Alianţa Bugetarilor este o creaţie a strategilor lui Mircea Geoană, cu sprijinul lui Liviu Luca (II)

pact cnslr psd

Aşa cum am arătat în prima parte a acestui material, Alianţa Bugetarilor este o construcţie politică ce “duhneşte” a PSD. Federaţiile sindicale, atrase în combinaţia puturoasă de câţiva lideri ai CNSLR Frăţia precum Marius Nistor, Vasile Marica şi Marius Petcu, sunt, în majoritate, masă de manevră a sforarilor din PSD. Interesele electorale majore ale lui Mircea Geoană, semnatarul ultimului “pact cu sindicaliştii” amintiţi, vor fi cu atât mai bine slujite cu cât gălăgia făcută de gorniştii CNSLR va fi mai mare. Anul trecut, Geoană le-a oferit partenerilor săi “socialişti” locuri în consiliile judeţene, iar anul acesta s-ar putea să le fi promis, eu ştiu?, locuri de parcare la sediul partidului. Astăzi voi prezenta câteva noi argumente care întăresc afirmaţia din titlu.

1. Marius Nistor, un sindicalist bine dresat

 
Aşadar, tot în prima parte a materialului am descris, pe scurt, campania de PR aplicată cu succes de Realitatea TV unui individ monoton şi mărginit ca un şir convergent dar şi zgomotos ca o mobră din anii ‘80. Individul, dresat să sară la gâtul guvernului cum aude comanda “Băsescu”, se numeşte Marius Nistor. E vicepreşedinte al CNSLR Fraţia şi spune că nu e subordonatul prim-vicepreşedintelui Liviu Luca, sau al preşedintelui Marius Petcu, ca şi când Frăţia ar fi Falansterul de la Scăieni. Parazitul ăsta debusolat care, când ţi-e lumea mai dragă, zbiară de–ţi sperie copiii aflaţi întâmplător în vecinătatea televizorului, e plătit de la buget să reprezinte interesele profesorilor şi nu pe ale lui Geoană sau ale mafiei PSD.

Despre acest “epsilon-pe-doi” se ştiu puţine lucruri deoarece liderii sindicali sunt cei mai introvertiţi dintre bugetari poate şi pentru că, în cazul celor mai mulţi dintre ei, azi îi vezi urlând în portavoce, iar mâine observi cum le creşte vila în fundul curţii. 
Profesoraşul din Orăştie ajunge boier sindical la Bucureşti

Preşedinte executiv al federaţiei “Spiru Haret”, Marius Nistor s-a specializat şi el în meseria de lider sindical. S-a dovedit deja că

Marius Ovidiu Nistor, alias Epsilon Pe Doi
Marius Ovidiu Nistor, alias Epsilon Pe Doi

este mai profitabil să zbieri la televizor, decât să predai fizica într-o sală de clasă. Prin urmare, au trecut mulţi ani de când, degrevat de norma didactică, n-a mai intrat într-o sală de clasă ca profesor, spun unii. Venit tocmai de la Orăştie, Marius Nistor a avut o evoluţie mai mult decât “onorabilă”, el reuşind ca în zece ani să se titularizeze ca profesor în capitală şi, ca bonus, să-şi titularizeze şi soţia. Profesorul din Orăştie cucerea, astfel, Capitala. Era începutul pentru că, spun alţii, “nu se ştie din ce “moştenire” şi-a cumpărat un apartament în Bucureşti, Mitsubishi Pajero şi un Renault Megane cu care se plimbă zilnic”. El a fost reperat, la volanul unui Mitsubishi Pajero în vecinătatea unui hypermarket, de un „fraier” care chiar predă fizica într-o sală de clasă.

Şi-a degrevat şi nevasta, dar şi-a destituit subalterna pentru că a pus întrebări
Iată, mai jos, un alt episod despre modul cum acţionează acest individ, la salariul căruia contribui şi eu cu taxe şi impozite, episod postat de un alt lider sindical, Liviu Marian Pop, pe site-ul forum.portal.edu.ro. Textul vizează o mai veche intervenţie pentru, evident!, nevasta liderului Nistor.

“Pentru că tot vorbim de imoralitate nu putem să nu aducem aminte şi de cazul soţiei liderului de sindicat Marius Nistor. La stabilirea degrevărilor pentru anul în curs (2007) acesta a hotărât să o treacă pe lista cu liderii care sunt scutiţi de orele la catedră şi pe soţia lui, Ionela Nistor. Nu ştim exact care sunt motivele acestei alegeri, sau dacă membrii simpli de sindicat au fost de acord, însă din informaţiile primite până acum, soţia liderului de sindicat nu are activitate sindicală. O fi fost degrevată doar pentru că este soţie de preşedinte executiv? Cert este că în momentul în care adjuncta domnului Nistor de la sindicatul bucureştean, condus de acesta, a început să pună întrebări legate de această situaţie precum şi de modul în care se cheltuie banii sindicatului, ea a fost destituită pe loc. Este vorba despre o lideră care, exclusiv prin activitatea sa a adus peste 1000 de membri în acest sindicat (Spiru Haret). De altfel, majoritatea acestora au părăsit sindicatul condus de Nistor după ce au aflat cele întâmplate. Din păcate mai sunt încă mulţi cei ce nu cunosc adevărul şi sunt în continuare folosiţi ca monedă de schimb pentru bunăstarea unor lideri de teapa lui Isvoranu şi Nistor” – se afirmă într-un material postat de Liviu Marian Pop de la FSLI.

Cu sprijinul lui Vanghelie şi-a cocoţat soţia în fruntea unui Colegiu Tehnic din sectorul 5
Referitor la soţia liderului, doamna Ionela Nistor, dânsa tocmai a devenit director la o instituţie şcolară din parcela administrată de un PSD-ist care este. Iată ce spune un alt “fraier” din subordinea liderului gălăgios: ”Anul acesta “şi-a aranjat” soţia ca director la Colegiul Tehnic Energetic din Sectorul 5 cu ajutorul domnului Vanghelie şi a celei pentru care a garantat, Ecaterina Andronescu. Sunt curios dacă toate acestea puteau fi rezolvate ca simplu profesor în condiţiile în care mai are şi doi copii la liceu”. Personal, eu unul sunt convins că e imposibil să realizezi atâtea, doar ca profesor, în Capitală. Ca lider sindical însă, nimic nu este imposibil.

 Marius Nistor: „Ar trebui să ne întrebăm: domnul Dan Badea a cui “creaţie” este?”
Cele de mai sus conturează o anumită imagine a lui Marius Nistor, individul acela vocal aflat în subordinea lui Liviu Luca şi, mai departe, a lui Marius Petcu – preşedintele CNSLR Frăţia, adică acea instituţie care face sex neprotejat cu PSD.

Dan Badea
Dan Badea

Într-o recentă epistolă, pe care mi-a trimis-o ca un fel de drept la replică, Marius Nistor a încercat să mă convingă, între câteva şarje de scuipaţi, că acţiunea Alianţei Bugetarilor este una justificată şi că doar aceia care “duhnesc a portocaliu” cred altceva. (Pentru a-i da satisfacţie sindicalistului, am imbracat un tricou portocaliu, dar nu am simţit nimic deosebit, cu excepţia unei senzaţii de confort…mătăsos al pielii. Cred că secretul nu stă în culoare, cât în compoziţia texturii .)

După ce afirmă că el nu e subordonatul cuplului Luca-Petcu, aşa cum arătasem eu în materialul precedent, “epsilon-pe-doi” îmi recunoaşte totuşi, ca un instruit ce este, expertiza în depistarea infiltraţilor cazoni din mediile sindicale.

Dan Badea are limbajul unui domeniu de activitate care presupune subordonarea, ascultarea fără crâcnire a ordinelor superiorilor şi înregimentarea într-o ierarhie bine definită”. Sigur că da. Doar am fost atâţia ani supranumit “mâncător de securişti”.

Prefata vol Averea Presedintelui (pag.1)
Prefata vol Averea Presedintelui (pag.1)

Culmea, unul dintre cei care mi-au recunoscut public această calitate este chiar un conţăran din Orăştie al sindicalistului dresat şi îl cheamă aproape la fel: NistorESCU. Cornel Nistorescu. În prefaţa semnată de el în 1998 la cartea mea, „Averea Preşedintelui.Conturile Ceauşescu„, pe vremea în care încă nu fusese părăsit de talent, mi-a recunoscut „ştiinţa” de a-i depista pe securişti, sau pe infiltraţi în „instituţiile noii democraţii” (vezi facsimil stânga sus şi detaliu dreapta jos).

fragment prefata
fragment prefata
În final, sindicalistul lui Luca îşi pune marile întrebări ale existenţei sale de parazit plătit de la bugetul de stat: “Ar trebui să ne întrebăm: domnul Dan Badea a cui “creaţie” este? Căci materialul său, dincolo de acuzaţii nefondate, pseudo-raţionamente construite cu false premise, “duhneşte a portocaliu”. În slujba cui mai sunteţi, domnule Dan Badea?”. Ce-l întreb eu şi ce-mi răspunde el, sau pentru ce-l plătesc eu şi cu ce se ocupă el!?…

Poate că lui Nistor nu i-ar strica deloc, după cum sugera şi Florin Călinescu, să mai intre şi într-o sală de clasă ca profesor, dacă o mai ţine minte ceva şi, dacă nu, să pună mâna pe carte, să înlocuiască furia cu ceva mai apropiat de meserie, cu o Transformare Furierint_{-infty }^{infty } exp(ikx) delta(x-x_0) dx = exp (ikx_0),, ceva, fie ea în “R la n”, fie “pentru măsuri Radon”, cu condiţia să mai ştii să rezolvi măcar o integrală (o fi înţelegând ceva, berbecul?).

2. Isvoranu, un pensionar cu reacţie întârziată

Referitor la pensionabilul Isvoranu, sărmanul, îşi completează şi el pensia cum poate. Este de aceea tot atât de atent la comenzi pe cât sunt subordonaţii lui Vanghelie la mici, bere şi pungi cu salam. Reproduc aici o îngrijorare mai veche, din 2007, a unor profesori din federaţia condusă de tandemul Isvoranu-Nistor.

“Potrivit actualelor reglementări liderii de sindicat (de la sindicatele de peste 2.000 de membri) sunt scutiţi de Ministerul Educaţiei şi Cercetării de a ţine ore. Astfel, ei primesc salariul de la minister fără a mai presta activitatea didactica. Mai mult, aceştia sunt plătiţi cu salariul întreg pentru a striga împotriva celor de la care işi iau salariul. În plus, pe toata perioada cât sunt lideri catedra lor este rezervată, neputând fi scoasă la concurs. Mai precis pe locul liderului de sindicat poate fi încadrat doar un suplinitor. În acest fel Statul plăteşte pentru norma respectivă de două ori, odată pe liderul sindical degrevat de normă şi încă un salariu pentru profesorul care suplineşte.

Revenind la cazul liderului de sindicat Gheorghe Izvoranu, acesta, cu toate că trebuia să iasă la pensie, a solicitat Inspectoratului Şcolar al Judeţului Iaşi continuarea cu încă un an a activităţii didactice. În conformitate cu legea pot primi prelungire cadrele didactice cu rezultate deosebite în activitatea didactică şi care sunt absolut necesare şcolii tocmai pentru valoarea activităţii didactice efectiv prestată. Care activitate didactică, în cazul Isvoranu, nu ştim, pentru că acesta oricum nu a mai luat loc la catedră de ani buni de zile. Trebuie să menţionăm că la sindicat nu există vârstă de pensionare. Astfel, domnul Izvoranu putea liniştit să ocupe funţia de preşedinte şi după pensionare.

Şi atunci ne întrebăm cum poate învăţământul românesc să fie reformat dacă partenerii sociali se acoperă reciproc?! Cum mai poate domnul Izvoranu să mai apere interesele membrilor lui de sindicat în condiţiile în care a dat mâna cu reprezentanţii inspectoratului şcolar pentru a primi salariul şi de la scoală, peste cel de la sindicat, pentru încă un an ?!”

3. Liviu Marian Pop a candidat, ca primar(ul), din partea ApR şi PNL


FSLI, un alt sindicat care dansează pe muzica internaţionalei PSD-iste, în tandem cu federaţia lui Isvoranu, are şi el, la vârf, un sindicalist care, odată, a cochetat oficial  cu politica.
Liviu Marian Pop, azi secretar general al FSLI, a candidat din partea APR (2000) şi PNL (2004) la funcţia de primar al localităţii Vişeu de Jos. N-a fost ales primar dar a devenit, în ambele rânduri, consilier local, funcţie la care a renunţat înainte de termen. În plus, aflu dintr-o depeșă de la faţa locului, că “din banii sindicatului a construit un hotel la Ocna Şugatag în care a investit până acum peste 40 de miliarde de lei vechi, în acelaşi timp „răsărindu-i” în curtea proprie din Vişeu o superbă vilă. De asemenea, cu toate că el stă mai mult la Bucureşti, sindicatul judeţean din Maramureş a închiriat pentru familia lui un apartament în Baia Mare”.

Hotelul Eurosind
Hotelul Eurosind

Hotelul Eurosind (foto stânga) din staţiunea balneo-climaterică Ocna Şugatag este o construcţie impunătoare , un refugiu acceptabil pentru sindicaliştii din SLIMM (Sindicatul Liber din Învăţământ Maramureş). Dl Pop a făcut parte, alături de câțiva specialiști în construcții, din comisia de cinci persoane care s-a ocupat de finalizarea proiectului.

Locul unde-si spala fundurile mizerabile smecherii lui Pop. Liviu Marian Pop
Locul unde-si spala fundurile mizerabile smecherii lui Pop. Liviu Marian Pop

Dotat cu 24 de camere confortabile, cu restaurant, centru de conferinţe, piscină (bazin exterior cu apă sărată – foto sus) etc., „refugiul” „Eurosind” e un vis pentru membrii săi. Iată că deşi sindicaliştii se plâng de salariile mici, dar sigure şi vioaie, ei îşi permit şi astfel de ghiduşii de un milion de euro.

Cât priveşte vila din Vişeul de Jos, care i-a „răsărit” în fundul curţii, în paralel cu Eurosind, Pop spune ca vila a fost începută prin 1992 şi continuată cu sprijinul unui frate mai avut, revenit după câţiva ani de muncă peste hotare. Asta daca-l crezi le Pop, pentru ca un astfel de individ, dornic sa parvina cu orice pret, e greu de crezut!

