Decembrie 1989: Cronologia revoltei populare şi a represiunii armate din 15-22 decembrie 1989

Material aparut in Evenimentul Zilei, in anul 2000, si reluat, apoi, intr-o mizerabila fituica de partid.
Ora 17.30: Sediul Comitetului Judeţean de Partid Timiş este ocupat de luptători din Gărzile Patriotice, la ordinul prim-secretarului Radu Bălan – şeful Consiliului de Apărare al Judeţului Timiş.
 Orele 19.00 – 20.00: Manifestanţii se grupează în mai multe coloane care pornesc, scandând lozinci anti-ceauşiste, în mai multe direcţii: Comitetul Judeţean de Partid, Piaţa Operei, căminele studenţeşti, căminele de muncitori de pe Calea Buziaşului etc. Au loc ciocniri cu forţele de ordine ale MI. Evenimentele din decembrie 1989 au început la Timişoara printr-o acţiune de protest împotriva evacuării pastorului reformat Laszlo Tokes. 
15 decembrie este data la care a expirat ultimul termen acordat lui Tökes pentru evacuarea din locuinţa şi parohia sa de pe strada Timotei Cipariu nr.1 din Timişoara. Anunţaţi din vreme, enoriaşii pastorului s-au adunat, încă de dimineaţă, în faţa locuinţei acestuia, cu gândul de a împiedica evacuarea.
Ora 15.00: Pastorul Tökes cere enoriaşilor, de la fereastră locuinţei, să plece acasă.
Ora 23.00: Tökes este vizitat de primarul Timişoarei, Petru Moţ, însoţit de un activist PCR care îl anunţă că evacuarea a fost anulată. În Piaţa Maria din Timişoara se strânseseră deja câteva sute de oameni. Apar primele huiduieli la adresa reprezentanţilor puterii şi primele manifestări anticeauşiste din partea mulţimii adunate în Piaţa Maria. 
 
