitate. Ce va fi mai departe vom vedea.

A fost un succes din partea evreimii mondiale sa putem sa gestionam o relatie cu o tara in care sunt forte antisemite semnificative si sa aratam ca se poate dialoga, se poate ajunge la o intelegere pe principiul tolerantei fata de celalalt.

S-au tras numeroase semnale de alarma cu privire la amplificarea fenomenului antisemit in Europa. Unde credeti ca sunt principalele focare?

Exista intr-adevar un raport, o lucrare foarte consistenta, care comensureaza prezenta incidentelor, a atacurilor pe Internet etc. Pe primele locuri sunt Ungaria, Grecia, apoi Franta, unde exista, iarasi, o comunitate de cateva sute de mii de evrei francezi (ca o paranteza, in Franta si in Ungaria la recensamant ei spun ‘Sunt francez de religie mozaica’ sau ‘Sunt maghiar de religie mozaica’, ei nu au aceasta definire a noastra de etnie sau minoritate nationala). Si acolo sunt fenomene de antisemitism, cum a fost momentul Toulouse, dar acolo un punct de sprijin al antisemitismului este extrema musulmana.

In Germania care este situatia?

Sigur ca exista si neonazistii in Germania, dar fenomenul nu are amplitudinea din celelalte tari.

Dar in Romania?

In Romania e la cota limita la ora actuala si cand spun asta va vorbesc si in calitate de presedinte al Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania. In primul rand, nu avem niciun motiv sa vorbim de antisemitism de stat – suntem cetateni ai Romaniei cu drepturi depline, egale. Nimeni nu ne discrimineaza.

Suntem discriminati pozitiv, ca si celelalte minoritati nationale, in sensul ca statul roman acorda sprijin activitatilor minoritatilor nationale, pentru dezvoltarea identitatii, a apartenentei religioase, a culturii si asa mai departe. Exista insa o prezenta ingrijoratoare si semnificativa a antisemitismului pe Internet, pe aceste bloguri si site-uri carora nu li s-a dat inca de cap, nici la noi, nici in lume.

Ce ne mai ingrijoreaza pe noi insa este un alt aspect. In calitate de deputat, eu am facut o declaratie politica in legatura cu faptul ca pe strada Iacob Negruzzi din Bucuresti exista o cladire in care functioneaza (este afisat) „Miscarea Legionara”, apare drapelul legionar si portretul lui Zelea Codreanu. Nu se poate asa ceva, noi avem o lege!

De altfel, la Congres a fost o problema de mare actualitate aceea ca e nevoie sa dezvoltam legislatia anti-antisemitism, anti-xenofobie, dar si sa cerem aplicarea acestor legi. Romania are o legislatie foarte buna in privinta asta, dar cand ajungi la aplicare cota e scazuta. Sigur ca nu e bine, ne nelinisteste.

Am sa va dau inca un exemplu despre ce inseamna drepturile noastre si libertatea noastra de actiune. La Murighiol a fost organizata in aceste zile o actiune iudaica pe plan european la care au participat 200 de tineri din 8 tari, in cadrul unui program de trei zile desfasurat in cea mai desavarsita ordine si deplina libertate.

Mai mult, la deschidere ne-a onorat primarul orasului Tulcea cu cuvinte foarte frumoase la adresa minoritatilor, in general, si a evreilor, desi la Tulcea comunitatea noastra este foarte mica.

De aceea, eu as spune ca in Romania nu este un antisemitism pregnant sau pe un trend ascendent. Exista manifestari, exista tendinte de a arata cu degetul cum ca la originea crizei mondiale sunt evreii, dar in ansamblu, dupa opinia mea, ne bucuram de drepturi si de libertati, si nu cred ca putem fi la fel de ingrijorati cum sunt cei din Ungaria sau Grecia.

Sa va mai spun o reflectie personala. Se incearca a se justifica aceasta crestere a antisemitismului prin situatia economica din Europa in general. Stiti ca in Spania a ajuns somajul la 27%, in Grecia cam la fel. Comparati Grecia cu Spania: in Spania nu exista o reactie antisemita legata de cresterea somajului, in timp ce in Grecia exista.

Care este explicatia?

