Protectorul lui SOV din 2000 era chiar ministrul de Interne, Constantin Dudu Ionescu.

Unul dintre protectorii importanti ai lui SOV din 2000
Constantin Dudu Ionescu, ministru de Interne: Unul dintre protectorii importanti ai lui SOV din 2000
Colonelul Dumitru Strava, fostul director al Poliţiei economico- financiare din IGPR (din anul 2000), cel care a instrumentat dosarul FNI, a declarat la emisiunea Naşul din seara asta că, după ce l-a dat în consemn la frontieră pe Sorin Ovidiu Vîntu, a fost muştruluit de ministrul de atunci al Internelor, Constantin Dudu Ionescu.

„Totul s-a deteriorat în momentul în care dl. Sorin Ovidiu Vîntu a fost dat în consemn la frontieră. Probele se îndreptau vertiginos împotriva sa şi urma să răspundă pentru megaescrocheria FNI si atunci, dupa dare ain consemn la frontiera, am primit o mustruluiala de nu m-am văzut de la un demnitar român: Constantin Dudu Ionescu, ministrul de interne. Mi-am dat seama că nu vom putea sa ne apropiem prea repede de acest domn”.

Colonelul Stavra a detaliat această intervenţie a ministrului Dudu Ionescu într-un interviu dat pentru Evenimentul Zilei.

(Constantin Dudu Ionescu) mi-a strigat atunci: „Cine ţi-a ordonat să-l dai în consemn la frontieră?” Nu mi-a ordonat nimeni, m-a obligat legea! Legea spune: este vinovat, să vină să răspundă! (…) Am fost bălăcărit de ministrul ăla, aşa cum în viaţa mea de poliţist, de 40 de ani, nu am fost bălăcărit de nimeni. Şi îl interesa cine mi-a ordonat să-l dau în consemn la frontieră pe Vîntu. Şi încă o chestiune să nu uit… În momentul în care l-am reţinut pe Camenco Petrovici (fostul director al CEC), s-a întâmplat o scenă de-a dreptul penibilă la mine în birou. I-am cerut buletinul în momentul în care a fost adus şi mi-a răspuns că nu i-l dă decât colonelului Strava. Nu ştia cine sunt. Şi l-am întrebat: „De ce doar colonelului Strava?”. „Pentru că aşa mi-a spus dl ministru”, a venit răspunsul. „Care ministru domnule?”, l-am întrebat. Iar el l-a nominalizat pe cel pe care l-am aminitit mai devreme. „Când ţi-a spus domnule chestia asta?” „Aseară”. „Unde?” „La mine, la masă”.

Vîntu sponsorizase atunci şi CDR, formaţiunea politică din care făcea parte Constantin Dudu Ionescu, dar şi PSD. Acum Dudu Ionescu este membru marcant al Partidului Conservator. Deci tot la mogul.PD-L, din partea căruia a candidat, în 2008, pentru alegerile europarlamentare.

Un al doilea individ implicat în afacerea FNI a fost Decebal Traian Remeş, cel despre care fostul anchetator spune că şi-a pus semnătura pe contractul de fidejusiune-cauţiune încheiat între SOV Invest şi CEC Valori Mobiliare.

aprobare remes

Dacă ministrul de interne era protectorul lui Vîntu, atunci se explică de ce au putut părăsi România, în linişte, Iona Maria Vlas şi Nicolae Popa.

Un alt protector al lui Vîntu a fost, aşa cum am arătat într-o postare anterioară, procurorul Irinel Păun, cel care în 2005 a fost numit şeful Direcţiei Generale Anticorupţie.

