LA MULȚI ANI, ROMÂNIA! La mulți ani, români, oriunde v-ați afla!

 
noroc foto 1
ATUNCI, pe 1 Decembrie 1918:
stema f2
Întâi decembrie 1918 la Alba Iulia.(foto: Samoilă Mârza)
Întâi decembrie 1918 la Alba Iulia.(foto: Samoilă Mârza)

Adunarea de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918,  s-a ținut într-o atmosferă sărbătorească. Au venit 1228 de delegați oficiali, reprezentând toate cele 130 de cercuri electorale din cele 27 comitate românești, apoi episcopii, delegații consilierilor, ai societăților culturale românești, ai școlilor medii și institutelor pedagogice, ai reuniunilor de meseriași, ai Partidului Social-Democrat Român, ai organizațiilor militare și ai tinerimii universitare. Toate păturile sociale, toate interesele și toate ramurile de activitate românească erau reprezentate.

Dar pe lângă delegații oficiali, ceea ce dădea Adunării înfățișarea unui mare plebiscit popular, era afluența poporului. Din toate unghiurile țărilor române de peste Carpați, sosea poporul cu trenul, cu căruțele, călări, pe jos, îmbrăcați în haine de sărbătoare, cu steaguri tricolore în frunte, cu table indicatoare a comunelor ori a ținuturilor, în cântări și plini de bucurie. Peste o sută de mii de oameni s-au adunat în această zi spre a fi de față la actul cel mai măreț al istoriei românilor. Spectacol simbolic și instructiv: cortegiile entuziaste ale românilor ce umpleau drumurile spre Alba Iulia se încrucișau cu coloanele armatei Mackensen care, umilite și descurajate, se scurgeau pe căile înfrângerii spre Germania.
Mulțimea imensă urcă drumul spre Cetățuie printre șirurile de țărani români înveșmântați în sumanele de pătură albă și cu căciulile oștenilor lui Mihai Viteazul. Pe porțile cetățuii, despuiate de pajurile nemțești, fâlfâie Tricolorul român. Poporul trece pe sub poarta lui Mihai Viteazul și se adună pe Câmpul lui Horea. De pe opt tribune, cuvântătorii explică poporului măreția vremurilor pe care le trăiesc.
În acest timp, în sala Cazinei militare, delegații țin adunarea. Pe podium, între steagurile tuturor națiunilor aliate, care au contribuit cu sacrificiile lor de sânge la desăvârșirea acestui act măreț, iau loc fruntașii vieții politice și intelectuale a românilor și delegații Bucovinei și Basarabiei, care au ținut să aducă salutul țărilor surori, întrate mai dinainte în marea familie a statului român.
Într-o atmosferă înălțătoare, în mijlocul aprobărilor unanime și a unui entuziasm fără margini, Ștefan Cicio Pop arată împrejurările care au adus ziua de astăzi, Vasile Goldiș expune trecutul plin de suferințe și de glorie al națiunii române de pretutindeni și necesitate Unirii, Iuliu Maniu explică împrejurările în care se înfăptuiește Unirea, iar socialistul Jumanca aduce adeziunea la Unire a muncitorimii române, care se simte una cu întreg neamul românesc.
Rezoluția Unirii e citită de Episcopul greco-catolic Iuliu Hossu: „Adunarea națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia în ziua de 18 noiembrie / 1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România. Adunarea proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Banatul, cuprins între Mureș, Tisa și Dunăre.”
Rezolutia de la Alba Iulia
Rezolutia de la Alba Iulia
Restul rezoluției cuprinde programul de aplicație: autonomia provizorie a teritoriilor până la întrunirea Constituantei, deplină libertate națională pentru popoarele conlocuitoare, deplina libertate confesională, înfăptuirea unui regim curat democratic pe toate terenurile vieții publice, reforma agrară radicală, legislație de ocrotire a muncitorimii industriale. Adunarea națională dorește ca Congresul de pace să asigure dreptatea și libertatea atât pentru națiunile mari cât și pentru cele mici și să elimine războiul ca mijloc pentru reglementare a raporturilor internaționale. Ea salută pe frații lor din Bucovina, scăpați din jugul monarhiei austro-ungare, pe națiunile eliberate cehoslovacă, austro-germană, iugoslavă, polonă și ruteană, se închină cu smerenie înaintea acelor bravi români care și-au vărsat sângele în acest război pentru libertatea și unitatea națiunii române, și în sfârșit exprimă mulțumirea și admirația sa tuturor puterilor aliate care, prin luptele purtate împotriva dușmanului au scăpat civilizația din ghearele barbariei.
La ceasurile 12 din ziua de 1 decembrie, prin votarea unanimă a rezoluției, Unirea Transilvaniei cu România era săvârșită

