Averea lui Sorin Frunzăverde

Sorin Frunzaverde, actualul ministru al apararii, s-a remarcat indeosebi in politica, dupa 1990, si mai putin in afaceri, desi, de-a lungul ultimilor ani, a fost, mai degraba, o solutie de compromis pentru partidul care l-a promovat, un inlocuitor in momente de criza. Cu toate acestea, ambitiile lui politice sunt mari.

In 2005, cu ocazia alegerilor pentru un nou lider al PD, Sorin Frunzaverde s-a numarat printre cei care si-ar fi dorit sa preia fotoliul de presedinte ramas vacant dupa plecarea lui Traian Basescu.

Carte de vizita

Sorin Frunzaverde s-a nascut in Bocsa, judetul Caras-Severin, la data de 26 aprilie 1960. Este casatorit cu Doina Frunzaverde si are un copil. Studiile gimnaziale le-a urmat in Bocsa si Resita. In 1979, a absolvit liceul de matematica-fizica din Resita, iar in 1985 Facultatea de Metalurgie din cadrul Institutului Politehnic Bucuresti.

Si-a profesat meseria, ca inginer metalurg, vreme de cinci ani in Combinatul Siderurgic Resita, unde a detinut, succesiv, functiile de sef atelier (1985-1988) si sef serviciu CTC-Laboratoare (1988-1990). In perioada 1991-1996, Sorin Frunzaverde a fost desemnat presedinte si director general al Camerei de Comert si Industrie Caras-Severin, functii detinute in paralel cu aceea de consilier judetean (din partea PD) si de secretar al Comisiei de buget-finante.

Metalurgistul Frunzaverde se pricepea, evident, si la finante, chiar daca nu avea studiile corespunzatoare. Ulterior, ca orice politician ambitios, el s-a acoperit de diplome, atatea cate avea nevoie pentru a-si justifica functiile detinute. Astfel, in anul 2000 a devenit doctor in stiinte economice la Universitatea de Vest din Timisoara, iar in 2004 doctor in stiinte militare la Universitatea Nationala de Aparare din Bucuresti. – In perioada 1996-1997, Frunzaverde a fost presedintele Consiliului Judetean Caras-Severin, functie pe care a parasit-o pentru a ocupa, vreme de doua luni, fotoliul de ministru al mediului, apelor si padurilor in guvernul Victor Ciorbea (decembrie 1997 – februarie 1998).

Din aprilie 1998, pentru o perioada de opt luni, a fost numit ministru al turismului, in guvernul Radu Vasile. Ulterior, dupa ce ministerul i-a fost desfiintat, metalurgistul Sorin Frunzaverde este numit presedinte al Autoritatii Nationale pentru Turism, post pe care-l ocupa pana in anul 2000. – In martie 2000, politicianul Frunzaverde devine ministru al apararii nationale, in guvernul Isarescu, functie pe care o detine pana in luna decembrie a aceluiasi an.

Dupa ce Partidul Democrat a intrat in opozitie, Frunzaverde intra si el in Camera Deputatilor, unde se ocupa de politica sau de afaceri, dupa nevoi, in calitate de deputat ales pe listele judetului Caras-Severin. Aici detine functia de secretar al Comisiei pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala. In iunie 2004, este ales presedinte al Consiliului Judetean Caras-Severin si devine, astfel, seful judetului. In octombrie 2006, Sorin Frunzaverde este desemnat de Partidul Democrat in functia de ministru al apararii nationale, post ocupat pana atunci de un alt inginer, Teodor Atanasiu.

Toate functiile detinute de Sorin Frunzaverde, dupa 1991, au la baza doua calitati fundamentale ale acestuia, ambele la fel de importante pentru ocuparea unor fotolii inalte: politica si masoneria.

Cum se stie deja, pe langa calitatea de membru al PD, inca de la infiintare si, din 2001, vicepresedinte al acestui partid, Sorin Frunzaverde este si mason declarat.

In afaceri, familia Frunzaverde a fost departe de a excela. Din cele cinci firme la care sotii Frunzaverde au detinut participatii astazi doar doua mai functioneaza. Gurile rele spun ca actualul ministru al apararii s-ar bucura de increderea presedintelui Romaniei, Traian Basescu, lucru care nu inlatura insa asocierea numelui sau cu acela al „tatalui contrabandistilor“ din Caras-Severin, Omer Radovancovici, aflat astazi in arest.

In paralel cu activitatea politica, Frunzaverde a intrat si in afaceri, alaturi de sotia sa. Prin intermediul unei fundatii, s-a implicat in media, dar si in proiecte de dezvoltare regionala. De asemenea, in timp ce era deputat, desfasura si activitati didactice, fiind cadru didactic asociat la Universitatea „Eftimie Murgu“ din Resita, institutie la care sotia sa, Doina Frunzaverde, este conferentiar universitar si prorector.

Fundatia Radio Caras-Severin, al carei presedinte este Sorin Frunzaverde, dupa cum rezulta din Registrul National al Fundatiilor de la Ministerul Justitiei (actualul ministru al apararii a omis, in ultima declaratie de interese, sa consemneze acest aspect), are ca scop realizarea de „emisiuni radio pe linia informarii corecte a auditorului cu elemente corecte din activitatea sociopolitica, comerciala si culturala“. Frunzaverde figureaza si ca presedinte al Asociatiei „Pro Tehnica“, infiintata in decembrie 1997 in Caras-Severin, cu scopul declarat de a „promova imaginea inginerului in societate“.


Dupa anul 2000, Sorin Frunzaverde a revenit in fruntea Camerei de Comert, Industrie si Agricultura Caras-Severin, unde, o perioada, a detinut functia de presedinte (functie pe care o avusese si in anii 1991-1996).

Ca om de afaceri, actualul ministru al apararii a infiintat firmele Restar International SRL (alaturi de sotia sa), Restruc Auto SA (alaturi de sotie si de alti patru asociati) si Trucktec Romania SA. In plus, Doina Frunzaverde a mai infiintat firma Telestar SRL si a detinut actiuni la Nabla SRL din Caras-Severin. Dintre toate aceste societati, astazi mai sunt in functiune doar Restar International si Telestar, celelalte fiind radiate sau dizolvate.

Frunzaverde, baronul nervos din Caras-Severin

Numit deja baron local, de unii confrati, Sorin Frunzaverde conduce filiala Partidului Democrat din Caras-Severin inca de la infiintare si, din 2001, este vicepresedinte al Biroului Permanent National al PD. El a fost acuzat in mai multe randuri de atitudine dictatoriala in organizatia pe care o conduce, fapt care a provocat o serie de demisii din partid. Pe parcursul carierei de politician, Frunzaverde a avut si puncte de vedere contrare cu cele ale liderilor de la Bucuresti, inclusiv in cazul recentelor negocieri esuate cu PPCD.

Uneori a avut chiar iesiri necontrolate, care l-au scos, oarecum, in evidenta. Spre exemplu, un cotidian central a prezentat, in 2003, un episod conflictual petrecut atunci intre deputatul Sorin Frunzaverde si presedintele Consiliului Judetean Caras-Severin, Ilie Mustacila. Astfel, presedintele Mustacila, tot un soi de baron local, a declarat ca, pe 23 aprilie 2003, de Sfantul Gheorghe, a primit doua palme de la deputatul Frunzaverde, deoarece acesta ramasese fara argumente in cazul unei discutii in contradictoriu pe care au avut-o.

Cu putin timp in urma, Mustacila discutase la Timisoara cu Liviu Negoita, primarul de azi al Sectorului 3 al Capitalei. „M-am intalnit cu domnul Frunzaverde la sediul Camerei de Comert si Industrie Caras-Severin. I-am povestit despre faptul ca am purtat unele discutii cu Liviu Negoita, pentru a-l convinge sa revina in partid. S-a enervat brusc si a inceput sa ma injure. Mi-a zis ca sunt un dobitoc si un idiot. Mi-a dat chiar si doua palme. (…)
Nu este prima data cand Frunzaverde are astfel de iesiri anormale. Injura pe toata lumea, incepand cu femeia de serviciu si ne face pe toti dobitoci si idioti“, a declarat Gheorghe Mustacila, presedintele consiliului judetean.

Evident, Frunzaverde a negat acuzatiile de huliganism aduse de colegul de partid Mustacila. Cateva luni mai tarziu, fostul vicepresedinte PD Caras-Severin, Ilie Mustacila, a trecut la PSD, luand cu el 26 din cei 29 de lideri mai rasariti ai PD din Caras-Severin. S-a spus atunci ca, spasit si speriat ca va ramane singur, inclusiv Sorin Frunzaverde s-ar fi cerut la PSD.

„Frunzaverde a incercat sa vina la noi, dar cu anumite privilegii. Un catelus nu poate sa ceara de la un dulau privilegii. Ori cu el, ori fara el, nu mai conteaza pentru PSD. Insa, ar fi mai interesant fara el“, a declarat subprefectul de atunci al judetului Caras-Severin, Dorel Gatlan.

O implicare intr-o afacere dubioasa cu lemn

In presa, Frunzaverde a mai fost acuzat de implicare intr-o afacere cu lemn, care ar fi adus prejuducii de doua miliarde de lei vechi. Astfel, intr-un cotidian central s-a afirmat ca, in perioada in care a detinut functia de ministru al mediului apelor si padurilor, Frunzaverde a fost si „administrator la societatea Ital-Agmoforest din Caras-Severin, avand ca obiect de activitate exploatarea lemnului (…), iar un control al Inspectoratului Teritorial Silvic din Timisoara a constatat o paguba de doua miliarde de lei, echivalentul a 2.000 de metri cubi de lemn nemarcat, valorificat de societatea respectiva, cazul fiind, ulterior, uitat“.

Afaceri si politica la popota


Frunzaverde a fost implicat, chiar daca superficial, si in scandalul declansat la ordinul lui Teodor Atanasiu, cu privire la pagubosul contract anvelope – contra masini uzate, incheiat in iunie 2000 intre Ministerul Apararii Nationale si Gelu Tofan, patronul societatii Tofan Steel si al Grupului Tofan. Cum contractul respectiv a fost incheiat in iunie 2000, pe vremea cand ministru al apararii nationale era Sorin Frunzaverde, semnatura sa a fost decisiva pentru demararea afacerii care avea sa conduca, in septembrie 2006, la demisia sefului Statului Major General al MAp.N, generalul Eugen Badalan.

Un alt scandal in care s-a mentionat numele lui Frunzaverde este cel declansat, in martie 2006, de Mugur Ciuvica, presedintele Grupului de Investigatii Politice. Ciuvica a dat publicitatii un document confidential semnat la data de 6 iunie 2001 de generalul de brigada Sergiu Medar, seful Directiei Informatii si Reprezentare Militara din cadrul Directiei Generale de Informatii a Apararii (DGIA).

Documentul era o informare facuta de Sergiu Medar pentru ministrul apararii, Ioan Mircea Pascu, cu privire la o intalnire pe care generalul o avusese, la vremea aceea, cu Traian Basescu si Sorin Frunzaverde, la restaurantul „Trei Cocosi“ din Capitala. Intalnirea fusese intermediata de Sorin Frunzaverde, ministru al apararii si pe vremea aceea, scopul ei fiind clarificarea unor aspecte privind dezvoltarea relatiilor externe ale Partidului Democrat, precum si avansarea unor intentii de apropiere de Partidul Social Democrat.