Actul de naştere al speculantului Sorin Ovidiu Vîntu: bişniţa şi falsul intelectual nesancţionat

crertificat ovidiu vintu1Un document vechi de 15 ani, care reconstituie modul în care Sorin Ovidiu Vîntu şi-a exersat nepedepsit talentele de bişniţar cu certificate de proprietate, reprezintă dovada dispărută a complicităţii autorităţilor de atunci cu creierul operaţiunii FNI. Afacerea care avea să păgubească peste 300.000 de români cu peste 3000 miliarde lei a fost posibilă datorită experienţei infracţionale acumulate de Sorin Ovidiu Vîntu în perioada 1992-1995. Asta deoarece primul mare tun financiar al acestuia nu a fost FNI, ci uriaşa operaţiune comercială ilicită a speculantului de la începutul anilor ’90.

Documentul în posesia căruia tocmai am intrat este un raport transmis, la începutul lui 1995, Parchetului General, de către comisarul general de atunci al Gărzii Financiare, colonelul Gică Dănilă. Raportul însoţeşte două dosare ce totalizează 140 de file şi în care se află dovezile concrete ale infracţiunii de fals intelectual de care se făceau vinovaţi doi mari bişniţari ai acelei vremi: Sorin Ovidiu Vîntu şi Dan Fischer.

Deşi comisarii Gărzii Financiare constataseră încălcarea flagrantă a legii de către cei doi, procurorii Parchetului General aveau să facă dispărute probele care i-ar fi adus lui Sorin Vîntu o pedeapsă de maximum cinci ani de puşcărie, adică exact perioada în care s-a derulat escrocheria FNI.

Context speculativ: Marea cuponiadă

certif propr0011

 

certif propr0022

Românii au primit de la stat, în 1991, certificate de proprietate nenominale care i-au transformat în “patronaşi” minusculi la diverse societăţi comerciale. Valoarea acestor titluri nu conta decât “la pachet”, adică atunci când se adunau cât mai multe în cât mai puţine mâini.

Primii care au pus în practică această idee au fost Sorin Ovidiu Vîntu, un obscur om de afaceri din Roman şi un protejat al lui Viorel Hrebenciuc, şi cetăţeanul german Dan Fischer. Amândoi au început să cumpere masiv, pe la colţuri şi prin pieţele oraşelor din România, carnete cu certificate de proprietate. Se crease, atunci, o piaţă subterană a acestor certificate, Sorin Vîntu devenind rapid creierul acestei “burse” ilegale.

certificate de proprietate
certificate de proprietate

Pentru a-şi “legaliza” bişniţa agresivă de până atunci, Sorin Vântu a înfiinţat în 1994, în Splaiul Unirii nr.6, Bursa Gelsor SA Bacău – Filiala Bucureşti, cu birouri de lucru în camerele 202-203 din Hotelul Dorobanţi.

Administratorul firmei a fost Sorin Ovidiu Vîntu. Era ultima dată când avea să mai apară, oficial, administrator în vreo societate comercială. Funcţia fiind una…”puşcăriabilă”, el avea s-o plaseze unor paravane dispuse să rişte, în schimbul unor mari sume de bani, cum avea să fie Ioana Maria Vlas.

Revenind, conform propriilor declaraţii, Sorin Vîntu ajunsese să deţină atunci aproximativ şase milioane de certificate de proprietate, adică mai mult de jumătate din cele emise de statul român. Tot el spunea că afacerea din acest tip de bişniţă, (el îi spunea intermediere sau operaţiune speculativă) îi aducea zilnic un milion de dolari.

certif propr0033

 

certif propr0044

În paralel, Dan Fischer a înfiinţat şi el, ca asociat unic şi administrator, societatea Invesco Capital SRL Bucureşti, firmă care deşi a intrat în afacerea cu certificate de proprietate pentru a ascunde, de fapt, operaţiuni de spălare de bani.

Un control declanşat de comisarii Gărzii Financiare la sediile celor două societăţi, Bursa Gelsor şi Invesco Capital, a dus la descoperirea şi sancţionarea provizorie capilor operaţiunii.