st1:*{behavior:url(#ieooui) }

/* Style Definitions */ table.MsoNormalTable {mso-style-name:”Table Normal”; mso-tstyle-rowband-size:0; mso-tstyle-colband-size:0; mso-style-noshow:yes; mso-style-parent:””; mso-padding-alt:0in 5.4pt 0in 5.4pt; mso-para-margin:0in; mso-para-margin-bottom:.0001pt; mso-pagination:widow-orphan; font-size:10.0pt; font-family:”Times New Roman”; mso-ansi-language:#0400; mso-fareast-language:#0400; mso-bidi-language:#0400;}

Textul Rezoluției de la Alba Iulia
Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia din 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918
I. Adunarea Națională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba-Iulia în ziua de 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România. Adunarea Națională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Banatul cuprins între râurile Mureș, Tisa și Dunăre.
II. Adunarea Națională rezervă teritoriilor sus indicate autonomie provizorie până la întrunirea Constituantei aleasă pe baza votului universal.
III. În legătură cu aceasta, ca principii fundamentale la alcătuirea noului Stat Român, Adunarea Națională proclamă următoarele:
    Deplină libertate națională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra și judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său și fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare și la guvernarea țării în proporție cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc.
    Egală îndreptățire și deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din Stat.
    Înfăptuirea desăvârșită a unui regim curat democratic pe toate tărâmurile vieții publice. Votul obștesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod proporțional, pentru ambele sexe, în vârstă de 21 de ani la reprezentarea în comune, județe ori parlament.
    Desăvârșită libertate de presă, asociere și întrunire, libera propagandă a tuturor gândurilor omenești.
Reforma agrară radicală. Se va face conscrierea tuturor proprietăților, în special a proprietăților mari. În baza acestei conscrieri, desființând fidei-comisele și în temeiul dreptului de a micșora după trebuință latifundiile, i se va face posibil țăranului să-și creeze o proprietate (arător, pășune, pădure) cel puțin atât cât o să poată munci el și familia lui. Principiul conducător al acestei politici agrare e pe de o parte promovarea nivelării sociale, pe de altă parte, potențarea producțiunii.
    Muncitorimei industriale i se asigură aceleași drepturi și avantagii, care sunt legiferate în cele mai avansate state industriale din Apus.
IV. Adunarea Națională dă expresie dorinței sale, ca congresul de pace să înfăptuiască comuniunea națiunilor libere în așa chip, ca dreptatea și libertatea să fie asigurate pentru toate națiunile mari și mici, deopotrivă, iar în viitor să se elimine războiul ca mijloc pentru regularea raporturilor internaționale.
V. Românii adunați în această Adunare Națională salută pe frații lor din Bucovina, scăpați din jugul Monarhiei austro-ungare și uniți cu țara mamă România.
VI. Adunarea Națională salută cu iubire și entuziasm liberarea națiunilor subjugate până aici în Monarhia austro-ungară, anume națiunile: cehoslovacă, austro-germană, iugoslavă, polonă și ruteană și hotărăște ca acest salut al său să se aducă la cunoștința tuturor acelor națiuni.
VII. Adunarea Națională cu smerenie se închină înaintea memoriei acelor bravi români, care în acest război și-au vărsat sângele pentru înfăptuirea idealului nostru murind pentru libertatea și unitatea națiunii române.
VIII. Adunarea Națională dă expresiune mulțumirei și admirațiunei sale tuturor Puterilor Aliate, care prin strălucitele lupte purtate cu cerbicie împotriva unui dușman pregătit de multe decenii pentru război au scăpat civilizațiunea de ghiarele barbariei.
IX. Pentru conducerea mai departe a afacerilor națiunei române din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, Adunarea Națională hotărăște instituirea unui Mare Sfat Național Român, care va avea toată îndreptățirea să reprezinte națiunea română oricând și pretutindeni față de toate națiunile lumii și să ia toate dispozițiunile pe care le va afla necesare în interesul națiunii.
 