Sergiu Medar, avansat intre timp la gradul de general-locotenent cu trei stele, avea sa devina la sfarsitul lui 2005 consilier prezidential pe probleme de aparare si securitate nationala. Chiar daca, prin aceste dezvaluiri, Mugur Ciuvica a urmarit reglarea unor conturi personale si de grup cu Traian Basescu, documentul arata totusi increderea de care s-a bucurat Frunzaverde din partea fostului lider al PD. Si de care, cum s-a observat pe 25 octombrie 2006, se mai bucura inca.

Venituri: 357.150 dolari

Venituri din salarii: 306.400 dolari
Dupa anul 1991, Sorin Frunzaverde a detinut functii importante in administratia locala sau centrala. In 1990, castigurile sale, ca sef al serviciului CTC-Laboratoare la Combinatul Siderurgic Resita nu depaseau 4.000 de lei pe luna, fiind de aproximativ 2.300 de dolari. In perioada 1991-1995, cat a detinut functia de presedinte al Camerei de Comert si Industrie Caras-Severin, Frunzaverde a avut castiguri salariale medii de maximum 600 de dolari pe luna, adica 43.200 dolari. La aceasta suma, se mai adauga castigurile obtinute ca secretar al Comisiei buget-finante si consilier in cadrul consiliului judetean, adica alti 28.000 de dolari.

In perioada 1996-2000, Frunzaverde a fost presedinte al consiliului judetean, apoi ministru al mediului (doua luni), ministru al turismului (opt luni), presedinte al ANT (1998-2000) si din nou ministru, al apararii (noua luni), pana in decembrie 2000. Castigurile salariale s-au ridicat, in aceasta perioada, luand ca baza de calcul o medie de 800 dolari pe luna, la 38.400 dolari. In intervalul decembrie 2000 – iunie 2004, ca deputat, Frunzaverde a castigat aproximativ 44.000 dolari. In cei doi ani (iunie 2004 – octombrie 2006) cat s-a aflat in fruntea Consiliului Judetean Caras-Severin, a mai acumultat aproximativ 30.000 de dolari.

La toate acestea, se adauga veniturile salariale ale sotiei, care, in calitate de inginer sau/si cadru didactic in perioada 1990-2006, la o medie generoasa de 600 dolari lunar, se ridica la aproximativ 120.400 dolari. Prin urmare, veniturile din salarii ale familiei Frunzaverde totalizeaza cel mult 306.400 dolari.

Venituri din dividende: 28.750 dolari
Firma de familie a lui Sorin Frunzaverde este Restar International si a fost infiintata in septembrie 1999, cu sediul in apartamentul sotilor Frunzaverde din Strada Lalelelor nr. 3, din Resita. De mentionat ca, la data infiintarii acestei firme, Frunzaverde era presedintele Autoritatii Nationale pentru Turism.

Obiectul de activitate al societatii Restar este „intermedieri in comertul cu masini, echipamente industriale, nave si avioane“. Conform datelor publicate pe site-ul firmei lui Frunzaverde, firma ofera spre vanzare „piese pentru motoarele Diesel de fabricatie straina, seturi germane Mahle pentru autocamioanele Roman“ si executa „reparatii la motoare Deutz“. Pentru ca toate acestea nu puteau fi posibile in apartamentul familiei, firma si-a fixat sediul in str. Nicolae Balcescu nr. 1 din Resita, in aceeasi locatie in care functiona si o alta societate la care sotii Frunzaverde aveau actiuni, Restruc Auto SA, radiata in luna mai 2006.

Actionarii de la Restar International sunt sotii Frunzaverde, iar administratorul este Doina Frunzaverde. Firma a avut, de la infiintare pana in 2006, urmatoarele profituri nete, exprimate in lei vechi: 27,188 milioane lei (1999), 80,3 milioane lei (2000), 55,193 milioane lei (2001), 176,273 milioane lei (2002), 138,455 milioane lei (2004) si 199,48 milioane lei (2005). Totalul profiturilor nete se ridica, astfel, la 23.795 dolari. Pana in anul 2005, societatea a avut o cifra de afaceri de aproximativ cinci miliarde de lei anual, iar datoriile curente au fost de numai cateva sute de milioane lei anual.

Restruc Auto SA a fost infiintata in 1995, cu sediul in strada 1 Decembrie 1918 nr. 35, ap. 6 din Resita. Firma, radiata la data de 8 mai 2006, a avut sase actionari. Sorin Frunzaverde a detinut, la aceasta societate, 15% din capitalul social. Firma era, la randul ei, actionar unic in societatea Trucktec Romania SA, infiintata in 1996. Ambele societati au avut ca obiect de activitate comertul cu piese si accesorii pentru autovehicule, preocuparea de baza a sotilor Frunzaverde. Profiturile nete de la Restruc Auto au adus sotilor Frunzaverde, in perioada 1999-2006, dividende de maximum 10.000 de dolari, iar cele de la Trucktec, de maximum 194 dolari, societatile lucrand mai mult in pierdere, aceasta fiind, de altfel, o moda printre firmele demnitarilor romani.

Doina Frunzaverde a mai constituit, in 2004, societatea Telestar SRL, cu sediul in acelasi apartament din Strada Lalelelor nr. 3 din Resita. Firma, al carei obiect de activitate este „comertul cu amanuntul in magazine specializate“, a avut pierderi de peste doua sute de milioane de lei vechi, in primul an de functionare, pentru ca, in anul urmator, sa inregistreze un profit de 333,36 milioane lei vechi. Doina Frunzaverde nu a ridicat insa dividendele cuvenite de la aceasta firma. Astfel, cu exceptia dividendelor de la Telestar, in perioada 1999-2005, familia Frunzaverde a incasat aproximativ 28.750 dolari de pe urma activitatii firmelor la care detineau participatii.

Venituri din vanzari: 22.000 dolari
Conform declaratiilor de avere ale sotilor Sorin si Doina Frunzaverde ei au vandut, in ultima vreme, cel putin un apartament in Resita si trei autoturisme. In Strada Lalelelor nr. 3 din Resita au detinut un apartament care, insa, nu mai apare in declaratiile de avere din 2004 si 2006 desi, la aceasta adresa, Doina Frunzaverde a inregistrat, in februarie 2004, sediul societatii Telestar SRL.

De mentionat ca aceeasi locatie fusese folosita, in anii anteriori, ca sediu al firmei Restar International, precum si ca adresa de domiciliu a celor doi soti. Prin urmare, este de presupus ca apartamentul respectiv apartine familiei Frunzaverde, chiar daca n-a fost consemnat de niciunul dintre soti in declaratiile de avere.

In ultima declaratie de avere a lui Sorin Frunzaverde apar totusi la capitolul vanzari, trei autoturisme: un autoturism Dacia 1310 vandut la 1 martie 2006 catre Restar International contra sumei de 13.000 lei, un autoturism Audi A6 din 1998, vandut lui Petru Danila, la 15 mai 2006, contra sumei de 10.000 euro si un Volkswagen Polo Clasic din 1998, vandut lui Filip Miulescu, la data de 9 august 2006, contra sumei de 3.500 euro. Asadar, suma incasata in urma acestor vanzari se ridica la 22.000 dolari.

Cheltuieli: 614 950 dolari

Cheltuielile „cosului zilnic“: 408.000 dolari
Standardul de viata al lui Sorin Frunzaverde este, evident, unul de baron local, el detinand, asa cum am aratat, de doua ori functia de presedinte al consiliului judetean, de patru ori functia de ministru, de doua ori pe cea de presedinte al Camerei de Comert si Industrie Caras-Severin si o data pe aceea de deputat. Frunzaverde are in intretinere un copil, o sotie si trei imobile (un apartament si o vila in Resita, plus un apartament in Bucuresti), ca sa nu mai vorbim despre cele trei autoturisme vandute anul acesta. Aproximam astfel, la o medie de minimum 2.000 de dolari lunar cheltuielile casnice si de protocol ale familiei Frunzaverde, incluzand in aceasta suma atat scolarizarea copilului si vacantele peste hotare, cat si cheltuielile electorale. Suma este, evident, mica pentru pretentiile unui baron local. Astfel, totalul acestor cheltuieli este de 408.000 dolari, in intervalul 1990-2006.

Achizitii: 188.500 dolari
Sorin Frunzaverde a cumparat, in 1999, o vila de 226 mp, situata in Resita, a carei valoare declarata de impozitare este de 2,78 miliarde lei vechi, adica aproximativ 100.000 dolari. In anul 2000, el a achizitionat, in rate, o masina Dacia 1310, in valoare de aproximativ 4.500 dolari, iar in 2001 a mai cumparat un Audi A6, fabricat in 1998, cu o valoare de piata de cel putin 18.000 dolari, si un Volkswagen Polo Clasic, cu o aceeasi vechime, evaluat la aproximativ 10.000 dolari. Pretul de achizitie aproximat pentru cele trei autoturisme se ridica la 32.500 dolari.
Anul trecut, Doina Frunzaverde a cumparat, pe baza unui credit ipotecar incheiat pe o perioada de 20 de ani, un apartament de 129,18 mp in Bucuresti. Cum locuinta nu este in Ferentari, si nici garsoniera nu este, valoarea ei de piata nu poate fi mai mica de 100.000 dolari, avand in vedere ca include cel putin patru camere.
Asadar, achizitiile din ultimii ani, declarate de familia Frunzaverde, totalizeaza 188.500 dolari.

Conturi bancare: 18.450 dolari
In iunie 2004, Sorin Frunzaverde detinea in depozite si conturi bancare 8.493 de euro si 1.378 dolari. La data de 1 noiembrie 2006, el a declarat insa ca detine urmatoarele conturi si depozite bancare: 3.547 euro (depozit din 2002), 6.772 euro (depozit din 2002), 3.387 lei (cont curent/card din 2002), 694 lei (cont curent/card din 1999) si 3.730 dolari (cont curent/card din 2005). Sumele existente in aceste conturi totalizeaza aproximativ 18.450 dolari.

Tatal PD-ist al contrabandistilor de pe Clisura

Cea mai interesanta legatura a lui Sorin Frunzaverde este cu primarul PD al comunei Pojejena, Omer Radovancovici (foto stanga). Inainte de a deveni membru PD, Radovancovici si-a capatat porecla de „Printul clisurii“ sau „Tatal contrabandistilor“ de pe Clisura Dunarii, ca urmare a implicarii sale in mai multe actiuni de contrabanda, inca de pe vremea embargoului impus Iugoslaviei. Dupa ce benzina si motorina n-au mai fost prioritare pentru sarbi, Omer a revenit la contrabanda cu tigari peste granita.

Conform unor surse din Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT), el a organizat si condus un grup de crima organizata in zona Clisura Dunarii, beneficiind de protectia politistilor de frontiera, numiti cu sprijin politic de la seful judetului, Sorin Frunzaverde. Activitatea infractionala a lui Omer Radovancovici a fost atent monitorizata, mai bine de un an, de catre anchetatorii DIICOT si, in septembrie 2006, acesta a primit interdictia de a parasi tara.

