Revolta românilor minut cu minut: O cronologie a evenimentelor din Decembrie 1989

De la fereastra locuinţei lui Tokes, la elicopterul de pe sediul Comitetului Central

15 decembrie

Este data la care expiră ultimul termen acordat preotului reformat Laszlo Tökes pentru evacuarea din locuinţa şi parohia sa de pe strada Timotei Cipariu nr.1 – Timişoara. Anunţaţi din vreme, enoriaşii pastorului s-au adunat, încă de dimineaţă, în faţa locuinţei lui Tökes, cu gândul de a împiedica evacuarea.

Ora 15.00: Pastorul Tökes cere enoriaşilor, de la fereastră locuinţei, să plece acasă.
Ora 23.00: Tökes este vizitat de primarul Timişoarei, Petru Moţ, însoţit de un activist PCR care îl anunţă că evacuarea a fost anulată. În Piaţa Maria din Timişoara se strânseseră câteva sute de oameni. Apar primele huiduieli la adresa reprezentanţilor puterii şi primele manifestări anticeauşiste din partea mulţimii adunate în Piaţa Maria.

16 decembrie
Încă de dimineaţă, enoriaşii lui Laszlo Tökes revin în faţa locuinţei acestuia. Curând li se alătura tot mai mulţi locuitori ai Timişoarei. Circulaţia în zona este întreruptă. Apar primele lozinci: „Libertate!”, „Democraţie!”.
Ora 17.00: Manifestaţia devine anticeauşista. Se scandează lozinci precum „Jos Ceauşescu!”, „Libertate!”. Ora 17.30: Sediul Comitetului Judeţean de Partid Timiş este ocupat de luptători din Gărzile Patriotice, la ordinul prim-secretarului Radu Bălan – şeful Consiliului de Apărare al Judeţului Timiş.
Ora 18.00: Un pluton de intervenţie (80 cadre ale Miliţiei) şi două-trei maşini de pompieri ajung în Piaţa Maria.
Orele 18.30-19.00: În Piaţa Maria încep ciocnirile dintre scutieri şi manifestanţi.
Orele 19.00 – 20.00: Manifestanţii se grupează în mai multe coloane care pornesc, scandând lozinci anti-ceauşiste, în mai multe direcţii: Comitetul Judeţean de Partid, Piaţa Operei, căminele studenţeşti, căminele de muncitori de pe Calea Buziasului etc. Au loc ciocniri cu forţele de ordine ale MI.
Orele 20.00 – 21.00: Sunt sparte toate vitrinele magazinelor de pe Bulevardul 6 Martie (Tudor Postelnicu, ministru de interne la acea vreme, avea să declare mulţi ani mai târziu că „spargerea vitrinelor” a fost o misiune executată de militari ai Brigăzii 30 Securitate condusă de col. Ion Bunoaica). La Bucureşti, generalul Iulian Vlad, şeful DSS, îi convoacă pe toţi şefii de direcţii din subordine şi decide trimiterea unei grupe informativ-operative la Timişoara.
Ora 21.30: Ministrul apărării naţionale, general-colonel Vasile Milea, ordonă lt.col Zeca Constantin şi col. Rotariu Constantin să scoată în oraş 15 (respectiv 10) patrule, cu un efectiv de 10 militari fiecare, care să supravegheze oraşul. Patrulele aveau să se întoarcă în cazărmi a doua zi, la ora 8.00.
Ora 23.00: Grupa operativă din DSS pleacă spre Timişoara cu un tren special. Din echipa fac parte generalul Emil Macri – şeful Direcţiei a II-a (Contrainformaţii Economice), col. Filip Teodorescu – adj. al Direcţiei a III-a (Contraspionaj), lt.-col Dan Nicolici – şeful CID (Centrul de Informaţii şi Documentare), lt.col.Glăvan Gheorghe – Şef serviciu informativ în USLA etc. La Timişoara încep arestările în rândul demonstranţilor. Ele vor continua până la ora 4.40. Sunt arestaţi peste 180 de oameni.

17 decembrie

Ora 3.30: La Bucureşti este constituită, la nivelul MApN, o grupă de ofiţeri din Consiliul Politic Superior, Marele Stat Major şi Inspectoratul Muzicilor Militare. Grupa condusă de col. Dumitru Ionescu, din Direcţia Operaţii a MStM, pleacă spre Timişoara pentru a organiza o defilare a unor detaşamente MApN în Timişoara.
Ora 4.00: Pastorul Laszlo Tökes este evacuat cu forţa din locuinţă şi transportat la Mineu.
Ora 6.30: La Timişoara soseşte grupa operativă din DSS condusă de generalul Emil Macri.
Ora 6.45: Generalul Milea ordonă, pentru descurajarea manifestanţilor timişoreni, organizarea unei demonstraţii de forţă a unităţilor MApN prin centrul oraşului.
Ora 9.00: La Timişoara soseşte grupa condusă de col. Dumitru Ionescu din MStM.
Ora 10.00: Începe defilarea prin municipiul Timişoara a unităţilor militare. Patru coloane compuse din peste 550 militari pornesc marşul prin oraş, cu drapel şi fanfară.
Timişorenii încep să se adune, în grupuri din ce în ce mai mari, pe străzi. Mii de demonstranţi se îndreaptă spre centrul oraşului scandând lozinci anticeauşiste şi huiduind forţele de intimidare.
Ora 12.00: Este transmis indicativul „ABC-ANA” – măsuri de pază şi apărare a obiectivelor militare ca urmare a vizitei planificate pentru a doua zi, în Iran, a lui Nicolae Ceauşescu.
Ora 13.30: Ministrul apărării naţionale ordonă ca armata să intervină în forţă împotriva demonstranţilor timişoreni: „Situaţia în Timişoara s-a agravat. Este ordin să intervină armată. Armata intră în stare de luptă. În judeţul Timiş este stare de necesitate”. Forţele MApN devin, din acest moment, forţe de represiune. Încep ciocnirile cu manifestanţii.
Ora 13.45: Generalul Milea ordona scoaterea în oraş a unor coloane de blindate (tancuri şi maşini de luptă). Ora 14.00: Este atacat şi devastat, de către manifestanţi, sediul Comitetului Judeţean de Partid.
Ora 14.15: Milea transmite primul ordin de „alarma de luptă parţială” către UM 01115 (Giroc).
Ora 14.40: La Spitalul Judeţean este adus primul rănit din rândul demonstranţilor. Era împuşcat în gamba. Ora 15.00: Forţele de ordine recuceresc sediul judeţenei de partid. Se aud primele focuri de armă în Timişoara.