16 decembrie
Încă de dimineaţă, enoriaşii lui Laszlo Tökes revin în faţa locuinţei acestuia. Curând li se alătura tot mai mulţi locuitori ai Timişoarei. Circulaţia în zona este întreruptă. Apar primele lozinci: „Libertate!”, „Democraţie!”.
Ora 17.00: Manifestaţia devine anticeauşista. Se scandează lozinci precum „Jos Ceauşescu!”, „Libertate!”.
Ora 18.00: Un pluton de intervenţie (80 cadre ale Miliţiei) şi două-trei maşini de pompieri ajung în Piaţa Maria.
Orele 18.30-19.00: în Piaţa Maria încep ciocnirile dintre scutieri şi manifestanţi.
Orele 20.00 – 21.00: Sunt sparte toate vitrinele magazinelor de pe Bulevardul 6 Martie (Tudor Postelnicu, ministru de interne la acea vreme, avea să declare mulţi ani mai târziu că „spargerea vitrinelor” a fost o misiune executată de militari ai Brigăzii 30 Securitate condusă de col. Ion Bunoaica). La Bucureşti, generalul Iulian Vlad, şeful DSS, îi convoacă pe toţi şefii de direcţii din subordine şi decide trimiterea unei grupe informativ-operative la Timişoara.
Ora 21.30: Ministrul apărării naţionale, general-colonel Vasile Milea, ordonă lt.col Zeca Constantin şi col. Rotariu Constantin să scoată în oraş 5 (respectiv 10) patrule, cu un efectiv de 10 militari fiecare, care să supravegheze oraşul. Patrulele aveau să se întoarcă în cazărmi a doua zi, la ora 8.00.
Ora 23.00: Grupa operativă din DSS pleacă spre Timişoara cu un tren special. Din echipa fac parte generalul Emil Macri – şeful Direcţiei a II-a (Contrainformaţii Economice), col. Filip Teodorescu – adj. al Direcţiei a III-a (Contraspionaj), lt.-col Dan Nicolici – şeful CID (Centrul de Informaţii şi Documentare), lt.col.Glăvan Gheorghe – şef serviciu informativ în USLA etc. La Timişoara încep arestările în rândul demonstranţilor. Ele vor continua până la ora 4.40. Sunt arestaţi peste 180 de oameni.
17 decembrie 
Ora 3.30: La Bucureşti este constituită, la nivelul MApN, o grupă de ofiţeri din Consiliul Politic Superior, Marele Stat Major şi Inspectoratul Muzicilor Militare. Grupa condusă de col. Dumitru Ionescu, din Direcţia Operaţii a MStM, pleacă spre Timişoara pentru a organiza o defilare a unor detaşamente MApN în Timişoara în scopul dezamorsării situaţiei tensionate create acolo. Din grupă mai făcea parte şi col. Ardelean, adjunct al lui Ilie Ceauşescu, din partea Consiliului Politic Superior al Armatei.Ora 4.00: Pastorul Laszlo Tökes este evacuat cu forţa din locuinţă şi transportat la Mineu. La solicitarea lt.col Zeca (comandantul Marii Unităţi Mecanizate), Milea aprobă retragerea patrulelor militare din oraş.
Ora 6.30: La Timişoara soseşte grupa operativă din DSS condusă de generalul Emil Macri.
Ora 6.45: Generalul Milea ordonă, pentru descurajarea manifestanţilor timişoreni, organizarea unei demonstraţii de forţă a unităţilor MApN prin centrul oraşului. Este vorba despre 500 de militari constituiţipe detaşamente, cu fanfară militară şi drapele de luptă, avånd în frunte comandanţii de unităţi.
Ora 9.00: La Timişoara soseşte grupa condusă de col. Dumitru Ionescu din MStM.Ora 10.00: Începe defilarea prin municipiul Timişoara a unităţilor militare. Patru coloane compuse din peste 500 militari pornesc marşul prin oraş, cu drapel şi fanfară.Timişorenii încep să se adune, în grupuri din ce în ce mai mari, pe străzi. Mii de demonstranţi se îndreaptă spre centrul oraşului scandând lozinci anticeauşiste şi huiduind forţele de intimidare.
Ora 11.00: Generalul Vasile Milea ordonă (răspunzånd cererii lui Radu Bălan) comandantului Marii Unităţi Mecanizate (MU) să intervină cu 200 militari (ulterior cu încă 200) pentru blocarea căilor de acces spre Consiliul Popular Judeţean.
Ora 12.00: Este transmis indicativul „ABC-ANA” – măsuri de pază şi apărare a obiectivelor militare ca urmare a vizitei planificate pentru a doua zi, în Iran, a lui Nicolae Ceauşescu.Ora 13.30: Ministrul apărării naţionale ordonă ca armata să intervină în forţă împotriva demonstranţilor timişoreni: „Situaţia în Timişoara s-a agravat. Este ordin să intervină armată. Armata intră în stare de luptă. în judeţul Timiş este stare de necesitate”. Forţele MApN devin, din acest moment, forţe de represiune. Încep ciocnirile cu manifestanţii.Ora 13.45: Generalul Milea ordona scoaterea în oraş a unor coloane de blindate (tancuri şi maşini de luptă).

Ora 13.55: Dă dispoziţii, telefonic, direct comandantului UM 01115 Giroc să scoată 10 tancuri de instrucţie pentru a apăra atåt sediul CPJ cît şi comandamentul MU.Ora 14.00: Este atacat şi devastat, de către manifestanţi, sediul Comitetului Judeţean de Partid.Ora 14.15: Milea transmite primul ordin de „alarma de luptă parţială” către UM 01115 (Giroc).Ora 14.40: La Spitalul Judeţean este adus primul rănit din rândul demonstranţilor. Era împuşcat în gamba.

Ora 15.00 – 15:30: Forţele de ordine recuceresc sediul judeţenei de partid. Se aud primele focuri de armă în Timişoara. Comandamentul MU primeşte comunicări din partea ministrului Milea privind deplasarea spre Timisoara a unor întăriri cu efective din UM01233 Buziaş  (400 militari şi 10 TAB-uri), UM 01140 Lugoj (300 militari şi 12 TAB-uri), UM 01380 Arad (390 militari şi 9 TAB-uri). Din ordinul lui Milea 2 elicoptere de la unitatea din Caransebeş sunt destinate comandamentului MU. Acestea au început să execute zboruri de recunoaştere deasupra municipiului Timişoara, transmiţånd operativ informaţii despre locurile unde existau aglomerări de persoane şi direcţiile de deplasare a coloanelor.

Ora 16.00: În Piaţa Libertăţii militarii deschid foc împotriva manifestanţilor.