În fine, apartamentul din Baia Mare este unul de serviciu şi i-a fost pus, într-adevăr, la dispoziţie de către SLIMM, ca asa se face cu domnii sindicalisti, după ce sindicatul l-a primit de la Primărie, în 2005, ca locuinţă socială.

Oricum, observ că e palpitant să fii sindicalist. Mai ales în FSLI, federaţie condusă de un fost subordonat al eternului şi fascinantului tov. Cozmâncă. Adică de Aurel Cornea, specialist în turism.

4. Ginerele lui Aurel Cornea şi Micky Şpagă

Aurel Cornea, un subordonat (na, ca iar mi-a scăpat porumbelul) “turistic” al lui Cozmâncă, până în 1989, e şi el apropiat de politicieni. Ginerele lui, Claudiu Florică, a fost un protejat de bază al lui Şerban Mihăilescu, alias Micky Şpagă, dacă ne-am lua după dezvăluirile de presă.

Protecţia lui Micky i-ar fi adus lui Florică, ginerele sindicalistului Aurel Cornea (foto stânga, la Vanghelionul din 2008), un contract preferenţial (fără licitaţie) de 54,5 milioane dolari pentru licensarea administraţiei publice, în cadrul informatizării acesteia decise pe vremea lui Adrian Năstase şi continuate în guvernarea Tăriceanu.

Ginerică a intrat în afacere în calitatea lui de preşedinte al reprezentanţei Fujitsu Siemens Computers. Din toată povestea semnată de Cornel Ivanciuc, reţinem un fragment interesant despre afacere, politică şi tata socru.

Picture 002

Circa 3,5 milioane de dolari au fost palpate, din aşa-zisa donaţie de licenţe pentru învăţământul mediu şi universitar. Totul a fost făcut din bani publici, fără licitaţie. Se bănuie că Mircea Miclea a cumpărat liniştea sindicatelor din învăţământ, la pachet cu produsele livrate prin Claudiu Florică. Florică este ginerele lui Cornea, liderul Sindicatelor Libere din Învăţământ. Claudiu Florică a ameninţat că dacă Fujitsu Siemens şi partenerii săi nu vor fi incluşi în proiectele MEC, îi dă drumul lui socru-său din cuşcă să pună de o grevă în învăţământ, ce n-a văzut Parisul. Cel puţin, aşa se aude pe culoarele culiselor.” – a dezvăluit colegul Ivanciuc”, în urmă cu câţiva ani.

Aurel Cornea este şi unul dintre directorii SIND România, o companie destul de profitabilă care controlează fostul portofoliu hotelier al UGSR, cu o capacitate de aproximativ 20.000 de camere. Acţionarii companiei sunt CNSLR Frăţia, Cartel Alfa, BNS şi CSDR.

5. Un mic trădător cu adeziune

Cu două zile în urmă, în şedinţa PSD sector 5, un lider sindical a primit botezul oficial al partidului. Teodor Axioti, “comandantul” profesorilor afiliati FSLI din sectorul lui Vanghelie, a semnat adeziunea de membru al PSD care este.

(„Un aşa-zis jurnalist de investigaţii”, „traseist” etc etc…)

©Dan Badea

Micile secrete ale lui Ioan Rus


Ioan Rus s-a nascut pe 21 februarie 1955 in localitatea Urisor din comuna clujeana Caseiu. Are doi frati, Aurel si Gavril. Este casatorit cu Carmelita Rus si are doi copii. Este absolvent al Facultatii de Mecanica din cadrul Institutului Politehnic Cluj-Napoca (1982). In perioada 1982-1984 a fost inginer la Trustul SMA din Cluj, iar ulterior, pentru un an de zile a trecut ca cercetator la Institutul Politehnic din Cluj-Napoca, urmand cariera universitara.

Pana in 1990 si-a continuat activitatea ca asistent universitar in cadrul aceleiasi institutii. In perioada 1990-1994 a fost sef de lucrari, disciplina “Automobile, tractoare si sisteme de propulsie”, iar in perioada 1995-2002, in calitatea de conferentiar universitar a predat “Calculul si constructia automobilelor”. In 2002 devine profesor universitar si coordonator al aceleiasi discipline.

In paralel cu activitatea didactica, Ioan Rus a intrat in afaceri participand la infiintarea unor firme, sau la administrarea altora. Cea mai importanta dintre ele, RMB Inter Auto SRL (Reprezentanta Mercedes Benz) era controlata, printr-un off-shore, de omul de afaceri Ion Tiriac. Astfel, in 1993, Ioan Rus a devenit directorul general al Reprezentantei Mercedes-Benz Transilvania, functie detinuta pana in anul 2000 si, dupa o pauza de patru ani, reluata in 2004. Rus s-a implicat insa, cum vom vedea, si in alte societati precum Napoca Constructii SA (1991), Autosincron SRL (1991), Elixir Medco SRL (1992), IT Transilvania Invest (1998), Ardtrans Auto SRL(1994), Oil Distribution SRL sau Media Pro Transilvania SA.

El a intrat in PDSR in 1994, anul in care si-a luat si titlul stiintific de doctor inginer in “tehnologia constructiilor de masini”, iar in 15 august 1996 a devenit prefectul judetului Cluj, functie detinuta pana pe 28 decembrie acelasi an. In 1998 a devenit prim-vicepresedinte al PDSR Cluj-Napoca. In iunie 2000 revine in administratia publica, ca presedinte al Consiliului Judetean Cluj, iar din decembrie acelasi an, dupa castigarea alegerilor de catre PSD, devine ministru de interne in guvernul Adrian Nastase. Din octombrie 2001, Ioan Rus este ales presedinte al PSD Cluj, iar, un an mai tarziu, vicepresedinte al PSD.

In perioada septembrie 2003-mai 2004 devine vice prim-ministru. A renuntat la aceasta demnitate pentru a candida, in vara lui 2004, la alegerile pentru functia de primar al municipiului Cluj Napoca. A pierdut insa aceasta cursa in favoarea lui Emil Boc, actualul lider al Partidului Democrat. Pe 30 noiembrie 2002 a obtinut de la Ion Iliescu, la gramada, alaturi de alti membri ai guvernului Adrian Nastase, dar si de alti potentati PSD, distinctia “Ordinul Steaua Romaniei in Grad de Cavaler”.

Liderul Grupului de la Cluj

Datorita pozitiei ocupate in Partidul Social Democrat, dar si a modului in care s-a implicat pentru reformarea acestui partid, Ioan Rus este cunoscut mai degraba ca “lider al Grupului de la Cluj” decat ca “fost ministru de interne”. Forta sa in partid a fost resimtita dureros atat de Ion Iliescu, cat si de secundul sau, Adrian Nastase. “Grupul de la Cluj”, cum s-a intitulat gruparea de politicieni ardeleni din cadrul PSD, este constituit din Ioan Rus, Vasile Dancu (senator, fost ministru al Informatiilor Publice si presedinte al Agentiei de strategii guvernamentale), Vasile Puscas (deputat, negociator sef al Romaniei la Uniunea Europeana), Alexandru Farcas (fost ministru al Integrarii), Ilie Sarbu (senator, fost ministru al Agriculturii), dar si din alti politicieni PSD.

Desi a fost numit de Ion Iliescu “coloana a V-a din PSD”, grupul condus de Ioan Rus a reusit sa schimbe conducerea partidului si sa-l impuna pe Mircea Geoana in locul lui Ion Iliescu. De asemenea, a reusit, partial, sa indeparteze de la conducerea executiva a partidului influenta celuilalt grup aflat pana in 2004 la carma acestei formatiuni politice, grupul de la Bacau, reprezentat de Viorel Hrebenciuc, fratii Sechelariu, Corneliu Iacubov, Dan Matei Agathon si, evident, Miron Mitrea. Schimbarea polaritatii in PSD a facut deja doua victime, prin excluderea de la varful partidului a lui Adrian Nastase si a lui Miron Mitrea. De asemenea, este demn de mentionat ca tot din gruparea reformatoare clujeana face parte si George Cristian Maior, actualul director al SRL. Dealtfel, desi pe alte pozitii politice, sunt de mentionat si alti clujeni precum Cozmin Gusa (fost secretar general al PSD, actual lider al PIN), Lavinia {andru, Emil Boc (presedinte al PD), Daniel Morar (seful PNA), generalul Virgil Ardelean (zis “Vulpea”, seful Directiei Generale de Informatii si Protectie Interna din MAI), Rares Niculescu (consilierul de imagine al ministrului Vasile Blaga), Andi Boer (seful de cabinet al lui Vasile Blaga), Nelu Pop (seful Politiei de Frontiera) etc. etc.

Afaceri Interne

“Afacerile Interne” au o dubla semnificatie pentru Ioan Rus. Pe de o parte el este vicepresedinte pe acest domeniu in PSD, iar, pe de alta parte, mandatul sau de ministru de interne, din perioada 2000-2004 a fost presarat de mai multe afaceri nebuloase in care s-a putut distinge urma intereselor proprii sau de grup. Dealtfel, daca in spatele fiecarui politician de succes se afla un om de afaceri, atunci in spatele lui Ioan Rus se afla Ion Tiriac. Ca ministru de interne, Rus a avut cateva rezultate notabile, cum sunt anularea in 2002 a vizei pentru romanii care circula in spatiul Schengen, demilitarizarea politiei prin transformarea politistului in functionar public, precum si inceperea descentralizarii administrative, mai ales dupa ce Ministerul de Interne s-a unificat cu cel al Administratiei Publice si a devenit Ministerul Administratiei si Internelor. Pe de alta parte insa, in timpul aceluiasi mandat, ministrul Rus si-a continuat, discret, simtul afacerilor, calitate dobandita dupa sapte ani de administrare a afacerii lui Ion Tiriac din Transilvania. Astfel, el a fost protagonistul mai multor scandaluri publice, toate avand, dincolo de interesele politice care le-au generat, si interese financiare concrete, personale sau de grup. Sunt deja cunoscute marile scandaluri generate de afacerile Bechtel (2,2 miliarde dolari) si EADS (1 miliard dolari), contracte acordate la vremea respectiva prin incredintare directa.

Afacerea parcul industrial

Unul dintre scandalurile importante in care a fost implicat Ioan Rus, care avea sa intre si in atentia PNA, a fost generat de proiectul constructiei Parcului Industrial din Cluj-Napoca, lucrare in care a fost atrasa una dintre firmele lui Ion Tiriac si Ioan Rus, Napoca Constructii SA. Infiintata in 1991, firma Napoca a fost controlata de IT Transilvania Invest cu o participatie de peste 53% din capitalul social. Societatea IT Transilvania Invest SA apartine lui Ion Tiriac in proportie de 96%, ceilalti actionari fiind, in 2001, Ion Alexandru Tiriac (1%), Rodica Tiriac (1%), Ioan Rus (1%) si Mihut Marius Pitigoi (1%). Pana in 2001, unul dintre administratorii de la Napoca Constructii a fost Ioan Rus, iar ulterior locul sau a fost luat de presedintele PSD Cluj, Ştefan Dimitriu.

Ministrul Ioan Rus a fost acuzat, in 2003, ca a beneficiat, prin intermediul firmei Napoca, de fonduri Phare alocate pentru proiectul “Parcul Industrial” din Cluj, proiect care se ridica la 6,2 milioane de euro. Concret, in noiembrie 2002, in urma unei licitatii internationale pentru constructia parcului industrial din Cluj, a fost desemnata castigatoare firma austriaca “Alpine Mayreder Bau” GmbH, societate care, ulterior, a subcontractat o parte a lucrarii catre firma cuplului Tiriac-Rus, in conditiile in care Ioan Rus a fost unul dintre initiatorii si sustinatorii acestui proiect. Dupa scandalul de presa declansat atunci, s-a concluzionat ca afacerea a fost legala, firma in care avea interese ministrul de atunci Ioan Rus fiind aleasa ca subcontractor nu datorita influentei politice, ci datorita faptului ca era “cel mai reprezentativ constructor din judetul Cluj”.

Afacerea Vata

Numele lui Ioan Rus a fost legat si de proiectul “Vata de Jos”, initiat in 1996 de CSAT si care consta in construirea unui “Centru de Telecomunicatii Speciale de rezerva, Pregatire si Recuperare” in localitatea hunedoreana Vata de Jos. Investitia pentru acest proiect, in valoare de peste 70 milioane de dolari, a fost aprobata in 1999, iar la sfarsitul lui 2000, in octombrie, lucrarile de constructii au fost incredintate firmei “Napoca Constructii” SA a lui Ion Tiriac, firma in care avea interese si Ioan Rus. Desi societatea a primit, in doua transe, aproximativ 16 miliarde de lei, lucrarile au fost sistate in mai 2001, dupa ce Ion Iliescu a decis ca investitia este “nerealista”. Nici in acest caz nu s-a putut formula o acuzatie oficiala impotriva lui Ioan Rus, desi o parte din fonduri fusesera alocate dupa ce acesta devenise ministru de interne.

Contracte pe bani publici ale firmei cuplului Tiriac-Rus

Una dintre acuzatiile aduse lui Ioan Rus a fost si aceea ca, prin firma Napoca Constructii SA a beneficiat de contracte finantate din fonduri publice. In campania electorala din 2004, Emil Boc a afirmat ca firma Napoca Constructii a obtinut, in urma unor licitatii, mai multe lucrari finantate din bani publici cum sunt cele pentru Aeroportul international din Cluj, sediul Grupului de Pompieri, blocuri de locuinte pentru tineret in valoare de 217 miliarde lei, blocurile ANL de la Cetatea Fetei (Floresti), renovarea sediului Prefecturii si a Consiliului Judetean, Institutul Oncologic din Cluj, sediul Bibliotecii Judetene etc. Conform acelorasi dezvaluiri, preluate de Mediafax, directorul firmei Napoca era Ştefan Dimitriu, presedintele PSD Cluj, consilier local si presedinte al Camerei de Comert si Industrie Cluj. De asemenea, s-a aratat si implicarea indirecta in aceste afaceri a lui Ioan Rus, care, la obtinerea acestor contracte era ministru al internelor dar si actionar (4%) la IT Transilvania Invest, firma ce detinea controlul societatii Napoca Constructii.

