Vona Gabor, un neo-nazist ungur bântuie liber prin Ungaria lui Horthy si profanează sinagogi

Neo-nazistul Vona GABOR
Neo-nazistul Vona GABOR

Neo-nazistul Vona Gabor, liderul partidului extremist antisemit Jobbik, a susţinut, ieri, in oraşul ungar Esztergom, situat în nordul ţării, o întrunire într-o fostă sinagogă, trecând cu bocancii lui Hitler peste protestele cetăţenilor de religie mozaică din localitate.

Gabor este un pericol pentru securitatea naţională a oricărui stat european, cu excepţia Ungariei, el reaprinzând ura faţă de evrei, ură care a atins apogeul prin Holocaustul declanşat de Hitler şi naziştii pe care-i moşteneşte extremistul de azi, încurajat de parlamentul ungar si de FIDESZul lui „Viktator” Orban!

Din păcate, haita de unguri extremişti şi-a deschis şi în România, ilegal, opt filiale care trebuie urmarite cu cea mai mare atenţie de autorităţi şi toţi adepţii pedepsiţi conform legilor româneşti!

Vona Gabor, în poziţia regulamentară a oricărui individ cu probleme psihice
Extremistul Vona Gabor, în poziţia regulamentară a oricărui individ cu probleme psihice
Supravieţuituitori ai Holocaustului (Lagărul din Buchenwald)
Supravieţuitori ai Holocaustului (Lagărul din Buchenwald)

Atenţie la ungurii extremişti, pentru că ei, la fel ca nebunul care a spanzurat papuşa de cârpă reprezentându-l pe Avram Iancu, pot naşte prozeliţi într-o Românie în care Prostia cuprinde, sub mantia ei, după rezultatul ultimelor alegeri, peste 70% din populaţie!

Dan Badea

Iată o ştire cuprinzătoare despre acest fenomen specific ungurilor lui Horthy, apărută in urma cu cateva minute pe ziare.com:

Pericolul extremismului, la granitele Romaniei – reuniune antisemita in sinagoga

Vona Gabor, liderul partidului de extrema dreapta din Ungaria – Jobbik, a fost inconjurat de manifestanti, vineri, la intrarea intr-o fosta sinagoga din orasul maghiar Esztergom, unde acesta a organizat o reuniune a partidului sau.

Cunoscut pentru manifestarile sale antisemite, Vona Gabor se afla in campanie electorala pentru alegerile din aceasta primavara din Ungaria, iar gestul sau a fost interpretat ca fiind unul provocator de catre comunitatea evreiasca.

Peste 100 de protestatari s-au strans in fata lacasului de cult mozaic, indignati de decizia liderului Jobbik de a organiza in fosta sinagoga o reuniune a formatiunii nationaliste pe care o conduce, relateaza BBC.

Manifestantii au purtat in maini lumanari aprinse in memoria victimelor Holocaustului, iar unii dintre ei si-au prins in piept steaua galbena, considerand insultatoare prezenta liderului extremist in cladirea care in prezent este centru cultural. Demonstrantii au facut chiar un lant uman, menit sa ii opreasca pe membrii Jobbik sa intre inauntru, insa ei au fost imprastiati de fortele de politie.

„Este o perversitate gestul Jobbik de a organiza acest forum intr-o fosta sinagoga”, a declarat liderul protestatarilor, Agnes Drelyo.

In replica, Vona Gabor le-a spus sustinatorilor sai, dintre care o parte l-au intampinat cu salutul nazist, ca „nu are de ce sa se rusineze”.

„Suntem partid legal si am strans un milion de voturi in 2010, avem aceleasi drepturi ca oricine altcineva de a organiza aici un eveniment”, a declarat Vona Gabor (foto) in timpul intalnirii care s-a tinut totusi in cladire.

Primarul localitatii a declarat ca i-a cerut liderului Jobbik sa organizeze forumul in alta parte, dar a precizat ca nu are autoritatea de a bloca acest partid sa desfasoare activitati in fosta sinagoga.

Circa 500 de evrei au fost deportati din Esztergom in timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, localitatea fiind situata la circa 50 de kilometri nord de Budapesta. Cei mai multi dintre ei au murit in lagare de concentrare in 1944.