Radovancovici a fost insa surprins si arestat la frontiera, la data de 20 septembrie 2006, cand tocmai voia sa treaca granita pe la Vama Turnu-Arad. La sfarsitul lunii noiembrie 2006, el inca se afla in stare de arest preventiv, alaturi de alti sapte complici, acuzatiile fiind de constituire de grup de crima organizata si contrabanda. Contrabandistii transportau noaptea peste Dunare, cu barcile, baxurile de tigari scoase din dutty-free, punctul de plecare fiind chiar beciul uneia dintre cabanele lui Omer de pe malul Dunarii.

Alaturi de Omer Radovancovici au fost arestati si cativa politisti, printre ei aflandu-se si seful Politiei de Frontiera din Caras-Severin, comisarul-sef Ion Cionca. Conform unei declaratii aparute intr-un cotidian central, facute de un alt politist arestat in acest dosar, subcomisarul Nicolae Cocoana, Omer Radovancovici ar fi fost protejat, indirect, chiar de catre seful judetului, Sorin Frunzaverde: „Inspectorul-sef Cionca a fost protejat de cel care l-a numit politic – Omer. Acesta a numit politic toti sefii de la frontiera, de la sef de sector pana la seful inspectoratului, prin PD, al carui primar este. Omer Radovancovici a fost sprijinit de seful lui politic de la Resita, Sorin Frunzaverde“.

Cu o luna inainte de a fi numit ministru al apararii, Sorin Frunzaverde declara, impotriva evidentei, ca Partidul Democrat nu are, chipurile, nici o implicare in numirea sefilor politistilor de frontiera, ca Radovancovici a intrat in PD in 2003 si ca, administrativ, acesta avea rezultate bune. Avand in vedere ca seful politic al Politiei Romane este membru PD, ca seful judetului era membru PD, iar seful contrabandistilor era tot membru PD, a-l contrazice pe Sorin Frunzaverde nu este decat o simpla chestiune de bun-simt.

Dan Badea

Revista BILANŢ nr.27-28, decembrie 2006

Averea lui Radu Berceanu

Numit de curand ministru al transporturilor, constructiilor si turismului, Radu Berceanu revine in atentia opiniei publice dupa ce, in urma cu opt ani, prelua portofoliul Industriilor si Comertului. In vechea functie, prin masurile luate, a declansat o serie de controverse. Scandalurile de coruptie in care a fost implicat, toate finalizate cu „neinceperea urmaririi penale“ de catre procurori, l-au scos totusi, ulterior, pe Berceanu, din zona suspiciunilor.

Desi a fost implicat in debarcarea lui Petre Roman de la conducerea PD, Berceanu a fost trecut in linia a doua a partidului si a avut timp suficient sa-si dezvolte afacerile. Devenit, in actuala legislatura, senator PD si vicepresedinte al Senatului, el a uitat, in virtutea inertiei, sa renunte la calitatea de administrator al uneia dintre firmele sale, aflandu-se mai multa vreme intr-o stare de incompatibilitate. Anul trecut, prin sotie si prin cei doi fii, senatorul Berceanu a infiintat alte firme si si-a sporit averea si directiile de dezvoltare. Recent, la presiunea mass-media, Berceanu a intrat in vizorul comisiei de cercetare a averilor, din cauza unor neconcordante aparute intre averea declarata si cea reala. Estimarea averii lui Radu Berceanu aduce mari surprize.

Carte de vizita

Radu Mircea Berceanu s-a nascut pe 5 martie 1953 in Ramnicu-Valcea. Este casatorit cu Mihaela Marinela (52 ani) si are doi copii, Andrei (22 ani) si Victor (25 ani). In 1978, a absolvit Facultatea de Constructii de Aeronave din cadrul Politehnicii Bucuresti, iar primii doi ani de stagiatura i-a incheiat ca inginer la Centrul de Incercari in Zbor al Industriei Aeronautice Romane. In perioada 1980-1990 a fost profesor la Liceul Aeronautic Craiova (Liceul Industrial nr. 1), iar, in paralel, dupa 1984 a functionat ca inginer si la Fabrica de Avioane Craiova.

In decembrie 1989, a patruns, alaturi de alti manifestanti, in Comitetul Judetean de Partid Dolj si a devenit presedintele CFSN-ului si al CPUN-ului din judet. A fost membru FSN/PD si presedinte al organizatiei PD Dolj de la infiintare. Ulterior, pe linie de partid, a detinut functiile de secretar, vicepresedinte executiv si vicepresedinte al PD.
In perioada 1990-2004 a fost deputat FSN/PD de Dolj, iar din 2004 a fost ales senator PD de Dolj pe listele Aliantei D.A.

In aprilie 1998 a fost numit ministrul industriei si comertului, functie pe care a detinut-o pana in decembrie 2000. Luna trecuta Radu Berceanu l-a inlocuit pe Gheorghe Dobre la conducerea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului.

Venituri: 3.625.855 dolari

Venituri din salarii: 130.000 dolari
In perioada 1990-1992, castigurile salariale ale deputatului Radu Berceanu au fost de aproximativ 15.000 dolari. In legislatura urmatoare, la un salariu mediu de 600 dolari lunar, veniturile salariale au fost de aproximativ 29.000 dolari. In perioada 1996-2000, la un salariu de 700 dolari lunar, veniturile se ridica la 33.600 dolari, iar in penultima legislatura, veniturile au fost de 38.400 dolari. In perioada decembrie 2004 – ianuarie 2006, senatorul Berceanu a castigat, la un salariu mediu de 1.200 dolari lunar, 14.400 dolari. Totalul castigurilor salariale in perioada 1990-2006 a fost, asadar, de aproximativ 130.000 dolari.

Venituri din dividende: 1.826.710 dolari
Firmele in care figureaza ca actionar, direct sau indirect (printr-o alta firma), cel putin unul dintre membrii familiei Berceanu sunt AVI SRL, Parky SRL, Vaber Invest Group SRL, La Birotique & CO SRL, Piscine Solara SRL si R.M.C. SRL.

Cea mai importanta dintre firmele lui Radu Berceanu este AVI SRL, o societate infiintata in 1994 si al carei profit a crescut de 20 de ori la scurt timp dupa ce Berceanu a ajuns ministrul industriei si comertului. La infiintare, societatea avea un capital social de 100.000 lei, repartizat intre Radu Berceanu si Adriean Videanu, iar, ulterior, dupa iesirea din firma a lui Videanu si dupa mai multe majorari de capital, acesta a ajuns la 5 miliarde lei vechi. Firma are ca obiect principal de activitate productia de obiecte din rasini sintetice armate cu fibra de sticla, metal, mase plastice, dupa proiecte proprii sau alte proiecte.

Familia Berceanu detine la aceasta societate 95% din capitalul social, iar Daniel Ion Nedelcut, 5%. Profiturile nete inregistrate, conform datelor oficiale, de AVI SRL au fost, in perioada 1998-2004, urmatoarele: 1,190 mld. lei (134.076 dolari – 1998), 23,668 mld. lei (1.543.606 dolari – 1999), 0,925 mld. lei (42.641 dolari – 2000), 0,202 mld. lei (6.951 dolari – 2001), 0,463 mld. lei (14.007 dolari – 2002), 0,254 mld. lei (7.651 dolari – 2003) si 1,206 mld. lei (36.952 dolari – 2004). In anul 2005, dividendele incasate de membrii familiei au fost de 1,140 mld. lei (39.126 dolari). Valoarea maxima a dividendelor incasate, plecand de la ideea ca profitul nu a fost reinvestit, de familia Berceanu este, asadar, de 1.825.010 dolari.

Parky SRL, infiintata in 1993, cu sediul in Str. Vigilentei nr. 1 din Bucuresti, l-a avut ca unic actionar si administrator pe Radu Berceanu. Firma, aflata azi in dizolvare, a avut ca obiect de activitate ridicarea autoturismelor parcate neregulamentar pe drumurile publice sau blocarea rotilor acestora. Desi a avut mai multe sucursale in tara (Craiova, Braila, Suceava si Buzau), puncte de lucru (Targu-Mures, Timisoara, Piatra-Neamt, Barlad) si un birou in municipiul Iasi, multe dintre aceste sedii fiind localizate in spatii ale unor societati comerciale cu capital de stat, astazi n-a mai ramas in functiune decat sucursala Craiova a lui Parky SRL, sucursala administrata direct de Radu Berceanu. Cum, din 2002, societatea n-a mai inregistrat profituri, iar profiturile nete din 1999-2001 au fost de cateva milioane lei, nu se poate spune nimic despre dividendele incasate de Berceanu de la aceasta firma.

R.M.C. SRL a fost infiintata in 2002, iar actionarii sunt AVI SRL (50%) si societatea franceza E.M.C (50%). Profiturile nete declarate in 2003 si 2004 au fost de 26,5 milioane lei, respectiv 91 milioane lei. Asta inseamna, pentru familia Berceanu, dividende totale de 1.700 dolari.

Celelate societati nu figureaza cu bilanturi pe site-ul Ministerului Finantelor, ele fiind infiintate in 2005 (Piscine Solara SRL si Vaber Invest Group SRL) si in 2006 (La Birotique & Co SRL). De asemenea, societatea Vaber Invest Group SRL, apartinand fiilor lui Radu Berceanu, detine 60% din Autotest 93 SRL si 5% din Best Eastern Resort SA, o societate in care, printre actionari se afla Victor Babiuc (2,5%) si Eurosind – Turism SRL (20%).

Venituri din vanzari: 1.669.145 dolari
Radu Berceanu a completat pana acum patru declaratii de avere: in mai 2004, in decembrie 2004, in ianuarie 2006 si in iunie 2006. Oficial, veniturile actualului ministru al industriilor sunt consemnate in declaratiile de avere. Numai ca, analizand aceste documente, este imposibil de stabilit, chiar si cu o eroare de plus sau minus un milion de euro, care sunt aceste venituri. Aceasta, deoarece demnitarul PD a incurcat intentionat incasarile cu plasamentele sau investitiile, urmarind un scop neprecizat, dar care poate fi usor de ghicit.

Din analiza primelor doua declaratii de avere, rezulta ca Berceanu a vandut/instrainat doua terenuri situate „in Romania“ cu un pret, evident, neprecizat. Suprafata totala a acestor terenuri este de 3.595 mp. Daca suma tranzactiei n-a fost consemnata explicit in cea de-a doua declaratie de avere, ea poate fi insa gasita in cuantumul creantelor sau in conturile declarate. Astfel, daca in prima declaratie de avere Berceanu a consemnat creante de 600.000 de euro si conturi de aproximativ 38.780 de euro, in cea de a doua declaratie de avere creantele erau de 1.400.000 de euro, conturile de 193.265 euro, iar obligatiile de 200.000 euro.

Creantele au crescut, asadar, cu 800.000 de euro, iar conturile cu 154.485 euro. Prin urmare, deoarece singura tranzactie vizibila ar putea fi vanzarea celor doua terenuri din „Romania“, este de presupus ca pretul acestor terenuri a fost de aproximativ 954.485 euro. Un an mai tarziu insa, in declaratia de avere din ianuarie 2006, Berceanu consemneaza faptul ca, pe 21 octombrie 2004, a vandut un teren situat in str. A. Cotrus nr. 55A din Bucuresti, cu suma de 1.344.000 de euro. Cumparatorii declarati au fost sotii Venera si Sorin Dumitru Anghel. De mentionat ca, Anghel Sorin si Venera sunt parintii lui Mihai Anghel, patronul SC Cerealcom SA Dolj.