Ale acuzatii i-au fost aduse lui Rus si dupa ce presa a descoperit ca societatea Napoca a castigat licitatii organizate chiar de catre ministerul condus de Ioan Rus. Astfel, este cunoscut cazul lucrarilor de reparatii la sediul Centrului Zonal de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog Cluj (fostul sediu al Clujana) si al Directiei Judetene a Arhivelor Nationale. Lucrarea a fost preluata in octombrie 2002 de Napoca Constructii, dupa ce au fost inlaturate din cursa firmele Antrepriza de Constructii Industriale Cluj si “Con Tour Invest”, ultima dintre ele fiind firma fiilor presedintelui Consiliului Judetean Cluj, {erban Gratian, fost administrator la, culmea!, Napoca Constructii.

Firmele lui Ioan Rus

In afara de firmele Napoca Constructii SA si IT Transilvania Invest, Ioan Rus a mai fost implicat si in alte societati. Una dintre firmele sale de baza este Autosincron SRL, societate infiintata in 1991, cu sediul in Calea Turzii nr 152 si obiectul de activitate comert cu autovehcule. Actionarii de la Autosincron au fost: Ioan Rus (55%), Mihut Marius Pitigoi (29%), Ionut Bogdan Ioan (2%), Adrian Ivan (2%), Alexandru Irimie (5%), Dumitru Matis (2%) si Grigore Baciut (5%). Administratorul firmei a fost Mihut Marius Pitigoi. Firma Autosincron comercializeaza autoturisme Ford si Land Rover. Prin intermediul acestei societati, Ioan Rus a infiintat, in 2002, firma Oil Distribution SRL in care pachetul majoritar de actiuni (76%) este detinut de Autosincron SRL. Obiectul de activitate al noii societati este “comercializarea combustibililor solizi lichizi si gazosi”.

O alta societate in care s-a implicat Ioan Rus, alaturi de Ion Tiriac, este RMB Inter Auto SRL, firma ai carei actionari erau (in 2003) Autosincron SRL (40%), Uphall Trading Ltd Cipru (55%) si Mihut Marius Pitigoi (5%). Oficial, multa vreme nu au fost cunoscuti actionarii off-shorului Uphall Trading, dar toate indiciile duc la Ion Tiriac. Dealtfel, in 2005, actiunile detinute de Uphall Trading au fost preluate de un alt off-shore al lui Tiriac, Vitexa Holdings Ltd Cipru. Firma “RMB”, al carei obiect de activitate este comercializarea autoturismelor (Ford, Mercedes-Benz, Chrysler, Mazda), are sediul la aceeasi adresa cu IT Transilvania Invest, Calea Campia Turzii nr.152 din Cluj. Prin intermediul acestei societati Ioan Rus a intrat si in Media Pro Transilvania SA, firma in care RMB Inter Auto SRL detine 15% din actiuni.

Printre actionarii Media Pro Transilvania se numara si Media Pro (30%), Editura Sincron (10%), Seltron (15%) si RTI (20%).
Ioan Rus a mai fost actionar si la societatea O alta societate a lui Rus a fost si Elixir Medco SRL, astazi radiata, firma cu activitate in industria farmaceutica. Actionarii societatii au fost Ioan Vuscan (10%), Ioan Onac (25%), Liviu Onac (5%), Ioan Rus (5%), Gavril Jarca (15%(), Dorut Fechete (15%) si Vasile Cozma (25%). De asemenea, Ioan Rus a mai figurat ca administrator si la societatea, azi radiata, Ardtrans Auto SRL.

Averea lui Ioan Rus

In 1996, cand a devenit prefect al judetului Cluj, Ioan Rus detinea 0,8 hectare de teren, o casa de odihna cu o suprafata de 60 mp si o valoare de impozitare de 285.000 lei, un autoturism Dacia 1400 si un cont de 20 de milioane lei in banca (5180 euro). El a mai declarat si actiuni in valoare de 40 milioane lei la societatea Autosincron SRL.

In 2004, dupa demisia din functia de premier in guvernul Adrian Nastase, Ioan Rus a declarat un tren agricol de 1485 mp din 1996 si un teren forestier de 1500 mp tot din 1996, o vila de 189,33 mp, cu o valoare de impozitare de 1,68 miliarde lei, un autoturism Toyota din 1997, cumparat in 2001, un alt autoturism Dacia Super Nova cumparat in 2002, conturi totale in banci de 4 miliarde lei si 60.160 euro, creante de 1,3 miliarde lei (32.270 euro) si 820 actiuni in valoare de 1,4 miliarde lei la Autosincron SRL. Cum se poate observa, el a reusit sa faca un important salt calitativ, si cantitativ in perioada 1996-2004.

Dan Badea

Revista BILANŢ nr.31, aprilie 2007

Averea lui Miron Mitrea

Pana la inceputul acestui an, liderul PSD Miron Mitrea parea deasupra legii. Atat presa centrala, cat si Justitia l-au protejat de-a lungul anilor, desi au existat destule informatii despre modul discretionar in care a gestionat banii publici din pozitia detinuta in guvernul Adrian Nastase.

Pentru a inchide gura presei, Mitrea a folosit sume imense de bani, din fondurile de publicitate constituite la nivelul Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei, respectiv Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, fonduri pe care le-a dirijat preferential catre ziarele ce puteau dezvalui politica de jaf, practicata la varful guvernului Nastase. La fel, Justitia a fost strict controlata politic prin numirea si mentinerea in functiile-cheie a unor persoane obediente si cointeresate in respectarea indicatiilor de partid.

Scandalul contractelor de publicitate, ca forma mascata pentru cumpararea tacerii sefilor de ziare din presa centrala, a fost declansat in 2004 de “Evenimentul zilei” dupa ce, ca urmare a politicii editoriale anti-Nastase a cotidianului, publicitatea de stat fusese drastic redusa in paginile acestuia. Justitia a reactionat si ea, timid si cu destul de mare intarziere, Miron Mitrea fiind azi cercetat in dosarele Zambaccian si Baneasa, in asteptare fiind cazurile Bechtel si Televiziunea MTC Constanta.

Biografie
Miron Mitrea s-a nascut pe 8 august 1956 in Sighisoara, judetul Mures. Este casatorit, din 2001, cu Manuela Mitrea, fosta Gheorghita, si are patru copii din cele doua casatorii anterioare: Cosmin, Simona-Irina, Vlad-Dan si Miron-Tudor. Sotia sa, mai tanara cu sapte ani, are si ea un baiat, Cristian Alexandru, din prima casatorie. Inainte de a fi nevasta lui Mitrea, Manuela a fost sef de birou senatorial si, din decembrie 2000, deputat pe listele PSD Mehedinti. Miron Mitrea a absolvit, in 1981, Facultatea de Transporturi din cadrul Politehnicii Bucuresti. Dupa ce si-a facut stagiatura ca inginer la SUGTC Constanta, el a devenit sef de atelier la Intreprinderea de Utilaj Greu pentru Constructii (IUGC) Autobaza Uzina Bucuresti.

In ianuarie 1990, devine membru fondator al Sindicatului Soferilor din Romania si al primei confederatii sindicale postdecembriste din Romania, Fratia. In perioada 1991-1995 este presedinte executiv al CNSLR Fratia, functie din care orienteaza politica sindicala in favoarea intereselor PDSR. In perioada 1995-1996 este ales vicepresedinte al PDSR, iar dupa Conferinta Nationala din noiembrie 1995 devine secretar general al partidului.

In anul 1996, este ales deputat pe listele PDSR Vrancea, iar din 1997 devine membru in Biroul Executiv Central al PDSR. Dupa alegerile generale din noiembrie 2000, Miron Mitrea este ales din nou deputat pe listele PDSR Vrancea, iar, in decembrie acelasi an, este numit ministru al lucrarilor publice, transporturilor si locuintei. In 2001, este ales vicepresedinte al PSD. Din decembrie 2004, Mitrea se afla la al treilea mandat de deputat ales pe listele PSD Vrancea, astazi ocupand functia de vicepresedinte al Camerei Deputatilor. Pentru merite deosebite in partid, el a fost decorat de Ion Iliescu cu “Steaua Romaniei” in grad de Cavaler.

Mitrea are de justificat 276.000 de euro

Averea lui Miron Mitrea, la fel ca a tuturor demnitarilor care s-au imbogatit ca urmare a functiilor detinute, nu poate fi justificata din salariu. Acesta este motivul pentru care in toate cazurile, fara exceptii, apar “mostenirile” de la rude, treceri fictive ale unor proprietati pe numele unor prieteni de incredere, transferuri in conturi din strainatate etc. Si in cazul lui Miron Mitrea, ca si in cel al lui Adrian Nastase sau Dan Ioan Popescu, rudele sau apropiatii sunt chemati sa justifice o avere pe care nimeni, in afara celor implicati, nu o considera justificata. Fostul ministru al transporturilor, care a gestionat sute de milioane de euro si sub ministeriatul caruia s-au dat cele mai mari tunuri financiare – cazul Neculaiciuc (foto stanga)/CFR, fiind doar unul dintre exemple – nu putea sa ramana sarac.

Cand hranesti si cresti milionari in euro, cu fonduri de la buget, nimeni nu crede ca pe tine te hranesc mama, bunica sau matusa, chiar daca actele dovedesc acest lucru. In cazul lui Miron Mitrea, spatele este asigurat de mama acestuia, la fel cum, in cazul lui Nastase, incredibilele matusi nonagenare derulau afaceri de sute de mii de euro si se hraneau cu pesmeti si ceai de sunatoare.

Desi averea reala a lui Mitrea ramane un secret bine pazit, am incercat totusi, ca un mic exercitiu, o aproximare a averii afisate si declarate de Miron Mitrea, folosind chiar instrumentele justificative puse la dispozitie de acesta. Concluzia provizorie la care am ajuns este ca, chiar si in aceste conditii, Mitrea a cheltuit mai mult decat a castigat si, culmea, a mai pus si ceva parale in banci.

Astfel, daca veniturile estimate pentru perioada 1990-2005 se ridica, in exercitiul nostru, la aproximativ 990.000 de euro, cheltuielile au fost de aproximativ 1,2 miliarde euro. Asta, in conditiile in care familia Mitrea evalueaza, spre exemplu, la cinci milioane de lei, un ceas Doxa din aur sau un ulei pe panza semnat Octav Bancila. Ca situatia sa fie si mai incordata, dupa ce a cheltuit mai mult decat i-au permis veniturile, Miron Mitrea a mai avut puterea sa depuna in banci peste 66.000 de euro.

Prin urmare, in exercitiul facut de noi, Mitrea ar avea de justificat aproximativ 276.000 de euro, suma care reprezinta o avere pentru oricare dintre noi, in conditiile in care salariul mediu pe economie nu depaseste 200 de euro lunar. Astfel, ca sa strangi o asemenea suma ai nevoie de 1.380 de luni, adica de 115 ani. Asta, evident, cu conditia sa nu ajungi demnitar in guvernul Nastase, caz in care colecta e asigurata in cateva ore.

Oficial, toate veniturile lui Miron Mitrea provin din salariul de lider sindical (cinci ani), deputat (cinci ani) si ministru (patru ani). Dupa 2001, la salariul acestuia s-a adaugat salariul de deputat al sotiei precum si castigurile acesteia ca notar public numit abuziv, cum se stie, fara vechimea legala precum si fara sustinerea examenului prevazut de lege.

Venituri din salarii: 183.000 euro

Desi, la inceputul anilor ’90, salariul unui lider de sindicat nu era mai mare decat un salariu obisnuit, apreciem ca in anii in care Mitrea a folosit portavocea prin pietele Capitalei, veniturile salariale, pe stat de plata sau pe langa acesta, au fost de aproximativ 4000 de euro anual, adica de 28.000 de euro in perioada 1990-1996. Ulterior, ca deputat, a avut un salariu mediu anual de 8.500 de euro, adica de 34.000 de euro. Dupa 2001, ca ministru al transporturilor salariul mediu a fost de 9.300 euro, ceea ce inseamna alti 37.200 euro.

Salariul sotiei, in perioada 2001-2004, a fost de aproximativ 35.000 de euro, iar veniturile acesteia din activitatea de notar public, in perioada 2003-2005, au fost de aproximativ 25.000 de euro, ea declarand, in anul fiscal 2004, venituri de 9.898 de euro. La acestea, se adauga salariile obtinute de cei doi soti anul trecut, adica aproximativ 24.000 de euro. In concluzie, veniturile salariale ale familiei Mitrea, in perioada 1990-2005, au fost de aproximativ 183.000 de euro.

Venituri din vanzari – 807.000 euro

Conform declaratiilor de avere depuse dupa 2003, Miron Mitrea a vandut un apartament, o vila si un autoturism Audi A4 cu o vechime de trei ani. Mai intai au disparut din declaratia sa de avere, cea de la sfarsitul lui 2004, o vila de 321,5 mp a carei valoare de impozitare era, in 2003, de aproximativ 70.000 de euro. La inceputul lui 2004, deputatul PSD Eugen Arnautu a cumparat de la Miron Mitrea, cu 460.000 de euro, o vila situata in strada Aviator Ion Marasescu nr. 14 din carierul Domenii si s-a declarat satisfacut de acest pret, ceea ce presupune ca imobilul fusese subevaluat in declaratia de avere a lui Mitrea.

Este posibil ca acest imobil sa fie cel cumparat de Mitrea in 1999 cu o suma neprecizata. Banii obtinuti din aceasta vanzare nu se regasesc in declaratia de avere, de la sfarsitul lui 2004, a fostului ministru al transporturilor, singura urma a unor bani nejustificati fiind un depozit bancar de 50.142 de euro. In 2004, Mitrea a mai vandut un Audi A4 a carui valoare era de minimum 15.000 de euro. Un an mai tarziu, in 2005 a vandut un apartament de 76,84 mp cu o valoare declarata de 52.000 de euro.

Viorica Mitrea (foto stanga), mama lui Miron Mitrea a vandut si ea, in 2004, o vila cu doua etaje situata in strada Erou Iancu Nicolae din Baneasa. Cumparatorul a fost Marius Opran, finul lui Adrian Nastase, iar suma declarata de Mitrea ca pret al tranzactiei a fost de 280.000 de euro.