Deşi absolvent de liceu, Sorin Ovidiu Vîntu era acuzat de fals…intelectual

Dan Fischer
Dan Fischer (fost Dan Francu)decedat in iulie 2012

În urma verificărilor făcute de comisarii Gărzii financiare la sediul firmei administrate de Sorin Vîntu s-a descoperit că acesta reuşise să intermedieze preschimbarea sau vânzarea a peste 140.000 de carnete cu certificate de proprietate doar de la firma lui Dan Fischer (foto dreapta), Invesco Capital SRL.
În perioada iunie octombrie 1994 Filiala Bucureşti a SC Bursa Gelsor SA, în urma operaţiunilor de preschimbare sau vânzare către diverşi clienţi a certificatelor de proprietate, a încasat de la acelştia comisioane în sumă de 158.636.000 lei care nu au fost înregistrate la venituri şi, respectiv, în profitul societăţii. În acelaşi timp, filiala a înregistrat pe cheltuieli suma de 75.936.160 lei, fără suport legal, neexistând nici o documentaţie de justificare a acestor cheltuieli. Operaţiunile d emai sus cu consecinţe în denaturarea rezultatelor financiare, reflectate şi în balanţele de verificare, constituie fapta prevăzută şi sancţionată de art.40 din Legea nr.82-1991 (fals intelectual – nn), răspunderea revenind administratorului Vîntu Sorin Ovidiu. (…) Subliniem că această faptă a fost săvârşită în contextul în care activitatea de intermediere cu certificate de proprietate s-a desfăşurat fără temei legal(…)” – s-a consemnat în raportul semnat de comisarul general Gică Dănilă.

certif propr0055

În acelaşi timp, Dan Fischer, care cumparase şi el peste 131.000 carnete certificate de proprietate, le-a depus la propria firmă şi le-a vândut apoi către societatea lui Vîntu, fără a avea dreptul legal să facă aceste operaţiuni în nume propriu. Pe de altă parte, el şi-a împrumutat societatea cu peste 5 miliarde lei, bani negri , adică fără justificare legală şi pe care i-a scos apoi, rapid şi curaţi, din firmă.

Pentru aceste fapte, dar şi pentru altele, comisarul general Gică Dănilă a cerut Parchetului general cercetărilor cu privire la infracţiunea de fals intelectual documenatată în cazul lui Sorin Vîntu şi al lui Dan Fischer.

Dosarul avea să dispară apoi, rapid, de la Parchet, după ce Vîntu a vândut fictiv firma către Ioana Maria Vlas, a recuperat-o apoi după trei luni şi a înfiinţat imediat la Constanţa, SOV Invest. Era iulie 1995 şi începea Operaţiunea FNI.

Pedeapsa pentru falsul intelectual, prevăzută de art.238 CP era de la şase luni la cinci ani, dar Sorin Vîntu nu avea timp de pierdut. Şi, graţie amicilor din PSDR, nu l-a pierdut.

Dan Badea

Gafă incredibilă: Geoană a recunoscut că l-a vizitat pe Vîntu, în noaptea de 2/3 decembrie, la domiciliul său din str. Paris (UPDATE)

Mircea Geoană şi Sorin Vîntu sunt disperaţi. Primul că pierde alegerile, celălalt că-şi pierde libertatea

UPDATE: Sorin Vîntu a minţit în direct la RTV, postul său de televiziune, când a spus că s-a întâlnit cu Băsescu într-o parcare. El a intervenit în direct la Realitatea TV şi a afirmat că Mircea Geoană l-a vizitat la domiciliu, în noaptea de 2/3 decembrie, pentru a se relaxa, deoarece era încordat. A mai spus că nu i-a dat lui Geoană nici un leu şi nici nu l-a sprijinit mediatic. A recunoscut că e prieten cu Mircea Geoană de patru ani. 
Mai mult, el a afirmat şi că s-a întâlnit cu Traian Băsescu în campania electorală din 2004, într-o parcare din Tîncăbeşti, la ora 3 dimineaţa. Declaraţia referitoare la Traian Băsescu este însă falsă. Cei doi fixaseră, într-adevăr, o întâlnire pentru a purta o discuţie, în locul amintit de SOV, numai că Traian Băsescu însoţit de Cozmin Guşă a refuzat, în ultimul moment, să mai participe la întâlnirea cu Vîntu. De ce a minţit Vîntu? Simte că i se prăbuşeşte castelul de nisip? E, oricum, pentru prima oară când el încercă, la scenă deschisă, să atace pe cineva. Iar acel cineva este Băsescu.