Ora 16.30: La Bucureşti începe şedinţa Consiliului Politic Executiv al CC al PCR. Se obţine, formal, aprobarea membrilor CPEx pentru reprimarea de către forţele MApN şi MI a demonstranţilor din Timişoara. La Timişoara, o coloană de tancuri ajunsă pe Calea Girocului este oprită şi blocată de manifestanţi.

Ora 16.38: Soseşte la Timişoara, cu un AN-24, Comandamentul special instituit de Nicolae Ceauşescu şi coordonat de Ion Coman – secretarul CC al PCR pe probleme militare – însoţit de o grupă operativă formată din ofiţeri superiori din MApN şi MI. Grupa operativă este condusă de general Ştefan Guşe, şeful Marelui Stat Major, din care mai fac parte generalii Victor Athanasie Stanculescu, Mihai Chitac, Florea Cârneanu, Constantin Nuţă – şeful Inspectoratului General al Miliţiei, Gheorghe Diaconescu – procuror general adjunct.

Ora 16.42: Printr-o notă telefonică, generalul Milea ordonă măsuri de mobilizare şi ripostă în confruntările cu demonstranţii. „(…) Demonstranţii să fie serios avertizaţi şi apoi să se tragă la picioare”.

Ora 17.30: Are loc teleconferinţă în care Ceauşescu da ordinul pentru deschiderea focului împotriva demonstranţilor. Ion Coman, participant la teleconferinţă, îl asigură pe Ceauşescu că au trecut la executarea acestui ordin.Ora 18.00: Generalul ştefan Guşe preia conducerea forţelor aparţinând MApN, forţe aflate deja în dispozitiv de apărare/atac în oraş.

 Ora 18.30: La Timişoara sosesc, cu un avion, Emil Bobu, Nicolae Mihalache şi Ion Cumpănaşu.Ora

18.45: Unităţile militare din Timişoara primesc oficial indicativul „Radu cel Frumos”. Prin urmare, toate efectivele militare primesc armament şi muniţie de război.

Orele 20.00 – 24.00: La podul Decebal se deschide foc împotriva demonstranţilor. Se înregistrează morţi şi răniţi. La fel, pe Calea Aradului, Calea Lipovei, la Catedrala etc. Pe Calea Girocului are loc o adevărată bătălie. Forţele MApN sunt dispuse în toate punctele importante din oraş. Se trage peste tot pe unde se afla concentrate grupuri de demonstranţi.

Ora 23.00: La Timişoara sosesc, cu un avion, Cornel Pacoste – membru supleant CPEx – şi Iosif Szasz – membru CPEx. Ziua se încheie, pentru timişoreni, cu un bilanţ tragic: 63 de morţi şi 224 răniţi. Numărul arestaţilor a ajuns la 900. Pentru cercetarea şi interogarea acestora veniseră de la Bucureşti procurorul general adjunct Gheorghe Diaconescu împreună cu 20 de procurori.


18 decembrie 
Orele 5.30-6.00: Ion Coman îi raportează lui Nicolae Ceauşescu: „La Timişoara situaţia este sub control”.

Ora 7.30: La Timişoara soseşte, cu un avion AN-26, un detaşament de 41 cercetaşi DIA de la UM 01171 Buzău. Cercetaşii sunt cazaţi la Marea Unitate Mecanizată.

Ora 8.30: Nicolae Ceauşescu pleacă într-o „vizită de prietenie” în Iran. îi lăsa la conducere pe Elena Ceauşescu, Emil Bobu şi Manea Mănescu.

Ora 9.00: Timişoara este în grevă generală. Peste 1.300 de militari cu armament şi tehnică de luptă sunt dislocaţi în diferite puncte din oraş. Generalul Nuţă constituie şi trimite, pentru a acţiona pe străzi, opt dispozitive mixte (patrule mobile) sub conducerea unor ofiţeri de miliţie (D1-D8).

Ora 14.30: La Spitalul Judeţean începe anchetarea abuziva a răniţilor, cu acordul conducerii spitalului.

Până la ora 17.00, cetăţenii Timişoarei încep să se constituie din nou în grupuri şi să se adune în centrul oraşului. Pe Calea Şagului, manifestanţii construiesc baricade din vehicule grele. La Catedrală se deschide foc împotriva manifestanţilor care aveau în mâini lumânări aprinse şi strigau „Jos Ceauşescu!”, „Libertate!”, „Azi în Timişoara, måine-n toată ţara!”