Ora 16.00: În Piaţa Libertăţii militarii deschid foc împotriva manifestanţilor
Ora 16.30: La Bucureşti începe şedinţa Consiliului Politic Executiv al CC al PCR. Se obţine, formal, aprobarea membrilor CPEx pentru reprimarea de către forţele MApN şi MI a demonstranţilor din Timişoara. La Timişoara, o coloană de tancuri ajunsă pe Calea Girocului este oprită şi blocată de manifestanţi.
Ora 16.38: Soseşte la Timişoara, cu un AN-24, Comandamentul special instituit de Nicolae Ceauşescu şi coordonat de Ion Coman – secretarul CC al PCR pe probleme militare – însoţit de o grupă operativă formată din ofiţeri superiori din MApN şi MI. Grupa operativă este condusă de general Ştefan Guşe, şeful Marelui Stat Major, din care mai fac parte generalii Victor Athanasie Stanculescu, Mihai Chitac, Florea Cârneanu, Constantin Nuţă – şeful Inspectoratului General al Miliţiei, Gheorghe Diaconescu – procuror general adjunct. Ora 16.42: Printr-o notă telefonică, generalul Milea ordonă măsuri de mobilizare şi ripostă în confruntările cu demonstranţii. „(…) Demonstranţii să fie serios avertizaţi şi apoi să se tragă la picioare”.
Ora 17.30: Are loc teleconferinţă în care Ceauşescu da ordinul pentru deschiderea focului împotriva demonstranţilor. Ion Coman, participant la teleconferinţă, îl asigură pe Ceauşescu că au trecut la executarea acestui ordin.
Ora 18.00: Generalul Ştefan Guşe preia conducerea forţelor aparţinând MApN, forţe aflate deja în dispozitiv de apărare/atac în oraş.
Ora 18.30: La Timişoara sosesc, cu un avion, Emil Bobu, Nicolae Mihalache şi Ion Cumpănaşu.
Ora 18.45: Unităţile militare din Timişoara primesc oficial indicativul „Radu cel Frumos”. Prin urmare, toate efectivele militare primesc armament şi muniţie de război.
Ora 20.00 – 24.00: La podul Decebal se deschide foc împotriva demonstranţilor. Se înregistrează morţi şi răniţi. La fel, pe Calea Aradului, Calea Lipovei, la Catedrala etc. Pe Calea Girocului are loc o adevărată bătălie. Forţele MApN sunt dispuse în toate punctele importante din oraş. Se trage peste tot pe unde se afla concentrate grupuri de demonstranţi.
Ora 23.00: La Timişoara sosesc, cu un avion, Cornel Pacoste – membru supleant CPEx, şi Iosif Szasz – membru CPEx.
Ziua se încheie, pentru timişoreni, cu un bilanţ tragic: 63 de morţi şi 224 răniţi.Numărul arestaţilor a ajuns la 900. Pentru cercetarea şi interogarea acestora veniseră de la Bucureşti procurorul general adjunct Gheorghe Diaconescu împreună cu 20 de procurori.

18 decembrie 

Orele 5.30-6.00: Ion Coman îi raportează lui Nicolae Ceauşescu: „La Timişoara situaţia este sub control”. Ora 7.30: La Timişoara soseşte, cu un avion AN-26, un detaşament de 41 cercetaşi DIA de la UM 01171 Buzău. Cercetaşii sunt cazaţi la Marea Unitate Mecanizată.
Ora 8.30: Nicolae Ceauşescu pleacă într-o „vizită de prietenie” în Iran. Îi lăsa la conducere pe Elena Ceauşescu, Emil Bobu şi Manea Mănescu.
Ora 9.00: Timişoara este în grevă generală. Peste 1.300 de militari cu armament şi tehnică de luptă sunt dislocaţi în diferite puncte din oraş. Generalul Nuţă constituie şi trimite, pentru a acţiona pe străzi, opt dispozitive mixte (patrule mobile) sub conducerea unor ofiţeri de miliţie (D1-D8).
Ora 14.30: La Spitalul Judeţean începe anchetarea abuziva a răniţilor, cu acordul conducerii spitalului. Până la ora 17.00, cetăţenii Timişoarei încep să se constituie din nou în grupuri şi să se adune în centrul oraşului. Pe Calea Şagului, manifestanţii construiesc baricade din vehicule grele. La Catedrală se deschide foc împotriva manifestanţilor care aveau în mâini lumânări aprinse şi strigau „Jos Ceauşescu!”, „Libertate!”, „Azi în Timişoara, miine-n toată ţara!”
Ora 18.30: Generalul Mihai Chiţac ordona folosirea grenadelor cu substanţe toxice împotriva demonstranţilor din faţa Catedralei.
Ora 19.15: În faţa Spitalului Judeţean, un grup numeros de cetăţeni vrea să-şi recupereze morţii. Mulţimea este întâmpinată şi împrăştiată cu grenade lacrimogene.
Ora 23.00: La morgă Spitalului Judeţean, sub comanda colonelului Ghircoiaş, începe operaţiunea de sustragere a cadavrelor. Au fost ridicate 43 de cadavre cu acordul conducerii spitalului şi al procurorului general adjunct Gheorghe Diaconescu. Toate cadavrele fuseseră „incizate” pentru a li se extrage gloanţele. Au fost transportate apoi la Bucureşti, cu o autoizotermă, pentru a fi incinerate.

19 decembrie 

Ora 7.00: Muncitorii din întreprinderile „6 Martie”, „Elba”, „Solventul” şi „Azur” declanşează acţiuni de protest.
Ora 9.00: La Timişoara, generalul Şatefan Guşă (foto dreapta) ordona grupelor de cercetaşi DIA să pătrundă în întreprinderile timişorene pentru a afla starea de spirit şi intenţiile muncitorilor. Doi dintre cercetaşi sunt descoperiţi de muncitori şi predaţi unor ofiţeri de Securitate. Cei doi sunt: lt.-maj. Stelian Buligescu – descoperit în întreprinderea „6 Martie”, şi Viorel Teroiu – descoperit în Întreprinderea de autoturisme. Amândoi au fost trimişi înapoi la bază.
Ora 11.00: Prim-secretarul Radu Bălan este reţinut că ostatic de muncitorii de la „Elba”.
Ora 12.00: La Comandamentul UM 01024 Timişoara, gen.lt. Ilie Ceauşescu, politrucul şef al Armatei, afirma că tulburările din oraş „sunt provocate de elemente teroriste aservite intereselor ţărilor capitaliste”.
Ora 14.00: Generalul Ştefan Guşe, însoţit de un pluton de militari, merge la întreprinderea „Elba” pentru a discuta cu muncitorii. Este huiduit şi se retrage.
Ora 17.00: Autoizoterma cu cadavrele de la Timişoara ajunge la Crematoriul „Cenuşă” din Bucureşti.
Ora 18.00: Soseşte la Timişoara un detaşament de paraşutişti de la Caracal. După lăsarea serii se înregistrează alte victime. În 18 şi 19 decembrie s-au înregistrat 7 morţi şi 98 răniţi prin împuşcare.