La confruntarea finală pentru alegerile prezidenţiale, cu Traian Băsescu, Mircea Geoană a recunoscut că în noaptea de 2/3 decembrie a fost acasă la Sorin Ovidiu Vântu. Să fii candidat la preşedinţia României şi să mergi în miez de noapte acasă la unul dintre cei mai controversaţi oameni de afaceri din ţara asta, dar şi din estul Europei, e o gafă imensă.

Dacă până acum avea şanse mici să devină preşedinte al României, Geoană are acum şanse şi mai mici. Asta pentru că tocmai a pierdut voturile a peste 300.000 de români care au fost escrocaţi de maşina de furat bani a lui SOV.

GEOANĂ îi bate lui VÎNTU în uşă!...
GEOANĂ îi bate lui VÎNTU în uşă!…

Motivul vizitei este necunoscut, dar Traian Băsescu l-a pus în legătură cu arestarea lui Nicolae Popa, cel care a operat în numele lui Sorin Vîntu cu fondurile FNI, cel care a investit în numele şefului său şi care a scos, tot în numele şefului, sume imense de bani de la FNI. Asta l-a determinat pe Turcescu, moderatorul confruntării dar şi angajatul lui Vîntu, să-l întrerupă pe Traian Băsescu pentru ca acesta să nu continue dezvăluirea amănuntelor legate de infractorul Nicolae Popa şi cârdăşia lui cu Sorin Ovidiu Vîntu. Turcescu este unul dintre răsfăţaţii imperiului media al lui Vîntu, un îmbogăţit suspect de rapid şi care-i datorează totul mogulului.

sorin_ovidiu_vintu

Vizita de azi noapte a lui Geoană la domiciliul lui Vîntu din strada Paris, ar putea avea însă legătură şi cu dezbaterea televizată dintre cei doi finalişti ai campaniei prezidenţiale, Geoană find disperat de scăderea sa în sondaje. Este posibil ca Vîntu să-l fi asigurat că va fi menajat în cadrul dezbaterii sau, cine ştie?, chiar să-i fi pus la dispoziţie întrebările ce urmau a fi rostite, o zi mai târziu,  de angajatul său. Nu în ultimul rând, este posibil ca Vîntu să-i fi promis lui Geoană susţinere mediatică pe ultima sută de metri, cerând în schimb protecţie în faţa justiţiei în cazul în care vor apărea elemente noi după arestarea paravanului Nicolae Popa.
Astăzi 3 decembrie, presa a semnalat ciudăţenia de la miezul nopţii de 2-3 decembrie, numai că nici Geoană, nici Vîntu nu a confirmat-o.
Referitor la jurământul din final, Geoană a jurat strâmb. Altfel nu se explică de ce a fost de câteva ori împreună cu SOV, fie în Delta Dunării, fie la domiciliul mogulului din str Paris. Geoană este un paravan pentru Voiculescu, Patriciu, Vîntu sau alţi oameni de afaceri care şi-au construit imperiile prin furt sau trafic de influenţă.

După dezbaterea televizată din seara de 3 decembrie, sunt convins că Traian Băsescu va câştiga alegerile prezidenţiale.

După confruntarea finaliştilor, televiziunea lui Vîntu s-a dedicat reparării gafelor lui Geoană. S-au folosit tonomate celebre cum sunt Adrian Ursu şi colega de manipulare al cărei nume nu l-am reţinut niciodată, măscarici precum latifundiarul măscărici Dinescu, dar şi ingineri exaltaţi precum CTP. Prea târziu însă. Orice-ar face, faptul s-a petrecut: Vîntu l-a chemat la ordine, după miezul nopţii, pe prezidenţiabilul Geoană.

Şi „Prostănacul” s-a dus.

Dan Badea