Cheltuieli: 3.806.033 dolari

Intretinerea/cosul zilnic – 480.000 dolari
In perioada 1990-2006, Radu Berceanu a fost deputat in Parlamentul Romaniei, ministru si om de afaceri. Prin urmare, standardul de viata si pretentiile afisate de familia Berceanu pot fi estimate la cheltuieli lunare de minimum 2.500 de dolari, suma in care sunt incluse cosul zilnic, cheltuieli cu intretinerea locuintei, a sotiei si a celor doi copii. Astfel, in toata aceasta perioada (192 luni), cheltuielile pentru intretinerea familiei Berceanu se ridica la 480.000 dolari.

Achizitii auto, imobile si bijuterii: 1.177.700 dolari
In declaratiile de avere, Radu Berceanu a precizat ca, in anul 2001, a cumparat un autoturism Toyota RAV4 fabricat in 2001 si, in 2004, un Volvo XC90 din 2003. Desi nu a declarat valoarea de cumparare a celor doua autoturisme, in primul caz ea poate fi estimata la 22.400 dolari (25.000 euro), iar in cel de-al doilea, la minimum 55.800 dolari (45.000 euro).

Ministrul transporturilor a mai declarat, de asemenea, un apartament de 68 mp. cumparat in Spania, in perioada 1999-2003, cu o valoare de impozitare de 77.100 dolari (62.000 de euro). La fel, el detine un apartament de 86 mp. in Craiova (str. A.C. Cuza nr. 118, bl. M13, ap. 6) cu o valoare impozabila de 112.000 RON, dobandit prin schimb, si un alt apartament de 55 mp. in Ramnicu Valcea (str. Regina Maria nr. 12, bl. C6, ap. 6) mostenit in 1997 si care are o valoare impozabila de 56.000 RON.

In 1998, Berceanu a intrat in posesia unui teren intravilan de 2.000 mp, iar in perioada 1999-2001 a unui alt teren intravilan de 1.595 mp. Evident, el nu a declarat nici valoarea de achizitie a acestor terenuri, nici localizarea lor. Avand insa in vedere faptul ca, cinci ani mai tarziu, valoarea acestor terenuri depasea 1,3 milioane euro, estimam ca valoarea de cumparare a fost de aproximativ 360.000 dolari.

Desi lipsesc din declaratia de avere, Berceanu mai detine cateva imobile achizitionate, probabil, pe numele firmelor sau pe numele fiilor sai. In primul rand, este vorba despre doua apartamente situate in Bd. Unirii nr. 55 (bloc E4a, sc. 2, etaj 6) si Bd. Unirii nr. 57 (bloc E4, sc. 6, etaj 6), imobile ce valoreaza astazi cel putin 400.000 dolari; primul dintre apartamente figureaza ca domiciliu al sotilor Berceanu si al fiului Andrei Berceanu, iar cel de-al doilea ca domiciliu al celuilalt fiu, Victor Berceanu.

Apartamentul din Bd. Unirii nr. 57 este si sediul firmelor Vaber Invest Group SRL si La Birotique & Co SRL, iar cel din Bd. Unirii nr. 54 este punct de lucru pentru firma AVI SRL. Oficial, acest ultim apartament este proprietatea AVI SRL, firma prin care Radu Berceanu mai detine o vila in Ghermanesti, Snagov, imobil a carui valoare este estimata la 250.000 dolari.

Radu Berceanu mai declara, in plus, bijuterii in valoare de 12.400 dolari (10.000 euro), obtinute in perioada 1954-2004.

Plasamente/investitii/ imprumuturi: 1.817.333 dolari
In declaratia de avere din ianuarie 2006, la capitolul „Plasamente, investitii directe si imprumuturi acordate“, acelasi Radu Berceanu consemneaza 800.000 euro cu titlul „Plata teren rata a doua“ – „Anghel Sorin/Venera». La fel, tot la acest capitol, el a mai consemnat 400.000 euro cu titlul „avans pentru cumparare teren“, „emitentul titlului“ fiind Ion Tugui. Ca si in primul caz, nici aici nu se precizeaza despre ce teren este vorba si nici daca banii au fost dati sau incasati.

Dincolo de toate acestea insa, retinem ca Berceanu declara sub semnatura 1.200.000 euro plasati in doua tranzactii cu terenuri. Prin urmare, indiferent daca a cumparat sau a vandut, suma amintita sporeste averea lui Berceanu fie cash, fie in echivalent imobiliar. De asemenea, la capitolul imprumuturi, Berceanu a declarat suma de 200.000 euro, bani pe care i-ar fi dat lui Pompiliu Selea, actionar si administrator la societatea Jiul SA din Craiova. In declaratia de avere din iunie 2006, de pe site-ul Guvernului, Berceanu precizeaza in plus ca a acordat un imprumut de 76.285 dolari (60.000 de euro) firmei Vaber Invest Group SRL, ce apartine fiilor sai.

Investitii in firme: 180.000 dolari
Parky SRL este prima dintre firmele lui Radu Berceanu. Societatea, infiintata in 1993, a functionat pana in 1995, ulterior intrand in stare de dizolvare. Cu sediul in Strada Vigilentei nr.1, ap. 8, sector 5, Bucuresti, Parky SRL a avut un capital social de 132 dolari (100.000 de lei), sucursale si puncte de lucru in noua orase din tara, majoritatea in sediul unor societati cu capital de stat.

AVI SRL a fost infiintata in 1994, cu sediul in str. Fulga nr. 6, sector 6, locuinta apartinandu-i soacrei lui Adriean Videanu. Afacerea a inceput, asadar, ca o asociere intre deputatii PD Radu Berceanu si Adriean Videanu, cu un capital social de 60 dolari (100.000 de lei in 1994). Ulterior, in 1998, societatea si-a schimbat sediul in incinta societatii cu capital de stat Metav SA, situata in str. Zapada Mieilor nr. 16-18 sector 1. In 2001, firma si-a schimbat din nou sediul, de aceasta data in Craiova, Str. Raului nr. 393.

La fel, AVI SRL a inregistrat puncte de lucru in Bucuresti (Bd. Unirii nr. 54, bl. E4A, sc. 2, et. 6, ap. 44, sector 3), Ghermanesti-Snagov (Tarlaua 1, Parcela 5) si Craiova (Str. Preciziei nr. 15). Actionarii AVI SRL sunt Radu Berceanu (80%), Mihaela Marinela Berceanu (5%), Andrei Berceanu (5%), Victor Berceanu (5%) si Daniel Ion Nedelcut (5%). Dupa ce a preluat controlul societatii, Radu Berceanu a majorat capitalul social la 5 miliarde lei, suma din care familia Berceanu a depus 165.858 dolari (4,75 miliarde lei).

Vaber Invest Group SRL, infiintata in mai 2005, cu sediul in Bd. Unirii nr. 57, are un capital social de 1.236 dolari (3.600 RON). Firma apartine celor doi fii ai lui Radu Berceanu, Victor si Andrei.

La Birotique & Co SRL a fost infiintata in iulie 2005 si are acelasi sediu cu Vaber Invest. In aceasta firma Andrei Berceanu detine 5% din capitalul social, iar Vaber Invest Group 20%, adica un total de 6.000 dolari (17.500 RON). Societatea Vaber Invest mai detine actiuni in alte doua firme: Autotest 93 SRL si Best Eastern Resort SA. I

In prima dintre acestea, Vaber Invest detine 60% din capitalul social, adica echivalentul a 41 dolari (120 RON). In cea de a doua, Vaber detine 5% din partile sociale, reprezentand tot 41 dolari. Piscine Solara SRL a fost infiintata in februarie 2006 si are sediul la parterul unei vile ce apartine societatii AVI SRL, in Ghermanesti-Snagov (str. Aleea Razboieni nr. 3). Firma, administrata de sotia lui Radu Berceanu, are printre actionari pe Vaber Invest Group, care detine 50% din capitalul social, adica echivalentul a 640 dolari (1800 RON).

R.M.C. SRL a fost infiintata in 2002, cu un capital social de 341.225.000 lei si are ca actionari societatea franceza E.M.C (50%) si AVI SRL (50%). Contributia la capitalul social a firmei lui Berceanu a fost de 6.078 dolari.

Conturi in banci: 151.000 dolari
In ultima declaratie de avere din iunie 2006, Berceanu afirma ca detine, intr-o banca din Romania, un depozit de 100.000 de euro si doua conturi, unul de 12.000 euro si un altul de 140 milioane lei, iar intr-o banca din Spania 2.800 de euro; in total, inseamna aproximativ 151.000 dolari.

In concluzie, acest calcul ne arata cheltuieli mai mari decat veniturile cu 180.000 de dolari.

Averea familiei Berceanu depinde de afacerea Jiul

Oficial, averea lui Radu Berceanu se compune din urmatoarele:
– un apartament de 86 mp in centrul Craiovei, str. A.C. Cuza, cu o valoare impozabila de 1,12 miliarde lei si o valoare de piata de aproximativ 70.000 dolari;
– un apartament de 55 mp in Ramnicu-Valcea, cu o valoare impozabila de 560 milioane lei si o valoare de piata de 50.000 dolari;
– un apartament in Spania (Calla Maillor, Juan Servez 3B) cu o valoare impozabila de 78.800 dolari (62.000 euro);
– un autoturism Toyota RAV4 din 2001, estimat la 13.000 dolari;
– un autoturism Volvo XC 90 din 2003, estimat la 30.000 dolari;
– bijuterii de 12.714 dolari (10.000 euro);
– 1.709.000 dolari (1.344.000 euro) – contravaloarea terenului vandut in 2004 sotilor Sorin Dumitru si Venera Anghel
– plasamente/investitii/ de 1.817.333 dolari (1.460.000 euro) catre sotii Anghel, Ion Tugui, Vaber Invest Group si Pompiliu Selea;
– AVI SRL-1,5 milioane dolari. Actiunile familiei Berceanu la SC AVI SRL sunt, oficial, evaluate la 165.858 dolari (4,25 miliarde lei ). Valoarea reala a activelor societatii AVI SRL era, la sfarsitul lui 2003, conform unor controlori ai ANC, de aproximativ 940.000 dolari, adaugandu-se la aceste active un apartament in Bucuresti, evaluat la 200.000 dolari, si o vila in Ghermanesti-Snagov, de minimum 250.000 dolari. Asta inseamna ca, astazi, AVI SRL are o valoare de aproximativ 1,5 milioane dolari.
– conturi si depozite bancare in valoare de 151.000 dolari.

Neoficial, la toate acestea se mai adauga actiunile detinute la societatea Jiul SA Craiova si evaluate la minimum 12,5 milioane euro, aceasta in conditiile in care se dovedeste ca Radu Berceanu a preluat deja, direct sau prin interpusi, 51% din actiunile lantului hotelier. Desi a recunoscut ca a cumparat actiuni la Jiul SA, Berceanu nu a trecut aceste achizitii in declaratia sa de avere, asa incat doar procurorii Parchetului General mai pot lamuri cum stau lucrurile in afacerea Jiul.
Concluzionand, averea lui Radu Berceanu poate fi estimata la 17.931.847 dolari.