IERI (in comunism)
gen unirii 3 f5
generatia unirii 1 f6
generatia unirii 2 foto 7
ASTĂZI:
Mesajul președintelui Traian Băsescu:
st1:*{behavior:url(#ieooui) }

/* Style Definitions */ table.MsoNormalTable {mso-style-name:”Table Normal”; mso-tstyle-rowband-size:0; mso-tstyle-colband-size:0; mso-style-noshow:yes; mso-style-parent:””; mso-padding-alt:0in 5.4pt 0in 5.4pt; mso-para-margin:0in; mso-para-margin-bottom:.0001pt; mso-pagination:widow-orphan; font-size:10.0pt; font-family:”Times New Roman”; mso-ansi-language:#0400; mso-fareast-language:#0400; mso-bidi-language:#0400;}

Dragi români,
În decembrie 1918 România şi-a începutul drumul spre statul unitar naţional. 1 Decembrie 1918 rămâne ziua de referinţă în istoria neamului românesc, momentul în care s-a realizat România Mare ca stat recunoscut, la mai bine de 300 de ani de la prima fondare a statului român reîntregit pe pământurile acestea, de către Mihai Viteazul. Şi poate nu întâmplător eforturile reunificării, modernizării şi recunoaşterii statului român reîntregit au avut la bază o generaţie de politicieni responsabili şi patrioţi, care au ştiut să treacă ţara prin vicisitudinile Primului Război Mondial şi să realizeze România întreagă.
basescu1 foto 8
Figuri ilustre precum Ferdinand I Întregitorul, Ion I. C. Brătianu, Regina Maria, Iuliu Maniu, Vasile Goldiş, Alexandru Vaida-Voevod, Iancu Flondor, Ion Inculeţ, Patriarhul Miron Cristea, Mareşalul Alexandru Averescu au ştiut să aşeze deasupra rivalităţilor şi disputelor politice idealurile naţiunii române. Ei au reuşit, după crearea României Mari, să îşi concentreze toate eforturile pentru fondarea statului naţional român modern şi reîntregit şi afirmarea identităţii româneşti în această poartă a Europei.
Încă de la construirea României Mari, românii au realizat că importanţa construcţiei statului român stă în edificarea instituţiilor puternice şi profesioniste cele care devin pilonii de forţă ai oricărei organizări statale. Tot astfel realizăm şi noi astăzi, în contextul construcţiei europene, necesitatea edificării instituţiilor statului de drept, garanţia democraţiei în România, a orientării strategice a statului român, a integrării noastre depline în NATO şi în Uniunea Europeană.
Instituţiile statului român, construite pe regulile europene ale democraţiei şi statului de drept, asigură permanenţă, continuitate, forţă statului român şi-i dau şansa să realizeze idealurile de securitate şi prosperitate a naţiunii române. Iar românii au înţeles acest lucru şi au văzut cum după perioada de tranziţie, independenţa, reforma şi organizarea instituţiilor statului au devenit garanţii ale accesului egal la oportunităţi, la justiţie, la competiţii corecte şi unei economii de piaţă competitivă.
Reforma şi modernizarea statului român nu s-au încheiat. Criza economică şi financiară globală ne obligă să luptăm pentru competitivitate, pentru locuri de muncă, pentru creştere economică. Integrarea noastră în Uniunea Europeană vine cu beneficiile pe care partenerii europeni le acordă pe baza principiului solidarităţii şi aspiraţiilor spre coeziunea continentului nostru. E un alt proces pentru care generaţia actuală şi viitoare de politicieni va trebui să lupte, pentru ca aceste avantaje ale integrării noastre în familia statelor civilizate să fie benefice pentru toţi românii.
Societatea românească a ştiut întotdeauna să redescopere coeziunea în faţa marilor încercări. Suntem înaintea unei campanii electorale, iar Ziua Naţională ne surprinde dezbinaţi la nivelul clasei politice, dar societatea românească nu trebuie să urmeze rupturile din politică. Naţiunea este una, statul este unul, iar românii nu vor permite să le fie distruse instituţiile naţionale de dragul unei competiţii politice care se încheie oricum săptămâna viitoare. Şi după 9 decembrie, România merge mai departe şi poate 1 decembrie este ziua în care ne putem reaminti cu toţii ceea ce ne uneşte, ceea ce este important şi trebuie să dăinuie.
Acelaşi gând îl am faţă de români, de toţi românii, de românii de pretutindeni, oriunde s-ar afla şi ar trăi ei, dar simţind româneşte şi bucurându-se de Ziua Naţională a ţării lor de baştină. Coeziunea naţiunii române la 1 decembrie nu se poate face fără contribuţia diasporei româneşti, care ar rolul ei major în prezentul și viitorul statului român şi în unitatea sufletească a poporului român. Gândurile mele sunt alături de fiecare român, oriunde s-ar afla el şi le mulţumesc pentru tot ceea ce au făcut pentru România, pentru că ei au împins întotdeauna România înainte, ei au dat forţă şi suflet fiecărui proiect şi truda lor, eforturile, necazurile lor au adus România aici unde este astăzi, cu perspective bune de stat european cu perspective de prosperitate pentru toţi cetăţenii săi.
Nu pot să închei fără a rosti cuvinte de mulțumire militarilor români aflați în teatrele de operații din afara frontierelor României. Şi înainte de a spune La mulţi ani, aş ruga, dacă se poate, ca de 1 Decembrie fiecare român să-şi pună în curte, în balcon, la fereastră, unde se poate, un tricolor cât de mic.
La mulţi ani, români! La mulţi ani, România!”
Flash-uri consemnate de agenția de știri ziare.com:

st1:*{behavior:url(#ieooui) }

/* Style Definitions */ table.MsoNormalTable {mso-style-name:”Table Normal”; mso-tstyle-rowband-size:0; mso-tstyle-colband-size:0; mso-style-noshow:yes; mso-style-parent:””; mso-padding-alt:0in 5.4pt 0in 5.4pt; mso-para-margin:0in; mso-para-margin-bottom:.0001pt; mso-pagination:widow-orphan; font-size:10.0pt; font-family:”Times New Roman”; mso-ansi-language:#0400; mso-fareast-language:#0400; mso-bidi-language:#0400;}

Ziua Nationala, marcata de austeritate – Basescu, huiduit la Bucuresti
Ziua Nationala a Romaniei este sarbatorita, sambata, prin manifestari in Bucuresti, in tara, dar si in strainatate.
In acest an, insa, evenimentele organizate cu prilejul Zilei Nationale sunt marcate de austeritate. In Bucuresti, avioanele de vanatoare si elicoptere militare nu vor mai survola cerul, iar la Alba Iulia festivitatile vor dura numai doua zile, si nu doua saptamani, ca anii trecuti.
Parada de Ziua Nationala a inceput la ora 11:00, imediat dupa sosirea presedintelui Basescu. Cateva zeci de oameni l-au huiduit pe seful statului salutului.
12:40 – Presedintele Traian Basescu a plecat, sambata, de la parada militara de Ziua Nationala, dupa ce a declarat ca aceasta manifestare a fost „frumoasa” si dupa ce din multimea adunata la Arcul de Trimuf s-au auzit din nou strigate de protest ca „Jos Basescu! Huo!” si fluieraturi.
12:10 – Aproximativ 2.000 de persoane participa, sambata, la Alba Iulia, la manifestarile de Ziua Nationala, intre care si sute de tineri, unii care au scandat pentru unirea Basarabiei cu Romania, iar altii impotriva proiectului de la Rosia Montana si pentru salvarea mineritului din Apuseni, conform Realitatea Tv.
11:59 – Un barbat care asista la parada din Capitala a fost dus la spital dupa ce i s-a facut rau, relateaza Mediafax.
11:56 – Parada militara dedicata Zilei Nationale a Romaniei s-a incheiat cu onorul Garzii de Onoare a Regimentului 30 Garda „Mihai Viteazul”, insotit de muzica reprezentativa a Ministerului Apararii Nationale si Muzica Militara a Diviziei 1 „Dacica”.
11:54 – In Piata Arcului de Triumf prezinta onorul Garda de Onoare a Regimentului 30 Garda „Mihai Viteazul”, unitate etalon a Armatei Romaniei.
2 foto 9
11:52 – Defileaza acum Asociatia Traditia Militara, grupul de reconstituire istorico-militara care reprezinta Romania la Uniunea Europeana a Asociatiilor Istorico-Militare. Detasamentul poarta uniformele si echipamentul de campanie ale Armatei Romane din timpul Primului Razboi Mondial, cu decoratii militare originale.
11:50 – Parada continua cu defilarea drapelelor de epoca, pe care sunt montate elemente ale unor drapele purtate in luptele din toamna anului 1916 si vara lui 1917. Este vorba de acvilele si hampele mai multor regimente si divizioane.
11:48 – Defilarea Detasamentului de Cavalerie al Jandarmeriei este deja o obisnuinta a manifestarilor prilejuite de Ziua Nationala.
3 foto 10