Dincolo de aceste tranzactii, presa a consemnat si o ciudata declaratie a lui Viorel Hrebenciuc, conform careia acesta ar fi achizitionat de la Miron Mitrea, in 1998, jumatatea unui imobil de 200 mp situat in strada General Dona nr. 17 din Capitala. Numai ca, in acte, Mitrea n-a figurat niciodata ca proprietar in acel imobil, aflat in plin proces de revendicare. Hrebenciuc a mers chiar mai departe in declaratii, afirmand ca Mitrea i-ar fi asigurat si cealalta jumatate a imobilului dupa ce i-ar fi gasit proprietarului (familia Vesa) o alta locuinta.

“Eu am cumparat jumatate din casa de la Miron Mitrea. In acelasi timp, ca sa pot sta si in partea lui Vesa, Miron i-a gasit locuinta lui Vesa in alta parte. A fost casa parintilor lui Miron. Cand legea o sa-mi permita sa cumpar, o sa cumpar si partea lor din casa” – a declarat public Viorel Hrebenciuc. Avand insa in vedere ca situatia imobilului amintit este in litigiu, proprietarul de drept, o nepoata a lui Jean Bart, contestand decizia prin care acesta a fost vandut de catre stat in 1996, nu luam deocamdata in calcul si aceasta tranzactie.

“Cosul zilnic” – 276.000 de euro

Atat ca lider sindical, cat si ca lider al PDSR, respectiv PSD, Miron Mitrea a afisat intotdeauna un nivel de trai peste medie, a schimbat mai multe autoturisme, a calatorit peste hotare, si-a pastrat in intretinere patru copii, si-a schimbat nevasta, cu asumarea unei nunti de lux la Vila Lac 1 de la Snagov, unde nasii de cununie au fost sotii Elena si Dan Ioan Popescu, nu ocoleste restaurantele de lux, prin urmare cheltuielile lunare sunt pe masura.

Estimam ca, in perioada 1990-1996, aceste cheltuieli au fost de aproximativ 1000 de euro lunar, in perioada 1997-2000 au fost de 1.500 de euro lunar, iar dupa 2001 de cel putin 2.000 de euro lunar. In concluzie, suma minima cheltuita pe nevoile casnice primare ale lui Mitrea si ale familiei sale a fost de 276.000 de euro.

Achizitii imobile si auto – 884.000 euro

Conform ultimei declaratii de avere, Miron Mitrea detine un teren de 138,52 mp in strada Dr. Lister nr. 65

vila mitrea
si o vila de 317,69 mp la aceeasi adresa, imobile cumparate in 2004. Valoarea totala de impozitare a celor doua imobile este de 2,405 miliarde lei (70.000 euro). Valoarea de piata a acestora este insa de noua ori mai mare, adica de aproximativ 638.000 de euro, vila fiind evaluata de agentii imobiliari la aproximativ 500.000 de euro. In 2001, el si-a cumparat un autoturism Audi A4 a carui valoare este de aproximativ 30.000 de euro, masina care n-a mai aparut in declaratia de avere a sotilor Mitrea, din decembrie 2004.

Apar in schimb doua autoturisme achizitionate in leasing, o Toyota RAV4 si un Peugeot 307. Un an mai tarziu, dispare si Peugeotul, Mitrea declarand doar autoturismul Toyota pe care l-a achizitionat in leasing de la Eurial Leasing SRL. La sfarsitul anului trecut suma ramasa de achitat pentru acest autoturism era de 16.989 euro. Asta inseamna ca a achitat pana atunci aproximativ 13.000 de euro. In anul 1999, Miron Mitrea a cumparat o vila de 321,5 mp a carei valoare de impozitare era, in 2003, de 2,549 miliarde lei (67.877 euro). Vila, situata in strada Aviator Ion Marasescu, avea o valoare de piata de aproximativ 250.000 de euro si avea sa fie vanduta, la inceputul lui 2004 cu o suma aproape dubla.

In 2001 Miron Mitrea a demarat lucrarile de renovare la o vila care i-ar fi apartinut mamei sale, imobil situat in strada Erou Iancu Nicolae nr. 37D din Baneasa-Pipera. Lucrarile de renovare la acest imobil, facute in 2001 cu firma Vertcon, cea care a construit pentru Adrian Nastase imobilul din strada Zambaccian, ar fi costat, conform declaratiilor lui Mitrea, 3,5 miliarde lei, adica aproximativ 135.000 de euro.

Achizitii de bijuterii si tablouri – 36.000 euro

Dupa 1990, Miron Mitrea a strans, ca furnica, o multime de obiecte din metale pretioase, bijuterii, obiecte de arta si de cult, precum si aproximativ 100 de tablouri. Valoarea totala a acestor obiecte, estimate de Miron Mitrea impreuna cu sotia sa, este de 1,26 miliarde lei. Astfel, capitolul argintarie, in care intra peste 50 de piese, in majoritate, pahare, sfesnice, tavi, bomboniere etc., este evaluat la 199 milioane lei, dintre care 159 milioane lei au fost achitati dupa 1990. In aceasta suma, sunt incluse si patru ceasuri ale caror preturi sunt puse in gluma.

Astfel, un ceas barbatesc Doxa din aur este evaluat la 5 milioane lei, un ceas de dama Hublot din aur are pretul de 6,5 milioane lei, un ceas Longines din 2001 este socotit la 5 milioane lei, iar un ceas Piaget la 4,5 milioane lei. De asemenea, o tabachera din aur are, conform lui Mitrea, valoarea de 15 milioane de lei.

La capitolul bijuterii, situatia este si mai evazionista, lista bijuteriilor fiind cu mult mai lunga decat cea facuta de Securitate, in 1978, cand i-au fost confiscate bunurile lui Pacepa. In cele peste 100 de obiecte din aur, garnisite cu perle si pietre pretioase, sunt incluse, ca in pestera lui Ali Baba, 27 de inele, 31 perechi de cercei, 19 lanturi si lantisoare din aur masiv, 16 bratari, 10 ace de cravata, mai multe perechi de butoni de aur si altele.

Toate acestea au fost evaluate de sotii Mitrea la 473 milioane lei, din care pretul celor achizitionate dupa 1990 este de 426,3 milioane lei. Daca obiectele de arta si cult sunt evaluate la aproximativ 200 milioane lei, tablourile lui Mitrea depasesc, la capitolul bun simt, orice asteptari. Astfel, cele peste 100 de acuarele si picturi pe panza sau carton sunt evaluate la 539 milioane lei, din care cele cumparate dupa 1990 se ridica la 480 de milioane. Mostrele de pret sunt fara comentarii, cata vreme oricine isi da seama ca ramele acestora costa mai mult decat panzele.

Iata cateva exemple: “Flori de liliac”, semnat Octav Bancila, ulei pe panza – 5 milioane lei; “Iarna pe ulita”, semnat Dumitru Ghiata, ulei pe panza – 20 milioane lei; “Case Iarna”, semnat Lupse, ulei pe panza – 2 milioane lei; “Interior”, semnat Constantin Piliuta, ulei , ulei pe carton – 7 milioane lei; “Barci”, semnat Iosif Iser, penita – 1,5 milioane lei; “Cai pe pajiste”, carbune, semnat Schwitzer Cumpana, carbune – 1,5 milioane lei.

Economii – 66.370 euro

Ca orice demnitar care se respecta, Miron Mitrea si-a rulat banii prin mai multe conturi el avand deschise, la sfarsitul anului trecut, nu mai putin de 8 conturi la trei banci importante. La Citibank, avea trei conturi in dolari SUA si unul in euro, deschise in 2004-2005, cu urmatoarele sume: 11.000 dolari, 22.029,58 dolari, 1.083,86 dolari si 20.201,87 euro. La Banc Post avea conturi de 14.579,82 RON, 1.566,18 dolari si 25.183,24 RON. De asemenea, el mai avea un cont de 20.000 RON la BRD. In total, sumele din conturi bancare se ridica la 66.370 euro.

Unul dintre dosarele in care Miron Mitrea este cercetat pentru abuz in serviciu contra intereselor publice si nerespectarea hotararilor judecatoresti a fost redeschis, luna trecuta, de Parchetul General. Este vorba despre un schimb de terenuri intre Societatea Nationala Aeroportul International Bucuresti Baneasa SA (AIBB) si sotii Camelia si Iulian Bogdan Nastase, tranzactie care a pagubit societatea de stat cu 11 milioane de euro. Mai mult, terenul in suprafata de 2,3 ha facea obiectul unui litigiu intre AIBB SA si societatea Aviatia Utilitara SA, aceasta din urma aflandu-se de mai multi ani intr-un proces de revendicare a unei suprafete de 9 ha de teren aflat in proprietatea AIBB SA, teren din care facea parte si parcela instrainata cu aprobarea conducerii Ministerului Transporturilor.

Afacerea, aflata azi in atentia procurorilor, a fost perfectata in ultimele zile ale guvernarii Nastase, pe 13 decembrie 2004, cand, pe baza mai multor documente printre care si o nota semnata de Sorin Stoicescu, seful Directiei Generale Aviatie Civila din Ministerul Transporturilor, un teren de 2,3 ha din Baneasa evaluat la 11,2 milioane de euro, a fost schimbat cu un teren de 2,4 ha din comuna Voluntari-Ilfov evaluat la 10.000 de euro.

Nota amintita, trimisa conducerii de atunci a AIBB, avea urmatoarea mentiune scrisa de Sorin Stoicescu:
Domnul M. a fost de acord cu acest mod de solutionare. Rog declansati procedura legala”. Cazul a intrat in atentia procurorilor si persoanele implicate in aceasta tranzactie, cu o singura exceptie, au intrat sub urmarire penala. Exceptia a fost “domnul M.”, nimeni altul decat ministrul Miron Mitrea care, pe 23 mai 2005 a fost scos de sub urmarire penala printr-o ordonanta semnata de procurorul Ilie Mihai Eduard. Ulterior, pe 14 aprilie 2006, judecatorii de la Inalta Curte de Casatie si Justitie au anulat ordonanta semnata de procurorul Ilie Eduard si au dispus retrimiterea cauzei la Parchetul General in vederea inceperii urmaririi penale impotriva lui Miron Mitrea, chiar daca acesta a negat implicarea in afacere.

Renovare cu firma lui Sechelariu

Miron Mitrea este urmarit penal de procurorii anticoruptie in dosarul Zambaccian, sub acuzatia de luare de mita si obtinere de foloase necuvenite de la Irina Jianu, fostul sef al Inspectoratului de stat pentru siguranta in constructii din cadrul Ministerului Transporturilor. Mitrea a angajat firma Vertcon SRL ce apartinea Irinei Jianu, pentru renovarea uneia dintre locuintele mamei sale, Viorica Mitrea, locuinta situata pe strada Erou Iancu Nicolae nr. 37 D din cartierul Baneasa – Pipera. El este anchetat ca ar fi beneficiat gratuit de lucrarile de extindere si renovare a vilei din Baneasa, el oferind in schimb Irinei Jianu, coordonatorul lucrarilor, un post important in Ministerul Transporturilor. Mitrea a negat insa acuzatiile, afirmand ca el a platit cu 3,5 miliarde lei lucrarile realizate de firma Vertcon.

MTC TV Constanta – 6 milioane de dolari pentru prietenul Burci

O alta afacere parafata de Miron Mitrea, care a pagubit bugetul de stat cu 6 milioane de euro, este infiintarea televiziunii MTC TV Constanta. Cazul, dezvaluit in 2002 de Traian Basescu, este deja de notorietate si se afla in atentia procurorilor de mai multa vreme. Raspunsul de atunci al lui Mitrea, la acuzatiile aduse de Traian Basescu a fost ca acesta este “o haimana politica”. Ulterior, au fost scoase documentele care probau jaful initiat de Mitrea in cardasie cu Adrian Nastase si in beneficiul lui Cristian Burci.

Astfel, in mai 2001, printr-o hotarare de guvern (HG nr. 451), se infiinta SC “Maritime Training Centre Television” SA Constanta (MTC TV) pe scheletul unei televiziuni locale de apartament din cadrul Centrului de Perfectionare a Personalului din Marina Civila. Guvernul Nastase a decretat, in plus, ca MTC TV este o televiziune “de interes strategic”

prin care se urmarea “oficial” “mediatizarea la nivel national prin diferite relatii contractuale a activitatilor specifice Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei” (MLPTL).

In iulie 2001, intre MTC TV si patru regii subordonate MLPTL (CFR SA, CFR Marfa SA, Compania Nationala Administratia Porturilor Maritime Constanta si Compania Nationala Aeroportul International Otopeni SA) s-a incheiat un contract pe trei ani de asociere in participatiune, prin care companiile de stat se obligau sa vireze in conturile televiziunii “strategice” aproximativ 8 milioane de dolari.

Cu o saptamana inaintea incheierii acestui contract a fost semnata o asociere a MTC TV cu firma lui Cristian Burci, Global Media SA, societatea in conturile careia trebuia virate, in trei zile de la incheierea contractului, milioanele de dolari si care urma sa primeasca 55% din profituri. Ulterior, dupa retragerea din afacere a Aeroportului Otopeni, 5,9 milioane de dolari (164,4 miliarde lei) au fost virati de MTC TV in conturile unei firme-paravan a lui Cristian Burci, Romanian Investment & Development (RID), inregistrata in paradisul fiscal New Jersey. Cererea de a vira banii in conturile RID a fost facuta de Global Media pe 27 iunie 2001.

Un an mai tarziu, in conturile firmei-paravan a lui Cristian Burci mai erau doar 183.100 lei. Intre timp, cu exceptia a doua ore de programe proprii, televiziunea lui Mitrea & Burci transmitea programele Prima TV. Cei 5,6 milioane de doalri au fost cheltuiti de Cristian Burci, conform propriilor sale declaratii, pentru cumpararea de spatii de publicitate la Pro TV, Antena 1 si Prima TV. Hotia guvernamentala a ramas, pana azi, nepedepsita.

vila din Austria a lui Miron Mitrea
vila din Austria a lui Miron Mitrea (bonus)

 

Dan Badea

Revista BILANŢ nr.20, mai 2006

Averea lui Adrian Năstase

AVEREA LUI NASTASE 131

Scandalurile generate in jurul afacerii Zambaccian si a mostenirii lasate familiei Nastase de Tamara Cernasov au tinut, vreme de cateva luni, prima pagina a ziarelor. La mijlocul lunii trecute, fostul premier Adrian Nastase, si presedintele in exercitiu al Camerei Deputatilor, a fost obligat sa demisioneze din aceasta functie, dupa ce parlamentarii refuzasera sa le permita procurorilor anticoruptie sa-i perchezitioneze locuintele din Zambaccian si de la Cornu.