20 decembrie

Orele 7.00-8.00: Întreprinderile timişorene se afla în grevă. Muncitorii încep să se organizeze şi să plece, în coloane, spre Piaţa Operei.
Ora 10.00: La Crematoriul „Cenuşă” din Bucureşti se termină operaţiunea de ardere a cadavrelor aduse de la Timişoara.
Ora 11.00: Generalul Ştefan Guşe retrage tehnica de luptă în cazărmi şi interzice uzul de armă.
Ora 11.15: Forţele MI părăsesc dispozitivele fiind copleşite de numărul uriaş al manifestanţilor.
Orele 12.00-13.00: Coloanele de manifestanţi se întâlnesc la Catedrală şi se îndreaptă către Opera şi Consiliul Judeţean.
Ora 13.00: Manifestanţii ajung în Piaţa Operei. Militarii permit pătrunderea acestora în clădirea Operei. Armata fraternizează cu populaţia. Se constituie Frontul Democratic Roman.
Ora 14.30: La Timişoara sosesc, cu un avion special, primul-ministru Constantin Dăscălescu şi Emil Bobu. Ora 15.00: Constantin Dăscălescu primeşte în sediul Comitetul Judeţean de Partid din Timişoara o listă cu revendicări ale manifestanţilor, printre care: „Demisia urgentă în bloc a guvernului şi a preşedintelui Ceauşescu” şi „Alegeri libere”. La Bucureşti, Nicolae Ceauşescu revine de la Teheran. Rămâne timp de două ore în salonul oficial al Aeroportului Otopeni, după care merge la sediul Comitetului Central. Timişoara este primul oraş liber al României.
Ora 17.00: La Bucureşti, Nicolae Ceauşescu tine o teleconferinţă cu prim-secretarii în care afirmă că situaţia din Timişoara se datorează intervenţiei străine.
Ora 20.30: Nicolae Ceauşescu aprobă decretul privind instituirea stării de necesitate pe întreg teritoriul judeţului Timiş.
Ora 23.00: Intră în vigoare decretul privind starea de necesitate. Victor Stănculescu este numit de Ion Coman comandant militar al Garnizoanei Timişoara. Solicitat să citească din balconul Comitetului Judeţean de Partid decretul de necesitate, Stanculescu se eschivează internându-se, pentru câteva ore, la spitalul din Timişoara.

21 decembrie

Ora 3.40: Dascalescu şi Bobu părăsesc Timişoara şi pleacă la Bucureşti.
Orele 7.00-9.00: La Timişoara sosesc câteva garnituri de tren cu detaşamente ale Gărzilor Patriotice înarmate cu bâte. Cei peste 25.000 de luptători din Olt, Vâlcea şi Dolj aveau sarcina să înăbuşe revolta timişorenilor. Ajunşi în Gara Timişoara şi înţelegând despre ce este vorba, luptătorii cu bâte fie s-au întors din drum, fie au fraternizat cu timişorenii.
Ora 9.00: La Timişoara, din balconul Operei se citeşte Proclamaţia Frontului Democrat Roman. Pe străzi sunt peste 200.000 de manifestanţi. Revolta se extinde în întregul judeţ Timiş: Caransebeş, Lugoj, Reşita etc. La Bucureşti, se finalizează realizarea dispozitivelor militare (MI şi MApN) din centrul oraşului pentru asigurarea „bunei desfăşurări” a mitingului programat pentru ora 12.00 în Piaţa Palatului.
Ora 12.00: Începe mitingul din Piaţa Palatului. Ceauşescu apare în balconul Comitetului Central. La puţin timp după ce ia cuvântul, Ceauşescu este huiduit din mulţime. În Piaţa Palatului se creează o mare busculada urmată de intrarea în panică a manifestanţilor.
Ora 12.50: Mitingul este întrerupt şi Ceauşescu se retrage speriat în sediul Comitetului Central.
Orele 13.30 – 14.00: Se formează grupuri de demonstranţi care ocupa carosabilul în zona centrală a Bucureştiului. Forţele de ordine creează baraje la Intercontinental, Universitate, Piaţa Palatului şi străzile adiacente.
Orele 16.30 – 16.45: În faţa Sălii Dalles, un autocamion militar intra în masă de demonstranţi după ce şoferul acestuia pierde controlul volanului, accidentând peste 25 de oameni. Sunt ucişi şapte civili şi încă şapte, răniţi grav. Este momentul în care, în Bucureşti, se aud primele rafale de armă.
Ora 17.30: Generalul Milea ordona unei grupe de transmisionişti să realizeze, în sediul Comitetului Central, un centru de comandă radio al operaţiunilor armate care aveau să urmeze.
Ora 19.00: În Bucureşti începe represiunea împotriva manifestanţilor.
Ora 22.00: Mulţimea scandează lozinci anticeauşiste. Manifestanţii din zona Hotelului Intercontinental ridică o baricadă în fata Restaurantului Dunărea. Tot mai multe forţe armate se concentrează în zona centrală. Se operează arestări din rândul manifestanţilor.  

Orele 23.00-23.30: Militarii pornesc acţiunea de înlăturare a baricadei şi de reprimare în forţă a demonstranţilor. Mai multe tancuri străpung baricadă. Urmează vânătoarea de oameni. Are loc un adevărat măcel. Soldaţii aveau ordin să tragă în plin. Sunt ucişi 49 de manifestanţi şi sunt răniţi 463. De asemenea, 1.245 de oameni sunt arestaţi, mulţi dintre ei fiind maltrataţi de organele de miliţie.