Spaima Europei

Jobbik a devenit in 2010 cel de-al treilea partid din Ungaria, castigand 16% din voturi. Liderul parlamentarilor Jobbik, Marton Gyongyosi, a starnit un val de indignare in urma cu doi ani cand a declarat ca oficialii unguri care au origine evreiasca trebuie inlaturati din functii, deoarece reprezinta „un risc national de securitate”.

La randul sau, Vona Gabor este privit cu foarte multa ostilitate de catre cancelariile oocidentale. De curand, ministrului de Interne britanic i s-a cerut sa i se interzica intrarea in tara.

Liderul extremistilor maghiari Jobbik, in campanie la Londra – britanicii vor sa-i refuze accesul in tara

Incidentul de vineri se incadreaza intr-o serie mai lunga de actiuni care au starnit ingrijorarea comunitatii evreiesti si nu numai. Recent, ambasadorul Ungariei la Tel Aviv, Andor Nagy, a fost convocat la Ministerul israelian de Externe atragandu-i-se atentia asupra ascensiunii antisemitismului in Ungaria.

Intre timp, insa, Jobbik se intareste si se extinde in tarile vecine, inclusiv in Romania, unde are deja 8 filiale, in Satu Mare, Mures, Salaj, Bihor, Miercurea-Ciuc, Sfantu-Gheorghe, Odorheiu-Secuiesc si Cluj, cu toate ca nu exista o baza legala.

Aurel Vainer: Nu inteleg pe ce baza legala isi creeaza Jobbik filiale in Romania – Interviu

De asemenea, Jobbik a reusit sa patrunda cu cateva filiale si pe teritoriul Serbiei, Slovaciei si Ucrainei, iar organizatia de baza a partidului a decis, recent, marirea numarului membrilor cu drept decizional de la 60 la 65, cooptand cate un membru din Ucraina, Slovacia, Serbia si doi din Romania.

Doi cetateni romani, cooptati de Jobbik in congresul Ungariei Mari

Camelia Badea  – Material preluat de pe ziare.com

Antisemitism la cote maxime în Ungaria, patria lui Horthy, Jobbik, Viktator Orban dar și a miliardarului american cu gene evreiești, George Soroș

Admiral Miklós Horthy, Regent of the Kingdom of Hungary, during a conference with Adolf Hitler
Admiral Miklós Horthy, Regent of the Kingdom of Hungary, during a conference with Adolf Hitler

Incompetența FIDESZ și a  liderilor săi, sfidarea întregii Europe de către șeful suprem al Ungariei (o țară care se culcă mică, adoarme și se visează mare – noapte de noapte, de aproape un secol – dar când se scoală trezește rămâne tot mică), ce promovează o politica extremistă și agresivă specifică, dealtfel, ungurilor de peste tot, la care se adaugă amantlâcul pervers cu excrescența Jobbik, plus naționalismul excesiv ce seamănă pe alocuri, tot mai mult, cu național-socialismul din prima jumătate a secolului trecut, nu mai surprinde pe nimeni pentru că încercă să găsească explicația crizei prin care trece în antisemitism, o atitudine ce devine tot mai prezentă în viața politică a nației, presărată cu statuile lui Horthy care au început să apară precum ciupercile, peste tot, sau cu certificate de ”ungur pur,  fără gene de evreu sau țigan”, o națiune care, în plus, se tot chinuie, de o vreme, să arunce în noi cu cenușă nazistă, cu cenușa unuia,  Nyiro Jozsef, căruia ungurii îi spun poet, iar istoricii nazist (vezi și materialul meu, de aici).

 (foto Dan Tanasa)

(foto Dan Tanasa)

Ungaria a dezvoltat și împrăștie cel mai deșănțat antisemitism din Europa. Un antisemitism atât de agresiv și aberant încât a dus la scoaterea din curicula școlară, categoria autori maghiari, a singurului ei laureat al premiului Nobel pentru literatură, Imre Kertesz, pe motiv că nu e ungur ”arian”, ci evreu.