Ora 18.30: Generalul Mihai Chiţac ordona folosirea grenadelor cu substanţe toxice împotriva demonstranţilor din faţa Catedralei.

Ora 19.15: În faţa Spitalului Judeţean, un grup numeros de cetăţeni vrea să-şi recupereze morţii. Mulţimea este întâmpinată şi împrăştiată cu grenade lacrimogene.

Ora 23.00: La morgă Spitalului Judeţean, sub comanda colonelului Ghircoiaş, începe operaţiunea de sustragere a cadavrelor. Au fost ridicate 43 de cadavre cu acordul conducerii spitalului şi al procurorului general adjunct Gheorghe Diaconescu. Toate cadavrele fuseseră „incizate” pentru a li se extrage gloanţele. Au fost transportate apoi la Bucureşti, cu o autoizotermă, pentru a fi incinerate. 

19 decembrie 
Ora 7.00: Muncitorii din întreprinderile „6 Martie”, „Elba”, „Solventul” şi „Azur” declanşează acţiuni de protest.Ora 9.00: La Timişoara, generalul şatefan Guşă ordona grupelor de cercetaşi DIA să pătrundă în întreprinderile timişorene pentru a afla starea de spirit şi intenţiile muncitorilor. Doi dintre cercetaşi sunt descoperiţi de muncitori şi predaţi unor ofiţeri de Securitate. Cei doi sunt: lt.-maj. Stelian Buligescu – descoperit în întreprinderea „6 Martie”, şi Viorel Teroiu – descoperit în întreprinderea de autoturisme. Amândoi au fost trimişi înapoi la bază.

Ora 11.00: Prim-secretarul Radu Bălan este reţinut că ostatic de muncitorii de la „Elba”.Ora 12.00: La Comandamentul UM 01024 Timişoara, gen.lt. Ilie Ceauşescu, politrucul şef al Armatei, afirma că tulburările din oraş „sunt provocate de elemente teroriste aservite intereselor ţărilor capitaliste”.

Ora 14.00: Generalul Ştefan Guşe, însoţit de un pluton de militari, merge la întreprinderea „Elba” pentru a discuta cu muncitorii. Este huiduit şi se retrage.Ora 17.00: Autoizoterma cu cadavrele de la Timişoara ajunge la Crematoriul „Cenuşă” din Bucureşti.

Ora 18.00: Soseşte la Timişoara un detaşament de paraşutişti de la Caracal. După lăsarea serii se înregistrează alte victime. În 18 şi 19 decembrie s-au înregistrat 7 morţi şi 98 răniţi prin împuşcare. 

20 decembrie  
Orele 7.00-8.00: întreprinderile timişorene se afla în grevă. Muncitorii încep să se organizeze şi să plece, în coloane, spre Piaţa Operei.

 Ora 10.00: La Crematoriul „Cenuşă” din Bucureşti se termină operaţiunea de ardere a cadavrelor aduse de la Timişoara.

Ora 11.00: Generalul ştefan Guşe retrage tehnica de luptă în cazărmi şi interzice uzul de armă.

Ora 11.15: Forţele MI părăsesc dispozitivele fiind copleşite de numărul uriaş al manifestanţilor.

Orele 12.00-13.00: Coloanele de manifestanţi se întâlnesc la Catedrală şi se îndreaptă către Opera şi Consiliul Judeţean.

 Ora 13.00: Manifestanţii ajung în Piaţa Operei. Militarii permit pătrunderea acestora în clădirea Operei. Armata fraternizează cu populaţia. Se constituie Frontul Democratic Roman.

Ora 14.30: La Timişoara sosesc, cu un avion special, primul-ministru Constantin Dăscălescu şi Emil Bobu.

Ora 15.00: Constantin Dăscălescu primeşte în sediul Comitetul Judeţean de Partid din Timişoara o listă cu revendicări ale manifestanţilor, printre care: „Demisia urgentă în bloc a guvernului şi a preşedintelui Ceauşescu” şi „Alegeri libere”. La Bucureşti, Nicolae Ceauşescu revine de la Teheran. Rămâne timp de două ore în salonul oficial al Aeroportului Otopeni, după care merge la sediul Comitetului Central. Timişoara este primul oraş liber al României.

Ora 17.00: La Bucureşti, Nicolae Ceauşescu tine o teleconferinţă cu prim-secretarii în care afirmă că situaţia din Timişoara se datorează intervenţiei străine.Ora 20.30: Nicolae Ceauşescu aprobă decretul privind instituirea stării de necesitate pe întreg teritoriul judeţului Timiş.