22 decembrie 

Ora 3.00: În centrul Capitalei sunt aduse echipe de muncitori pentru a curăţa şi spală străzile de urmele masacrului.
Ora 5.00: Generalul Victor Stănculescu, sosit de la Timişoara, se deplasează la Spitalul Militar unde directorul spitalului, generalul Niculescu, îi pune un picior în ghips.
Ora 7.00: Forţele de ordine se afla în dispozitive. Peste 2.000 de militari, dotaţi cu tancuri şi TAB-uri, ocupa punctele strategice din centrul Bucureştiului.
Orele 7.00 – 8.00: Muncitorii de pe marile platforme industriale încep să se organizeze pentru a se îndrepta spre Piaţa Palatului.
Ora 9.00: Nicolae Ceauşescu tine o şedinţă în sediul Comitetului Central şi ordonă aducerea unor unităţi de tancuri pentru apărarea sediului. La şedinţa participa şi Vasile Milea.
Ora 9.30: Ministrul Vasile Milea intră în cabinetul lui Corneliu Pârcălăbescu – şeful de Stat Major al Gărzilor Patriotice. După 5-10 minute, Milea este găsit împuşcat în inimă. Moare în Salvarea care îl ducea la Spitalul Elias.
Ora 10.00: Generalul Victor Stănculescu este numit de Nicolae Ceauşescu ministru al apărării naţionale.
Ora 10.10: La posturile de radio se anunţă, prin decret prezidenţial, Stare de Necesitate pe întreg teritoriul României.
Ora 10.20: La radio se anunţă că general-colonel Vasile Milea (foto dreapta) a fost trădător şi s-a sinucis.
Orele 10.00 – 11.00: În Piaţa Palatului ajung coloane de muncitori din Militari, Pipera, 23 August, Griviţa, Berceni. În fata sediului Comitetului Central sunt peste 100.000 de oameni. Se scandează lozinci anticeauşiste.
Ora 11.30: Nicolae Ceauşescu încearcă să vorbească mulţimii de la balconul Comitetului Central. Este huiduit şi se retrage.
Ora 12.00: Pe acoperişul Comitetului Central aterizează un elicopter condus de Vasile Maluţan.

Ora 12.09: Nicolae Ceauşescu, protejat de gărzile din Direcţia a V-a şi însoţit de Elena Ceauşescu, Manea Mănescu şi Emil Bobu, decolează cu elicopterul de pe clădirea Comitetului Central.

Dictatura lui Ceauşescu luase sfârşit. Începea lupta pentru succesiune care avea să fie câştigată rapid de Ion Iliescu şi comuniştii reformatori.

Dan Badea

Fundatiile liderilor – Non-profitul profitabil din curtea UDMR

ungheria-100-forint

Uniunea Democrata a Maghiarilor din Romania (UDMR) nu este un partid politic, desi actioneaza in acest mod inca de la infiintare. Formatiunea condusa de Marko Bela este, oficial, un soi de uniune sau asociatie culturala cu pretentii politico-financiare.

Transformarea in partid politic este, deocamdata, o chestiune care nu serveste intereselor liderilor UDMR, cu atit mai mult cu cit asta ar presupune renuntarea la finantarile consistente, dar obscure, de care beneficiaza acestia de la guvernul si oamenii de afaceri din Ungaria.

Pentru a-si realiza scopurile inscrise in statut, UDMR si-a trecut in programul sau, pe prima pozitie, ca interes fundamental al comunitatii maghiare din Romania, „intarirea economica”. Acesta a fost de fapt si principalul obiectiv atins. Reprezentantii comunitatii maghiare au cistigat deja, dupa 16 ani de „intarire economica”, faza pe Ardeal si sint semnale ca intentioneaza sa candideze la „faza” pe tara.

hungtria

Daca, teritorial, comunitatea maghiara are granitele deja fixate, din punct de vedere financiar acestea nu exista si Verestoy Attyla este o dovada vie ca se poate sari gardul si haladui in voie, chiar si cu drujba la palarie, prin padurile patriei adoptive. El nu este insa singurul.

IMBOGATIREA PRIN REPREZENTANTI

Pentru a-si atinge interesele financiare, dar si strategice, liderii UDMR au pornit de jos si au creat un imens paienjenis de firme, fundatii si asociatii care au devenit adevarate recipiente de colectare a fondurilor.

Presedintele UDMR, Marko Bela, asteapta inceputul consultarilor cu presedintele Romaniei, la Palatul Cotroceni din Bucuresti, vineri, 5 decembrie 2008. Consultarile dintre presedintele Traian Basescu si delegatia UDMR s-au desfasurat la Cotroceni, din delegatia Uniunii facand parte liderul Marko Bela, Kelemen Honor si Laszlo Borbely. BOGDAN STAMATIN / MEDIAFAX FOTO
Presedintele UDMR, Marko Bela, asteapta inceputul consultarilor cu presedintele Romaniei, la Palatul Cotroceni din Bucuresti, vineri, 5 decembrie 2008. Consultarile dintre presedintele Traian Basescu si delegatia UDMR s-au desfasurat la Cotroceni, din delegatia Uniunii facand parte liderul Marko Bela, Kelemen Honor si Laszlo Borbely. (BOGDAN STAMATIN / MEDIAFAX FOTO)

Nu exista reprezentant cu pretentii al acestei formatiuni „culturale” care sa nu fie om de afaceri sau membru al unei fundatii sau asociatii chipurile „non-profit”. S-ar putea spune chiar ca cine nu are fundatie, sau asociatie, lucreaza impotriva Uniunii, e un soi de tradator „comunitar”.

Altfel nu se explica implicarea atit de profunda in acest tip de activitate pe cit de profitabila, pe atit de apolitica. Avem de-a face, prin urmare, cu o strategie coerenta de imbogatire prin reprezentanti care se traduce, in plan politic, prin crearea unei forte suficient de puternice pentru a atrage aderenti si a distruge orice concurenta. Asta explica de ce a reusit UDMR, controlind fondurile comunitare, sa fie reprezentantul exclusiv, in politica, al comunitatii maghiare din Romania.

Satui sa astepte insa ploconul promis al „autonomiei teritoriale”, din partea UDMR, aceasta fiind preocupata mai mult cu numaratul banilor, comunitarii maghiari au inceput sa-si construiasca alte udmr-uri, precum Uniunea Civic Maghiara (UCM), Consiliul National al Maghiarilor din Transilvania (CNMT) si Consiliul National Secuiesc (CNS).

Evident, din punctul de vedere al UDMR, cele trei formatiuni sint radicale deoarece incearca sa obtina, rapid, autonomia teritoriala a unor tinuturi secuiesti, mai mici sau mai mari, dupa posibilitati sau imaginatie cadastrala.

Recent insa, pentru ca au observat o polarizare a unora dintre comunitari inspre formatiunile conduse de Laszlo Tokes (CNMT), Szasz Jeno (UCM) si Csapo Jozsef (CNS), liderii UDMR au inceput sa afiseze si ei, ca nu le (sic!) doare gura, marota autonomiei pe criterii etnice. Radicalizarea, chiar si de fatada, a liderilor UDMR s-a facut insa numai dupa ce au reusit sa-si puna averile la adapost prin masacrarea proiectului de lege privind infiintarea Agentiei Nationale de Integritate (ANI), o institutie care i-ar fi prins cu pantalonii in vine pe casa cu bani.

