Comunicat de presă: FRJ MediaSind protestează faţă de intenţia omului de afaceri Răzvan Petrovici de a închide blogul jurnalistului Dan Badea

protest Mediasind
Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind protestează faţă de solicitarea in instanţa de judecată a omului de afaceri  Răzvan Petrovici de suspendare a blogului jurnalistului Dan Badea (badeadan.blogspot.ro), membru al Sindicatului Jurnaliştilor Profesionişti. Acesta a fost chemat în judecată de către fostul patron al reţelei GFS Duty Free, fondator şi administrator al operatorului de retail Univers’all, în urma unui articol publicat pe blogul său în data de 26 aprilie 2010, întitulat De ce mor, unul după altul, administratorii lui Răzvan Petrovici. Omul de afaceri a solicitat Judecătoriei sectorului 3 Bucureşti „închiderea site-ului/contului badeadan.blogspot.com; obligarea pârâtului la publicarea de scuze pentru postarea de informaţii false, denigratoare la adresa subsemnatului reclamant, sub sancţiunea aplicării de daune cominatorii în cuantum de 2000 de lei pe fiecare zi de întârziere, începând cu data rămânerii irevocabile a hotărârii ce se va pronunţa în acest dosar; obligarea pârâtului la plata de daune.”
Totodată, reclamantul a cerut şi emiterea unei Ordonanţe Preşedinţiale, cu termen de judecată în 23 martie 2011, prin care jurnalistul să fie obligat să suspende blogul până la soluţionarea litigiului pe fond.
Investigaţia incriminată prezintă, în esenţă, condiţiile în care au murit, într-un interval extrem de scurt, patru dintre cei mai apropiaţi colaboratori ai lui Răzvan Petrovici. Autorul afirmă, în sesizarea trimisă FRJ MediaSind, că nu a încălcat regulile deontologiei profesionale. „O parte dintre informaţiile care au stat la baza realizării articolului au fost verificate personal în anchete publicate anterior, în cotidianul Gardianul când am cerut şi publicat punctul său de vedere, iar o altă parte, minoră, provine din declaraţii ulterioare de martor, cu menţionarea acestui aspect. Nu înţeleg altfel demersul reclamantului decât ca pe o încercare de hărţuire a mea în scopul intimidării şi al stopării dezvăluirilor cu privire la afacerile sale oneroase despre care, în presa românească, au apărut sute de articole”, susţine Dan Badea.
FRJ MediaSind consideră solicitările omului de afaceri inacceptabile şi periculoase pentru libertatea presei, întrucât reprezintă o încălcare gravă a dreptului publicului de a fi informat, aşa cum rezultă din următoarele prevederi:
·         articolul 30, alineat 1 din Constituţia României – Libertatea de exprimare: “Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sânt inviolabile.
·         articolul 19 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului: Orice om are dreptul la libertatea opiniilor şi exprimării; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum şi libertatea de a căuta, de a primi şi de a răspândi informaţii şi idei prin orice mijloace şi independent de frontierele de stat
·         jurisprudenţa CEDO în materie, relevată cu titlu de principiu în cauza Handyside contra Regatului Unit: „libertatea de exprimare constituie unul din fundamentele esenţiale ale unei societăţi democratice şi priveşte nu numai informaţiile sau ideile apreciate favorabil sau considerate ca inofensive sau indiferente, dar şi pe cele care contrariază, şochează sau neliniştesc; aceasta este exigenţa pluralismului, a toleranţei şi a spiritului de deschidere într-o societate democratică. (…) Presa are datoria să transmită informaţii şi idei cu privire la chestiunile de interes public. Obligaţiei presei de a răspândi astfel de informaţii şi idei, i se adaugă dreptul publicului de a le primi”. De asemenea, Curtea „nu acceptă opinia (…) potrivit căreia obligaţia presei ar consta numai în răspândirea informaţiilor, în timp ce interpretarea acestora ar fi atributul prioritar al cititorului”.
Având în vedere evidenţa acestor argumente europene privind libertatea de expresie, precum şi posibilitatea apariţiei unui precedent periculos în România împotriva dreptului constituţional al publicului de a fi informat, FRJ MediaSind va susţine pe plan naţional, internaţional, dar şi în instanţă, cauza jurnalistului Dan Badea.
Bucureşti, 3 Martie 2011
Departament Comunicare FRJ MediaSind
PS. Le mulţumesc colegilor de la Mediasind, dar şi celor care au preluat şi retransmis acest comunicat de presă (Tiberiu Lovin, Florin Budescu ş.a.).
Le mulţumesc, la fel, celor care s-au solidarizat cu mine în procesul prin care ţeparul Răzvan Petrovici, finul lui Virgil Măgureanu, mi l-a intentat din dorinţa de a-mi închide – „legal” – blogul şi, deci, de a stopa dezvăluirile despre afacerile lui atât de controversate:
Florin Budescu (Starea Presei),
Victor Roncea (roncea.ro),
Claudiu Târziu (c-tarziu.blogspot.com),
Maria Hulber (La firul cărţii),
Cronici geruliene,
Filadel (Nervii Zilelor Nostre)
Ziaristi Online,
Vicol Jaglau, Viq (Copacul din padure)
Lumiss22,
Cetateanu Turmentat (cetateanx.blogspot.com),
furios4you.wordpress.com,Mulţumiri şi celor care au preluat materialele incriminate de Petrovici:Românica blues,
www.ne-cenzurat.ro, 
antideontologul.ro,
badpolitics.ro,
ziarul.toateBlogurile.ro (ztb.ro),
sudulextrem.ro,
fetedemase.ro ,
ziare.piatza.net
e-calarasi.net,
dictaturajustitiei.wordpress.com ,
Radumorea’s blog
şi, poate, alţii pe care nu-i ştiu.Problema pe care trebuie să şi-o pună orice blogger este că dacă un jurnalist cu o vechime de peste 20 de ani în presă, deci care are cel puţin proprietatea termenilor şi responsabilitatea cuvântului scris, este chemat să dea socoteală în faţa oricărui bizon nemulţumit că jurnalistul l-a numit bizon pe blogul personal, ce face bloggerul care-l numeşte berbec, să zicem, pe bizon?!Ce face bloggerul care, nefiind jurnalist sau necunoscând graniţa dintre informaţie şi opinie, prezintă opinii, pe bogul personal, şi este chemat apoi să dea socoteală în faţa instanţei pentru că în loc să spună, spre exemplu,  „Eu cred, după mintea mea, că Răzvan Petrovici e un escroc internaţional, un mafiot care s-a îmbogăţit din contrabanda cu alcool şi ţigări făcută prin reţeau GFS Duty Free, iar apoi prin tunuri şi ţepe date unor parteneri de afaceri, care acţionează de ani buni la adăpostul unor offshoruri prin care spală bani şi face evaziune fiscală„, spune o enormitate de genul „Răzvan Petrovici este un escroc internaţional, un mafiot care s-a îmbogăţit din contrabanda cu alcool şi ţigări făcută prin reţeau GFS Duty Free, iar apoi prin tunuri şi ţepe date unor parteneri de afaceri, care acţionează de ani buni la adăpostul unor offshoruri prin care spală bani şi face evaziune fiscală!„?!. Altfel spus, ce fac bloggerii care nu prezintă, sau nu au, dovezi pentru fiecare afirmaţie făcută pe blog?
Asta este întrebarea!
Dacă acest blog în care opiniile sunt asumate, iar informaţiile însoţite de dovezi, va fi închis la presiunea sau ordinul cuiva, atunci toată blogosfera va sări în aer. Este o opinie, desigur…