Sigur, ungurii se trag din alte nații decât arienii, pentru că Asia e destul de întinsă, dar le place să creadă că sunt o nație superioară. Din nefericire, neo-naziștii unguri, grupați în formațiunea Jobbik au făcut pui prin Grecia (Zori aurii) și Ucraina (”Svoboda”), ca să nu mai vorbim de Germania unde stau ”în adormire” cam de multișor și mai ies din când în când să mai comită niște crime rasiste în serie…

jobbick-untitled-project-1-tvrnews-export-04778600_04778600

Evreii din întreaga lume au motive serioase de îngrijorare, ceea ce i-a determinat ca, anul acestă, să se întrunească pentru Congresul Mondial Evreiesc chiar în capitala antisemitismului european, adică la Budapesta.

Congresul Mondial Evreiesc (foto BARICADA)
Congresul Mondial Evreiesc (foto BARICADA)
Una dintre statuile lui Miklos Horthy, dezvelite recent în Ungaria
Una dintre statuile lui Miklos Horthy, dezvelite recent în Ungaria

Despre motivele acestei reuniuni, dar și despre îngrijorările lumii evreiești, generate de recrudescența antisemitismului și a neo-nazismului în această parte de lume, a scris recent ziare.com, prin prezentarea unui interviu luat de Camelia Badea președintelui Federației Comunităților Evreiești din România (țara în care susținătorii lui Horthy încă încearcă să-și depoziteze deșeurile naziste, transformate în cenușă), deputatul Aurel Vainer, unul dintre participanții la Congresul de la Budapesta.

Dan Badea

 

Reproduc mai jos materialul apărut pe portalul ziare.com sub titlul

Cine are o problema cu evreii in Europa?

de Camelia Badea

Recrudescenta fenomenului antisemit in Europa, accentuata de criza economica, a scos in evidenta manifestari extremiste periculoase in cateva dintre tarile europene. Este si motivul pentru care Congresul Mondial Evreiesc s-a reunit anul acesta, in premiera, la Budapesta, Ungaria fiind considerata una dintre tarile care promoveaza si incearca sa exporte antisemitismul.

Reprezentantii comunitatilor evreiesti din peste 100 de tari au reamintit ca „lipsa masurilor adecvate din partea democratilor germani a dus la venirea nazistilor la putere” si au facut un apel la autoritatile europene, cerand adoptarea unei legislatii „impotriva amenintarilor cu violenta, a urii rasiste si a negarii Holocaustului”.

Konzentrationslager Auschwitz

Konzentrationslager Auschwitz

Indemnul a venit in contextul in care partide considerate neonaziste precum Jobbik din Ungaria, Zori Aurii (Golden Dawn) din Grecia si Svoboda din Ucraina au socat comunitatile evreiesti din Europa prin castigarea unui numar de locuri fara precedent in parlamentele nationale.

Si nu este singurul semnal de alarma. Recent, in Germania a inceput procesul unei neonaziste judecata pentru noua crime rasiste, in Bulgaria, Ataka, partid ultranationalist, xenofob si antieuropean, este creditat cu pana la 9% in sondaje, iar neo-nazistii si extremistii de dreapta din Grecia starnesc o ingrijorare profunda terorizand tara cu acte de violenta.

E „o atmosfera precum cea din anii 1930 din Germania, impotriva evreilor si a afacerilor lor”, scrie Der Spiegel. Mai mult, incurajata de sondaje, formatiunea neo-nazista Zori Aurii vrea sa se extinda si in alte tari, „oriunde sunt greci”.

Cele mai mari semnale de alarma vin insa dinspre Ungaria, unde Jobbik, al treilea cel mai mare partid, a cerut o lista cu toti evreii din Guvern, acuzandu-i de lipsa de loialitate si considerandu-i o „amenintare la adresa sigurantei nationale”.

Totodata, Guvernul Orban a premiat persoane publice cunoscute pentru antisemitismul lor, starnind vii proteste si ingrijorarea comunitatii europene, iar jurnalistul Zsolt Bayer, fondator al FIDESZ si apropiat al lui Viktor Orban, a incitat public la ura, indemnand la „eliminarea animalelor tigani”.