Nu pot sa va spun eu, dar din pacate si la noi in Romania multi oameni nu ne vad cu ochi buni spun: „Asta am invatat de la mama”. Stiti ca e o expresie: „Am supt laptele mamei odata cu antisemitismul. Sa nu ma joc cu copiii evrei, ei sunt asa, noi suntem asa….”. Ne lipseste in educatie aceasta cultura a tolerantei bine intelese.

Toti suntem nascuti, crescuti si trebuie sa ne recunoastem unul pe altul cu tot ceea ce avem si bun, si diferit, si eventual sa ne corectam reciproc, dar si sa colaboram reciproc.

Din relatarile mass-media reiese ca o tema de discutie la Congres a fost si interzicerea partidelor neonaziste. Care este opinia dvs si la ce concluzie s-a ajuns?

Nu a fost o formula generala pentru ca nu sunt in multe tari partide neonaziste. Important este insa sa se promoveze pe cale legislativa, in tarile Uniunii Europene mai ales, aceasta idee de toleranta intre oameni diferiti.

Exista chiar un proiect. Congresul European Evreiesc, care e o componenta a celui Mondial, are in vedere o intalnire la nivelul parlamentarilor din Uniunea Europeana pe aceasta tema, cu posibilitati de a imbunatati legislatia in acest sens.

Camelia Badea

Interviu apărut în ziare.com (luni 13 mai 2013)

 

Intețește Ungaria focul antisemitismului și rasismului în Europa de Est? (ziare.com)

– Ungaria a acordat cel mai important premiu pentru jurnalisti unui antisemit –

(preluare ziare.com)

ziare com capture

Guvernul Ungariei, condus de Viktor Orban, pare sa se joace cu focul. Ferenc Szaniszlo, un controversat prezentator TV antisemist si rasist, care ii considera pe rromi „maimute umane” si sustine teorii conspirationiste privindu-i pe evrei, a fost rasplatit cu cel mai important premiu pentru jurnalisti, premiul Tancsics.

Szaniszlo Ferenk
Szaniszlo Ferenk

 

Si nu doar Szaniszlo a fost premiat duminica, ci si Janos Petras, solistul vocal al grupului Karpatia, considerat a fi trupa de casa a partidului de extrema-dreapta Jobbik – recunoscut pentru atacurile sale virulente antisemite, la fel si arheologul Kornel Bakay, cel care pretinde ca Iisus Hristos a fost ungur, iar evreii – comercianti de sclavi in timpul Evului Mediu.

Gafa a Guvernului Orban sau gest de fronda?

In semn de protest, zece fosti castigatori ai premiului Tancsics au anuntat ca il vor returna. De asemenea, conform BBC, decizia Guvernului a starnit nemultumiri si proteste la Budapesta (foto), inclusiv din partea ambasadorului Israelului in Ungaria, Ilan Mor, care a declarat ca premiul Tancsics a fost acordat „unei pe

VIKTATOR ORBAN
VIKTATOR ORBAN

rsoane nepotrivite, din ratiuni total gresite”.

Reprezentantul Guvernului Orban a comentat simplu: a fost o decizie regretabila, luata in necunostinta de cauza, iar Guvernul nu mai poate schimba nimic. Poate fi crezut ministrul Resurselor Umane Zoltan Balog, cand spune ca nu a stiut ce stia o tara intreaga? Dificil de dat un raspuns cu voce tare.

Putem pune insa cap la cap mai multe actiuni din ultimii ani ale FIDESZ, partidul premierului Viktor Orban, cum ar fi cele de reabilitare ale unor criminali de razboi sau sustinatori nazisti, inclusiv a lui Miklos Horthy, care a trimis la camerele de gazare de la Auschwitz peste 437.000 de evrei unguri. „Dreapta lui Viktor Orban reinvie cultul fostului regent Miklos Horthy, considerat intotdeauna de extrema dreapta drept un erou” – avertiza anul trecut publica franceza L’Express.