Vehementa cu care Marko Bela s-a opus aparitiei ANI in forma propusa de ministrul Justitiei, care ar fi dat posibilitatea verificarii rapide a neconcordantelor dintre declaratiile de avere si starea de fapt, a atras atentia asupra fenomenului imbogatirii prin reprezentanti, specific UDMR. O imbogatire asupra careia planeaza suspiciunea ca nu poate fi justificata dupa regulile si legile de la Bucuresti. Altfel nu s-ar explica grija liderilor UDMR fata de provenienta averilor acumulate in ultimii saisprezece ani.

PAIENJENISUL DE FUNDATII SI ASOCIATII ALE UDMR

Paradisul fiscal al UDMR, dincolo de Budapesta, este concentrat in citeva judete romanesti precum Harghita, Mures, Covasna, Satu Mare si Cluj. Aici au fost infiintate, de-a lungul anilor, citeva mii de fundatii si asociatii „non-profit”, dar extrem de profitabile pentru liderii UDMR.

Conform datelor existente la Ministerul Justitiei, in Harghita au fost inregistrate 539 de fundatii si 1.133 de asociatii, in Mures 447 fundatii si 1.306 asociatii, in Covasna 42 fundatii si 277 asociatii, iar in Cluj 1.253 de fundatii si aproximativ 1.500 de asociatii. In mod firesc fundatiile si asociatiile „ardelene” sint, in mare proportie, infiintate de maghiari si folosesc unor scopuri mai mult decit caritabile pentru membrii lor. Conform recensamintului din 2002, situatia populatiei de etnie maghiara din aceste judete era urmatoarea: Harghita – 84,62%, Mures – 39,3%, Covasna – 73,8% si Cluj – 17,4%.

Fenomenul infiintarii de fundatii in Transilvania a atins cote alarmante cita vreme in Cluj, spre exemplu, numarul fundatiilor este de doua ori mai mare decit in Bucuresti (632 fundatii). Gaselnita UDMR cu „non-profitul profitabil” din Transilvania s-a dovedit a fi o cale sigura spre satisfacerea intereselor virfurilor acestei formatiuni. Sint deja cunoscute citeva fundatii prin care s-au adunat, in buzunarele liderilor UDMR, pentru ei si Uniune, fonduri uriase atit de la Budapesta, cit si de la Bucuresti sau de la consiliile judetene, cum, la fel, sint fundatii infiintate doar pentru a aspira fonduri de la Budapesta sau de la diversi oameni de afaceri interesati de politica „culturala” a UDMR.

Astfel, cele mai profitabile fundatii sint „COMMUNITAS”, „ILLYES” (IKA), „JANOVICS JENO”, „IDENTITAS”, „ARANKA GYORGY” sau „PRO-GRESS”. Exista, la fel, fundatii care au sediul in aceeasi cladire cu UDMR, cum sint fundatiile „Identitas” (Satu Mare), „Progress Alapitvany” (Cluj-Napoca) sau „Communitas” (Cluj-Napoca), Uniunea fiind, in fapt, chiar fondatorul acestora. Au existat voci care au afirmat ca foarte multe fonduri provenite din surse publice sau private au fost deturnate prin aceste fundatii, insa declaratiile n-au fost insotite de controale riguroase din partea autoritatilor.

Au fost consemnate, cel mult, sponsorizari ilegale ale campaniei UDMR, cum este cazul asociatiei non-profit „Eureka”, caz cercetat in 2005 de Curtea de Conturi. In reteaua „Eureka” este implicat, evident indirect, senatorul UDMR Peter Eckstein Kovacs, actionar la una dintre societatile din grup, Eureka Media. Printre obiectivele retelei amintite este si infiintarea unui post de radio al UDMR, post pentru care s-a obtinut deja licenta radio de la CNA.

ASPIRATORUL COMMUNITAS

Fundatia „Communitas”, condusa pina la sfirsitul anului trecut de liderul UDMR Marko Bela, a facut obiectul mai multor scandaluri legate de transparenta repartizarii fondurilor aspirate de la Budapesta sau Bucuresti.

Infiintata pe 12 martie 1998 si avind ca fondator unic UDMR, Fundatia „Communitas” este, conform statutului, „persoana juridica romana de drept comun, fara scop lucrativ, umanitar, este apolitica, independenta, nesubordonata vreunei persoane juridice, non-profit” si are caracter socio-cultural.

Evident, toate aceste „calitati” sint valabile doar pentru si in cadrul UDMR. Ultimul consiliu director al fundatiei, prezentat pe site-ul Ministerului Justitiei, este constituit din Marko Bela (presedinte pina in 2005), Takacs Csaba (vicepresedinte) si membrii Borbely Ladislau, Kelemen Attila, Kelemen Hunor, Kerekes Gabor, Nagy Zsolt, Szep Gyula, Verestoy Attila si Winkler Gyula. De asemenea, Fundatia „Communitas” si-a inregistrat, in februarie 2001, si o filiala in Bucuresti, condusa de Birtalan Joszef, Koto Iosif si Varga Attila.

Cele mai multe fonduri primite de UDMR prin intermediul „Communitas” au venit de la guvernul ungar via Fundatia „Illyes”(IKA). Suma primita de la Budapesta s-a ridicat, in perioada 1999-2001 la peste 100 milioane de forinti, bani alocati prin intermediul Fundatiei Illyes. Din 2002, dupa aparitia Hotaririi de Guvern nr. 160, in conturile „Communitas” au inceput sa intre zeci de miliarde de lei de la guvernul roman.

Fondurile primite de la Bucuresti au fost, in perioada 2002-2006 de peste 202 miliarde lei, repartizate astfel: 27 miliarde in 2003, 37 miliarde in 2004, 58,2 miliarde in 2005 (HG nr. 80) si 80,2 miliarde in 2006 (HG nr. 122). Banii au fost distribuiti pentru comunitatea maghiara de catre Departamentul Guvernamental pentru Relatii Interetnice (fost Departamentul Minoritatilor Nationale) din cadrul Guvernului Romaniei.

Suma alocata la inceputul acestui an, pentru „Communitas”, reprezinta un sfert din totalul sumei alocate pentru toate organizatiile minoritatilor nationale din Romania, unul dintre semnatarii Hotaririi de Guvern (122) privind repartizarea acestor sume fiind chiar secretarul de stat al Departamentului pentru Relatii Interetnice, Attila Marko.

Desi au afirmat in numeroase rinduri ca repartizarea catre comunitatea maghiara a sumelor primite de UDMR prin Fundatia „Communitas” este transparenta, au existat destule acuzatii conform carora fondurile au fost alocate in interesul liderilor Uniunii. Astfel, printre cei care au primit, indirect, sponsorizari de la „Communitas” au fost Attila Verestoy, cel mai bogat dintre grofii UDMR si chiar insusi Marko Bela. Cotidianul „Uj Magyar Szo” (editat de Editura Scripta SRL a lui Verestoy Attila) a primit anul trecut de la „Communitas” sponsorizari de peste 1,2 miliarde lei, in vreme ce cotidianul „Kronica”, tot de limba maghiara, dar cu accente critice la adresa liderilor UDMR, a primit doar 50 milioane lei.