Aceste episoade s-au inscris pe o lista lunga de decizii controversate ale FIDESZ, formatiune condusa de Viktor Orban, care a inceput reabilitarea imaginii unor criminali de razboi sau sustinatori nazisti, inclusiv a lui Miklos Horthy, cel care a trimis la camerele de gazare de la Auschwitz peste 400.000 de evrei unguri.

Si Romania a fost direct afectata de atitudinea Ungariei, aceasta intervenind brutal (din fericire fara succes), sub coordonarea directa a presedintelui parlamentului ungar, Kover Laszlo, in favoarea reinhumarii la Odorheiu Secuiesc a ramasitelor pamantesti ale nazistului Nyiro Jozsef.

Kover Laszlo omagiindu-l, anul trecut, pe nazistul Nyiro Joszef la Odorheiu Secuiesc (Foto EvZ)
Kover Laszlo omagiindu-l, anul trecut, pe nazistul Nyiro Joszef, la Odorheiu Secuiesc (Foto EvZ)

„Noi am planificat nu numai o reinhumare, ci si o celebrare a reintoarcerii acasa a lui Nyiro Jozsef(…) Fiecare parinte secui, fiecare parinte maghiar sa puna in mana copiilor sai cartile lui Nyiro Jozsef. Aceasta este fidelitatea noastra, fidelitatea maghiarilor de azi fata de Nyiro Jozsef. (…) In Secuime creste noua generatie de Nyiro Jozsef. S-ar putea sa fie aici, printre noi, in copiii imbracati in portul popular secuiesc”, declara anul trecut, la Odorheiu Secuiesc, Kover Laszlo. Cazul Nyiro Jozsef, nefinalizat inca, a fost condamnat nu numai de comunitatea evreiasca internationala, ci si de Uniunea Europeana.

„Propria retorica nationalista a lui Orban nu ajuta”, scrie revista Time in numarul sau din 1 aprilie 2013 in articolul „An Ancient Fear Rises Anew” semnat de Lisa Abend, in care este subliniat faptul ca in timp ce Nyiro Jozsef, fost membru al partidului fascist Crucile cu Sageti, figureaza in programa scolara, Imre Kertesz, scriitor maghiar de religie iudaica si singurul laureat al acestei tari cu Premiul Nobel pentru literatura, a fost eliminat din curriculum de la categoria „autori unguri”.

Fragment din materialul apărut în revista TIME din 1 aprilie 2013
Fragment din materialul apărut în revista TIME din 1 aprilie 2013

Citeste si Inteteste Ungaria focul antisemitismului si rasismului in Europa de Est? Interviu

In acest context a avut loc Budapesta, in conditiile unor masuri de protectie exceptionale, Congresul Mondial Evreiesc (WJC), la care Romania a fost reprezentata de Aurel Vainer, deputat si presedinte al Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania.

deputatul Aurel Vainer, liderul Federației Comunităților Evreiești din România
deputatul Aurel Vainer, liderul Federației Comunităților Evreiești din România

Intr-un interviu acordat Ziare.com, Aurel Vainer vorbeste despre recrudescenta antisemitismului in Europa si concluziile la care au ajuns participantii la congres.

Fondat in 1936, WJC este considerat a fi „bratul diplomatic al iudaismului mondial” si isi organizeaza adunarile generale o data la patru ani, de obicei la Ierusalim.

De ce Congresul Mondial Evreiesc s-a desfasurat anul acesta la Budapesta? De ce a fost aleasa Ungaria?

Stiti la fel de bine ca mine ca mai ales in Ungaria, dintre tarile europene, s-a constatat o recrudescenta mai puternica a antisemitismului. Trebuie sa precizez ca in Ungaria aceasta recrudescenta are loc fara o prezenta islamica majora, spre deosebire de tarile occidentale, Franta, Olanda, unde islamismul e mai prezent.

In Ungaria e pur si simplu un fenomen maghiar antievreiesc care are la baza, spunem noi, mai ales antisemitismul economic. In Ungaria mai traiesc, din informatiile pe care le avem, 100.000-120.000 de evrei, desi in timpul Holocaustului au fost deportati peste 400.000, inclusiv evreii din Transilvania de nord, ocupata vremelnic de statul maghiar.