In acest demers politic, al reabilitarii lui Horthy, au fost implicati mai multi primari si deputati unguri, care au organizat diverse ceremonii de celebrare, iar replica seaca data de Viktor Orban in presa austriaca celor care se aratau ingrijorati a fost aceasta: „Deciziile apartin exclusiv colectivitatilor locale”.

adolf-hitler-miklosh-horthy4
Adolf Hitler și aliatul său, mentorul lui Viktator Orban, Miklosh Horthy

Tot atunci, Romania a fost tarata in scandalul reinhumarii la Odorheiu Secuiesc a ramasitelor pamantesti ale nazistului Nyiro Jozsef, actiune coordonata direct de presedintele parlamentului ungar. In plus, decizia de includere in curricula scolara a operelor unor scriitori acuzati de diverse acte de antisemitism, printre care si Albert Wass (considerat criminal de razboi in Romania), a starnit proteste la Budapesta.

Iata deci ca vorbim despre actiuni concertate, nu despre incidente izolate, dar si despre implicarea institutiilor statului vecin.

Iar, din nefericire, efectele acestui comportament politic nu intarzie sa apara. In urma cu doar doua luni, un nou scandal a izbucnit in Ungaria dupa ce un fondator al FIDESZ, jurnalistul Zsolt Bayer, a indemnat la „eliminarea animalelor tigani”. Bayer, un apropiat al premierului Orban, a scris ca rromii nu sunt demni sa traiasca precum fiintele umane, deoarece si-ar „face nevoile acolo unde vor”, iar o buna parte dintre ei ar fi niste „asasini” care este necesar „sa fie eliminati”. Si nu era prima oara cand Bayer incita la ura.

In aceste conditii, Uniunea Europeana risca sa aiba o noua problema serioasa? Sau o are deja?

„Suntem intr-o perioada tensionata, in sensul ca traversam si o perioada de criza economica, iar tendinta de a gasi tapi ispasitori pentru problemele curente este mai mare. Grupurile vulnerabile, care se afla in dificultate de regula in perioada de criza economica, sunt si mai mult expuse”, a atras atentia intr-un scurt interviu acordat Ziare.com de presedintele Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii, Csaba Asztalos, in care acesta mai subliniaza si faptul ca Romania este singurul stat din regiune care nu a avut conflicte violente interetnice.

Cum comentati decizia Guvernului ungar de a acorda premii celor trei persoane atat de controversate? Se incadreaza ea in contextul mai larg al masurilor luate de puterea de la Budapesta si criticate de UE sau a fost un incident izolat?

Precizez mai intai ca raportat la Ungaria va vorbesc in calitatea mea de cetatean, persoana publica totusi, fara sa implic institutia CNCD.

Fata de Ungaria s-au formulat mai multe acuzatii in ultimii ani, potrivit carora exista un derapaj de la normele fundamentale ale democratiei sub mai multe aspecte: cu privire la limitarea libertatii de exprimare prin adoptarea unei legi a presei, prin cele patru revizuiri ale Constitutiei (cea mai recenta fiind facuta saptamana trecuta), cu privire la limitarea competentelor Curtii Constitutionale, la utilizarea unei majoritati parlamentare intr-un mod nedemocratic, dar si cu privire la reintroducerea unor principii sau a unor doctrine totalitare din trecut, in special din timpul regimului Horthy, cu conotatii fasciste.

Ca atare, aceste critici nu sunt noutati, ele au venit practic odata cu instalarea actualului guvern, al doilea al lui Viktor Orban.

In ceea ce priveste decernarea unor premii, a unor distinctii de stat, catre persoane acuzate de atitudini antisemite, antiroma, totalitariste, este un element regretabil. A existat o reactie in Ungaria, mai multe persoane care au primit acest premiu l-au restituit. Este vorba despre persoane importante din viata publica a statului vecin.

Exista si critici destul de puternice venite de la varful Uniunii Europeane, din Statele Unite si din partea cancelariilor occidentale fata de aceste derapaje democratice.

De ce au fost inmanate totusi aceste premii? Guvernul Orban chiar nu se astepta la aceste reactii? Sau a fost un gest de fronda, urmarindu-se un anume scop?

Gestul reflecta vointa Guvernului. Asta inseamna ca, practic, ei achieseaza la aceste comportamente, la aceste ideologii, desi deseori Viktor Orban a fost pus in defensiva pentru a se delimita chiar de membri de partid marcanti, cum a fost jurnalistul Bayer Zsolt, care a publicat un articol virulent impotriva rromilor.