Dan Badea

De ce mor, unul după altul, administratorii lui Răzvan Petrovici?

petrovici

Gheorghe (Geo) Buruiană, fostul administrator statutar Univers’All Trading, societate din Reţeaua Univers’All, devalizată de active şi falimentată de Răzvan Petrovici, a completat, pe 16 aprilie, seria neagră a deceselor administratorilor din firmele cunoscutului om de afaceri crestat pe faţă cu şişul (foto dreapta). El este cea de-a patra victimă a unor accidente aparent stupide în care au fost implicaţi subordonaţii lui Răzvan Petrovici.

Reţeaua Univers’All, printre administratorii căreia a fost şi Geo Buruiană, a ţepuit cu aproape 20 de milioane de euro aproximativ 500 de firme de top din România printre care sunt Coca Cola, Procter & Gambel, Dr. Oetker, Elgeka-Ferfelis, Danone, Avicola Calarasi, Elite etc. etc. şi are numeroase procese pe rol (vezi detalii)

money

Cum aproape toate societăţile grupului Petrovici au acţionari în paradisuri fiscale, fondurile sustrase au fost scoase de mult din ţară.

O altă firmă a grupului Petrovici, Tichet Plus Services SRL, este deţinută azi, oficial, de un offshore, QUICK & SMART TRADING LTD şi este administrată de Cristinel Vasile Petcu. Datorită afacerilor în care a fost implicată, firma şi-a schimbat de două ori numele. Astfel, ea s-a numit iniţial  GFS Services România, apoi Q & S Distribution SRL, iar în final Tichet Plus Services SRL.

În mod suspect însă, administratorii folosiţi în firmele Univers’All Trading şi Tichet Plus Services SRL, legate ombilical una de alta, au început să moară în accidente stupide. Numărul lor a ajuns, saptămâna trecută, la patru. Iată, mai jos, descrierea pe scurt a coincidenţelor mortale din imediata apropiere a lui Răzvan Petrovici.

Primul: Sinucidere sau omor pe motive financiar contabile

mafia

7 iunie 2006, Constanţa. Bogdan Stavre, 30 ani, directorul economic al Univers’all Trading Romania SRL, patronată de grupul Răzvan Petrovici,  moare în conditii suspecte, fiind găsit în comă pe caldarâmul din spatele blocului. Se aruncase, sau fusese aruncat, de la etajul 3 al blocului în care locuia. Avea să moară doua zile mai târziu, fără a se mai trezi din comă, la spitalul Floreasca din Capitală. „Sunt convins ca fiul meu a fost omorat de capii mafiei de la Univers’All. Primul telefon pe care l-a primit a fost menit sa verifice daca e acasa, iar al doilea sa il scoata din casa pentru ca asasinii platiti sa poata pune mana pe el” –  a declarat tatăl lui Bogdan (foto dreapta). Ultima preocupare a lui Bogdan Stavre era unde şi cum dispăruseră două miliarde de lei din contabilitatea firmei lui Petrovici. Pe de altă parte, îi tot spunea mamei sale că nu ştie unde se scurg banii din Univers’All. O reconstituire a mortii acestuia contrazice ancheta politiei care concluzionează că s-ar fi sinucis. Doi agenţi de ordine publică, ulterior daţi în judecată de familia victimei, au distrus probele de la locul accidentului, iar autorităţile aumers din start pe varianta sinuciderii fară să facă vreo investigaţie. Ulterior însă, conform presei, un poliţist de la serviciul Investigaţii Criminale ar fi susţinut că moartea lui Bogdan Stavre e suspectă, considerând-o nu sinucidere ci omor pe motive financiar contabile. Cazul este, încă, neelucidat.