La fel, printre beneficiarii de sponsorizari de la „Communitas” s-a aflat si cotidianul „Lato” din Targu Mures, publicatie condusa de redactorul-sef Marko Bela. Exemplele confirma criticile tot mai accentuate la adresa modului discretionar in care sint distribuiti, catre comunitatea maghiara, banii aspirati de UDMR prin fundatii de tipul „Communitas”.

O alta fundatie condusa tot de Marko Bela, prin care guvernul de la Budapesta a pompat fonduri pentru maghiari, este „Aranka Gyorgy” care a primit in 1992, la infiintare, peste 900.000 de forinti, iar, in perioada 1995-2001, a primit pe ruta Fundatia Illyes-Communitas, aproximativ 11,7 milioane forinti. In aprilie 2004, presedintele Uniunii Liberale a Maghiarilor din Romania, Kalman Kiss, i-a adresat o scrisoare deschisa lui Marko Bela si l-a acuzat public de deturnare de fonduri prin intermediul Fundatiei „Communitas”.

El a spus ca va sesiza PNA pentru a verifica activitatea acestei fundatii cerind „depistarea cuantumului sumelor deturnate de Fundatia Communitas, constatarea folosirii unor organizatii interne asa-zis apolitice drept paravan in aceste manevre, precum si constatarea incompatibilitatii in care se afla functia politica fata de functiile din cadrul fundatiei, in privinta lui Bela Marko si Csaba Takacs”. Kiss a mai cerut atunci si clarificarea modului in care se cheltuie fondurile primite de la buget de catre liderii Uniunii, intrebind „cit la suta din cele 45 de miliarde de lei, destinate comunitatii maghiare din bugetul statului roman, se foloseste in interes politic, mai ales ca UDMR mai beneficiaza si de 7 miliarde de lei, in baza Legii finantarii partidelor politice”.

FUNDATIA ILLYES – BUDAPESTA, MAMA RANITILOR DE PESTE HOTARE

Illyes

Tatucul de la Budapesta al fundatiilor mai marilor UDMR este fundatia culturala Illyes (Illyes Kozalapitvany) creata special de catre guvernul ungar ca interfata cu maghiarii de peste hotare, administrind fondurile guvernamentale pentru sprijinirea acestor comunitati. Din anul 2002, presedintele Illyes a fost ales Pomogats Bela, fost presedinte al Uniunii Scriitorilor din Ungaria.

Fundatia si-a deschis sapte subcuratorii in urmatoarele state: Romania, Slovacia, Serbia, Slovenia, Austria, Croatia si Ucraina. In Romania, filiala Illyes a fost deschisa in Cluj si se numeste IKA – Illyes Kozalapitvany Kuratoriumanak si, in 2003, conducerea acesteia a fost preluata de Marko Bela, sprijinit in Comitetul Director de Takacs Csaba, Frunda Gyorgy si Kelemen Hunor.

In perioada 1990-2002, Fundatia Illyes a sprijinit UDMR, conform unor informatii aparute in presa, cu 50 milioane de forinti. In perioada 2002-2003, sprijinul pentru comunitatea maghiara din Transilvania a fost cu aproximativ 245 milioane forinti, suma transmisa prin intermediul IKA a lui Marko Bela. Conform site-ului fundatiei Illyes, importanta acordata UDMR de catre guvernul de la Budapesta s-a concretizat si in alocarea, in prima parte a acestui an, catre comunitatea maghiara din Romania, a sumei de 151 milioane forinti, ceea ce reprezinta 46,5% din intreaga suma alocata maghiarilor de peste hotare. Banii, odata ajunsi la Cluj, au fost repartizati dupa criteriile stabilite de staff-ul UDMR, in functie de prioritati.

Evident, au existat voci care au acuzat UDMR de repartizarea discretionara si netransparenta a acestor fonduri, dupa ce anumite sume de bani au intrat in conturile altor fundatii de „partid”, precum „Communitas“ sau Aranka Gyorgy. Astfel, din cei 131 milioane de forinti alocati in ultimii ani pentru burse in Transilvania, conform presei ardelene, 45 milioane au intrat la Fundatia Dr. Bernady Gyorgy, a lui Laszlo Borbely, 3 milioane la revista „Lato“ condusa de Marko Bela si alte 11,7 milioane forinti au intrat la Fundatia Aranka Gyorgy, condusa tot de Marko Bela.

FUNDATIA „JANOVICS JENO – ALAPITVANY” SI TELEVIZIUNEA UDMR
Infiintata pe 27 aprilie 2004 in Targu-Mures, Fundatia „Janovics Jeno” are ca unic scop aparitia unui post maghiar independent de televiziune in Ardeal. Oficial, acest scop se exprima astfel: „crearea cadrului institutional necesar infiintarii si sprijinirii unor societati de radio si televiziune si realizarii unor emisiuni in limba maghiara”. Presedintele fundatiei a fost si este Nagy Zsolt, actualul ministru al Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiilor, iar printre membrii fondatori figureaza Marko Bela, Gasparik Attila, Takacs Csaba, Galfalvi Zsolt si Csep Sandor.

Cum se poate observa, ministrul Comunicatiilor il are alaturi pe Gasparik Attila, nimeni altul decat vicepresedintele Consiliului National al Audiovizualului (CNA). Referitor la acest proiect, Nagy Zsolt a declarat oficial, raspunzand unei interpelari parlamentare ce viza incompatibilitatea sa cu activitatea de manager de televiziune: „In anul 2003, din fonduri guvernamentale din Ungaria a fost alocata o suma pentru realizarea primei faze de infiintare a acestui post de televiziune. Pentru derularea proiectului a fost constituita si inregistrata Fundatia „Janovics Jeno”, fundatie privata, care este condusa de un comitet director al carui presedinte am fost ales in luna martie 2004, data la care eu nu am detinut functia de ministru” – a declarat Nagy Zsolt (foto).

Intr-adevar, fundatia a aparut la cateva luni dupa ce guvernul de la Budapesta a anuntat ca va aloca 1,2 milioane de euro pentru proiectul ce viza infiintarea postului maghiar de televiziune in Transilvania. Ulterior, posturile Duna TV si cel public de televiziune din Ungaria au anuntat si ele ca vor sustine infiintarea televiziunii maghiarilor din Transilvania. Numai ca, dupa aceste anunturi, nu s-a mai intamplat nimic, guvernul ungar ramanand in expectativa pana dupa alegerile de la sfarsitul lui 2004.