Nastase este cercetat de PNA pentru luare de mita, el fiind acuzat ca ar fi primit termopane in valoare de aproximativ 400.000 de dolari si obiecte provenite din China in valoare de 100.000 de dolari, in schimbul numirii si mentinerii in functia de sef al Inspectoratului de Stat in Constructii a Irinei Jianu, fost vicepresedinte la societatea Conimpuls SA din Bacau. Irina Jianu este persoana care a supravegheat lucrarile de constructie la imobilul lui Adrian Nastase din strada Zambaccian nr. 16.

Pe de alta parte, dezvaluirile privind averea mostenita de familia Nastase de la matusa Tamara Cernasov, o fosta profesoara care, la o varsta de peste 90 de ani, s-ar fi implicat in afaceri imobiliare cu vile, apartamente si terenuri au parut din start o manevra menita sa pastreze in umbra afacerile fostului premier.

Nimeni nu a crezut povestea lansata de sotii Nastase, cu atat mai mult cu cat printre intermediarii afacerilor initiate, chipurile, de nonagenara Tamara Cernasov, s-au aflat personaje precum Sorin Tesu, Alexandru Bittner, Roxana Bichel sau Paul Opris, toti apropiati si oameni de incredere ai lui Adrian Nastase. Ceea ce a pus capac insa, cel putin pentru o vreme, carierei politice a lui Adrian Nastase, dar si credibilitatii sale, a fost imaginea de “pestera a lui Ali Baba” din apartamentul acestuia situat in Zambaccian. Sticla televizoarelor a reprodus atunci imaginea unui personaj care s-a inconjurat de mii de obiecte achizitionate dupa criterii ce tin mai degraba de snobism decat de gust artistic sau de vreun criteriu estetic.

bârlogul BUGETARULUI CAPITALIST Năstase (foto: evz.ro)
bârlogul BUGETARULUI CAPITALIST Năstase (foto: evz.ro)

Despre Adrian Nastase s-a spus, de-a lungul anilor, ca a acumulat sume uriase in urma controversatelor privatizari din Romania. Au circulat zvonuri potrivit carora diverse comisioane ar fi ajuns in conturile familiei Nastase, via Dana Nastase, de pe urma tranzactiilor comerciale. S-a avansat chiar si suma de un miliard de euro, ca dimensiune a averii sale, insa nimeni n-a putut proba veridicitatea acesteia.

Ceea ce s-a putut constata, in schimb, a fost imbogatirea suspect de rapida a familiei Nastase, in conditiile in care, la vedere, nici el si nici sotia lui n-au derulat afaceri de anvergura. S-au putut observa, de asemenea, acumularile uriase din curtile prietenilor si apropiatilor fostului prim-ministru, averi care sfideaza bunul-simt. In acest context, ne-am propus sa privim mai atent in trecutul lui Adrian Nastase si sa incercam o estimare a averii acestuia precum si a veniturilor si cheltuielilor familiei, pentru a vedea daca poate fi gasita o justificare a bogatiei. Concluzia provizorie la care am ajuns este ca averea lui Adrian Nastase, estimata la 15,5 milioane de euro, este de zece ori mai mare decat veniturile. Daca la capitolul venituri luam in calcul si mostenirea matusii Tamara, cheltuielile familiei depasesc cu putin posibilitatile financiare. Cu alte cuvinte, mostenirea matusii Tamara acopera aproape la milimetru “lipsa din gestiunea” justificativa a luxului familiei Nastase.

Carte de vizita

Adrian Nastase s-a nascut pe 22 iunie 1950 in Bucuresti. S-a casatorit in iulie 1985 cu Dana Nastase, fiica fostului ministru al agriculturii, Angelo Miculescu, la cativa ani dupa ce a divortat de fiica fostului ministru de externe din perioada comunista, Grigorie Preoteasa. Sotii Nastase au doi copii, Andrei si Mihnea.

A absolvit, in 1973, Facultatea de Drept din cadrul Universitatii Bucuresti, iar in 1978 Facultatea de Istorie-Filosofie, sectia Sociologie, din cadrul aceleiasi universitati. In 1987, si-a luat doctoratul in drept, specialitatea Drept international public. Dupa absolvirea primei facultati, Nastase a fost jurist si cercetator la Institutul de Cercetari Juridice din Bucuresti, iar apoi, sporadic (’77-’79, ’84-’85), profesor asociat la ASE. Pana in 1990, Nastase s-a implicat si in cateva organizatii pentru care avea nevoie, obligatoriu, de acordul tacit al serviciilor secrete romanesti. Astfel, in 1977 a fost numit vicepresedinte al Asociatiei de Drept International si Relatii Internationale (ADIRI), iar in 1984 a devenit membru al Societatii Franceze de Drept International si director de studii la Institutul International pentru Drepturile Omului de la Strasbourg.

Dupa 1990, Nastase a devenit un adevarat colectionar de titluri, harti, case, terenuri, tablouri etc. Astfel, in 1990, a devenit, pentru doi ani, presedinte al Fundatiei Europene “Nicolae Titulescu” si profesor la Facultatea de Drept din Universitatea Bucuresti, specialitatea drept international public. In 1992, s-a titularizat, ca profesor, la inca trei facultati de drept bucurestene din cadrul universitatilor “Titu Maiorescu” si “Dimitrie Cantemir”, precum si la Institutul de Drept si Relatii Internationale “Nicolae Titulescu”.

In perioada 1991-1996, a fost membru al Comitetului Director al Institutului pentru Studii de Securitate Est-Vest din New York. In aceeasi perioada, Nastase a mai colectionat patru functii: vicepresedinte al Consiliului Mondial al fostilor ministri ai afacerilor externe (1993), director de cercetare la Institutul Roman pentru Studii Internationale (1994), profesor asociat la Universitatea Sorbona Paris (1994) si membru al Societatii Americane de Drept International.

In mediul politic, Adrian Nastase s-a facut remarcat imediat dupa decembrie 1989, cand a fost ales deputat pe listele FSN la alegerile din 1990, iar din 28 iunie 1990 a devenit ministru al afacerilor externe in guvernele Roman si Stolojan. In legislatura 1992-1996, Nastase a fost presedintele Camerei Deputatilor. In perioada 1996-2000, a fost vicepresedinte al Camerei Deputatilor, iar in 28 decembrie 2001 a devenit prim-ministru, functie pe care a detinut-o pana la sfarsitul anului 2004. Dupa alegerile din 2004, Adrian Nastase ocupa din nou functia de presedinte al Camerei Deputatilor, pozitie la care este fortat sa renunte, oficial, pe 16 martie 2006, in urma scandalului mediatic legat de afacerea Zambaccian si de mostenirea “matusii Tamara”.

In partid, ascensiunea lui Nastase a inceput in 1993, cand a devenit, pentru patru ani, presedinte executiv al PDSR. In 1997, a fost ales prim-vicepresedinte al acestui partid, iar in anul 2001 a devenit presedinte al PDSR (actualul PSD). Din 2005, dupa ce presedintia PSD a fost preluata de Mircea Geoana, Adrian Nastase a trecut din nou in planul secund, pe pozitia de presedinte executiv, functie pe care a pierdut-o la inceputul anului 2006, ca urmare a aceluiasi scandal “Zambaccian & matusa Tamara”.

Inainte de 1989, Adrian Nastase a fost un comunist din esalonul secund al PCR. Partea
omisa de Adrian Nastase din biografia oficiala este activitatea depusa in slujba regimului comunist pana in decembrie 1989. Nici nu se putea altfel, avand in vedere aspiratiile acestuia de a parveni prin orice mijloace, o dovada in acest sens fiind abilitatea cu care a cautat, si a reusit, sa-si gaseasca perechea in fieful nomenclaturii comuniste.

Casatorit pentru prima oara, in vremea studentiei, cu fiica unui veteran al partidului comunist din anii ’50, dupa divort, Nastase a cautat, si a gasit, o alta fiica de nomenclaturist, pe Dana Miculescu. Aceasta era fiica lui Angelo Miculescu, fost membru al CC al PCR in perioada 1969-1983, fost ministru si ministru secretar de stat al agriculturii in perioadele 1969-1972 si 1975-1981, fost viceprim-ministru al guvernului in perioada 1975-1981 si fost ambasador in Republica Populara Chineza in perioada 1983-1990.
Pe de alta parte, tanarul Adrian Nastase a reusit sa castige increderea reprezentantilor partidului comunist si a fost trimis ca exponent al politicii de partid si de stat in diverse comitete si comitii internationale de la Strasbourg, Oslo sau Phenian.

Pe vremuri se milogea la Ana Muresan, ministrul Comertului, sa+i dea aprobare pentru un TRABANT! Ce vremuri umilitoare pentru cel mai bogat român în viaţă!
Pe vremuri se milogea la Ana Muresan, ministrul Comertului, sa+i dea aprobare pentru un TRABANT! Ce vremuri umilitoare pentru cel mai bogat român în viaţă!

Desi, in biografia oficiala, Nastase a consemnat ca in perioada 1973-1990 a lucrat ca “jurist, cercetator la Institutul de Cercetari Juridice din Bucuresti” si, sporadic, profesor asociat la ASE Bucuresti, in realitate, el a desfasurat “activitati mult mai complexe”. Intr-o adresa trimisa pe 25 iunie 1988 minstrului comertului interior de la acea vreme, Ana Muresan, prin care solicita obtinerea aprobarii pentru cumpararea “cu prioritate” a unui autoturism “Trabant 601”, Adrian Nastase insira o parte din aceste activitati in care era direct implicat. “Acest autoturism mi-ar fi deosebit de util pentru numeroasele deplasari pe care le presupun activitatile ce le desfasor in cadrul ADIRI (ca presedinte al sectiei de drept international), in cadrul Academiei de Stiinte Sociale si Politice (Stefan Gheorghiu – n.r.), al Universitatii Bucuresti, ca lector al CC al PCR, ca membru al Consiliului juridic al MAE, ca secretar de redactie al publicatiei “Revue roumaine des sciences sociales. Serie des sciences juridique” etc.”, scria Adrian Nastase in adresa trimisa ministrului Ana Muresan. Asadar, dincolo de institutul de cercetari juridice, Adrian Nastase lucra si pentru Academia Stefan Gheorghiu, era si lector al CC al PCR, precum si membru in consiliul juridic al Ministerului Afacerilor Externe.

Ferma din Cornu si salariile au sustinut familia pana in 2005

Venituri din salarii: 347.923 euro
In perioada 1990-2006, Adrian Nastase si-a castigat oficial existenta din salariul de parlamentar sau de prim-ministru si din activitatea de cadru didactic la cateva facultati de drept din Capitala. In perioada 1990-1992, la un salariu de 500 de euro/lunar el a castigat, ca parlamentar, 15.000 de euro. Din activitatile didactice, ca profesor la Facultatea de Drept din cadrul Universitatii Bucuresti el putea castiga, la foc continuu, 10.800 euro, iar de la celelalte facultati alti 5.000 de euro. In perioada 1993-1996, castigurile lui Nastase ca parlamentar sunt estimate la 28.600 euro si la 40.000 de euro din activitatile didactice. In legislatura 1997-2000, castigurile salariale ale lui Adrian Nastase au fost de 30.000 euro, ca parlamentar, si de 40.000 euro ca profesor. Castigurile din perioada 2001-2004 au fost, pentru Nastase, cele mai mari, avand in vedere ca a detinut atunci si functia de prim-ministru. Astfel, veniturile din salariul de demnitar sunt estimate la 51.000 de euro, iar cele obtinute ca profesor universitar, cu norme la trei facultati, la 56.000 de euro. Presupunand ca in acesti ani a incasat si diurne anuale, in medie de 3.500 euro, la aceste sume se mai adauga inca 14.000 euro. Anul trecut, castigurile sale salariale au fost de 10.571 euro, ca deputat, si de 23.467 euro ca profesor si presedinte al Fundatiei N. Titulescu. Nastase a mai incasat, in plus, 6.400 euro cu titlu de diurna deplasari.

Pe de alta parte, Dana Nastase a declarat si ea castiguri salariale din activitatea de director al societatii Datis Consulting & Management SRL, o firma care i-a apartinut si ale carei actiuni le-a vandut dupa ce sotul ei a devenit prim-ministru. Astfel, in 2004, Dana Nastase a declarat castiguri de la firma Datis de 11.400 euro, iar in 2005 de 5.685 euro.

HAITA

Venituri din activitati agricole: 175.000 euro
Nastase a declarat ca ferma de la Cornu i-a adus, anul trecut, venituri de 38.690 euro, iar in 2004 de 54.398 euro. Nu se cunosc veniturile fermei de la Cornu in perioada 2000-2003, dar, presupunand ca gainile lui Nastase au fost extrem de rentabile, estimam castiguri de 20.000 de euro anual, deci un total de 80.000 euro in cei patru ani.

Venituri din chirii: 140.000 euro
O problema extrem de neclara si fara corespondent in declaratia de avere a lui Adrian Nastase este aceea a veniturilor din chirii. Conform propriei sale declaratii de avere, singurele imobile care ar fi putut fi inchiriate sunt cel din Zambaccian si resedinta de la Cornu. Sotii Nastase n-au declarat ca sunt proprietarii altor imobile, prin urmare declararea unor venituri din chirii pare absurda. E greu de crezut ca ei ar fi inchiriat terenurile de la Corbeanca sau Balotesti. Asadar, singura explicatie plauzibila este ca Adrian Nastase detine si alte imobile pe care le-a inchiriat. Sumele provenite din chirii si inscrise de Nastase in declaratia de avere sunt imense: 74.000 euro (3.000.000.000 lei vechi) in 2004 si 66.000 euro (2.389.650.000 lei vechi) in 2005. Daca in 2005, in proprietatea familiei Nastase au intrat niste imobile de la matusa Tamara, care au fost inchiriate, in 2004 nu exista nici o explicatie din partea lui Nastase pentru suma declarata. In 2004, chiria lunara incasata de Adrian Nastase, nu se stie pe ce, a fost de aproximativ 6.176 de euro. Acesti bani s-ar putea obtine din inchirierea a patru sau cinci apartamente de lux in zona zero a Capitalei. Spre exemplu, chiria pentru un apartament de trei camere, superfinisat si mobilat, din Bd. Unirii, este de 650 de euro lunar. Prin urmare, ca sa obtii 6.176 de euro ar trebui sa inchiriezi noua astfel de apartamente. Are Nastase, in proprietate, inca noua locuinte? Este o intrebare la care doar procurorul general Ilie Botos poate gasi raspunsul.