Al doilea: Proprietarul din acte moare carbonizat

elicopter Onica paulian

19 octombrie 2007, Berteşti Ialomiţa. Paulian Onică (36 de ani), proprietarul din acte al firmei Tichet Plus Services, deţinută de grupul Petrovici, moare carbonizat după ce elicopterul în care se afla a luat foc şi s-a prăbuşit. Motivul oficial: condiţii meteorologice nefavorabile. Alături de Paulian Onică a murit şi pilotul Costică Ardeleanu (53 de ani şi 7000 de ore de zbor). Onică avea la el suma de 200.000 de Euro ce reprezenta contravaloarea contractului care urma să fie încheiat cu un investitor din Tulcea pentru instalaţii eoliene. Când a murit era, pe hartie cel putin, atât proprietarul TPS, cat si al unui imobil al lui Petrovici din Monaco, sustine o sursa din imediata apropiere a acestuia. Fara a dispune de niciun certificat de deces, pana la ora 16:00 a zilei decesului, în urma unei şedinţe cu uşile închise la care au luat parte Răzvan Petrovici, Gheorghe Buruiană, Nona Onica (sotia lui Paulian) şi Romulus Dănăilă (directorul de operaţiuni al Tichet Plus Services), directorul TPS a fost schimbat. În aceeaşi zi, un miliard de lei a fost retras din conturile TPS- sub pretextul folosirii lor la înmormântarea lui Paulian Onica, însă familia decedatului nu a primit niciun ban pentru cheltuielile înmormântării. Legiştii n-au constatat nimic suspect.

Al treilea: Directorul de operaţiuni zboară peste pod. Şi moare

2008, şase luni mai târziu, într-o localitate apropiată de Berteşti Ialomiţa. Romulus Dănăilă, directorul de operaţiuni al Tichet Plus Services, moare după ce autoturismul cu care se întorcea de la mare se prăbuşeşte de pe un pod. Nu au existat urme de frânare, şoferul nu era beat şi era cunoscut ca fiind foarte prudent la volan. Cazul nu a fost mediatizat.

Al patrulea: Omul nr.2 al lui Petrovici moare electrocutat cu undiţa, la pescuit

electrocutat la pescuit

Vineri 16 aprilie 2010, Ialomiţa. Gheorghe Buruiană, administratorul de facto al Tichet Plus Services şi de drept al Univers’All Trading Romania, precum şi mâna dreaptă a lui Răzvan Petrovici în majoritatea firmelor sale, moare la o banală partidă de pescuit. Aflat pe o platformă de beton, el ar fi aruncat undiţa care ar fi atins nişte fire de înaltă tensiune şi, astfel, s-ar fi electrocutat mortal. Duminică 18 aprilie a fost deja înmormântat în mare grabă. Şi de această dată a fost vorba de un accident. Varianta prezentată (electrocutare la pescuit) este cea aflată pe surse, deoarece cazul nu a fost mediatizat.

Next: actualul administrator s-a accidentat, joi, la Cluj

Joi 22 aprilie 2010, Cluj. Administratorul din scripte al Tichet Plus Services, Cristinel Petcu, a avut un accident de maşină în judeţul Cluj. Conform unor informaţii de ultimă oră el este în afara oricărui pericol, accidentul fiind unul minor. I s-au rupt, adică, doar nişte oase. Deocamdată.

Dan Badea

Ţeapa Univers’all şi Lohan “SRL”

 

Din seria “ŞARLATANI ÎN ROBE”, prezint un caz-şcoală despre modul în care poţi să ţepuieşti firme de top din economia românească şi, după ce pui „prada” de peste zece milioane de euro la adăpost, schimbi din vreme numele firmei-vampir, sau ai grijă s-o goleşti de active pentru ca lichidatorul judiciar să nu mai aibă ce valorifica. Pentru reuşită ai nevoie de câţiva judecători lacomi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de câţiva avocaţi deştepţi şi de legitimaţie de membru al Sistemului. În aceste condiţii, succesul ţepei este garantat.

Textul referitor la falimentul de poveste al Univers’all-ului lui Răzvan Petrovici (foto), a fost publicat deja, anul trecut, în Gardianul din 25-26 martie, dar mecanismul a fost reluat recent, la o altă scară, în scandalul Uniprep. Conform unui grup de oameni de afaceri ţepuiţi în ambele afaceri, profitorii Răzvan Petrovici, respectiv Ţura Avram, au beneficiat de serviciile preşedintelui secţiei comerciale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Eugenia Lohan, supranumită şi „SC LOHAN SRL”.