Ora 23.00: Intră în vigoare decretul privind starea de necesitate. Victor Stănculescu este numit de Ion Coman comandant militar al Garnizoanei Timişoara. Solicitat să citească din balconul Comitetului Judeţean de Partid decretul de necesitate, Stanculescu se eschivează internându-se, pentru câteva ore, la spitalul din Timişoara. 

21 decembrie  

Ora 3.40: Dascalescu şi Bobu părăsesc Timişoara şi pleacă la Bucureşti.

Orele 7.00-9.00: La Timişoara sosesc câteva garnituri de tren cu detaşamente ale Gărzilor Patriotice înarmate cu bâte. Cei peste 25.000 de luptători din Olt, Vâlcea şi Dolj aveau sarcina să înăbuşe revolta timişorenilor. Ajunşi în Gara Timişoara şi înţelegând despre ce este vorba, luptătorii cu bâte fie s-au întors din drum, fie au fraternizat cu timişorenii.

Ora 9.00: La Timişoara, din balconul Operei se citeşte Proclamaţia Frontului Democrat Roman. Pe străzi sunt peste 200.000 de manifestanţi. Revolta se extinde în întregul judeţ Timiş: Caransebeş, Lugoj, Reşita etc. La Bucureşti, se finalizează realizarea dispozitivelor militare (MI şi MApN) din centrul oraşului pentru asigurarea „bunei desfăşurări” a mitingului programat pentru ora 12.00 în Piaţa Palatului.

Ora 12.00: Începe mitingul din Piaţa Palatului. Ceauşescu apare în balconul Comitetului Central. La puţin timp după ce ia cuvântul, Ceauşescu este huiduit din mulţime. În Piaţa Palatului se creează o mare busculada urmată de intrarea în panică a manifestanţilor.

  
Ora 12.50: Mitingul este întrerupt şi Ceauşescu se retrage speriat în sediul Comitetului Central.

Orele 13.30 – 14.00: Milea ordonă colonelului Amăriucăi Dorel, comandantul UM 01908, să trimită două companii (circa 300 militari) la Intercontinental. Se formează grupuri de demonstranţi care ocupa carosabilul în zona centrală a Bucureştiului. Forţele de ordine creează baraje la Intercontinental, Universitate, Piaţa Palatului şi străzile adiacente.

Orele 14.00- 16.00: Detaşamente din UM 01210 şi UM 01305 sunt trimise să participe la apărarea sediului CC PCR.

Ora 14:30: Milea transmite prin radio ordinul ca subunităţile de TAB-uri din UM 01305, aflate la Universitate (în deplasare spre Piaţa Palatului) să ocupe dispozitiv de blocare în sprijinul forţelor de ordine de la Universitate.

 Orele 16.30 – 16.45: În faţa Sălii Dalles, un autocamion militar intra în masă de demonstranţi după ce şoferul acestuia, lovit cu o piatră, pierde controlul volanului, accidentând peste 25 de oameni. Sunt ucişi şapte civili şi încă şapte, răniţi grav. Este momentul în care, în Bucureşti, se aud primele rafale de armă.

 Ora 17.30: Generalul Milea ordona unei grupe de transmisionişti să realizeze, în sediul Comitetului Central, un centru de comandă radio al operaţiunilor armate care aveau să urmeze.

Ora 19.00: în Bucureşti începe represiunea împotriva manifestanţilor.

Ora 22.00: Mulţimea scandează lozinci anticeauşiste. Manifestanţii din zona Hotelului Intercontinental ridică o baricadă în fata Restaurantului Dunărea. Tot mai multe forţe armate se concentrează în zona centrală. Se operează arestări din rândul manifestanţilor. 

 Orele 23.00-23.30: Militarii pornesc acţiunea de înlăturare a baricadei şi de reprimare în forţă a demonstranţilor. Mai multe tancuri străpung baricada. Urmează vânătoarea de oameni. Are loc un adevărat măcel. Soldaţii aveau ordin să tragă în plin. Sunt ucişi 49 de manifestanţi şi sunt răniţi 463. De asemenea, 1.245 de oameni sunt arestaţi, mulţi dintre ei fiind maltrataţi de organele de miliţie.