Dan Badea

Revista BILANŢ nr. 22-23, iulie 2006

Averea lui Miron Mitrea

Pana la inceputul acestui an, liderul PSD Miron Mitrea parea deasupra legii. Atat presa centrala, cat si Justitia l-au protejat de-a lungul anilor, desi au existat destule informatii despre modul discretionar in care a gestionat banii publici din pozitia detinuta in guvernul Adrian Nastase.

Pentru a inchide gura presei, Mitrea a folosit sume imense de bani, din fondurile de publicitate constituite la nivelul Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei, respectiv Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, fonduri pe care le-a dirijat preferential catre ziarele ce puteau dezvalui politica de jaf, practicata la varful guvernului Nastase. La fel, Justitia a fost strict controlata politic prin numirea si mentinerea in functiile-cheie a unor persoane obediente si cointeresate in respectarea indicatiilor de partid.

Scandalul contractelor de publicitate, ca forma mascata pentru cumpararea tacerii sefilor de ziare din presa centrala, a fost declansat in 2004 de “Evenimentul zilei” dupa ce, ca urmare a politicii editoriale anti-Nastase a cotidianului, publicitatea de stat fusese drastic redusa in paginile acestuia. Justitia a reactionat si ea, timid si cu destul de mare intarziere, Miron Mitrea fiind azi cercetat in dosarele Zambaccian si Baneasa, in asteptare fiind cazurile Bechtel si Televiziunea MTC Constanta.

Biografie
Miron Mitrea s-a nascut pe 8 august 1956 in Sighisoara, judetul Mures. Este casatorit, din 2001, cu Manuela Mitrea, fosta Gheorghita, si are patru copii din cele doua casatorii anterioare: Cosmin, Simona-Irina, Vlad-Dan si Miron-Tudor. Sotia sa, mai tanara cu sapte ani, are si ea un baiat, Cristian Alexandru, din prima casatorie. Inainte de a fi nevasta lui Mitrea, Manuela a fost sef de birou senatorial si, din decembrie 2000, deputat pe listele PSD Mehedinti. Miron Mitrea a absolvit, in 1981, Facultatea de Transporturi din cadrul Politehnicii Bucuresti. Dupa ce si-a facut stagiatura ca inginer la SUGTC Constanta, el a devenit sef de atelier la Intreprinderea de Utilaj Greu pentru Constructii (IUGC) Autobaza Uzina Bucuresti.

In ianuarie 1990, devine membru fondator al Sindicatului Soferilor din Romania si al primei confederatii sindicale postdecembriste din Romania, Fratia. In perioada 1991-1995 este presedinte executiv al CNSLR Fratia, functie din care orienteaza politica sindicala in favoarea intereselor PDSR. In perioada 1995-1996 este ales vicepresedinte al PDSR, iar dupa Conferinta Nationala din noiembrie 1995 devine secretar general al partidului.

In anul 1996, este ales deputat pe listele PDSR Vrancea, iar din 1997 devine membru in Biroul Executiv Central al PDSR. Dupa alegerile generale din noiembrie 2000, Miron Mitrea este ales din nou deputat pe listele PDSR Vrancea, iar, in decembrie acelasi an, este numit ministru al lucrarilor publice, transporturilor si locuintei. In 2001, este ales vicepresedinte al PSD. Din decembrie 2004, Mitrea se afla la al treilea mandat de deputat ales pe listele PSD Vrancea, astazi ocupand functia de vicepresedinte al Camerei Deputatilor. Pentru merite deosebite in partid, el a fost decorat de Ion Iliescu cu “Steaua Romaniei” in grad de Cavaler.

Mitrea are de justificat 276.000 de euro

Averea lui Miron Mitrea, la fel ca a tuturor demnitarilor care s-au imbogatit ca urmare a functiilor detinute, nu poate fi justificata din salariu. Acesta este motivul pentru care in toate cazurile, fara exceptii, apar “mostenirile” de la rude, treceri fictive ale unor proprietati pe numele unor prieteni de incredere, transferuri in conturi din strainatate etc. Si in cazul lui Miron Mitrea, ca si in cel al lui Adrian Nastase sau Dan Ioan Popescu, rudele sau apropiatii sunt chemati sa justifice o avere pe care nimeni, in afara celor implicati, nu o considera justificata. Fostul ministru al transporturilor, care a gestionat sute de milioane de euro si sub ministeriatul caruia s-au dat cele mai mari tunuri financiare – cazul Neculaiciuc (foto stanga)/CFR, fiind doar unul dintre exemple – nu putea sa ramana sarac.

Cand hranesti si cresti milionari in euro, cu fonduri de la buget, nimeni nu crede ca pe tine te hranesc mama, bunica sau matusa, chiar daca actele dovedesc acest lucru. In cazul lui Miron Mitrea, spatele este asigurat de mama acestuia, la fel cum, in cazul lui Nastase, incredibilele matusi nonagenare derulau afaceri de sute de mii de euro si se hraneau cu pesmeti si ceai de sunatoare.

Desi averea reala a lui Mitrea ramane un secret bine pazit, am incercat totusi, ca un mic exercitiu, o aproximare a averii afisate si declarate de Miron Mitrea, folosind chiar instrumentele justificative puse la dispozitie de acesta. Concluzia provizorie la care am ajuns este ca, chiar si in aceste conditii, Mitrea a cheltuit mai mult decat a castigat si, culmea, a mai pus si ceva parale in banci.

Astfel, daca veniturile estimate pentru perioada 1990-2005 se ridica, in exercitiul nostru, la aproximativ 990.000 de euro, cheltuielile au fost de aproximativ 1,2 miliarde euro. Asta, in conditiile in care familia Mitrea evalueaza, spre exemplu, la cinci milioane de lei, un ceas Doxa din aur sau un ulei pe panza semnat Octav Bancila. Ca situatia sa fie si mai incordata, dupa ce a cheltuit mai mult decat i-au permis veniturile, Miron Mitrea a mai avut puterea sa depuna in banci peste 66.000 de euro.

Prin urmare, in exercitiul facut de noi, Mitrea ar avea de justificat aproximativ 276.000 de euro, suma care reprezinta o avere pentru oricare dintre noi, in conditiile in care salariul mediu pe economie nu depaseste 200 de euro lunar. Astfel, ca sa strangi o asemenea suma ai nevoie de 1.380 de luni, adica de 115 ani. Asta, evident, cu conditia sa nu ajungi demnitar in guvernul Nastase, caz in care colecta e asigurata in cateva ore.

Oficial, toate veniturile lui Miron Mitrea provin din salariul de lider sindical (cinci ani), deputat (cinci ani) si ministru (patru ani). Dupa 2001, la salariul acestuia s-a adaugat salariul de deputat al sotiei precum si castigurile acesteia ca notar public numit abuziv, cum se stie, fara vechimea legala precum si fara sustinerea examenului prevazut de lege.

Venituri din salarii: 183.000 euro

Desi, la inceputul anilor ’90, salariul unui lider de sindicat nu era mai mare decat un salariu obisnuit, apreciem ca in anii in care Mitrea a folosit portavocea prin pietele Capitalei, veniturile salariale, pe stat de plata sau pe langa acesta, au fost de aproximativ 4000 de euro anual, adica de 28.000 de euro in perioada 1990-1996. Ulterior, ca deputat, a avut un salariu mediu anual de 8.500 de euro, adica de 34.000 de euro. Dupa 2001, ca ministru al transporturilor salariul mediu a fost de 9.300 euro, ceea ce inseamna alti 37.200 euro.

Salariul sotiei, in perioada 2001-2004, a fost de aproximativ 35.000 de euro, iar veniturile acesteia din activitatea de notar public, in perioada 2003-2005, au fost de aproximativ 25.000 de euro, ea declarand, in anul fiscal 2004, venituri de 9.898 de euro. La acestea, se adauga salariile obtinute de cei doi soti anul trecut, adica aproximativ 24.000 de euro. In concluzie, veniturile salariale ale familiei Mitrea, in perioada 1990-2005, au fost de aproximativ 183.000 de euro.

Venituri din vanzari – 807.000 euro

Conform declaratiilor de avere depuse dupa 2003, Miron Mitrea a vandut un apartament, o vila si un autoturism Audi A4 cu o vechime de trei ani. Mai intai au disparut din declaratia sa de avere, cea de la sfarsitul lui 2004, o vila de 321,5 mp a carei valoare de impozitare era, in 2003, de aproximativ 70.000 de euro. La inceputul lui 2004, deputatul PSD Eugen Arnautu a cumparat de la Miron Mitrea, cu 460.000 de euro, o vila situata in strada Aviator Ion Marasescu nr. 14 din carierul Domenii si s-a declarat satisfacut de acest pret, ceea ce presupune ca imobilul fusese subevaluat in declaratia de avere a lui Mitrea.

Este posibil ca acest imobil sa fie cel cumparat de Mitrea in 1999 cu o suma neprecizata. Banii obtinuti din aceasta vanzare nu se regasesc in declaratia de avere, de la sfarsitul lui 2004, a fostului ministru al transporturilor, singura urma a unor bani nejustificati fiind un depozit bancar de 50.142 de euro. In 2004, Mitrea a mai vandut un Audi A4 a carui valoare era de minimum 15.000 de euro. Un an mai tarziu, in 2005 a vandut un apartament de 76,84 mp cu o valoare declarata de 52.000 de euro.

Viorica Mitrea (foto stanga), mama lui Miron Mitrea a vandut si ea, in 2004, o vila cu doua etaje situata in strada Erou Iancu Nicolae din Baneasa. Cumparatorul a fost Marius Opran, finul lui Adrian Nastase, iar suma declarata de Mitrea ca pret al tranzactiei a fost de 280.000 de euro.

Dincolo de aceste tranzactii, presa a consemnat si o ciudata declaratie a lui Viorel Hrebenciuc, conform careia acesta ar fi achizitionat de la Miron Mitrea, in 1998, jumatatea unui imobil de 200 mp situat in strada General Dona nr. 17 din Capitala. Numai ca, in acte, Mitrea n-a figurat niciodata ca proprietar in acel imobil, aflat in plin proces de revendicare. Hrebenciuc a mers chiar mai departe in declaratii, afirmand ca Mitrea i-ar fi asigurat si cealalta jumatate a imobilului dupa ce i-ar fi gasit proprietarului (familia Vesa) o alta locuinta.

“Eu am cumparat jumatate din casa de la Miron Mitrea. In acelasi timp, ca sa pot sta si in partea lui Vesa, Miron i-a gasit locuinta lui Vesa in alta parte. A fost casa parintilor lui Miron. Cand legea o sa-mi permita sa cumpar, o sa cumpar si partea lor din casa” – a declarat public Viorel Hrebenciuc. Avand insa in vedere ca situatia imobilului amintit este in litigiu, proprietarul de drept, o nepoata a lui Jean Bart, contestand decizia prin care acesta a fost vandut de catre stat in 1996, nu luam deocamdata in calcul si aceasta tranzactie.