Manevre in Justitie pentru Univers’all-ul lui Razvan Petrovici

Administratorul judiciar al retelei de magazine Univers’all a sesizat Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la modul abuziv in care trei judecatori de la Inalta Curte de Casatie si Justitie au solutionat o cerere de stramutare a judecarii dosarului de insolventa. Ei sunt acuzati de complicitate cu grupul reprezentat de Razvan Petrovici, fondatorul operatorului de retail Univers’all. Magistratii suspectati de abuz si partialitate sunt Veronica Radulescu, Veronica Popescu si Stefan Ciontu

Judecatorii Inaltei Curti au acceptat ca in dosarul de insolventa regulile sa fie impuse de fostii administratori ai Univers’all si au dat doua decizii contradictorii in mai putin de trei luni. Ei au aprobat cu usurinta folosirea ca interpus a uneia dintre firmele lui Jean Valvis (foto dreapta), creditorul Dorna Lactate, care a preluat si a introdus in instanta, cu mici modificari, textul vechii cereri de stramutare, chiar daca a vandut-o dupa cateva zile, cu creanta cu tot, uneia dintre firmele grupului Petrovici

Cererea de stramutare respinsa si admisa consecutiv de catre magistratii ICCJ a permis proprietarilor Univers’all, prin amanarea repetata a judecarii dosarului de insolventa, sa se sustraga de la plata datoriilor catre cei peste 500 de furnizori ai firmei falimentate, dar si sa-si puna la adapost activele instrainate fraudulos in lunile anterioare introducerii procedurii de insolventa. Aceasta deoarece instanta a decis, in plus, si anularea tuturor actelor facute anterior formularii acestei cereri

Trei judecatori de la Inalta Curte de Casatie si Justitie sunt acuzati ca au devenit, recent, complicii lui Razvan Petrovici in incercarea acestuia de a se sustrage de la plata unor datorii de peste 20 de milioane de euro catre firme de top din economia româneasca. Este vorba despre judecatorii Veronica Radulescu, Veronica Popescu si Stefan Ciontu. Consiliul Superior al Magistraturii a fost deja sesizat cu privire la modul abuziv si discretionar dovedit de magistratii care, pentru a proteja interesele grupului reprezentat de Razvan Petrovici, au dat doua decizii contradictorii, pe aceeasi cerere, in mai putin de trei luni.

Acuzatia a fost formulata de catre administratorul judiciar al firmei Univers’all Trading România SRL, societate ce apartine grupului Petrovici si aflata in stare de insolventa. Printre cele peste 500 de firme pagubite de acest grup se afla societati precum Coca Cola, Procter & Gambel, Dr. Oetker, Elgeka-Ferfelis, Danone, Avicola Calarasi, Elite etc.

In a doua parte a lui 2006, falimentul retelei Univers’all era deja o certitudine. Societatea intrase in incetare de plati, iar datoriile erau imense. Astfel, pe 31 decembrie 2006 datoriile Univers’all Trading ajunsesera, conform administratorului judiciar, Cris Consult, la peste 20 milioane de euro, din care un milion de euro catre bugetul de stat, iar restul catre creditori. La acea data insa, grupul reprezentat de Razvan Petrovici isi luase toate masurile de precautie pentru ca firma falimentata sa fie golita de majoritatea activelor care puteau fi valorificate pentru despagubirea creditorilor.

In paralel, s-au derulat mai multe operatiuni pentru a-i induce in eroare pe creditori si a-i determina sa creada ca vor avea de unde sa-si recupereze contravaloarea marfurilor furnizate retelei de magazine Univers’all. Astfel, in noiembrie 2006, Razvan Petrovici a iesit cu declaratii publice, in mass-media, si a afirmat ca va scoate la vânzare mai multe imobile ale firmei si va obtine astfel fonduri pentru a-si achita furnizorii de marfa. In decembrie 2006, cinci dintre imobilele Univers-all (Suceava, Târgu Mures, Sibiu, Târnaveni si Iasi) erau deja vândute, iar suma obtinuta se ridica la 11 milioane de euro. Numai ca, desi se parea ca Univers’all Trading era solvabila, putini stiau ca, de fapt, imobilele vândute nu apartinusera firmei falimentate, ci fusesera doar inchiriate de aceasta.

Mai mult, activele care apartineau totusi Univers’all Trading au fost drastic reduse, fiind rapid instrainate inainte de a se dispune deschiderea procedurii insolventei. Astfel, in perioada noiembrie-decembrie 2006, administratorul Univers’all Trading a instrainat toate terenurile detinute si a reusit sa vânda constructii in valoare de aproximativ 3,5 milioane RON. Ulterior, dupa deschiderea procedurii de insolventa si numirea ca administrator judiciar a unei societati (Activ Lichidator IPURL), care s-a dovedit a fi complicele grupului Petrovici in fraudarea fondurilor societatii debitoare, au fost puse la adapost si ultimele active care mai puteau fi executate. Din contul unic al societatii au disparut rapid, sub forma de plati nejustificate – conform administratorului judiciar – aproximativ 20 de miliarde de lei. In paralel, ultimul administrator statutar al Univers’all, Gheorghe Buruiana, a declansat toate demersurile pentru a prelungi cât mai mult actiunea de recuperare a creantelor pentru despagubirea creditorilor.