22 decembrie   
Ora 3.00: în centrul Capitalei sunt aduse echipe de muncitori pentru a curăţa şi spală străzile de urmele masacrului.Ora 5.00: Generalul Victor Stănculescu, sosit de la Timişoara, se deplasează la Spitalul Militar unde directorul spitalului, generalul Niculescu, îi pune un picior în ghips.

Ora 7.00: Forţele de ordine se afla în dispozitive. Peste 2.000 de militari, dotaţi cu tancuri şi TAB-uri, ocupa punctele strategice din centrul Bucureştiului.Orele 7.00 – 8.00: Muncitorii de pe marile platforme industriale încep să se organizeze pentru a se îndrepta spre Piaţa Palatului.Ora 9.00: Nicolae Ceauşescu tine o şedinţă în sediul Comitetului Central şi ordonă aducerea unor unităţi de tancuri pentru apărarea sediului. La şedinţa participa şi Vasile Milea.

Ora 9.30: Ministrul Vasile Milea intră în cabinetul lui Corneliu Pârcălăbescu – şeful de Stat Major al Gărzilor Patriotice. După 5-10 minute, Milea este găsit împuşcat în inimă. Moare în Salvarea care îl ducea la Spitalul Elias.

Ora 10.00: Generalul Victor Stănculescu este numit de Nicolae Ceauşescu ministru al apărării naţionale.

Ora 10.10: La posturile de radio se anunţă, prin decret prezidenţial, Stare de Necesitate pe întreg teritoriul României.

Ora 10.20: La radio se anunţă că general-colonel Vasile Milea a fost trădător şi s-a sinucis.

Orele 10.00 – 11.00: în Piaţa Palatului ajung coloane de muncitori din Militari, Pipera, 23 August, Griviţa, Berceni. în fata sediului Comitetului Central sunt peste 100.000 de oameni. Se scandează lozinci anticeauşiste.

Ora 11.30: Nicolae Ceauşescu încearcă să vorbească mulţimii de la balconul Comitetului Central. Este huiduit şi se retrage.

Ora 12.00: Pe acoperişul Comitetului Central aterizează un elicopter condus de Vasile Maluţan.

Ora 12.09: Nicolae Ceauşescu, protejat de gărzile din Direcţia a V-a şi însoţit de Elena Ceauşescu, Manea Mănescu şi Emil Bobu, decolează cu elicopterul de pe clădirea Comitetului Central.

  

Dictatura lui Ceauşescu luase sfârşit.  

Începea lupta pentru succesiune care avea să fie câştigată rapid de Ion Iliescu şi comuniştii reformatori aserviţi Moscovei: LOVITURA DE STAT.

Dan Badea, Evenimentul Zilei

Dacă ratează lovitura de stat, Vîntu şi Voiculescu se apropie sigur de puşcărie

maimuta12

Ieri s-au făcut, pe parcursul întregii zile, ultimele pregătiri pentru circul politico-sindical de astăzi. Au defilat pe la televizoarele mogulilor Vîntu şi Voiculescu mutrele triste ale unor looseri politici precum Emil Constantinescu, Victor Ciorbea, Constantin Dudu Ionescu, Victor Surdu şi Călin Popescu Tăriceanu, sau ale unor infractori de drept comun precum celebrul Miron Cozma. Toţi au cântat aceeaşi arie populistă a răului imens adus României, chipurile, de Traian Băsescu şi guvernarea Boc. Tonomatul Răzvan Dumitrescu, o unitate de măsură a prostiei din presa româneasscă (personal, n-am cunoscut un jurnalist mai idiot decât el, în toată cariera mea de peste 20 de ani) a pus următoarea întrebare, în direct: ar putea să fie scoşi, mâine, prin manipulare, oamenii la miting? O asemenea întrebare pusă de un manipulator de profesie nu poate decât să provoace ilaritate…Râs. Şi silă faţă de un asemenea diversionist.

Huliganul penal din Valea Jiului, invitat special de Răzvan Dumitrescu în direct, pe postul RTV, a afirmat chiar că Traian Băsescu este singurul responsabil de mineriadele din 1990, 1991 şi 1999, după ce acelaşi fost puşcăriaş susţinuse, în urmă cu mai mulţi ani, că vinovat de venirea minerilor fuseseră Iliescu sau Roman.