“Cosul zilnic” – 276.000 de euro

Atat ca lider sindical, cat si ca lider al PDSR, respectiv PSD, Miron Mitrea a afisat intotdeauna un nivel de trai peste medie, a schimbat mai multe autoturisme, a calatorit peste hotare, si-a pastrat in intretinere patru copii, si-a schimbat nevasta, cu asumarea unei nunti de lux la Vila Lac 1 de la Snagov, unde nasii de cununie au fost sotii Elena si Dan Ioan Popescu, nu ocoleste restaurantele de lux, prin urmare cheltuielile lunare sunt pe masura.

Estimam ca, in perioada 1990-1996, aceste cheltuieli au fost de aproximativ 1000 de euro lunar, in perioada 1997-2000 au fost de 1.500 de euro lunar, iar dupa 2001 de cel putin 2.000 de euro lunar. In concluzie, suma minima cheltuita pe nevoile casnice primare ale lui Mitrea si ale familiei sale a fost de 276.000 de euro.

Achizitii imobile si auto – 884.000 euro

Conform ultimei declaratii de avere, Miron Mitrea detine un teren de 138,52 mp in strada Dr. Lister nr. 65

vila mitrea
si o vila de 317,69 mp la aceeasi adresa, imobile cumparate in 2004. Valoarea totala de impozitare a celor doua imobile este de 2,405 miliarde lei (70.000 euro). Valoarea de piata a acestora este insa de noua ori mai mare, adica de aproximativ 638.000 de euro, vila fiind evaluata de agentii imobiliari la aproximativ 500.000 de euro. In 2001, el si-a cumparat un autoturism Audi A4 a carui valoare este de aproximativ 30.000 de euro, masina care n-a mai aparut in declaratia de avere a sotilor Mitrea, din decembrie 2004.

Apar in schimb doua autoturisme achizitionate in leasing, o Toyota RAV4 si un Peugeot 307. Un an mai tarziu, dispare si Peugeotul, Mitrea declarand doar autoturismul Toyota pe care l-a achizitionat in leasing de la Eurial Leasing SRL. La sfarsitul anului trecut suma ramasa de achitat pentru acest autoturism era de 16.989 euro. Asta inseamna ca a achitat pana atunci aproximativ 13.000 de euro. In anul 1999, Miron Mitrea a cumparat o vila de 321,5 mp a carei valoare de impozitare era, in 2003, de 2,549 miliarde lei (67.877 euro). Vila, situata in strada Aviator Ion Marasescu, avea o valoare de piata de aproximativ 250.000 de euro si avea sa fie vanduta, la inceputul lui 2004 cu o suma aproape dubla.

In 2001 Miron Mitrea a demarat lucrarile de renovare la o vila care i-ar fi apartinut mamei sale, imobil situat in strada Erou Iancu Nicolae nr. 37D din Baneasa-Pipera. Lucrarile de renovare la acest imobil, facute in 2001 cu firma Vertcon, cea care a construit pentru Adrian Nastase imobilul din strada Zambaccian, ar fi costat, conform declaratiilor lui Mitrea, 3,5 miliarde lei, adica aproximativ 135.000 de euro.

Achizitii de bijuterii si tablouri – 36.000 euro

Dupa 1990, Miron Mitrea a strans, ca furnica, o multime de obiecte din metale pretioase, bijuterii, obiecte de arta si de cult, precum si aproximativ 100 de tablouri. Valoarea totala a acestor obiecte, estimate de Miron Mitrea impreuna cu sotia sa, este de 1,26 miliarde lei. Astfel, capitolul argintarie, in care intra peste 50 de piese, in majoritate, pahare, sfesnice, tavi, bomboniere etc., este evaluat la 199 milioane lei, dintre care 159 milioane lei au fost achitati dupa 1990. In aceasta suma, sunt incluse si patru ceasuri ale caror preturi sunt puse in gluma.

Astfel, un ceas barbatesc Doxa din aur este evaluat la 5 milioane lei, un ceas de dama Hublot din aur are pretul de 6,5 milioane lei, un ceas Longines din 2001 este socotit la 5 milioane lei, iar un ceas Piaget la 4,5 milioane lei. De asemenea, o tabachera din aur are, conform lui Mitrea, valoarea de 15 milioane de lei.

La capitolul bijuterii, situatia este si mai evazionista, lista bijuteriilor fiind cu mult mai lunga decat cea facuta de Securitate, in 1978, cand i-au fost confiscate bunurile lui Pacepa. In cele peste 100 de obiecte din aur, garnisite cu perle si pietre pretioase, sunt incluse, ca in pestera lui Ali Baba, 27 de inele, 31 perechi de cercei, 19 lanturi si lantisoare din aur masiv, 16 bratari, 10 ace de cravata, mai multe perechi de butoni de aur si altele.

Toate acestea au fost evaluate de sotii Mitrea la 473 milioane lei, din care pretul celor achizitionate dupa 1990 este de 426,3 milioane lei. Daca obiectele de arta si cult sunt evaluate la aproximativ 200 milioane lei, tablourile lui Mitrea depasesc, la capitolul bun simt, orice asteptari. Astfel, cele peste 100 de acuarele si picturi pe panza sau carton sunt evaluate la 539 milioane lei, din care cele cumparate dupa 1990 se ridica la 480 de milioane. Mostrele de pret sunt fara comentarii, cata vreme oricine isi da seama ca ramele acestora costa mai mult decat panzele.

Iata cateva exemple: “Flori de liliac”, semnat Octav Bancila, ulei pe panza – 5 milioane lei; “Iarna pe ulita”, semnat Dumitru Ghiata, ulei pe panza – 20 milioane lei; “Case Iarna”, semnat Lupse, ulei pe panza – 2 milioane lei; “Interior”, semnat Constantin Piliuta, ulei , ulei pe carton – 7 milioane lei; “Barci”, semnat Iosif Iser, penita – 1,5 milioane lei; “Cai pe pajiste”, carbune, semnat Schwitzer Cumpana, carbune – 1,5 milioane lei.

Economii – 66.370 euro

Ca orice demnitar care se respecta, Miron Mitrea si-a rulat banii prin mai multe conturi el avand deschise, la sfarsitul anului trecut, nu mai putin de 8 conturi la trei banci importante. La Citibank, avea trei conturi in dolari SUA si unul in euro, deschise in 2004-2005, cu urmatoarele sume: 11.000 dolari, 22.029,58 dolari, 1.083,86 dolari si 20.201,87 euro. La Banc Post avea conturi de 14.579,82 RON, 1.566,18 dolari si 25.183,24 RON. De asemenea, el mai avea un cont de 20.000 RON la BRD. In total, sumele din conturi bancare se ridica la 66.370 euro.

Unul dintre dosarele in care Miron Mitrea este cercetat pentru abuz in serviciu contra intereselor publice si nerespectarea hotararilor judecatoresti a fost redeschis, luna trecuta, de Parchetul General. Este vorba despre un schimb de terenuri intre Societatea Nationala Aeroportul International Bucuresti Baneasa SA (AIBB) si sotii Camelia si Iulian Bogdan Nastase, tranzactie care a pagubit societatea de stat cu 11 milioane de euro. Mai mult, terenul in suprafata de 2,3 ha facea obiectul unui litigiu intre AIBB SA si societatea Aviatia Utilitara SA, aceasta din urma aflandu-se de mai multi ani intr-un proces de revendicare a unei suprafete de 9 ha de teren aflat in proprietatea AIBB SA, teren din care facea parte si parcela instrainata cu aprobarea conducerii Ministerului Transporturilor.

Afacerea, aflata azi in atentia procurorilor, a fost perfectata in ultimele zile ale guvernarii Nastase, pe 13 decembrie 2004, cand, pe baza mai multor documente printre care si o nota semnata de Sorin Stoicescu, seful Directiei Generale Aviatie Civila din Ministerul Transporturilor, un teren de 2,3 ha din Baneasa evaluat la 11,2 milioane de euro, a fost schimbat cu un teren de 2,4 ha din comuna Voluntari-Ilfov evaluat la 10.000 de euro.

Nota amintita, trimisa conducerii de atunci a AIBB, avea urmatoarea mentiune scrisa de Sorin Stoicescu:
Domnul M. a fost de acord cu acest mod de solutionare. Rog declansati procedura legala”. Cazul a intrat in atentia procurorilor si persoanele implicate in aceasta tranzactie, cu o singura exceptie, au intrat sub urmarire penala. Exceptia a fost “domnul M.”, nimeni altul decat ministrul Miron Mitrea care, pe 23 mai 2005 a fost scos de sub urmarire penala printr-o ordonanta semnata de procurorul Ilie Mihai Eduard. Ulterior, pe 14 aprilie 2006, judecatorii de la Inalta Curte de Casatie si Justitie au anulat ordonanta semnata de procurorul Ilie Eduard si au dispus retrimiterea cauzei la Parchetul General in vederea inceperii urmaririi penale impotriva lui Miron Mitrea, chiar daca acesta a negat implicarea in afacere.

Renovare cu firma lui Sechelariu

Miron Mitrea este urmarit penal de procurorii anticoruptie in dosarul Zambaccian, sub acuzatia de luare de mita si obtinere de foloase necuvenite de la Irina Jianu, fostul sef al Inspectoratului de stat pentru siguranta in constructii din cadrul Ministerului Transporturilor. Mitrea a angajat firma Vertcon SRL ce apartinea Irinei Jianu, pentru renovarea uneia dintre locuintele mamei sale, Viorica Mitrea, locuinta situata pe strada Erou Iancu Nicolae nr. 37 D din cartierul Baneasa – Pipera. El este anchetat ca ar fi beneficiat gratuit de lucrarile de extindere si renovare a vilei din Baneasa, el oferind in schimb Irinei Jianu, coordonatorul lucrarilor, un post important in Ministerul Transporturilor. Mitrea a negat insa acuzatiile, afirmand ca el a platit cu 3,5 miliarde lei lucrarile realizate de firma Vertcon.

MTC TV Constanta – 6 milioane de dolari pentru prietenul Burci

O alta afacere parafata de Miron Mitrea, care a pagubit bugetul de stat cu 6 milioane de euro, este infiintarea televiziunii MTC TV Constanta. Cazul, dezvaluit in 2002 de Traian Basescu, este deja de notorietate si se afla in atentia procurorilor de mai multa vreme. Raspunsul de atunci al lui Mitrea, la acuzatiile aduse de Traian Basescu a fost ca acesta este “o haimana politica”. Ulterior, au fost scoase documentele care probau jaful initiat de Mitrea in cardasie cu Adrian Nastase si in beneficiul lui Cristian Burci.

Astfel, in mai 2001, printr-o hotarare de guvern (HG nr. 451), se infiinta SC “Maritime Training Centre Television” SA Constanta (MTC TV) pe scheletul unei televiziuni locale de apartament din cadrul Centrului de Perfectionare a Personalului din Marina Civila. Guvernul Nastase a decretat, in plus, ca MTC TV este o televiziune “de interes strategic”

prin care se urmarea “oficial” “mediatizarea la nivel national prin diferite relatii contractuale a activitatilor specifice Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei” (MLPTL).

In iulie 2001, intre MTC TV si patru regii subordonate MLPTL (CFR SA, CFR Marfa SA, Compania Nationala Administratia Porturilor Maritime Constanta si Compania Nationala Aeroportul International Otopeni SA) s-a incheiat un contract pe trei ani de asociere in participatiune, prin care companiile de stat se obligau sa vireze in conturile televiziunii “strategice” aproximativ 8 milioane de dolari.