Este un derapaj de la democratie, asta este foarte clar, iar Ungaria a fost si este tinta criticilor activistilor pentru drepturile omului si nu numai, inclusiv ale organismelor internationale, pe ceea ce inseamna standarde minime de democratie.

horthy 2

Criza economica poate fi o explicatie, dar sa nu uitam ca Guvernul Orban a adoptat anumite decizii populiste cu privire la asumarea unor pierderi pentru banci, pentru multinationale. Au fost mai multe masuri populiste si in acest an, cu un spirit anti-european.

In Ungaria exista o institutie similara Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii de la noi?

Da, este sub control guvernamental. Toate statele membre UE au o astfel de institutie.

Ati vazut vreo reactie din partea acesteia cu privire la scandalul declansat duminica? Ar trebui sa existe?

In principiu, in Ungaria institutia similara noua este sub control guvernamental, al prim-ministrului. Ei nu au avut reactii, s-au ocupat mai mult de cazuri, de spete.

In Ungaria, insa, institutia care functioneaza foarte bine si eficient pe zona drepturilor omului este Avocatul Poporului, care a avut o serie de reactii cu privire la modificarile legislative enumerate. Nu am vazut o atitudine insa cu privire la decernarea acestor premii de stat.

Ce s-ar fi intamplat daca Guvernul roman ar fi facut asa ceva?

Trebuie spus ca in Romania acordarea distinctiilor are un regim diferit de cel din Ungaria, mai mult presedintele statului este cel care le propune. In Ungaria premierul le propune, iar presedintele le decerneaza.

Cred ca ar fi fost reactii destul de dure. Dar, in trecut, sa stiti ca si la noi s-au decernat distinctii de stat unor persoane care au fost acuzate de extremism si de atitudini antiminoritate sau antisemite.

Putem spune ca, intre timp, in Romania s-au mai limpezit apele?

Din punctul meu de vedere, in Romania avem probleme curente, dar in ceea ce priveste atitudinea institutiilor principale ale statului, Presedintie, Parlament, Guvern, se condamna foarte clar orice forma de ideologie totalitarista, antisemitism, antiroma, extremism. Si, in plus, acestea nu se promoveaza, adica noi deloc nu putem fi comparati cu Ungaria.

Din acest punct de vedere e suficient sa aduc aminte de cazul Dan Sova. Premierul a avut o atitudine foarte prompta, s-a delimitat, s-au luat masuri. Si a fost vorba doar de o declaratie, in timp ce in Ungaria avem articole de presa. Romania nu este comparabila cu Ungaria sub acest aspect, al atitudinii institutiilor statului.

Asta nu inseamna ca nu avem probleme curente cu minoritatea rroma sau in zona drepturilor omului, dar institutiile statului sunt foarte prompte si clare in ceea ce priveste delimitarea de aceste ideologii, indiferent din ce zone ar veni. Nu putem fi comparati cu Ungaria, asta este clar.

Din informatiile pe care le aveti si prin prisma experientei dumneavoastra in domeniu, credeti ca exista riscul intensificarii valului de antisemitism si al actiunilor impotriva etnicilor rromi in aceasta regiune europeana, puternic afectata de criza si saracie?

In aceasta regiune est-europeana exista un regres, dupa integrarea in UE. Am avut miscari de strada in Bulgaria, practic conflicte interetnice intre bulgari si rromi, acum un an. Acum doi ani, in Ungaria am avut 12 crime rasiste.

Romania trebuie sa spunem ca este singurul stat din regiune care nu a avut conflicte violente interetnice. Au fost incidente, au fost probleme, dar nu au fost conflicte in care comunitati intregi sa se incaiere, sa se exprime violent.

Exista un regres, intr-adevar. Suntem intr-o perioada tensionata in sensul ca traversam si o perioada de criza economica, iar tendinta de a gasi tapi ispasitori pentru problemele curente este mai mare.

Grupurile vulnerabile, care se afla in dificultate de regula, in perioada de criza economica sunt si mai mult expuse acestor probleme. Ca atare, efortul de preventie si efortul de mediere este constant, cel putin in Romania pot sa va spun acest lucru. Dar se poate afirma ca exista un regres in regiune. Si nu numai in regiune.

Miercuri, 20 Martie 2013, ora 12:00 /Sursa: www.ziare.com/ Autor: Camelia Badea