Acum, iata, apare din nou acest fenomen. Evident, evreii sunt prezenti in diferite domenii ale vietii economice si sociale din Ungaria, si este un motiv pentru unii sa arate ca ei sunt de vina pentru cele care nu merg bine in lumea occidentala astazi, inclusiv in contextul crizei economice mondiale, al problemelor economice, financiare, bancare si asa mai departe.

Antisemitismul care se manifesta acum in Ungaria are si radacini istorice?

Nu, tocmai asta este interesant, ca in afara de momentul Holocaust, care a fost sub regimul Horthy, care a venit si a executat ordinele Germaniei fasciste, in privinta asta nu se poate vorbi (spun eu, dar poate ca gresesc) despre alte manifestari antisemite la fel de puternice.

Este insa o diferenta fata de ceea ce se intampla in alte tari foste comuniste, cum ar fi Ucraina si Rusia, unde numarul evreilor este totusi important, trece de suta de mii, si unde a existat un puseu antisemit mai puternic dupa anii ’90, iar apoi o incetinire.

In Ungaria, insa, a aparut acest partid Jobbik, care e clar ca este net antisemit si care isi are radacinile in partidul FIDESZ al premierului Viktor Orban. Sunt multe puncte de vedere care si-au exprimat ingrijorarea inclusiv la Congresul Mondial Evreiesc, care reuneste evreii de pe mapamond in mai multe congrese regionale (Congresul European Evreiesc, Congresul Euro-Asia, American si asa mai departe) in special cu privire la ceea ce s-a intamplat in Ungaria si, de asemenea, in Grecia, mai ales prin intrarea in Parlament a acestor doua partide de extrema dreapta si cu nuante antisemite evidente, Jobbik in Ungaria si Zori Aurii in Grecia.

De aceea, la reuniunea de deschidere a Congresului, momentul asteptat foarte mult a fost discursul primului ministru Viktor Orban.

Viktator Orban la tribuna WJC 2013
Viktator Orban la tribuna WJC 2013

Cum vi s-a parut acest discurs?

Daca citesti discursul iti pare bine ca vorbeste frumos despre evrei. De pilda, el a evocat rolul important al evreilor in crearea si dezvoltarea statului ungar – celebrul Edward Teller, care a fost parintele bombei cu hidrogen, si alti mari savanti evrei care au ridicat prestigiul Ungariei.

A facut acest lucru primul ministru de astazi al Ungariei, recunoscand valoarea si dreptul, pana la urma, de a fi „fii ai cetatii” al evreilor din Ungaria!

Pentru mine cel putin, declaratia cheie a fost „vom manifesta toleranta zero fata de antisemitism„.

Dar acuma, stiti cum este, politicienii rostesc vorbe, tin discursuri…Insa toata lumea si-a exprimat dorinta ca aceasta formula definitorie sa devina cu adevarat realitate. Ce va fi mai departe vom vedea.

A fost un succes din partea evreimii mondiale sa putem sa gestionam o relatie cu o tara in care sunt forte antisemite semnificative si sa aratam ca se poate dialoga, se poate ajunge la o intelegere pe principiul tolerantei fata de celalalt.

S-au tras numeroase semnale de alarma cu privire la amplificarea fenomenului antisemit in Europa. Unde credeti ca sunt principalele focare?

Exista intr-adevar un raport, o lucrare foarte consistenta, care comensureaza prezenta incidentelor, a atacurilor pe Internet etc. Pe primele locuri sunt Ungaria, Grecia, apoi Franta, unde exista, iarasi, o comunitate de cateva sute de mii de evrei francezi (ca o paranteza, in Franta si in Ungaria la recensamant ei spun ‘Sunt francez de religie mozaica’ sau ‘Sunt maghiar de religie mozaica’, ei nu au aceasta definire a noastra de etnie sau minoritate nationala). Si acolo sunt fenomene de antisemitism, cum a fost momentul Toulouse, dar acolo un punct de sprijin al antisemitismului este extrema musulmana.

In Germania care este situatia?

Sigur ca exista si neonazistii in Germania, dar fenomenul nu are amplitudinea din celelalte tari.

Dar in Romania?