Alte venituri: 1.107.000 euro
Adrian Nastase a consemnat, anul trecut, incasarea a 16.000 de euro din vanzarea unui contract de leasing, catre Tiriac Leasing SA, pentru un autoturism.

In ultima declaratie de avere, la capitolul venituri incasate de sotie, in 2005, Nastase a consemnat urmatoarele sume provenite din mostenire conform “certificatului de mostenitor nr, 59 din 31.05.2005”: 281.669,59 RON, 60.000 euro, 602,735 dolari si 110.000 euro (avansul pentru vanzarea celor trei apartamente mostenite). Aceasta inseamna aproximativ 250.000 de euro. De asemenea, intr-o anexa a declaratiei de avere, Nastase a mai consemnat si alte sume incasate dupa decesul Tamarei Cernasov: 125.000 euro – bijuterii si picturi/grafica -, 300.000 euro – pretul a trei apartamente vandute – si 241.830 euro, suma pe care i-a dat-o fiului sau, Andrei.

In plus, Dana Nastase a mai obtinut 25.000 de euro ca urmare a vanzarii, catre sora sa, Rodica Miculescu, a unei cote indivize dintr-un apartament.

Economiile in banci, totalizeaza 125.300 euro.

Cheltuielile cu cosul zilnic: 400.000 euro
Cheltuielile familiei Nastase sunt extrem de greu de estimat. La luxul afisat de fostul premier si lider al PSD, apreciem ca suma de 2.500 de euro/lunar reprezinta o palida reflectare a cheltuielilor casnice ale familiei acestuia in perioada 2001-2005. Cu un asemenea reper, in aceasta perioada, cheltuielile casnice se ridica la 150.000 de euro. Pentru perioada 1992-2000, cheltuielile lunare sunt estimate la 2.000 de euro/lunar, ceea ce reprezinta 216.000 euro, iar pentru perioada 1990-1991, cheltuielile se ridica la 1.500 euro/lunar, ceea ce totalizeaza 36.000 de euro. Prin urmare, totalul cheltuielilor casnice se ridica, in cei 16 ani, la aproximativ 400.000 de euro.

Scolarizarea copiilor: 140.000 euro
Cei doi copii ai familiei Nastase, Mihnea si Andrei, au urmat cativa ani cursurile la o scoala de lux – Scoala Americana. Cum taxele anuale la aceasta institutie se ridicau la aproximativ 20.000 de euro (numai pentru cel mai mare dintre baieti, care urma cursuri echivalente liceului, mai scumpe, familia Nastase platea anual 17.000 – 18.000 de dolari) daca am socoti doar patru ani petrecuti aici de cei doi frati Nastase, suma achitata s-ar ridica la 80.000 de euro. Presupunand cheltuieli lunare de 200 de euro pentru echivalentul programului “cornul si laptele” zilnic, se mai adauga la acesti bani inca 60.000 de euro pentru anii de scoala ai fratilor Nastase.

Colectii de arta: 90.000 euro
Nastase este un recunoscut colectionar de harti si carti vechi, de timbre, de tablouri. In ultima sa declaratie de avere, el a cuantificat la aproximativ 90.000 de euro cheltuielile efectuate in perioada 1990-2005, pentru achizitionarea acestor bunuri.

Casa din Zambaccian: 599.830 euro
Cheltuielile pentru ridicarea imobilului din Zambaccian s-au ridicat, conform lui Sergiu Sechelariu, la 34 miliarde de lei vechi, din care s-au achitat 29 de miliarde de lei. Cum suma despre care aminteste Sechelariu nu apare consemnata in declaratia de avere a lui Adrian Nastase, inseamna ca acesti bani au fost achitati “la negru”. Considerand ca jumatate din suma invocata de Sechelariu a fost acoperita de Ion Tiriac, coproprietarul din Zambaccian, inseamna ca Adrian Nastase a scos din buzunarul propriu 358.000 euro (14,5 miliarde lei vechi) pe care i-a achitat patronului de la Conimpuls, Sergiu Sechelariu. Tot la acest capitol trebuie inscrisa si suma de 241.830 euro pe care Nastase i-a dat-o fiului sau Andrei, banii provenind, conform declaratiei lui Nastase, din mostenirea matusii Tamara.

Achizitii imobiliare: 588.547 euro
Familia Nastase a investit, de-a lungul anilor, in achizitionarea mai multor imobile. In 1996, a cumparat cu 18 milioane lei vechi un teren de 2,62 hectare in comuna Balotesti. Suma oficiala a tranzactiei a fost de 20 de milioane lei, adica 5.177 euro. De asemenea, Nastase a cumparat 1,77 ha teren la Cornu, teren a carui valoare era, in 1999, de aproximativ 150.000 euro. Cheltuielile legate de constructia fermei si a vilei rezidentiale de la Cornu pot fi estimate la 250.000 euro.

Terenul de la Corbeanca, achizitionat de Dana Nastase in 1999, de la Roxana Bichel a costat 139.000 dolari, adica 130.790 euro. Terenul din str. Zambaccian nr. 16, provenit prin interpusi de la Gabriel Bivolaru, a costat 10.000 euro.

In sfarsit, achizitia apartamentului din str. Moliere nr. 10, in 2001, de catre Elena Nastase, mama fostului premier, a costat 65.000 dolari, adica 72.580 de euro.

Cheltuieli de zile negre: 21.000 euro
Cele patru decese din familia Nastase (matusa Ciolan, socrul Angelo Miculescu, matusa Tamara si matusa Aurelia) au presupus si ele cheltuieli de inmormantare. Daca in cazul celor trei matusi costurile pot fi aproximate la 6.000 de euro, in cazul socrului Miculescu acestea s-ar putea ridica la 15.000 de euro.

Balanta familiei Nastase
Venituri: 1.746.053 euro
Cheltuieli: 1.839.377 euro
Sold: 93.324 euro

Nastase2

Din estimarile noastre, rezulta un sold negativ al bugetului de venituri si cheltuieli al familiei Nastase, de aproximativ 93.000 de euro. Adica, aproape de suma de 3.000.000.000 de lei vechi pe care, potrivit ultimelor informatii publicate in presa, familia Nastase ar fi primit-o de la matusa Tamara pentru dotarile necesare finalizarii imobilului din Zambaccian.
Averea oficiala a familiei Nastase: 15.459.300 euro

15 case – 9,2 milioane de euro

Pana in 1990, Adrian Nastase locuia pe str. Av. Jean Texier nr. 4, sector 1 Bucuresti, imobil pe care l-a cumparat ulterior. Vila este estimata, astazi, la aproximativ 500.000 de euro. In 1991, pentru a beneficia de o locuinta in plus, de la RAAPPS (Regia Protocolului de Stat), Nastase a donat socrului sau, Angelo Miculescu, apartamentul duplex din str. Av. Jean Texier. Miculescu insa avea deja o locuinta de lux in centrul Capitalei, pe str. Pictor Negulici nr. 18, etaj 1, ap. 2, sector 1, locuinta estimata la 300.000 de euro. In aceste conditii, este de presupus ca asa-zisa instrainare a imobilului de catre Adrian Nastase a fost, in realitate, o manevra prin care acesta si-a putut justifica primirea locuintei de protocol din str. Maresal Prezan nr. 4, et. 1, ap. 2, sector 1 Bucuresti.

Ferma si casa de vacanta la Cornu
Imobilul din str. Jean Texier a fost folosit de Nastase ca sediu pentru unele din afacerile sale si ale sotiei, aici figurand, pana in 2001, “Cabinetul de avocatura Adrian Nastase”, dar si sedii pentru firma Datis Consulting & Management SRL si Fundatia pentru Romania Mileniului III, conduse de Dana Nastase. De asemenea, tot aici a fost si sediul firmei Onda Trading SRL (ap. 1), societate radiata cu ceva timp in urma si ai carei actionari au fost Roxana Bichel, omul de casa al familiei Nastase, si Didi Marius Crisan Mircea. Cei doi au fost, de altfel, si administratorii firmei Danei Nastase, Datis Consulting. Tot la inceputul anilor 1990, Adrian Nastase si-a construit in comuna prahoveana Cornu, pe un teren cumparat in mai multe etape, o vila rezidentiala si o ferma de pasari cu o capacitate de peste 1.500 de capete. In declaratia de avere din 2004, Adrian Nastase a consemnat mostenirea, de catre Dana Nastase, ca urmare a decesului lui Angelo Miculescu, a unei case de vacanta cu o suprafata de 540 mp.

Desi nu se precizeaza locatia acestui imobil, este de presupus ca referirea se face la vila de la Cornu. Mama lui Adrian, Elena Nastase, detine un apartament pe str. Naum Rimniceanu nr. 2, bl. 5, ap. 130 sector 1 Bucuresti. Locuinta a apartinut, la inceputul anilor ’80, lui Adrian Nastase. Apartamentul este evaluat la aproximativ 70.000 de euro. O a doua locuinta a fost obtinuta de Elena Nastase in 1994, dupa ce a revendicat-o in numele unei matuse decedate, Elena Ciolan. Valoarea imobilului este estimata la aproximativ 450.000 de euro.

O alta locuinta a intrat in posesia Elenei Nastase in aprilie 2001, cand aceasta a cumparat, cu 65.000 de dolari un apartament de 130 mp situat intr-un imobil din cartierul Primaverii, str. Jean Baptiste Moliere nr. 10. Vanzatorul apartamentului este Cristian Sindie, patron al clubului bucurestean Flamingo, un personaj din lumea interlopa aflat in relatii de afaceri cu Gheorghe Gheara si Fernando Enciu. Astazi, in imobilul din Moliere nr. 10 figureaza, ca locatari, alaturi de Elena Nastase, Yoav Stern si societatea Comfstill Star SRL. Valoarea apartamentului detinut de mama lui Nastase se ridica la peste 350.000 de euro.

Singura locuinta recunoscuta oficial de Adrian Nastase este apartamentul de 378,89 mp situat in imobilul din Zambaccian nr. 16, a carui valoare de impozitare este de 440.812,49 RON (121.657 euro). Conform lui Sergiu Sechelariu, valoarea constructiei s-a ridicat la 34 miliarde lei, adica aproximativ 850.000 de euro. Cu toate acestea, conform analistilor imobiliari, valoarea unui metru patrat de constructie finisata in acest imobil este de 2.000-2.500 euro. Prin urmare, valoarea reala a apartamentului sotilor Nastase ar fi cuprinsa intre 758.000 si 947.000 de euro.

In acelasi bloc insa, fiul cel mare al lui Nastase, Andrei, detine si el un apartament asemanator la etajul 1, cumparat de la Ion Alexandru Tiriac cu suma de 208.000 euro. Cele doua apartamente valoreaza, pe piata imobiliara, 1,6 milioane de euro. Criticul de arta si scriitorul Petru Romosan declara ca valoarea imobiliara a apartamentului lui Adrian Nastase este cu mult depasita de valoarea obiectelor depozitate in interiorul acestuia.

Conform lui Romosan, valoarea bunurilor (tablouri, mobile, carti, statuete etc.) detinute de Adrian Nastase in apartamentul din Zambaccian se ridica la 4-5 milioane de euro si aceasta in conditiile in care tabloul de Rafael, observat pe unul din peretii apartamentului, este un fals. Altfel, spune Petru Romosan, la aceasta suma ar mai trebui adaugate minimum 60 de milioane de euro.

La toate acestea, se adauga cele trei apartamente mostenite anul trecut de la matusa Tamara, a caror valoare depaseste 400.000 de euro, plus alte doua imobile aflate in curs de mostenire de la matusa Aurelia Zachir, unul in Bucuresti, estimat la 70.000 de euro, si un altul in celebrul hotel din str. Muncii nr. 1 Predeal, estimat la 130.000 de euro.

Economii in banci – 125.300 euro
Adrian Nastase a declarat ca detine opt conturi, la trei banci romanesti, in suma totala de 125.300 euro.

Bijuterii, tablouri, icoane, obiecte de arta decorativa – 284.000 euro
Familia Nastase detine, oficial, timbre romanesti si straine in valoare de 450 de dolari, diverse obiecte din argint – 1.000 dolari, icoane si obiecte de cult 8.340 RON, obiecte de arta decorativa 20.760 RON, pictura moderna si contemporana – 16.062 euro si bijuterii diverse in valoare de 6.300 dolari, bunuri ce totalizeaza 30.823 euro. In plus, detine pictura moderna si contemporana (uleiuri pe panza) in valoare de 18.287 RON (obtinute pana in 1989 ) si 56.629 euro (in perioada 1990-2004), precum si uleiuri pe lemn in valoare de 12.900 RON si 14.700 dolari, ce totalizeaza 77.800 euro. De asemenea, are in proprietate bunuri mostenite de Dana Nastase: bijuterii diverse – mostenire ascendent decedat in 1999; obiecte din argint, icoane, obiecte de cult, tapiserii, obiecte din portelan, ceramica, sticla, lemn, piatra, metal (40.000 euro) – mostenire ascendent decedat in 2003; bijuterii diverse (9.400 euro) – mostenire ascendent decedat in 2003; bunuri sub forma de metale pretioase, monede, obiecte de arta si cult (40.000 euro) – mostenire 2005 (matusa Tamara) si lucrari de pictura si grafica (86.000 euro) – mostenire 2005 (matusa Tamara). Toate aceste bunuri mostenite totalizeaza 175.168 euro.

Terenuri in valoare de 5,85 milioane de euro
In ultima declaratie de avere, din 30 decembrie 2005, Adrian Nastase a consemnat ca detine sapte terenuri, patru fiind cumparate, iar trei mostenite.