11:46 – Parada tehnicii auto a Jandarmeriei Romane este deschisa de motociclete, mijloace de transport rapide si fiabile, cu o mare mobilitate in trafic, necesare indeplinirii misiunilor in timp operativ.
11:40 – Au defilat, pe sub Arc, locul de parada al tehnicii militare, urmat de tehnica din dotarea Fortelor Terestre.
11:36 – Elicopterele militare, IAR 330, au survolat deasupra Arcului de Triumf. Prima formatie este compusa din trei elicoptere IAR-330 Puma, condusa de comandantul Flotilei 90 Transport Aerian, generalul de flotila aeriana Ion Cristinel, a doua formatie este alcatuita din trei aeronave de transport din dotarea Flotilei 90 Transport Aerian – o aeronava C-130 Hercules si doua aeronave C-27J Spartan, condusa de capitan-comandorul Marian Dinescu.
4 foto 11
11:31 – Pana acum au trecut pe sub Arcul de Triumf detasamentele de Politie Militara care au deschis misiunea de la Kabul in 2002 si au participat la toate misiunile din Afganistan, detasamentele navale, jandarmii, pompierii dar si studentii Academiei de Politie, conform Adevarul.
5 foro 12
11:20 – Se realizeaza dispozitivul de defilare. Dispozitivul de defilare este constituit din blocuri de parada, organizate pe detasamente, cu trupe si tehnica ale Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Administratiei si Internelor, precum si ale Serviciului Roman de Informatii si Serviciului de Protectie si Paza. De asemenea, participa si Asociatia Traditia Militara, membra a Uniunii Europene a Asociatiilor istorico-militare.
11:16 – Se da citire Decretelor de decorare ale Drapelelor de Lupta ale Batalioanelor 2 Infanterie „Calugareni” si 495 Infanterie „Capitan Stefan Soverth”.
11:15 – Vadim Tudor a venit sa-l salute pe seful statului, Traian Basescu. Acesta ii spune ceva sefului statului care starneste amuzamentul acestuia.
6 foto 13
11:12 – Are loc ceremonia de decorare a Drapelelor de Lupta ale Batalioanelor 2 Infanterie „Calugareni” si 495 Infanterie „Capitan Stefan Soverth”.
11:10 – Un grup de protestatari scandeaza, la Arcul de Triumf, lozinci impotriva lui Traian Basescu.
7 foto 14
11:08 – Are loc depunerea unei coroane de flori de catre presedintele Romaniei. Se intoneaza Imnul Eroilor.
11:06 – In memora eroilor din cele doua razboaie mondiale si din teatrele de operatii, se pastreaza un moment de reculegere la Arcul de Triumf din Bucuresti.
11:05 – Pe timpul intonarii Imnului National al Romaniei, in semn de salut, se executa 21 de salve de tun de catre bateria de artilerie a Regimentului 30 Garda „Mihai Viteazul”.
11:00 – Traian Basescu a ajuns la Arcul de Triumf. Se canta imnul.
8 fto 15
10:51 – In scurt timp va incepe parada militara. Potrivit estimarilor Jandarmeriei, la Arcul de Triumf se afla in jur de 8.000 de persoane.
10:50 – Crin Antonescu, Victor Ponta, Daciana Sarbu, Corneliu Dobritoiu, Victor Ciorbea si Daniel Constantin se numara printre politicienii care au ajuns la Arcul de Triumf.