In Romania e la cota limita la ora actuala si cand spun asta va vorbesc si in calitate de presedinte al Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania. In primul rand, nu avem niciun motiv sa vorbim de antisemitism de stat – suntem cetateni ai Romaniei cu drepturi depline, egale. Nimeni nu ne discrimineaza.

Suntem discriminati pozitiv, ca si celelalte minoritati nationale, in sensul ca statul roman acorda sprijin activitatilor minoritatilor nationale, pentru dezvoltarea identitatii, a apartenentei religioase, a culturii si asa mai departe. Exista insa o prezenta ingrijoratoare si semnificativa a antisemitismului pe Internet, pe aceste bloguri si site-uri carora nu li s-a dat inca de cap, nici la noi, nici in lume.

Ce ne mai ingrijoreaza pe noi insa este un alt aspect. In calitate de deputat, eu am facut o declaratie politica in legatura cu faptul ca pe strada Iacob Negruzzi din Bucuresti exista o cladire in care functioneaza (este afisat) „Miscarea Legionara”, apare drapelul legionar si portretul lui Zelea Codreanu. Nu se poate asa ceva, noi avem o lege!

De altfel, la Congres a fost o problema de mare actualitate aceea ca e nevoie sa dezvoltam legislatia anti-antisemitism, anti-xenofobie, dar si sa cerem aplicarea acestor legi. Romania are o legislatie foarte buna in privinta asta, dar cand ajungi la aplicare cota e scazuta. Sigur ca nu e bine, ne nelinisteste.

Am sa va dau inca un exemplu despre ce inseamna drepturile noastre si libertatea noastra de actiune. La Murighiol a fost organizata in aceste zile o actiune iudaica pe plan european la care au participat 200 de tineri din 8 tari, in cadrul unui program de trei zile desfasurat in cea mai desavarsita ordine si deplina libertate.

Mai mult, la deschidere ne-a onorat primarul orasului Tulcea cu cuvinte foarte frumoase la adresa minoritatilor, in general, si a evreilor, desi la Tulcea comunitatea noastra este foarte mica.

De aceea, eu as spune ca in Romania nu este un antisemitism pregnant sau pe un trend ascendent. Exista manifestari, exista tendinte de a arata cu degetul cum ca la originea crizei mondiale sunt evreii, dar in ansamblu, dupa opinia mea, ne bucuram de drepturi si de libertati, si nu cred ca putem fi la fel de ingrijorati cum sunt cei din Ungaria sau Grecia.

Sa va mai spun o reflectie personala. Se incearca a se justifica aceasta crestere a antisemitismului prin situatia economica din Europa in general. Stiti ca in Spania a ajuns somajul la 27%, in Grecia cam la fel. Comparati Grecia cu Spania: in Spania nu exista o reactie antisemita legata de cresterea somajului, in timp ce in Grecia exista.

Care este explicatia?

Nu pot sa va spun eu, dar din pacate si la noi in Romania multi oameni nu ne vad cu ochi buni spun: „Asta am invatat de la mama”. Stiti ca e o expresie: „Am supt laptele mamei odata cu antisemitismul. Sa nu ma joc cu copiii evrei, ei sunt asa, noi suntem asa….”. Ne lipseste in educatie aceasta cultura a tolerantei bine intelese.

Toti suntem nascuti, crescuti si trebuie sa ne recunoastem unul pe altul cu tot ceea ce avem si bun, si diferit, si eventual sa ne corectam reciproc, dar si sa colaboram reciproc.

Din relatarile mass-media reiese ca o tema de discutie la Congres a fost si interzicerea partidelor neonaziste. Care este opinia dvs si la ce concluzie s-a ajuns?

Nu a fost o formula generala pentru ca nu sunt in multe tari partide neonaziste. Important este insa sa se promoveze pe cale legislativa, in tarile Uniunii Europene mai ales, aceasta idee de toleranta intre oameni diferiti.

Exista chiar un proiect. Congresul European Evreiesc, care e o componenta a celui Mondial, are in vedere o intalnire la nivelul parlamentarilor din Uniunea Europeana pe aceasta tema, cu posibilitati de a imbunatati legislatia in acest sens.

Camelia Badea

Interviu apărut în ziare.com (luni 13 mai 2013)