Proiectul a fost repus pe tapet imediat dupa ce Nagy Zsolt a devenit ministru al Comunicatiilor, iar Marko Bela vicepremier. Astfel, la inceputul lui 2005, guvernul de la Budepesta a anuntat disponibilitatea de a aloca cei 1,2 milioane euro pentru televiziunea UDMR. Numai ca, intre timp, liderii condusi de Marko Bela au refacut calculele si au ajuns la concluzia ca pentru infiintarea postului TV ar fi necesara o suma de patru ori mai mare, adica aproximativ 5 milioane de euro (1500 milioane de forinti). Cum destinatia sumei initiale, de 1,2 milioane de euro, fusese deja fixata de executivul ungar, Nagy Zsolt a solicitat schimbarea acesteia si dirijarea banilor spre proiecte locale.

Ministrul Zsolt a intrat astfel in conflict cu alti reprezentanti ai comunitatii maghiare, care au inteles jocul la doua capete practicat de Nagy Zsolt si Marko Bela.Deocamdata televiziunea maghiarilor din Transilvania este inca in stadiul de proiect. Presa clujeana a mai dezvaluit si faptul ca ministrul Nagy a preluat, prin cealalta fundatie condusa de el, Progress, fonduri de la Budapesta pentru derularea unui proiect pe care acesta, in calitate de ministru roman al Comunicatiilor, il convenise cu omologul sau ungar.

Este vorba, conform Gazetei de Cluj, de „Memorandumul de cooperare si de intelegere in domeniul tehnologiei informatiei si comunicatiilor cu autoritatile ungare” in baza caruia au fost deschise, in 2005, mai multe puncte de acces la Internet in judetele dominate de maghiari. Fondurile pentru acest proiect, au dezvaluit colegii de la Gazeta, au fost transferate prin fundatia ungara Puskas Tivadar, catre fundatia Progress, condusa de Zsolt Nagy.

LIDERUL SI FUNDATIA EI (SIC!)


Liderii UDMR si-au luat asupra lor „greaua” povara a administrarii fundatiilor si a fondurilor aspirate prin acestea. Acest tip de munca in folosul comunitatii, fie ea si maghiara, i-a imbogatit pe cei mai multi dintre ei si le-a dat posibilitatea sa mearga la Bucuresti, in buncarul Puterii, si sa lupte pentru binele comunitatii lor. Cei mai merituosi dintre ei au ajuns ministri, senatori, deputati, secretari de stat sau prefecti.

Toti insa calaresc fundatii si asociatii cu nume dintre cele mai sofisticate, dar care au ca numitor comun leul sau/si forintul usor de convertit oricand in actiuni, vile, limuzine, terenuri sau joagare. UDMR-istii sunt asemenea constructorilor pentru care „fundatia” sta la baza oricarui demers profesional. Verificand in Registrul National al Fundatiilor am constatat ca liderii UDMR sunt ca vilele: nici una (sic!) dintre ei nu rezista fara sa aiba o fundatie sau, dupa caz, asociatie. Prezentam mai jos o lista de tipul „Liderul si Fundatia Ei“ (sic!).

Atentionam cititorul ca acesta este doar aisbergul de deasupra apei, partea oficiala a problemei. Partea nevazuta era cat pe ce sa apara si ea daca Marko Bela nu observa din timp pericolul venit din partea Agentiei Nationale de Integritate.

Senatori

Verestoy Attila – senator Harghita, lider grup parlamentar din Senat
– Fost membru al comitetului de directie in Fundatia COMMUNITAS, inregistrata pe 02.03.1998, cu sediul in Cluj
– Membru in Consiliul Director al Fundatiei „Omul si Viitorul”, inregistrata pe 11.01.1991, cu sediul in Harghita

Pete Stefan – senator Bihor
– Membru fondator Fundatia PARTIUM, Oradea, aleea Catinului 4/1
– Membru fondator Fundatia KOSTORS – Oradea, str Moscovei nr 8
– Presedinte al Asociatiei Ardelene de dezvoltare a intreprinderilor – Cluj Napoca, Calea Floresti

Eckstein-Kovacs Peter – senator Cluj
– Membru in colegiul director/ Curator la Fundatia „CIVITAS“ (decl CV) din Cluj, str. 21 Decembrie 1989, nr. 102 (data inregistrarii in instanta: 16.11. 1992, sediu Harghita, Presedinte: Szocs Geza)

Puskas Balint Zoltan – senator Covasna
– Presedinte al Asociatiei „SERVICIUL DE «AJUTOR MALTEZ iN ROMANIA»”, cu sediul in Sf. Gheorghe, Covasna, str Pescarilor nr 34, sc. B

Sogor Csaba – senator Harghita
– Membru al fundatiei KALVIN, str Siculeni nr. 742, Harghita (infiintata in 17.12.1998)
– Membru in Asociatia „Videopontes” str. Racovita nr.3, Cluj-Napoca
– Presedinte al Asociatiei „O casa pentru miine” – str. Ruganesti 41, Harghita

Frunda Gyorgy – senator Mures
Membru al subcuratoriatului de la Cluj al Fundatiei ILLYESI (IKA)

Szabo Karoly-Ferenc – senator Satu Mare
– Asociatia NAGYKAROLY ES VIDEKE – CAREI

Deputati

Marton Arpad-Ferenc – deputat Covasna, lider grup parlamentar UDMR
– Membru Fundatia PRO NATURA
– Membru Asociatia culturala Mikes Kelemen (actionar cu 16,6% la MEDIA 3 SA, detinatoarea licentei audiovizuale pentru canalul MEDIA 3)

Varga Attila – deputat Satu Mare, vicelider
– Presedinte Fundatia „IDENTITAS” Alapitvany Satu Mare, str. Mihai Viteazul nr 10, Satu Mare

Seres Denes – deputat Salaj
– Presedinte Asociatia culturala „Pro Szilagysag” Zalau,
– Vicepresedinte Asociatia culturala „Cserei Farkas” – Crasna Salaj
– Membru Asociatia culturala „Pro Zilah” Zalau
– Membru Asociatia culturala „Emke” Zalau

ANTAL ARPAD-ANDRAS – deputat Covasna
– Membru Asociatia „Pro Regio Siculorum”
– Membru Asociatia „Pro Scientia Administrative”
– Presedinte (2004) Fundatia „Pro Scientia Transylvaniae” (membru in mai 2005)