Drumul intortocheat al Univers’all in Justitia româna

Deschiderea procedurii de insolventa a societatii Univers’all Trading România s-a dispus pe 9 ianuarie 2007, iar ca administrator judiciar a fost desemnata firma Activ Lichidator IPURL. Trei luni mai târziu s-a decis schimbarea acestuia. „Activ Lichidator“ era acuzata ca a lasat „sa se evapore pur si simplu in sistem online fondurile debitoarei, existente in contul unic, in valoare de 200.000 ron (20 miliarde lei vechi), (…) debitoarea reusind cu incuviintarea tacita a fostului administrator judiciar numit in aceasta cauza sa fraudeze din nou creditorii“. In luna mai 2007, cu incuviintarea judecatorului sindic, este desemnat un nou administrator judiciar, societatea Cris Consult SPRL.

Datorita sustragerii repetate de la plata datoriilor, dar si a refuzului de a prezenta inventarul bunurilor de care mai dispunea Univers’all, creditorii au cerut in instanta ridicarea dreptului de administrare a administratorului statutar Gheorghe Buruiana. Cum instanta a dispus in iunie 2007 ridicarea acestui drept, Buruiana a facut recurs. In noiembrie 2007 recursul a fost respins, dar grupul Petrovici a mai câstigat astfel cinci luni pentru a-si desavârsi opera de lichidare si protejare a ceea ce mai ramasese din Univers’all.

De asemenea, tot pentru a intârzia executarea, Gheorghe Buruiana a cerut la Inalta Curte de Casatie si Justitie stramutarea dosarului de fond si, deci, suspendarea judecarii acestui dosar pâna la judecarea cererii de stramutare. Desi cauza de fond era guvernata de procedura de celeritate, instanta a suspendat judecarea pentru mai bine de patru luni. Motivul central invocat de Buruiana, „banuiala legitima“ ca in Bucuresti nu are parte de un proces corect, a fost justificat prin afirmatia ca majoritatea creditorilor sunt din Bucuresti si „acestia ar putea influenta hotarârile judecatorului sindic“.

Pe 23 octombrie 2007, Inalta Curte de Casatie si Justitie anuleaza cererea de stramutare formulata de Gheorghe Buruiana, urmând sa se reia, la Tribunalul Bucuresti, judecarea pe fond a dosarului cauzei. Numai ca, folosind o stratagema interesanta, Buruiana reuseste ca, in mai putin de trei luni, sa obtina de la un alt complet al Inaltei Curti de Casatie si Justitie o decizie total opusa primeia: admiterea cererii de stramutare. Interpusul folosit aici de grupul Petrovici pentru a-si atinge scopul este societatea lui Jean Valvis, Dorna Lactate SA.

Dorna Lactate – instrumentul prin care a fost violata legea

Pe 15 noiembrie 2007, la mai putin de o luna dupa ce Inalta Curte de Casatie si Justitie a respins cererea de stramutare a procesului, formulata de administratorul Univers-all, la aceeasi instanta este inregistrata o noua cerere de stramutare din partea creditorului Dorna Lactate SA. Firma, detinuta de cunoscutul actionar minoritar de la Rapid, Jean Valvis, avea de recuperat de la Univers’all o creanta de 59.000 ron.

Inregistrând noua cerere, instanta a suspendat din nou judecarea dosarului de fond, cu inca trei luni. La o saptamâna insa de la depunerea cererii, Dorna Lactate si-a cesionat creanta catre firma Tichet Plus Services SRL, o societate ce apartine grupului Petrovici si era reprezentata de acelasi Gheorghe Buruiana, fostul administrator de la Univers’all. Preluând creanta, Tichet Plus Services a preluat de la Dorna Lactate si cererea de stramutare a procesului. Culmea este ca aceasta cerere de stramutare, formulata de Dorna Lactate, era o copie aproape perfecta (s-au copiat pâna si greselile de tipar!) a cererii de stramutare facute de Univers’all Romania Trading SRL, asta fiind o dovada clara ca firma lui Jean Valvis a fost folosita in mod premeditat, de grupul Petrovici, pentru blocarea sau taraganarea recuperarii celor 20 de milioane de euro datorati creditorilor.

Ceea ce pare insa de domeniul absurdului este modul in care judecatorii de la Inalta Curte de Casatie si Justitie au inteles sa rezolve aceasta cerere. Desi, cu trei luni inainte, un complet al aceleiasi instante respinsese cererea de stramutare formulata de Buruiana (in numele Univers’all), pe 24 ianuarie 2008, un alt complet al Inaltei Curti de Casatie si Justitie admite aceeasi cerere de stramutare copiata dupa cea formulata de Buruiana (in numele Tichet Plus Services, cesionarul creantei Dorna Lactate). Altfel spus, judecatorii Inaltei Curti se pronunta in contradictoriu, de doua ori, pe aceeasi cerere. Asta insa nu este totul.