Terenul din Cornu – 350.000 euro. Primul dintre terenurile achizitionate este situat in comuna prahoveana Cornu, unde se afla conacul si celebra ferma de pasari a lui Adrian Nastase. Cumparat in perioada 1991-2001, terenul familiei Nastase are o suprafata de 17.700 mp si o valoare de impozitare de 860.000 lei vechi. Valoarea acestuia se ridica la aproximativ 350.000 de euro, metrul patrat de teren fiind de aproximativ 20 de euro. In august 1996, familia Nastase i-a vandut Irinei Miculescu, cumnata Danei Nastase, 3.593 mp teren intravilan in comuna Cornu cu numai 2 milioane lei vechi. Terenul fusese cumparat de sotii Nastase in perioada 1991-1995. De asemenea, Dana Nastase a mostenit, la Cornu, dupa decesul tatalui ei, doua terenuri. Primul, un intravilan in suprafata de 3.600 mp, este evaluat la 54.000 de euro, iar celalalt, de 2.500 mp, valoreaza 50.000 euro.

Terenul din Balotesti – 2,623 milioane euro. Dana Nastase a cumparat, in 1996, de la Roxana Bichel, trei terenuri in suprafata totala de 2,623 hectare in intravilanul comunei Balotesti – Ilfov. Suma oficiala a tranzactiei a fost de 18 milioane lei vechi. Conform lui Aurel Sergiu Marinescu, unchiul din SUA al lui Adrian Nastase, atat vanzarea terenului din Cornu, cat si cumpararea celui din Balotesti au fost facute la acelasi notar, Eugenia Cutaru. Valoarea acestui teren se ridica astazi la 2,623 milioane euro, considerand un pret mediu de 100 euro/mp.

Terenul din Corbeanca – 2,3 milioane euro. Familia Nastase a cumparat, in 1999, de la aceeasi Roxana Bichel, un teren forestier de 2,35 hectare situat in comuna Corbeanca. Pretul tranzactiei a fost de 139.000 de dolari (130.789 euro), de cateva ori mai mic decat pretul pietei. Astazi, terenul valoreaza, conform expertilor imobiliari, aproximativ 2,3 milioane de euro. Terenul, aflat in proprietatea Ocolului Silvic Bucuresti, fusese obtinut de protejatul si partenerul de afaceri al sotilor Nastase in 1996, printr-un schimb cu un teren din Sacele Brasov, afacerea fiind perfectata de secretarul de stat PDSR Marian Ianculescu, in ultimele saptamani ale guvernului Vacaroiu. Terenul dat la schimb de Roxana Bichel, in Sacele, era cu mult mai ieftin decat cel primit la Corbeanca. Tranzactia a fost ulterior contestata de reprezentantii Ministerului Agriculturii, dar instanta brasoveana i-a dat castig de cauza Roxanei Bichel, care a putut apoi sa-i vanda Danei Nastase terenul.

Terenul din Voluntari – 250.000 euro. In comuna Voluntari, Dana Nastase a mostenit de la matusa Tamara un teren de 2.500 mp situat in apropiere de Prisma. Terenul fusese cumparat in 1999 cu 2,5 milioane lei (153,4 euro) si valoreaza 250.000 de euro.

Terenul din Bucuresti – 200.000 de euro
. In ultima declaratie de avere, Adrian Nastase a consemnat un teren in Bucuresti, fara a preciza insa ce suprafata ocupa acesta sau unde este situat. Intr-o declaratie anterioara insa, din mai 2005, Nastase a inscris un teren intravilan in Bucuresti cu o suprafata de 700 mp si o valoare de impozitare de 2,34 milioane lei. Dupa toate probabilitatile este vorba despre controversatul teren din str. Zambaccian nr.16. Valoarea acestui teren este de aproximativ 200.000 de euro.

nastase31

Operatiunile “Termopanul” si “Mostenirea”

Nastase isi justifica cheltuielile mari prin mostenirile de familie. Dupa ce a agonisit o avere importanta, fostul premier este astazi anchetat de procurori.

Semnalata de presa cu mai multi ani in urma, afacerea terenului si cea a blocului din strada Zambaccian nr. 16 au intrat, recent, in atentia procurorilor anticoruptie. Nastase este cercetat de PNA, pentru ca ar fi primit mita sub forma unor bunuri importate din China in valoare de peste 100.000 de dolari si “tamplarie de aluminiu si lemn cu geam termopan” in valoare de 1.200.000 RON, pentru imobilele din Zambaccian si Cornu, de la Irina Jianu, vicepresedinte al societatii Conimpuls SA din Bacau si coordonator al lucrarilor de constructie ale imobilului din Zambaccian. Jianu a fost numita sef al Inspectoratului de Stat in Constructii (ISC), la un an de la demararea constructiei, iar mita ar fi avut scopul obtinerii functiei din fruntea ISC.
Afacerea Zambaccian a inceput in momentul in care Gabriel Bivolaru i-a vandut lui Adrian Nastase, prin cativa interpusi, un teren de 700 mp situat in strada cu acelasi nume. Asadar, in 1996, Gabriel Bivolaru i-a “vandut” lui Elena Sotec, soacra sa, terenul din Zambaccian. La inceputul anului 1998, Elena Sotec a vandut acelasi teren cu 20 de milioane de lei vechi, lui Athena Marianthi Theodoru, mama lui Roxana Bichel – agentul imobiliar si partenerul de afaceri al Danei Nastase. Athena Theodoru a plasat, terenul, Casei de avocatura Nastase, contra sumei de 100 milioane lei vechi (10.000 de euro). In 1999, terenul ajunge, in sfarsit, in posesia lui Adrian Nastase, care il achizitioneaza cu aceeasi suma. Reprezentantul Casei de avocatura Nastase era, la acea data, insasi Roxana Bichel, omul bun la toate. Bichel avea sa fie rasplatita, ulterior, pentru toate aceste servicii, cu importante functii in APAPS, de unde a participat la privatizari strategice, precum SIDEX Galati, ALRO Slatina, Combinatul Siderurgic Resita, BCR, sau in consiliile de administratie de la Neptun Olimp SA, SIDEX si Tarom.

Dupa ce a intrat in posesia terenului a carui valoare de piata era de cel putin zece ori mai mare decat cea de achizitie, Adrian Nastase a demarat lucrarile de constructie pentru imobilul cu patru nivele. Pentru aceasta, s-a asociat cu Sergiu Sechelariu, patronul firmei de constructii Conimpuls SA. Conform declaratiilor acestora, intelegerea initiala prevedea ca, dupa terminarea imobilului, jumatate sa-i revina lui Sechelariu, iar cealalta jumatate lui Adrian Nastase. Intelegerea n-a mai fost insa respectata. Sergiu Sechelariu a devenit, in 2001, secretar de stat la Ministerul Transporturilor, iar vicepresedinta firmei de constructii, Irina Jianu, a fost numita inspector general la ISC. De mentionat ca, in aceeasi perioada cu ridicarea imobilului din Zambaccian, firma secretarului de stat Sergiu Sechelariu s-a ocupat si de lucrarile de renovare ale unui alt imobil, din str. Cristian Tell nr. 15, trecut in contul lui Nastase, dar aflat, oficial, in proprietatea lui Paul Opris.
Blocul din Zambaccian a fost finalizat in martie 2004, cand situatia proprietarilor era urmatoarea: parterul si etajul 1 erau ale lui Ion Alexandru Tiriac (45,6%), etajul 2 apartinea firmei lui Sergiu Sechelariu, Vertcon SA (34,31%), iar etajul 3 lui Adrian Nastase (20,09%). Un an mai tarziu, Tiriac junior ii vinde cele doua etaje detinute grecului Xenophon Xenakis (parter) si lui Andrei Nastase (etajul 1). Preturile fixate de Tiriac au fost de 169.000 euro, respectiv 208.000 euro. Apartamentul detinut de firma Vertcon a intrat si el in posesia unui alt proprietar, avocatul Marieta Anastasescu, un apropiat al lui Alexandru Bittner, dar si un personaj implicat in mai multe privatizari importante din mandatul Adrian Nastase.

Costul lucrarilor de constructie pentru acest imobil ar fi fost de 34 de miliarde de lei vechi, bani din care Nastase ar fi achitat, conform lui Sechelariu, 29 de miliarde lei, dintre care 24 de miliarde lei anul trecut.

Elena Ciolan deschide seria controversatelor mosteniri
Mama lui Nastase a deschis, in 1994, traditia controversatelor mosteniri tip “matusa” ale familiei Nastase. Cu cativa ani mai devreme, in 1990, Elena Ciolan, matusa, dar si nasa de botez a Elenei Nastase, decedase la varsta de 92 de ani, si din cei cinci nepoti ai acesteia o preferase, prin testament, pe mama lui Adrian Nastase. Matusa Ciolan era sora tatalui Elenei Nastase si, impreuna cu sotul decedat cu mai multi ani in urma, detinuse un imobil nationalizat in anii ’50, pe str. Av. Petre Cretu nr. 60, undeva in apropierea Bisericii Casin si a Arcului de Triumf din centrul Capitalei. Vila, compusa din subsol, parter si etaj, fusese construita pe o suprafata de aproximativ 570 mp. In 1994, Elena Nastase revendica, in instanta, la Judecatoria Sectorului 1, imobilul din str. Av. Petre Cretu si este pusa rapid in posesia acestuia, chiar daca, ulterior, hotararea avea sa fie anulata, provizoriu, doi ani mai tarziu, de catre procurorul general la ordinul lui Ion Iliescu. In 1996, procurorul general Nicolae Cochinescu a declarat recurs in anulare impotriva tututor hotararilor din instanta, favorabile fostilor proprietari, anuland, astfel, si dreptul reconstituit pentru vila din str. Av. Petre Cretu. Ulterior, in 1998, procurorul general Sorin Moisescu a desfiintat recursurile in anulare formulate de predecesorul sau si a repus-o in drepturi pe Elena Nastase, care a intrat definitiv in posesia vilei din cartierul Domenii. Imobilul a fost apoi vandut cu 650 milioane lei vechi, in 1999, Danei Marina Barb, sora lui Adrian Nastase.

Tamara Cernasov si milionul de euro

Scandalul legat de fabuloasa mostenire lasata de matusa Tamara Cernasov si scandalul Zambaccian sunt principalele motive pentru care Adrian Nastase a intrat in colaps politic, el fiind debarcat recent din importantele functii detinute in PSD.

Tamara Cernasov, matusa Danei Nastase, a murit pe 15 aprilie 2005 la varsta de 97 de ani si a lasat familiei Nastase o avere evaluata la aproximativ un million de euro. Mostenirea consta in trei apartamente in blocul M27 de pe bd. Mircea Voda din Bucuresti, un teren in comuna Voluntari si mai multe bijuterii.

Provenienta banilor si a bunurilor lasate mostenire de Tamara Cernasov ridica mari semne de intrebare. E greu de admis ca o fosta profesoara care, conform celor care au cunoscut-o, a avut o viata modesta, era dispusa sa deruleze afaceri imobiliare la peste 85 de ani.

Potrivit documentelor insa, matusa Tamara a intrat in afaceri la 90 de ani. Debutul si l-ar fi facut in noiembrie 1999, cand, cunoscandu-l pe Alexandru Bittner, i-ar fi vandut acestuia bijuterii in valoare de 400.000 de dolari. De ce pastrase ea atatia ani acele bijuterii si preferase pana atunci sa traiasca dintr-o pensie mizera nu se stie. Cert este ca, daca ne luam dupa documente, pe 19 noiembrie 1999, Tamara Cernasov a incasat cei 400.000 de dolari de la Alexandru Bittner, un apropiat al lui Adrian Nastase, bani pe care, sase zile mai tarziu, i-a depus in contul Danei Nastase, cont deschis la banca Creditanstalt pe 25 noiembrie 1999. Pentru ca povestea sa fie si mai incalcita, banii n-au fost depusi in contul Danei Nastase de matusa Tamara sau de Bittner, ci de un alt apropiat al lui Nastase, Sorin Tesu. Operatiunea a fost sesizata de catre functionarii bancii, la vremea respectiva, dar, dupa o mica ancheta a Oficiului National pentru Combaterea Spalarii Banilor (ONCSB), s-ar fi ajuns la concluzia ca Alexandru Bittner n-ar fi putut justifica provenienta banilor care au ajuns in contul Danei Nastase. Prin urmare, s-ar fi facut propunerea ca dosarul sa mearga la Parchet, pentru continuarea cercetarilor, s-ar fi supus la vot si dosarul a fost clasat. Recent insa, s-a descoperit ca raportul de investigare cu privire la circuitul acestor bani a disparut din dosar, cel responsabil de aceasta fiind seful Oficiului, Ioan Melinescu. Melinescu a fost, de altfel, un alt apropiat al lui Nastase si a devenit, in 2004, consilier in Cancelaria primului-ministru.

O alta tranzactie suspecta a fost facuta de nonagenara Tamara Cernasov o luna mai tarziu, in decembrie 1999, cand a cumparat un lot de teren de 2.500 mp in comuna Voluntari-Ilfov, cu numai 2,5 milioane de lei vechi, adica 153,4 euro. De ce-i trebuia un lot de pamant in Voluntari nu va putea nimeni sa afle si, de aceea, este de presupus ca batrana habar n-avea despre o asemenea tranzactie. Este iarasi greu de crezut ca, la varsta ei, s-a urcat intr-un autobuz si s-a dus in Voluntari sa negocieze cu proprietarii terenului. Cu toate acestea, conform martorilor, pe 20 decembrie 1999, Tamara Cernasov a cumparat de la un taximetrist, Silviu Podolan, 2.500 mp in comuna ilfoveana. Pretul platit de nonagenara Tamara este si el o alta ciudatenie, pentru ca e absurd sa crezi ca un metru patrat de teren in Voluntari putea fi vandut cu 6 eurocenti.