Antal Istvan – deputat Harghita
– Membru in curatoriul Fundatiei „Omul si Viitorul” – Odorhei
– Presedinte Fundatia „1848 AGYAGFALVA Lutita”, com Murgeni Harghita
– Presedinte Fundatia Castelul Bethlen-Racos, jud Brasov
– Presedinte Asociatia „Centrul de Dezvoltare – zona Odorheiu Secuiesc”
– Membru EMTE – Asociatia Tehnico-Stiintifica din Ardeal

Asztalos Ferenc – deputat Harghita
– Curator Fundatia „Scoala”, str. Republicii nr. 60 Cluj

Bonis Istvan – deputat Maramures
– Membru Asociatia de Creatie si Interpretare Baia Sprie
– Membru Asociatia Culturala de Creatie Baia Mare

Erdei-Doloczki István – deputat Satu Mare
– Membru curatoriu Fundatia „IDENTITAS” Satu Mare (decembrie 2004/ in mai 2005 nu figureaza)

Kelemen ATTILA BELA – deputat Mures
– Membru Asociatia sportiva „Clubul sportiv Pro-Regio”

Kelemen Hunor – deputat Harghita
– Presedinte „Fundatia Pentru Scoala” – str. Republicii nr. 60 Cluj, jud Cluj (Iskola Alapitvany)
– Membru Fundatia „Communitas”- Cluj, str. Republicii nr. 60, jud. Cluj

Kiraly Andrei-Gheorghe – deputat Arad
– Presedinte Asociatia „Statuia Libertatii” Arad
– Membru Asociatia Sidef-Gyongyhaz – Arad

Konya-Hamar Sándor – deputat Cluj
– Presedinte Fundatia „Pro Identita”;
– Vicepres. Asociatia de Prietenie „KORUNK”.

Lakatos Petru – deputat Bihor
– Presedinte Fundatia PARTIUM
– Membru Fundatia MECENA Oradea

Mate András-Levente –deputat Cluj
– Membru fondator la „Societatea Juristilor Maghiari din Transilvania“ – ERDÉLY MAGYAR JOGÁSZOK TÁRSASÁG – actual Presedintele organizatiei-asociatiei.

Soki Bela – deputat Bihor
– Presedinte Asociatia nonprofit „ERMELLEK -Valea Ierului” Sacueni, Bihor

Szekely Levente Csaba – deputat Galati
– Asociatia Medicilor Veterinari

Tamas Sandor – deputat Covasna
– Vicepresedinte al Fundatiei „Jakabffy Elemér” Alapitvany din Cluj Napoca
– Membru Asociatia Pro Press Egyesulet, Tg Secuiesc
– Membru Asociatia Erdelyi Museum Egyesulet, Cluj Napoca

Toro Tiberiu – deputat Timis
– Presedinte fondator, Fundatia Integratio; str Vasile Alecsandri nr 6 Timisoara
– Membru in conducerea fundatiei Jakabffy Elemer, Cluj
– Membru in conducerea fundatiei PRO MEDIA, Odorheiu Secuiesc – Membru in conducerea fundatiei DIASPORA, Timisoara
– Membru in conducerea fundatiei REFORM, Miercurea Ciuc
– Membru in conducerea fundatiei TINERII PENTRU DEMOCRATIE, M.Ciuc
– Membru in conducerea fundatiei SUMMIT CONSULTING.

Ministri

Marko Bela – presedinte al UDMR, vicepremier, ministru de stat fara portofoliu, pentru coordonarea activitatilor din domeniul culturii, educatiei si integrarii europene.
– presedintele (2003) subcuratoriatului de la Cluj al Fundatiei unguresti ILLYES (IKA)
– presedintele fundatiei COMMUNITAS – Cluj (1998-2005)
– presedintele Fundatiei ARANKA GYORGY (fosta Marosvasarhely), Targu Mures
– presedintele „Fundatiei pentru Scoala”, Cluj
– membru in Consiliul director al Fundatiei JANOVICS JENO Alapitvany, Targu Mures

Nagy Zsolt – ministrul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiilor
– presedintele Fundatiei JANOVICS JENO (2004-prezent), Targu Mures
– presedintele Fundatiei PROGRESS (2000-prezent), Cluj
– fost membru in Consiliul Director la Fundatia Communitas

Borbely Laszlo – ministru delegat pentru Lucrari Publice si Amenajarea teritoriului
– presedinte al curatoriului Fundatiei Culturale „Dr. Bernady Gyorgy” Tg Mures (1991-prezent)
– membru al curatoriului Fundatia „Communitas” Cluj (pana in 2003)

Winkler Iuliu – ministru delegat pentru Comert,
– membru al Asociatiei de Dezvoltare Locala Hunedoara (infiintata in 14.05.2001)
– fost membru al curatoriului Fundatiei Communitas (in 2004, sub numele W. Gyula)
– presedinte Asociatia „Corvin Savaria” Str. T. Cipariu nr 29, Hunedoara.

Secretari de stat/Agentii
Csutak Istvan (pana in aug. 2006) – Ministerul Integrarii in UE – presedintele Consiliului Director al Fundatiei „Academia KAJONI ANA LAZAREA”, Harghita (infiintata in ian. 2000)

Koto Jozsef (pana in aug. 2006 ) – Ministerul Educatiei si Cercetarii – Fundatia PROSCAENIUM – Cluj (infiintata in 1997)

Toke Istvan – Ministerul Agriculturii – Fundatia TOKA – Harghita, infiintata in septembrie 1997

Birtalan Joszef – Presedinte la Agentia Nationala a Functionarilor Publici – membru fondator Fundatia Communitas – Filiala Bucuresti – membru fondator Fundatia Umanitara ELEN.

Prefecti

Szilagyi Janos – prefect Bistrita Nasaud
– vicepresedinte la Asociatia micilor producatori maghiari (1991 – 1998)
– Asociatia „PRO HEREDITATEM” Bistrita, membru (din 2001)
– Fundatia Culturala „Bistrita”, membru fondator (din 1991),
– Asociatia Horticultorilor din Judetul Bistrita-Nasaud, membru (din 1991),
– Asociatia Viticultorilor din Judetul Bistrita-Nasaud, vicepresedinte (din 2003)

Gyorgy Ervin – prefect Covasna,
– Cenzor la Societatea Maghiara pentru Cultura din Transilvania (1998- prezent),
– Presedintele Fundatiei pentru Tineret din jud. Covasna (1990-1992)

Bondi Gyongyike – prefect Maramures, membru al Asociatiei Economistilor Maghiari din Romania

Marossy Zoltan-Gheorghe – subprefect judetul Timis
–Presedintele Asociatiei Geml József Társkör, Timisoara (Din anul 2001)

Dan Badea (alias Daniel Badea)

Revista Prezent, 26 octombrie şi 2 noiembrie 2006