Scopul ascuns al manevrei – protejarea activelor deja instrainate

Pentru a ajunge aici, completul condus de judecatorul Veronica Radulescu a incalcat legea, in mod flagrant, de mai multe ori. In primul rând, pe 24 ianuarie 2008, data la care s-a dat aberanta decizie, trebuia sa se solutioneze cererea de preschimbare a termenului de judecare a cererii de stramutare. Conform administratorului judiciar, profitând de faptul ca reprezentantii creditorilor nu erau prezenti, pentru ca nu fusesera citati, completul maestrei Veronica Radulescu a fixat preschimbarea termenului pentru aceeasi zi, data la care a judecat, la foc automat, si cererea de stramutare, cu rezultatul dorit de grupul Petrovici.

Mai mult decât atât, completul aceleiasi Veronica a dispus, in contradictoriu cu legislatia in vigoare, ca Tichet Plus Services este creditor si l-a tratat ca atare, desi firma amintita nu primise acest statut de la judecatorul sindic, ea nefiind inregistrata la masa credala. S-a ajuns astfel la situatia de neconceput in care la un termen acordat pentru judecarea unei cereri de preschimbare a termenului, sa se judece o cerere de stramutare a unui dosar de faliment, nu numai fara citarea tuturor creditorilor in calitate de parti-intimati in dosar (creditori necitati nici pentru preschimbare, nici pentru termenul din 07.02.2008, când trebuia sa se judece cererea de stramutare), ci, mai mult, fara ca petenta insasi sa fie prezenta in sala de judecata.

Altfel spus, unul a fost obiectul cauzei deduse judecatii la acel termen, altul este petentul din citatie pentru a se ajunge ca, in dispozitiv, instanta sa se pronunte asupra altui obiect decåt cel dedus judecatii si cu participarea altei persoane decât cea a petentului. Nici macar nu s-a dispus introducerea in cauza a celei care a stat in fata instantei, la termenul din 24 ianuarie 2008.

Desavârsirea „operei de arta“, cu care a fost insarcinat completul condus de Veronica Radulescu, a constat in aceea ca s-a dispus, prin sfidarea sutelor de creditori, anularea tuturor actelor facute anterior formularii cererii de stramutare. In acest mod, toate cererile de anulare facute de administratorul judiciar au devenit inutile. Acesta a fost, de fapt motivul actiunii concertate de grupul Petrovici impreuna cu judecatorii Inaltei Curti de Casatie. Prin demersurile stopate de completul favorabil lui Petrovici urmau a fi anulate toate instrainarile de imobile facute fraudulos de apropiatii sai in cei trei ani anteriori deschiderii procedurii de insolventa. Readucerea acestor active in patrimoniul Univers’all si valorificarea lor aveau scopul de a asigura fondurile necesare achitarii creantelor catre firmele pagubite.

Printr-o singura manevra insa, aparând interesele grupului Petrovici, Inalta Curte de Casatie si Justitie s-a transformat din cel mai inalt organ al controlului legalitatii in instrumentul prin care se legalizeaza frauda in România. Autorii acestei performante unice in analele justitiei române sunt judecatorii Veronica Radulescu, Veronica Popescu si Stefan Ciontu de la Sectia Comerciala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Razvan Petrovici: Administratorul judiciar are o atitudine de derbedeu

Razvan Petrovici afirma ca, dupa ce s-a decis inchiderea afacerii Univers’all, a facut tot posibilul pentru a minimaliza pierderile furnizorilor, dar ca, prin interventia administratorului judiciar Cris Consult, lucrurile au scapat de sub control. „Eu am administrat o societate pe care am si fondat-o, al carei esec se rasfrânge asupra mea personal, pentru prima data, iar din punct de vedere financiar eu am incercat, in momentul in care am preluat administrarea, sa minimalizez cât mai mult pierderile partenerilor cu care am lucrat timp de cinci ani, dupa care au venit niste derbedei care, stiti cum sunt hienele in jungla, vin unii si vâneaza si altii iau ce gasesc…

Niste derbedei pe care nu-i cunosc, dar care sunt reprezentati de doamna Cristina Dica, administratorul Cris Consult, cea care v-a dat informatiile. Pe dânsa ma feresc s-o numesc derbedeu, dânsa este prost informata, dar in orice caz atitudinea este de derbedeu, de om care n-a muncit in viata lui absolut nimic, care n-a platit un salariu, care n-a construit nimic si care se suie cu picioarele pe un bolnav, cum a fost Univers’all-ul, in coma, si a taiat si ultima parte de viata.

Eu am construit. Acum, daca eu am construit bun sau rau, pe mine ma judeca justitia“ – afirma Razvan Petrovici. Mai mult, el sustine ca datoriile Univers’all nu sunt cele consemnate de administratorul judiciar, ci cu mult mai mici, de aproximativ 7 milioane de euro. In schimb, el acuza administratorul judiciar ca ar fi sustras, in urma vânzarii unor active, 187.000 de euro, „bani pe care i-a bagat in buzunar si n-a dat nimic la furnizori. Nici la stat, nici la furnizori. S-a devalizat absolut tot, s-a furat intr-o situatie total ilegala, pentru ca administratorul judiciar a fost numit, confirmat de un judecator sindic, cu 16% reprezentare fata de 51% din creditori“ mai afirma Petrovici.

Referitor la manevra facuta prin firma lui Jean Valvis, Dorna Lactate, Razvan Petrovici a refuzat sa dea o explicatie plauzibila, considerând-o nerelevanta in economia afacerii.