Afacerile Tamarei Cernasov au continuat. Alexandru Bittner se pare ca ar fi sfatuit-o pe aceasta sa investeasca in imobiliare si, cateva luni mai tarziu, i-ar fi vandut chiar el trei apartamente in Bucuresti. Cum am aratat deja, cele trei apartamente sunt situate in bd. Mircea Voda, blocul M27, etaj 6.

nastase41

Povestea imaginata de cei ascunsi in spatele batranei Tamara nu se incheie aici. Ea mai reuseste sa dea un adevarat tun imobiliar in 2001 cand, la sfaturile lui Paul Opris, fostul patron al postului de televiziune “Tele7 abc” si un apropiat al lui Adrian Nastase, cumpara, cu numai opt miliarde de lei vechi (307.374 euro, la valoarea din 2001), un imobil cu 26 de camere a carui valoare ajunge azi la doua milioane de euro. Este vorba despre un “conac brancovenesc” situat pe str. Cristian Tell nr. 15 din Capitala. Conform declaratiei lui Paul Opris, in 2002, matusa Tamara s-a decis sa vanda “conacul” si i l-a plasat acestuia cu un asa-zis “profit de un miliard si jumatate lei”. Opris ar fi achizitionat imobilul din Cristian Tell cu 9,5 miliarde lei, adica cu 303.948 de euro, desi presa a avansat o suma de aproape patru ori mai mare, adica de 1,1 milioane euro. Daca l-am crede pe Opris, ar inseamna ca Tamara Cernasov a pierdut la aceasta afacere 4.000 de euro, ceea ce e greu de crezut in conditiile in care, de la an la an, valoarea imobilelor a fost in crestere, iar in septembrie 2001, incepuse deja renovarea vilei. Presupunand insa ca lucrurile au stat asa, mai ramane fara raspuns intrebarea: de unde a avut matusa Tamara cei 300.000 de euro ca sa cumpere conacul brancovenesc? Daca, asa cum a declarat Bittner, ea s-ar fi speriat cand a primit cei 400.000 de euro pe bijuterii, intrebandu-se ce ar putea face cu atata banet, si a fost sfatuita sa-i investeasca in cele trei apartamente din bd. Mircea Voda, atunci de unde au aparut inca 300.000 de euro in posesia matusii Tamara? Sa-i fi vandut Bittner apartamentele cu doar 100.000 de euro? Greu de admis. Mai mult chiar, conform martorilor din Cristian Tell, reamenajarea vilei, facuta de firma lui Sergiu Sechelariu, aceeasi care a construit si blocul din Zambaccian, a fost urmarita indeaproape de catre Adrian si Dana Nastase, ei fiind vazuti vizitand locuinta in mai multe randuri, in perioada 2001-2004. Desi a negat ca ar fi proprietarul conacului brancovenesc, Adrian Nastase are o problema si aici, deoarece toate itele afacerii conduc spre el. Oricum, tranzactia din Cristian Tell pare cea mai suspecta dintre toate, miza fiind aici de doua milioane de euro. Cazul se afla deja in atentia PNA si e de asteptat ca afacerea sa fie clarificata.

Aurelia Zachir si ultima mostenire
Aurelia Zachir este cea de-a treia “matusa” din imperiul imobiliar al lui Adrian Nastase. Ea este sora bunicii Irinei Miculescu, soacra lui Adrian Nastase. Din pacate insa, aceasta matusa a decedat pe 17 martie 2006, la venerabila varsta de 95 de ani, intr-un moment destul de neprielnic pentru Adrian Nastase, in conditiile in care scandalul generat de mostenirea lasata de cealalta matusa, Tamara Cernasov, era in plina desfasurare. Fosta profesoara, ca si matusa Tamara, Aurelia Zachir a locuit, la fel de modest, intr-un apartament cu trei camere situat in str. Aleea Bucsenesti nr. 8 din Drumul Taberei. Ea era vizitata, uneori, de Dana Nastase si de Irina Miculescu si ultimele luni de viata si le-a petrecut la resedinta familiei Nastase de la Cornu. A trait dintr-o pensie de aproximativ patru milioane de lei si, stranie coincidenta, s-a apucat de afaceri imobiliare dupa varsta de 90 de ani. Astfel, la inceputul anilor 2000, Aurelia Zachir a cumparat un apartament intr-o vila din Predeal, apartament evaluat la aproximativ 130.000 de euro. Imobilul fusese construit pe un teren concesionat de Roxana Bichel, unul dintre oamenii de casa ai familiei Dana si Adrian Nastase. Cu exceptia celor doua apartamente evaluate la aproximativ 200.000 de euro, mostenirea lasata de Aurelia Zachir n-a fost inca pe deplin clarificata.

Controversata vila de lux din Predeal
In contul lui Adrian Nastase a fost trecuta si o controversata vila de lux cu mai multe apartamente, situata pe strada Muncii nr. 1 din Predeal. Desi autoritatile au fost sesizate in mai multe randuri, pentru a clarifica statutul acestui imobil, precum si care sunt proprietarii reali ai apartamentelor din acesta, nici pana astazi situatia n-a fost clarificata. Istoria imobilului din Predeal spune destul de multe despre proprietarul real al acestuia. Toate indiciile duc spre Adrian Nastase, desi el n-a recunoscut niciodata vreo implicare in aceasta afacere. In primul rand, toti cei implicati sunt prieteni, rude sau subordonati pe linie de partid. Astfel, terenul pe care s-a construit vila a fost concesionat, in 1995, de Roxana Bichel, samsarul imobiliar al familiei Nastase, impreuna cu Dana Marina Barb, sora lui Adrian. Constructia vilei a inceput in anul 2000 si lucrarea a fost facuta de firma Edilconst SRL, firma printre actionarii careia se afla si liderul de atunci al PSD Campina, Radu Florea. Vila a fost finalizata in 2002, si, conform informatiilor aparute deja in presa, proprietarii apartamentelor de aici ar fi Dana Marina Barb, Roxana Bichel (fost consilier al lui Ovidiu Musetescu, dar si secretar de stat la APAPS), Ristea Priboi, Daciana Octavia Sarbu (fiica fostului ministru al agriculturii Ilie Sarbu), Mircea Ruianu (apropiat si partener de afaceri al lui Alexandru Bittner) si Aurelia Zachir (matusa Danei Nastase, decedata pe 17 martie a.c.). Pana in prezent, trei dintre aceste persoane au negat ca ar fi proprietarii apartamentelor din vila de la Predeal: Ristea Priboi, Daciana Sarbu si Roxana Bichel. Imobilul din Predeal este evaluat la aproximativ un milion de euro.

Cumnata lui Nastase, sefa la TAROM

Rodica Miculescu, cumnata lui Adrian Nastase, s-a aflat vreme de cativa ani (2001-2003) in fruntea companiei Tarom ca director adjunct, iar apoi ca director general (2003-2005) al companiei aeriene. Numirea ei in aceste functii a fost extrem de controversata, atat ca urmare a pierderilor consemnate de Tarom sub mandatul acesteia, cat si a felului in care a inteles sa se agate de functie prin orice mijloace. Demisa in ianuarie 2005, Rodica Odobescu (fosta Miculescu) a intrat intr-un concediu medical prelungit de 198 de zile lucratoare si nu s-a facut bine decat dupa ce o instanta a repus-o in functie. In aceeasi zi, insa, ea a fost demisa din nou de catre ministrul Gheorghe Dobre si pusa la dispozitia conducerii. Bolile consemnate in cele 14 certificate ale cumnatei ex-premierului Nastase, de la cardiopatie ischemica la TBC, daca nu erau inventate, erau suficiente pentru o pensionare pe caz de boala.

In vremea in care era director adjunct la Tarom, Rodica Miculescu a fost implicata in celebrul scandal EDF Asro legat de magazinele duty-free din incinta aeroportului, fiind acuzata de presiuni pentru indepartarea societatii Sky Services din afacerea duty-free. Pe 16 noiembrie 2002, in cotidianul german “Die Welt” a aparut un material referitor la afacerea magazinelor duty-free si la spagile care ar fi fost cerute de catre un reprezentant al guvernului roman pentru continuarea acestei afaceri pe Aeroportul Otopeni.

In declaratia lui Rick Weil, patronul firmei EDF, preluata si de “Financial Times” si “Los Angeles Times” se afirma ca seful de cabinet al lui Adrian Nastase, Sorin Tesu, i-ar fi cerut acestuia 2,5 milioane de dolari pentru a putea sa-si continue nestingherit activitatea din incinta aeroportului. “In 2001, potrivit lui Rick Weil, proprietarul EDF, seful staff-ului lui Nastase a cerut 2,5 milioane de dolari mita pentru a pastra acordul in vigoare. Weil a spus ca a refuzat mita. Nastase a negat acuzatiile”, se consemna in “Financial Times”.

Weil a reprodus in presa straina replica pe care ar fi primit-o de la Sorin Tesu, in timpul unei intalniri de la Hotelul Hilton din Capitala: “Acum, eu nu pot sa spun cu exactitate daca primul-ministru este seful meu, insa seful meu mi-a cerut sa vin aici si, atata vreme cat eu primesc 2,5 milioane de dolari, vom considera ca va putem permite sa va continuati activitatea”. Cum se stie, in septembrie 2002, activitatea de duty-free a fost blocata, printr-o ordonanta de urgenta, pentru o lunga perioada. Ulterior, EDF, prin societatea Appleton & Associates, a chemat statul roman in instanta la Centrul International pentru Reglementarea Disputelor Relative la Investitii (ICSID) de pe langa Banca Mondiala.

Mosteniri de familie
Matusa sotiei
Tamara Cernasov a lasat familiei Nastase o mostenire evaluata la aproximativ un milion de euro, constand in trei imobile, un teren si bijuterii
Matusa mamei
Elena Ciolan a lasat Elenei Nastase, mama ex-premierului roman, drept mostenire un imobil in cartierul Domenii.
Matusa soacrei
Mostenirea lasata de Aurelia Zachir, matusa soacrei lui Adrian Nastase, este in curs de clarificare. Pana in prezent au fost identificate doua apartamente in valoare de aproximativ 200.000 de euro.

Firme de familie

Firmele in care s-au implicat direct, de-a lungul anilor, rudele apropiate ale lui Adrian Nastase sunt numeroase. Ele nu reprezinta insa un reper pentru afacerile derulate de acesta, deoarece, la vedere, nu au adus prea mari beneficii familiei.

Dana Marina Barb, sora fostului premier, a avut, de departe, cel mai mare succes in afaceri, infiintand nu mai putin de opt firme intr-o perioada in care si-a schimbat de trei ori domiciliul, trecand pe la urmatoarele adrese din Bucuresti: str. Aurel Vlaicu nr. 147, bl. 20, sc. A, ap. 25, str. George Calinescu nr. 24, bl. 20B, sc. A, ap. 11 si bd. Decebal nr. 2, bl. H3, sc. 2, et. 3, ap. 43.. Pana in 2001, Dana Barb a detinut si functia de director general al filialei din Romania a cabinetului de avocatura “Hertzfeld & Rubin”. Timp de cativa ani, mai tarziu, a fost membru in Consiliul de administratie al SIF Muntenia.

Rodica Miculescu, cumnata fostului premier, a participat la infiintarea a trei firme: M.B.M. General Consulting SRL, MIGBA Eximp SA, Amingo SRL.
Petru Romosan, critic de arta, estimeaza valoarea obiectelor din Zambaccian la 4 – 5 milioane de euro

“Dupa imaginile transmise din apartamentul lui Nastase, de posturile de televiziune, s-a putut observa ca el nu are competente speciale in zona artei, ci a cumparat doar in functie de valoarea obiectelor. E o relatie financiara cu aceste obiecte, oarecum morbida, deoarece adevaratii colectionari isi fac colectii urmand o idee, si nu o ingramadire de cecuri sau bancnote. La el nu se vede nici un fir rosu al colectiei, cu exceptia celui reprezentat de bani. Estimarile date de mine in viteza, imediat dupa ce am vazut la televizor interiorul apartamentului din Zambaccian, au fost de aproximativ 4-5 milioane de euro. Sunt estimari de tip ansamblu, pentru o eventuala licitatie, care, evident, pot duce la rezultate diferite dupa organizarea unei astfel licitatii. Am tinut cont, in aceasta evaluare, de relatia dintre cantitatea de tablouri, mobile, obiecte decorative si sculpturi, de calitatea finisajelor si a materialelor folosite in apartament, incepand de la lemnul pentru biblioteca si sfarsind cu luminatoarele, fara a include aici si valoarea imobiliara a apartamentului.

Ce-am vazut in imaginile filmate este, fara indoiala, doar o mica parte din averea lui Nastase, dupa cum spun toti cei care i-au vandut, de-a lungul anilor, diverse obiecte de arta. Vechea teorie cu “Nastase patru case” are legatura cu colectia acestuia, este nevoia sa de a adaposti tablourile care sunt mai scumpe decat casele in care sunt expuse. Spre exemplu, alaturi de tablouri, am putut observa si o colectie foarte valoroasa de obiecte orientale chinezesti, japoneze, coreene, cambodgiene sau indiene.

In ultimii 15 ani, el a fost principalul cumparator de carti vechi, tablouri, harti vechi, mobila veche, de pe piata romaneasca, asta o stiu toti profesionistii din Bucuresti.

Estimarile date de mine sunt insa depasite, daca opiniile celor care au fost in apartamentul din Zambaccian vor fi confirmate de experti. Astfel, conform acestor opinii, in apartamentul lui Nastase ar fi fost vazut un Rafael autentic, opera care nu se mai gaseste pe piata mondiala si a carei valoare se ridica la 60-80 de milioane de euro. Acest tablou nu poate fi cumparat decat de marile muzee ale lumii sau de Bill Gates. Interesant este faptul ca, in Bucuresti, a existat, la un moment dat, un Rafael care astazi a disparut. De asemenea, ar mai fi de semnalat si un tablou valoros de Frans Francken.

Se ridica totusi doua mari probleme. Prima dintre ele se refera la faptul ca sunt foarte multe obiecte de arta care s-au vandut fortat, in conditii neclare, provenind de la marile familii evreiesti, in anii 1940-1944, si de la vechile familii boieresti in perioada 1948-1960, cand oamenii au fost expropriati de catre comunisti. Aparitia unei piese din aceste colectii, in casa unui actual demnitar, nu este deloc exclusa. Pe de alta parte, exista liste cu obiecte furate in dosarele diferitelor politii din Europa, obiecte care se confisca daca se descopera si se dovedesc a fi in proprietatea unui astfel de demnitar. In cazul lui Adrian Nastase, am aflat ca politia confrunta azi imaginile obiectelor din apartamentul din Zambaccian cu imaginile din arhiva de obiecte furate din diferite colectii in ultimii 15 ani”.

nastase51

Dan Badea

Revista BILANŢ nr.19, aprilie 2006