Iată, mai jos, câteva ipostaze ale salariaţilor lui Vîntu sau Voiculescu, trimişi pe teren sau prin studiouri să incite populaţia la revoltă:
1

 

2 3

Toată ziua, dezbaterile pe tema mitingului din 19 mai au fost însoţite de aceleaşi imagini instigatoare cu hărmălaia de săptămâna trecută în care nişte pensionari loviţi de streche, care îşi clănţăneau dinţii de plastic în faţa palatului Cotroceni, forţau nişte gărduleţe mobile apărate de cinci-şase jandarmi plictisiţi, cu burtă.

Mai mult, Vintu şi-a trimis soldăţeii în piaţa Victoriei sau în Piaţa Universităţii ca să anunţe că „mâine” (adică astăzi) vor veni 60.000 de oameni ca sa-şi strige nemulţumirea şi, poate, sa schimbe guvernul Boc.

Anunţul oficial al PSD, făcut atât prin traseistul rusofil Victor Surdu, fost director pe România al concernului Lukoil, cât şi prin Victor Ponta, preşedintele PSD, conform căruia partidul comuniştilor va susţine manifestarile şi revendicările sindicatelor nu mai trebuie comentat. Implicarea PSD în lupta sindicală face parte din arsenalul politic al acestui partid, liderii de sindicat fiind, în marea lor majoritate, o adevărată „pepinieră de cadre”. Pe de altă parte, majoritatea mitingiştilor scoşi prin pieţe sunt şi ei cadre de nădejde ai PSD-PNL, atunci când nu sunt nişte rătăciţi inocenţi prin urbe.

11

Eu unul am recunoscut deja printre bugetarii care protestau azi în faţa guvernului o poamă psd-istă care se tot manifestă de peste 20 de ani: Valeriu Smadu (foto dreapta), un aşa-zis revoluţionar al PSD care a funcţionat o vreme ca şofer la o ambasadă a României iar apoi a rămas, deşi incompetent de felul lui, funcţionar al MAE. Nu ştiu cine sunt tovarăşii de revoltă ai mitingistului, dar nu pot fi decât nişte paraziţi care se tem pentru posturile lor.

Sorin Ovidiu Vîntu are motivele lui să susţină o lovitură de stat de tip mineriadă, sau de catifea, orice, numai să dispară Boc şi Băsescu. El are mari probleme cu fiscul şi justiţia, în urma mai multor tunuri date de-a lungul anilor, ultimul fiind cel privind ramburasarea unei TVA de peste 60 milioane de euro.

vintu hitru

La fel, acelaşi instigator mai are de dat explicaţii cu privire la fuga şi susţinerea financiară în străinătate a lui Nicolae Popa, cel care a ridicat în numele său fonduri imense de la FNI (inclusiv banii cu care s-a înfiinţat BID) şi care are de executat o pedeapsă de 15 ani închisoare. Procurorii au depistat deja contul din care Sorin Ovidiu Vîntu a ordonat transferul unei sume de peste 40.000 de euro pentru susţinerea sejurului infractorului Nicolae Popa în Jakarta, Indonezia. Extrădarea infractorului nu mai e decât o chestiune de săptămâni, iar Sorin Vîntu are deja interdicţie de a părăsi România.

Disperarea mogulului a fost evidentă în momentul în  care l-a turnat în direct şi la o oră de vârf pe Traian Băsescu, în timpul ultimei campanii electorale, atunci când a afirmat că a avut o întâlnire cu el într-o parcare din afara Bucureştiului. Cunoscut ca un tip care nu vorbeşte despre relaţiile lui, sau care nu-şi toarnă partenerii, Sorin Vîntu a dovedit atunci că poate fi şi turnător. Numai că a fost un turnător mincinos, deoarece el n-a spus întregul adevăr.

Geoana_la_Vintu_acasa_in_strada_Paris

Mi se pare siderant după 2004 când la ora trei dimineaţă m-am întâlnit în parcare la Tâncăbeşti cu domnul Băsescu, ferindu-ne de securitatea domnului Adrian Năstase, după cinci ani de zile să ajung în aceeaşi situaţie, să mă feresc să mă întâlnesc cu prietenii” – a declarat Vîntu, după ce avusese o întâlnire de pomină cu prezidenţiabilul Mircea Geoană .