Paradisul fiscal din Nicosia, paravanul cipriot al afacerii Univers’all

Operatiunea Univers’all a fost declansata in iunie 2001 prin infiintarea “Univers’all Romania” SRL, o societate care avea sa fie centrul nervos al afacerii si detinatoarea tuturor activelor imobiliare ale operatorului de retail “Univers’all Trading Romania” SRL, ce urma sa fie aruncat doi ani mai târziu pe piata româneasca.

“Univers’all Romania“ era noua denumire a unei firme mai vechi de-a lui Petrovici, GFS Mall, detinuta in proportii egale de GFS Distribution Romania SRL si GFS Duty Free Romania SRL. Ulterior, GFS Distribution s-a transformat in Afareas Trading Romania SRL si a fost radiata, iar GFS Duty Free Romania SRL si-a schimbat numele in GFS Investments Romania SRL. Patronul, dar si administratorul afacerii era Razvan Petrovici.

Conform unei legende aruncate pe piata media insa, Petrovici ar fi vândut afacerea duty-free unui misterios “fond de investitii” din Cipru. In 2005, Petrovici a facut mari presiuni pentru anularea ordonantei date de Monica Macovei, ministrul de atunci al justitiei, prin care se interzicea activitatea de duty-free de pe granita terestra a României. Desi afirmase ca afacerea GFS nu-i mai apartinea, lansând deja ipoteza cu “fondul de investitii” cipriot, Razvan Petrovici actiona acum in calitate de presedinte al asociatiei Tax Free Romanian Association (TFRA), asociatie reprezentata la acea vreme de decanul Baroului Bucuresti, Cristian Iordanescu.

Pe de alta parte, unul dintre oamenii de incredere ai lui Petrovici, Ionut Elie Zisu, devenise noul administrator al GFS, iar sotia sa, Monica Zisu, administratorul societatii implicate in afacerea de preluare de la RAAPPS, cu sprijinul liberalului Radu Stroe, a peste 450 hectare de teren de la Moara Vlasiei. Firma aruncata la inaintare in afacerea RAAPPS este “Dacia Companie de Investitii” SRL, fosta GFS Flight Services SRL, societate al carei actionar unic este ascuns in aceeasi casuta postala din Limassol-Cipru si se numeste Aglaos Trading Limited. Acelasi Ionut Elie Zisu mai apare ca director la societatea RAMI-Dacia SA – fosta Fabrica de Diamante Sintetice Dacia (un partener de afaceri al grupului Petrovici), iar sotia sa la CFS Trading (Overseas) Limited.

Tot in afaceri cu RAAPPS-ul lui Radu Stroe a fost implicata si Universal’all Romania SRL, dupa schimbarea numelui acesteia in Commercial Center Developments SRL, noua societate semnând, in 2006, un contract de asociere cu institutia statului pentru un teren de 73.000 mp in B-dul Expozitiei din Capitala, in spatele World Trade Center. Afacerea a fost stopata dupa ce culisele ei au fost dezvaluite de presa. Toate cele de mai sus sunt câteva argumente ce pun sub semnul intrebarii instrainarea afacerilor lui Razvan Petrovici catre “un fond de investitii” din Cipru al carui nume a ramas un secret desavârsit pentru opinia publica româneasca.

Petrovici a refuzat cu obstinatie sa dezvaluie numele “fondului de investitii”, ceea ce inseamna fie ca el nu exista, fie ca el nu trebuie cunoscut. Indiferent de situatie insa, grupul din Cipru este reprezentat de Razvan Petrovici si de locotenentii sai.

Botezul cipriot al retelei de retail

Inainte de infiintarea firmei Univers’all România, pe 11 iunie 2001, Razvan Petrovici a transferat toate actiunile detinute la GFS Mall (prin GFS Distribution si GFS Duty Free) catre un off-shore cipriot, Agitator Trading Limited, cu sediul declarat intr-o casusa postala (PO BOX 56040) din Limassol-Cipru. Pe 25 iunie 2001, el a schimbat numele GFS Mall in “Univers’all Romania” SRL. In iulie 2003 a fost infiintat operatorul de retail “Univers’all Trading Romania” SRL, cu sediul social in Ghermanesti-Snagov nr. 17, jud Ilfov, acelasi sediu cu al “Univers’all Romania”.

Actionarii pregatiti pentru noua societate sunt doua off-shoruri situate la aceeasi adresa din Limassol-Cipru (str. Olympion, Libra Tower nr. 23, et. 4), Afareas Trading Limited (90%) si Quick & Smart Trading Limited (10%). Trei luni mai târziu, in octombrie 2003, Univers’all Trading declara 11 puncte de lucru obtinute prin inchiriere sau prin alte moduri. In 2005, la acestea se mai adauga inca doua, iar in 2007, dupa deschiderea procedurii de insolventa, mai apar alte doua puncte de lucru, in comuna Pantelimon, judetul Ilfov, pe str. Sf. Gheorghe, nr. 20, hala 7 Ferma 7 si hala 6 Ferma 6. In toate aceste puncte de lucru societatea „Univers’all Trading Romania” SRL desfasoara aceeasi activitate cu cea declarata de „Univers’all Romania” SRL.