10:23 – Victor Ponta a participat la dezvelirea Drapelului National, instalat pe frontispiciul Palatului Victoria. Ceremonialul a fost de intonarea Imnului National de catre Fanfara Jandarmeriei Romane.
La final, prim-ministrul a vorbit cu participantii si a dat autografe.
9 foto 16
10:16 – Tricolorul flutura la inaltime, de Ziua Nationala. Jandarmii hunedoreni au arborat drapelul Romaniei pe varful Parangul Mare, conform Realitatea Tv.
10 foto 17
09:50 – Principele Radu transmite, de asemenea, un mesaj de Ziua Nationala, la 94 de ani de la Marea Unire.
„Daca institutiile ar fi puternice, respectate de cei care le servesc si coerente, atunci coruptia ar scadea. Institutia nu are cum sa mearga daca cel care o serveste este talentat si inconsecvent, erudit si iresponsabil sau clarvazator si imoral. Aceste pete de culoare sunt posibile la nivel individual, nu insa si la nivel institutional”, este un fragment din mesajul principelui Radu.
09:31 – Prim-ministrul Victor Ponta a transmis, pe contul sau de Facebook, „La multi ani” romanilor si Romaniei.
„Nu este zi mai potrivita decat Ziua Nationala pentru a afirma cum ne dorim sa fie Romania: un stat mai puternic, cu institutii mai conectate la valorile si practicile europene si, inainte de orice, cu oameni multumiti si mandri de tara lor – cu oameni uniti, nu dezbinati; cu oameni respectati, nu umiliti; cu oameni protejati, nu abandonati”, se arata in mesajul premierului.
09:20 – Presedintele american Barack Obama le-a transmis romanilor, cu ocazia Zilei Nationale, „toate urarile de bine”, potrivit unui mesaj publicat pe site-ul Departamentului de Stat.
09:10 – Premierul Victor Ponta va fi gazda la Palatul Victoria, sambata, 1 decembrie, intre orele 9:00-10:00, pentru romanii care doresc sa viziteze sediul Executivului.
Guvernul organizeaza „Ziua Portilor Deschise” si va fi deschis publicului intre orele 9:00 si 13:00. Accesul in Palatul Victoria se va face pe la intrarea principala, urmand ca in intervalul amintit sa poata fi vizitate salile de la etajul 1.
08:50 – Au loc ceremonii militare de depuneri de coroane si jerbe de flori la Monumentul eroilor militari romani cazuti la datorie din fata Palatului National al Copiilor (Parcul Tineretului) si la Mormantul Ostasului Necunoscut din Parcul Carol I.
La festivitate participa mai multi politicieni, prin care Crin Antonescu, presedintele Senatului, dar si fostul sef de stat, Ion Iliescu.
Programul manifestarilor
Sub Arcul de Triumf din Capitala vor defila, de la ora 11:00, 1.500 de angajati ai ministerului de Interne, organizati in patru subunitati de jandarmi, pompieri, studenti ai Academiei de Politie si cate un detasament de tehnica apartinand Politiei, Politiei de Frontiera, Jandarmeriei si de la Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta, precum si o formatiune de cavalerie a Jandarmeriei. La ceromonie vor participa presedintele Traian Basescu, premierul Victor Ponta, presedintele Senatului Crin Antonescu, precum si ministrul Apararii, Corneliu Dobritoiu.