El fixase acea întâlnire cu Traian Băsescu, care se întorcea de la Sinaia, dar întâlnirea n-a mai avut loc deoarece Băsescu s-a răzgândit în ultimul moment.

vintu la tribunal2

De ce a minţit mogulul nu e greu de priceput…Era singura modalitate prin care, după mintea lui, putea să mai repare imaginea lui Geoană. N-a reuşit. Cum se ştie, Geoană a pierdut, iar Vîntu şi-a băgat aproape toate firmele în faliment, de la Gardianul, la Petromservice.

Şi s-a înţeles apoi cu ruşii lui Putin şi ai lui Igor Smirnov pentru a lansa o nouă maşinărie de manipulare numită Publika Tv în Moldova. Cum se ştie, trainer-ul jurnaliştilor lui Vîntu de la Publika a fost nimeni altul decât…Andreea Creţulescu, cunoscuta manipulatoare de la RTV. La Bucureşti, Vîntu a lansat o altă oficină rusească, numită „Puterea”…

Dan si Mirela Voiculescu
Dan si Mirela Voiculescu

Miliardarul-informator Dan Voiculescu, la fel. Slujbaşii lui, care pătează sticla televizorului continuu, de câţiva ani, au susţinut acelaşi iureş instigator sperând  că mâine va lua sfârşit epoca Băsescu.

Un politician ratat cum este Dan Voiculescu, care s-a îmbogăţit de pe urma relaţiei Crescent cu fosta Securitate, care a fost dovedit ca turnător de ultima speţă a Securităţii pentru că şi-a turnat până şi rudele apropiate şi care a intrat în Parlamentul României exclusiv pentru că şi-a pus armata de maimuţe în slujba PSD, speră şi el că va reveni la putere şi că va scăpa de dosarele penale în care este implicat, singur sau alături de fiică-sa. Deşi a cumpărat mulţi judecători la viaţa lui, a făcut-o în momente favorabile politic, atunci când la putere se aflau prietenii si Iliescu sau/şi Năstase. Acum, cu Băsescu la Cotroceni, îi pică destul de greu să umfle contul unui judecător, pentru că nu ştie cine şi când îi poate lua urma. Este, de aceea, la fel de disperat ca viitorul lui tovarăş de palier din penitenciar, Sorin Vîntu.

În ceea ce-l priveşe pe Voiculescu, i-am rezervat o mare surpriză: voi publica pe acest blog câteva sute de documente INEDITE din arhiva fostei unităţi acoperite a Departamentului Securităţii Statului, ICE Dunărea (UM 0107), documente ce probează legătura dintre firma condusă de el pe vremea lui Ceauşescu, Crescent, şi firma Securităţii.
Iată un opis, doar de la un Serviciu (6) din cadrul ICE Dunărea, şi câteva mostre:

regsistru1

……….

serv 6 ultima fila

 

 

exemplu

 

nota1
Documentele de mai sus arată cum se stabilea, la nivel de ministru, intermedierea prin Crescent (firmă condusă de Dan Voiculescu, dar care a fost infiintata, dupa opinia mea, tot de Securitate) a operaţiunilor de comerţ exterior ale României ceauşiste.
Surpriza e cu atât mai mare cu cât o judecătoare cumpărată de acest individ m-a condamnat să-i plătesc lui Felix câteva sute de milioane de lei tocmai pentru că am afirmat, în urmă cu vreo zece ani, că Voiculescu ăsta, supranumit informatorul Felix, a avut relaţii cu Securitatea. Păi ce dovadă mai clară de relaţie cu Securitatea poate fi, alta, decât relaţia de parteneriat în afaceri cu acea instituţie? Nu mai vorbesc de calitatea lui de informator ordinar, care şi-a turnat neamurile…

Şi atunci nu înseamnă că judecătoarea aia care a dat verdictul în defavoarea jurnalistului, adică a mea, a fost cumpărată de miliardar? Şi dacă a cumpărat un judecător, şi a văzut că e bine pentru el şi neamurile lui cu cefe roşii, asta nu înseamnă ca va încercă să cumpere orice judecător? Sigur că exact asta înseamna! Doar că la Cotroceni nu mai e Iliescu şi la Palatul  Victoria nu mai e nepotul mătuşii Tamara. Aşa se se explică promovarea continuă a unor maimuţe-marionetă precum Firea, Gâdea, (Mircea) Badea, Bădin, Ciutacu, Radu Tudor sau alţii…Trebuie să existe cineva care să susţină şi mafia politico-financiară a PSD-PNL!…

Căldură mare monşer, vorba lui Vîntu, căldură mare!…

Dan Badea