Cu o saptamana inaintea incheierii acestui contract a fost semnata o asociere a MTC TV cu firma lui Cristian Burci, Global Media SA, societatea in conturile careia trebuia virate, in trei zile de la incheierea contractului, milioanele de dolari si care urma sa primeasca 55% din profituri. Ulterior, dupa retragerea din afacere a Aeroportului Otopeni, 5,9 milioane de dolari (164,4 miliarde lei) au fost virati de MTC TV in conturile unei firme-paravan a lui Cristian Burci, Romanian Investment & Development (RID), inregistrata in paradisul fiscal New Jersey. Cererea de a vira banii in conturile RID a fost facuta de Global Media pe 27 iunie 2001.

Un an mai tarziu, in conturile firmei-paravan a lui Cristian Burci mai erau doar 183.100 lei. Intre timp, cu exceptia a doua ore de programe proprii, televiziunea lui Mitrea & Burci transmitea programele Prima TV. Cei 5,6 milioane de doalri au fost cheltuiti de Cristian Burci, conform propriilor sale declaratii, pentru cumpararea de spatii de publicitate la Pro TV, Antena 1 si Prima TV. Hotia guvernamentala a ramas, pana azi, nepedepsita.

vila din Austria a lui Miron Mitrea
vila din Austria a lui Miron Mitrea (bonus)

 

Dan Badea

Revista BILANŢ nr.20, mai 2006

Afaceri Radu Berceanu – FURĂ HOTELURILE BĂNIEI

Cele mai importante hoteluri de stat craiovene, ajunse, prin interpusi, la cheremul lui Radu Berceanu

Din declaratia de avere a lui Radu Berceanu reiese ca un craiovean ii datoreaza 200.000 de euro. Aceasta „datorie” ar ascunde controlul asupra hotelurilor Jiul, Minerva si Hanul Doctorului din Craiova, Panoramic din Calafat si Vila Vanatorul

Craioveanul, un apropiat al lui Nicu Gheara, se numeste Pompiliu Selea. El a fost bucatar si apoi gestionar la Hotelul „Jiul”. Selea a cumparat actiunile la societate atat pentru el, cat si pentru senatorul Berceanu, amenintand in numele lui Gheara

Berceanu a recunoscut ca suma din declaratia de avere reprezinta actiunile cumparate la societatea craioveana. El spune ca nu a stiut cum sa „legalizeze” imprumutul dat lui Selea si ca nu a stiut nimic despre presiunile exercitate asupra fostilor actionari

Familia Berceanu mai detine sase societati comerciale, doar una dintre ele fiind mentionata in declaratia de avere. In afaceri au intrat atat senatorul si sotia sa, cat si cei doi fii, Victor si Andrei, de 25, respectiv 22 de ani

Declaratia de avere a lui Berceanu mai contine o ciudatenie, legata de o tranzactie suspecta cu terenuri: el a vandut un teren familiei Anghel, cu 1,34 milioane euro, si a „plasat” 800.000 euro acelorasi persoane, „cu titlu de plata teren”

„Pompiliu Selea imi este prieten de 25 de ani si el mi-a propus aceasta afacere. Initial am cumparat actiuni pe numele lui, iar apoi direct. Am trecut in declaratia de avere ca-mi datoreaza 200.000 de dolari pentru ca n-am stiut cum altcumva sa mentionez.” (Radu Berceanu)

Cele mai importante hoteluri doljene au ajuns la mana senatorului Radu Berceanu, prin intermediul unui interpus, Pompiliu Selea, si ca urmare a unor „operatiuni” mai putin ortodoxe. Desi derulata la sfarsitul anilor ?90, cand Berceanu era ministru al industriilor, „afacerea” a devenit transparenta abia anul trecut, cand vicepresedintele Senatului a mentionat in declaratia de avere ca l-a imprumutat pe gestionarul de la SC Jiul SA Craiova, Pompiliu Selea, cu 200.000 de euro. Acum, dupa atat timp, Radu Berceanu recunoaste senin ca el se afla in spatele „afacerii Jiul”.
Vicepresedintele Senatului, PD-istul Radu Berceanu, a reusit sa puna mana pe cele mai importante hoteluri din Dolj, in urma unui plan conceput pe vremea cand inca era ministru al industriilor. Hotelurile Jiul, Minerva, Hanul Doctorului, toate din Craiova, Panoramic din Calafat, dar si Vila Vanatorul (situata pe malul lacului Giormane, localitatea Bratovoiesti) au ajuns sa fie controlate de Radu Berceanu in urma unor „operatiuni” incriminate de fostii angajati ca fiind cel putin suspecte. „Planul” a fost conceput pe vremea cand actualul vicepresedinte al Senatului era ministru al industriilor.

„Sa nu-ti calce vreo masina copiii!”
Fosti angajati ai lantului hotelier sustin ca acolitii ministrului, la vremea respectiva, Radu Berceanu, s-au folosit de tot soiul de intimidari pentru a-i determina sa-si vanda actiunile obtinute in urma privatizarii prin MEBO. Printre zvonurile lansate in mod intentionat s-a numarat si acela conform caruia preluarea de actiuni ar fi fost controlata de renumitul Nicu Gheara, prin interpusul sau Pompiliu Selea, de altfel fost bucatar, apoi gestionar la Hotelul Jiul. Pompiliu Selea era, in realitate, interpusul lui Radu Berceanu, fapt ce avea sa iasa la iveala ani mai tarziu. Cat despre Nicu Gheara, acesta nu avea nici o legatura cu ceea ce se intampla la sfarsitul anilor ?90 la Craiova.

Numai ca „soptirea” numelui lui Nicu Gheara le-a dat ocazia acolitilor lui Radu Berceanu sa fie si mai credibili, atunci cand lansau amenintari la adresa celor care refuzau sa-si vanda actiunile. De aici si pana la atentionari de genul „sa nu-ti calce vreo masina copiii” ? adresate celor care se impotriveau sa vanda actiunile ? nu a mai fost decat un pas. O recunosc multi dintre fostii actionari, dar sub protectia anonimatului, caci Radu Berceanu este inca un om pe cat de puternic in Romania, pe atat de razbunator. Nici fostul sef al Departamentului Tehnic al Hotelului Jiul, Mitica Lungu, nu neaga „incidentele”. Multi altii se tem, insa, sa vorbeasca.

Rand pe rand, angajatii si, implicit, actionarii SC Jiul si-au cesionat partile sociale ba pe scari, ba pe holuri, care cum a cedat presiunilor ? dupa cum recunosc ei insisi. Asa se face ca cesiunile nu s-au facut intr-o AGA a PAS, cum era normal si legal. Pana la urma, interpusul Pompiliu Selea a devenit actionar majoritar, a despartit lantul hotelier in patru holdinguri si a vandut, intr-un final, Hanul Doctorului.

Metoda dosarelor penale
In cazul altora, care nu au fost de acord sa-si cesioneze actiunile ca urmare a intimidarilor enuntate, s-a apelat la consacrata metoda a dosarelor penale. Este si cazul fostului director general al SC Jiul Craiova, Ioan Vasilescu. Acesta s-a ales cu doua astfel de dosare, chipurile pentru deturnare de fonduri. Politia a fost sesizata, cu privire la asa-zisa infractiune, de catre Directia Generala a Finantelor Publice Dolj, institutie condusa, la vremea respectiva, de PD-istul Petre Gongu, acum consilier municipal craiovean din partea PSD. Acuzele s-au dovedit, intr-un final, nefondate, fiind solutionate de autoritati cu NUP. Directorul Vasilescu si-a cedat, insa, intre timp, actiunile, in favoarea interpusului Pompiliu Selea.

Fostul sef al Finantelor a apelat “la discutii”
Fostul director al DGFP Dolj, Petre Gongu, sustine ca nu-si aduce aminte nimic despre vreun dosar penal intocmit pe numele lui Vasilescu. Recunoaste, insa, ca l-a chemat pe fostul director si actionar majoritar al SC Jiul in biroul sau, „la discutii”. „Domnul Vasilescu nu mai era actionar majoritar, caci Pompiliu Selea cumparase foarte multe actiuni intre timp si devenise dumnealui actionar majoritar. Vasilescu refuza sa-i predea, insa, registrele actionariatului. L-am chemat pe Vasilescu sa discut cu dumnealui in urma unei reclamatii depuse de Selea”, sustine, acum, Petre Gongu.

Berceanu, incriminat de declaratia de avere
Restul hotelurilor sunt, in prezent, controlate oficial de fostul bucatar Pompiliu Selea. Legatura dintre Pompiliu Selea si Radu Berceanu este, insa, una oficiala, dupa cum reiese chiar din declaratia de avere a senatorului. Radu Berceanu a mentionat in acest act ca l-a imprumutat pe Pompiliu Selea cu 200.000 de euro. In declaratie nu se specifica, insa, nimic, despre detinerea vreunei actiuni la SC Jiul SA Craiova. Cert este ca lantul hotelier nu a ajuns in proprietatea angajatilor, asa cum s-a dorit, prin privatizarea de tip MEBO, ci in posesia unui personaj ? Pompiliu Selea ? pe care il leaga o stransa prietenie cu Radu Berceanu. Atat de stransa, incat senatorul i-a imprumutat 200.000 de euro.

Vicepresedintele Senatului recunoaste
Radu Berceanu recunoaste ca se afla in spatele SC Jiul SA si ca s-a folosit, initial, de Pompiliu Selea, pentru a cumpara actiuni, apoi a trecut la achizitionarea acestora pe cont propriu. Vicepresedintele Senatului sustine, insa, ca n-ar sti nimic despre presiunile exercitate asupra angajatilor-actionari ai SC „Jiul”, pentru a-si vinde dividendele: „Acum aud despre aceste chestiuni. Nu stiam nimic. Nici nu-mi vine sa cred mare lucru, caci n-aveau de unde sa stie ei (angajatii ? n.r.), atunci, cine dadea bani pentru actiuni”. Radu Berceanu mai spune ca „eu nu am facut, ca altii, afaceri cu statul. Eu am cumparat de la persoane private. Pompiliu Selea imi este prieten de 25 de ani si el mi-a propus aceasta afacere. Jiul fusese privatizat prin MEBO, iar fiecare angajat se considera patron si se fura totul de pe acolo. Initial am cumparat actiuni pe numele lui Pompiliu Selea, iar apoi direct. Am trecut in declaratia de avere ca-mi datoreaza 200.000 de dolari pentru ca n-am stiut cum altcumva sa mentionez”.

Lantul hotelier “Berceanu & Co”
Hotelul Jiul este situat in centrul Craiovei, la kilometrul zero, are trei stele si o capacitate de 197 de camere. Complexul dispune, de asemenea, de doua restaurante, doua baruri si piscina. Nici valoarea Hotelului „Minerva? nu este de neglijat. Acesta este situat pe Calea Unirii din Craiova, in zona ultra-centrala. In plus, constructia este una cu o valoare istorica deosebita. Minerva a fost ridicata intre anii 1898 ? 1903, in stil oriental-maur. Cat despre Hotelul Panoramic, acesta este situat pe malul Dunarii, la o aruncatura de bat de Vama Calafat. Hotelul are o capacitate de 47 de persoane. Vila Vanatorul este amplasata in statiunea Victoria, pe malul Lacului Giormane si are o capacitate de sapte camere. Interpusul lui Radu Berceanu, Pompiliu Selea, a instrainat Hanul Doctorului, o data ce a devenit actionar majoritar la societatea „Jiul? SA Craiova.