Morisca administratorilor

In spatele operatorului de retail s-a aflat permanent societatea „Univers’all Romania” ai carei administratori au avut grija ca activele detinute de operator (prin inchiriere sau cumparare) sa nu fie in pericol de a fi executate. De altfel, Razvan Petrovici impreuna cu un grup restrâns de persoane au asigurat, prin rotatie, administrarea in paralel a celor doua societati si, tot in paralel, au schimbat de câteva ori actionarii acestor firme, asa incât partenerii de afaceri sa fie cât mai confuzionati.

Astfel, la „Univers’all Romania”, administratorii s-au rotit in urmatoarea formula: Razvan Petrovici – Octavian Baltac – Razvan Petrovici – Iffly Patrick Jean Philippe – Razvan Petrovici – Savici Serdar – Gheorghe Buruiana – Catalin Marian Tudor. In partea cealalta, la „Univers’all Trading Romania”, administratorii s-au rotit si ei in formula: Baltac – Petrovici – Sedar – Buruiana – Petrovici – Buruiana. Dincolo de implicarea directa in administrarea celor doua firme-surori, Razvan Petrovici supraveghea de la distanta orice miscare facuta in magazinele din reteaua Univers’all. El a si declarat, de altfel, ca „din biroul sau din Bucuresti putea urmari prin intermediul a 38 de camere video tot ce se intampla in cele 14 magazine Univers’All din tara”.

Dansul actionarilor

In paralel cu morisca administratorilor, Razvan Petrovici a avut grija si de schimbarea regulata a actionarilor celor doua firme implicate in afacere. Astfel, la prima societate (Univers’all Romania) s-au produs urmatoarele modificari de actionariat: GFS Distribution si GFS Duty Free si-au vândut actiunile catre Agitator Trading Limited (11.06.2001), iar aceasta din urma le-a vândut, pe 28.01.2004, catre Romwest Trading Limited. Aceste ultime doua societati (Agitator si Romwest) au acelasi sediu din Limassol-Cipru.

In acelasi timp, pentru o si mai buna acoperire, firma si-a schimbat numele din Univers’all Romania (fosta GFS Mall) in Commercial Centre Developments SRL, iar apoi in Trust Com Center SRL. De mentionat ca ultimele doua “botezuri” ale societatii au avut loc dupa ce reteaua de magazine a intrat in colaps, iar creditorii au inceput sa tipe pe la usi. In acelasi timp, si tot in paralel, cealalta firma, Univers’all Trading Romania, si-a schimbat si ea actionarii. In septembrie 2005, când falimentul era previzibil, actionarul majoritar Afareas Trading Limited si-a cesionat actiunile catre SC CFS (Overseas) Trading Limited, iar doua luni mai târziu, pe 10.11.2005, actionar unic devine off-shorul SC Apestos Trading Limited, dupa preluarea actiunilor de la ceilalti doi actionari, CFS (Overseas) Trading Limited si Quick & Smart Trading Limited. Evident, toate off-shorurile implicate aici au aceeasi adresa in Cipru, in aceeasi localitate, aceeasi strada, acelasi numar si acelasi etaj. Asta nu poate sa insemne decât ca in spatele lor se afla aceeasi persoana sau acelasi grup de interese reprezentat de Razvan Petrovici.

Razvan Petrovici: «Va decontez eu, daca e nevoie, drumul påna in Nicosia!»

Iată dialogul pe care l-am avut, luni, cu Razvan Petrovici pe acest subiect:

„Rep.: Domnul Petrovici am vazut ce firme sunt implicate, am luat toate firmele care sunt nascute in aceeasi casuta postala, care au intrat aici, la Univers’all…

Razvan Petrovici: Imi permit sa va contrazic. Daca dvs. numiti firmele astea, care au desfasurat asemenea activitati in România, casute postale, va rog frumos sa va suiti in primul avion si sa va duceti la adresa.

– Rep.: O sa fac si asta.

-R.P: …sa vedeti ce sediu au acolo, sa vedeti cine auditeaza conturile acestor societati!

-Rep.: Dar cum intra 30 de firme in aceeasi incapere?

-R.P: Pai, dar duceti-va sa vedeti cum arata! Duceti-va sa vedeti sediul ala.

-Rep.: O sa incerc sa obtin o fotografie de acolo, da.

-R.P: Va rog eu foarte mult, nu trebuie fotografie. Va suiti in avion si va duceti pâna acolo fizic.

-Rep.: Pai, cum sa ma duc eu pâna acolo? Nu-mi permit.

-R.P.: Va decontez eu daca este nevoie, va duceti sa faceti o investigatie, domnu’ Badea. Aia nu e casuta postala, este o companie care are conturile auditate de o firma de renume.
-Rep.: Pai, da, domnule, dar sunt 30 de firme la aceeasi adresa!

-R.P.: In primul rând nu va suparati, vorbiti inexactitati. Nu sunt 30 de firme.

-Rep.: 40 de firme, imi cer scuze! Am luat de la Registrul Comertului toate firmele care sunt nascute acolo…

-R.P.: Eu nu inteleg de ce râdeti?

-Rep.: Pai, râd pentru ca va contraziceti.

-R.P.: Mie nu mi se pare nici un fel de gluma. Daca eu va spun sa va duceti pâna acolo, de ce nu va duceti? Nu inteleg.”

Dan Badea,

Gardianul din 25 şi 26 martie 2008