Cristian Vasilcoiu şi
Dan Badea

Text apărut în cotidianul Gardianul, 06 Mar 2006

Micile secrete ale lui Gheorghe Pogea

foto8

In august 2005, la ultima remaniere de guvern, Gheorghe Pogea a fost numit vicepremier al guvernului Tariceanu si l-a inlocuit, astfel, pe Gheorghe Seculici. Cea mai importanta calitate a noului ministru de stat pentru coordonarea activitatilor economice este relatia de prietenie si afaceri cu patronul Adriaen Videanu, Pogea fiind promovat dupa ce, vreme de cativa ani, a condus afacerile cu marmura ale acestuia.

Secretar cu probleme economice la judeteana de partid

Nascut pe 21 decembrie 1955 in PestisuMic, Hunedoara, Gheorghe Pogea a absolvit, in 1981, Facultatea de Stiinta si Ingineria Materialelor din cadrul Institutului Politehnic Bucuresti si a fost repartizat la Siderurgica Hunedoara. Aici a ocupat, pe rand, functiile de inginer tehnolog, sef sectie si sef grupa tehnico-economica vreme de zece ani.

In paralel cu profesia, ca orice tanar comunist, Gheorghe Pogea si-a adus si el contributia la edificarea socialismului prin implicarea in politica economica a judetului. Asa se face ca, in decembrie 1989, evenimentele l-au surprins in functiile de membru al sectiei economice a Comitetului Judetean al PCR si secretar cu probleme economice al municipiului Hunedoara, pozitii din care controla economia judetului.

Dupa 1990, Pogea a ramas la Siderurgica si, dupa un scurt curs de marketing-management el devine, in 1992, consilier al directorului general al combinatului hunedorean. In 1993 isi desavarseste studiile in management la Scoala Superioara de Management din Marseille-Provence (Franta), desi nu cunoaste foarte bine limba franceza. In acelasi an este numit sef al serviciului tehnic de la Siderurgica de unde, in 1997, este propulsat in functia de director general.

Pogea a condus combinatul hunedorean pana in 2001 si pana aproape de faliment, datoriile acumulate de colosul hunedorean fiind, in preajma privatizarii din 2003, de peste 8800 de miliarde lei. Evident, inainte de a fi preluata de grupul LNM Holding la pachet cu Petrotub Roman, Siderurgica Hunedoara si-a raspandit creantele fie la datoria publica, fie prin transformarea acestora in actiuni.

Tartore al judetului, pana la remaniere

foto9

Cu un an inainte da a parasi Siderurgica Hunedoara, Gheorghe Pogea a intrat in PD si in 2001 a fost numit presedinte al filialei Hunedoara a Biroului Politic Judetean al acestui partid. La alegerile din 2000 el a pierdut, la mustata, un post de senator pe listele PD. De mentionat ca in postul de presedinte al filialei locale a PD, Pogea l-a inlocuit pe Gheorghe Barbu, actualul ministru al Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei care a fost avansat atunci, ca vicepresedinte, in Biroul Politic National al PD.

La inceputul lui 2001, dupa ce pleaca de la varful Siderurgica, Pogea devine managerul general al Marmosim SA Simeria, o societate controlata de Titan Mar SA, firma lui Adriean Videanu. Lider local al PD si manager al firmei lui Videanu, Pogea avea sa obtina rapid o recunoastere in formatiunea condusa de Traian Basescu, cu atat mai mult cu cat fabrica de marmura a lui Videanu conta serios in “economia” partidului.

Pogea nu s-a facut totusi remarcat, ca lider al PD Hunedoara, daca nu luam in seama micile hartuieli nesemnificative cu reprezentantii locali ai PSD. Numele lui a reintrat in atentia liderilor de la Bucuresti de-abia in 2004 cand, conform zvonurilor, a fost trecut pe o lista a posibililor ministri ai Economiei si Comertului. El a pus atunci capat acestor zvonuri afirmand ca nu doreste un astfel de post. A candidat in schimb pe listele PD la alegerile locale din 2004 si a devenit consilier judetean din partea acestui partid.

Dupa alegeri, presa locala l-a numit chiar “tartore ale judetului” ca urmare a rezultatului bun obtinut de candidatii PD. El mai este recunoscut in judet si pentru modul original in care-si expune si argumenteaza ideile folosind o tabla pe care se ingrijeste s-a aiba la indemana. Daca in trecutul sau n-ar fi existat episodul de la Comitetul Judetean al PCR, el ar fi putut trece totusi, in fata necunoscatorilor, drept un tehnocrat. Cu toate acestea, Gheorghe Pogea a fost cooptat in echipa care a realizat programul de guvernare al Aliantei D.A si, ulterior, a devenit membru in Comisia Nationala de Strategie a Aliantei PNL-PD.

Tactica lui Pogea: nu exista profit fara datorii

Din 2001, prin preluarea managementului grupului de firme Titan Mar – Marmosim, Gheorghe Pogea a trecut in sectorul privat. Marmosim Simeria, cea mai importanta fabrica de marmura din Romania, a fost preluata de la stat de catre Adriean Videanu, cu ajutorul Fondului Romano-American de Investitii (Romanian-American Enterprise Fund) care, conform unor declaratii a lui Videanu, ar fi contribuit la inceput cu 10 milioane de dolari. Pentru afacerile cu marmura, Adriean Videanu a infiintat, in 1994, societatea Titan Mar SA, firma pe care azi o controleaza, in proportie de 98,3% si care, la randu-i, controleaza societatile Marmosim SA (68,2%) si Microsim SA (49,9%). Din 2001, Pogea a devenit administratorul celor trei societati. In cazul Marmosim SA, firma inregistra, in 2000, pierderi de 5,1 miliarde lei si avea datorii de 78 miliarde lei. Dupa venirea administratorului Pogea la conducerea acesteia, au crescut datoriile, au disparut pierderile si societatea a intrat pe profit.

Astfel, daca profitul a fost de 11,3 miliarde lei, datoriile au crescut cu 12,6 miliarde lei ceea ce inseamna ca s-a schimbat ceva in politica de decontare. In 2002, conform aceluiasi stil de management, datoriile au ajuns la 134,6 miliarde lei, deci au crescut cu 44 de miliarde, iar profitul a crescut si el la 36,1 miliarde. In 2003, conform datelor de bilant, au scazut datoriile cu 24,1 miliarde, dar a scazut si profitul, tot proportional, cu 26,9 miliarde lei. In fine, in 2004, la datorii de 82,8 miliarde, Marmosim a inregistrat un profit de 24,1 miliarde lei.

Societatea Microsim SA, care are ca obiect de activitate taierea, fasonarea si finisarea pietrei, a fost infiintata in 2000 de catre Videanu, prin Marmosim SA, impreuna cu o societate din Ungaria, MIKRO CARB 2000 BT. Firma lui Videanu detine 49,9% din capitalul social de la Microsim, la fel ca si firma din Ungaria. Videanu are, in plus, 0,05% din actiuni. Si aici, printre administratori, figureaza Gheorghe Pogea. Aceasta firma a facut, in campania electorala din 2004 obiectul unui scandal, atunci cand s-a dezvaluit faptul ca a furnizat, in urma castigarii unei licitatii, marmura si granit pentru metroul bucurestean pe vremea cand ministrul Transporturilor era Traian Basescu.

La societatea Microsim SA, bilanturile indica faptul ca politica economica a lui Pogea n-a putut fi aplicata, poate si pentru ca printre administratori se afla si doi oameni de afaceri unguri, Kiss Jozsef si Kiss Erno. Astfel, in 2001, societatea avea datorii de 1,6 miliarde lei si un profit de 227 milioane lei. In 2002, datoriile au crescut la 4,4 miliarde lei, iar pierderile au fost de 1,1 miliarde. Anul urmator, la o cifra de afaceri de 8,8 miliarde lei, societatea Marmosim a inregistrat datorii de 5,9 miliarde lei si pierderi de 680 milioane lei. Abia in 2004 firma a inregistrat un profit de 705,2 milioane lei, in paralel cu o crestere a datoriilor la 9,6 miliarde lei, acesta fiind probabil un semn ca s-a aplicat, in sfarsit, principiul lui Pogea.

In 2002, Gheorghe Pogea si-a infiintat propria firma, GP Management Experts SRL cu sediul in apartamentul sau din str. Avram Iancu, Hunedoara. Societatea lui Pogea, cu un singur angajat, are ca obiect de activitate “consultari pentru afaceri si management”. Si in aceasta societate Gheorghe Pogea a aplicat, la nivel redus, politica din firmele lui Videanu conform careia nu exista profit daca nu exista datorii. Astfel, conform datelor de bilant, in 2002 GP Management avea, la o cifra de afaceri de 444 de milioane, un profit de net de 410,9 milioane dar si datorii de, evident, 459 de milioane. In 2003, datoriile au crescut la 781,9 milioane, iar profitul la 1,3 miliarde lei. Anul trecut, la datorii de un miliard de lei, profitul a fost de 1, 2 miliarde.

Averea vicepremierului

Vicepremierul Pogea are, impreuna cu sotia sa Nina, un teren de 256 mp cumparat in 2001 in comuna Teliuc, Hunedoara, o vila de 165 mp construita in 2002 in aceeasi localitate, cu o valoare de impozitare de 920 milioane lei vechi si un apartament de 75 mp, in municipiul Hunedoara, cumparat in 1991 si a carui valoare este de 580 de milioane lei. El mai are un autoturism Oltcit Club din 1986 chiar daca in ultimii ani a fost vazut conducand masini de firma precum un Volkswagen Passat sau un Renault Scenic.

In conturi are, din 2002, doua depozite ce totalizeaza 413 milioane lei, dar si datorii de aproximativ 9600 de dolari, suma ramasa dintr-un credit de 20.000 de dolari pe care l-a luat pentru construirea vilei din Teliuc. Castigurile declarate din 2004, de la GP Management, Consiliul Judetean si Microsim SA, au fost de 178 milioane lei, iar din dividendele incasate de la GP Management Experts au fost de 1,2 miliarde lei vechi.

Sotia sa Nina a contribuit la bugetul familiei cu 57 milioane lei reprezentand plati compensatorii ca urmare a disponibilizarii acesteia de la combinatul Siderurgica. De asemenea, fiica lui Pogea, care lucreaza la o banca din capitala, a avut anul trecut castiguri de 284 de milioane lei, mai mult decat au castigat, din salariu, parintii ei. Conform jurnalistilor de la Gazeta de Hunedoara, Pogea are ceva in comun cu presedintele Traian Basescu, el fiind vazut cu ochii in lacrimi (“de fericire”) atunci cand, la televizor, s-a anuntat victoria lui Traian Basescu in turul doi al alegerilor prezidentiale din toamna trecuta.

Dan Badea
Revista BILANŢ nr 14, noiembrie 2005