Sistemul ticăloşit din Justiţie se perpetuează şi prin cuplul Gheorghe Buta (ÎCCJ) – Virgil Andreieş (CSM)

Gheorghe Buta
Gheorghe Buta

Un magistrat care a avut anul trecut venituri salariale de 2,4 miliarde

Virgil Andreiasi
Virgil Andreiasi

lei vechi, dar care a fost „umilit” de o soţie cu un câştig de peste 14 miliarde de lei, tocmai a fost promovat de un prieten drag în fruntea secţiei comerciale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Este posibil ca aceasta să fie singura modalitate prin care judecătorul „rupt în fund” să-şi spele ruşinea faţă de nevastă…Magistratul se numeşte Gheorghe Buta (foto stânga), iar prietenul său drag este Virgil Andreieş, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii.

monabaniJustiţia de tip Pivniceru (foto stânga), adică blondă, cu salariu nesimţit,cu accent transnistrean şi cu glas dogit, ne fascinează tot mai tare. Deşi nu lucrează pentru că, pe de o parte, magistraţii cu salarii nesimţit de mari vor unele ultra-nesimţit de mari, iar, pe de altă parte, mafia de la vârful justiţiei a intrat în criză la gândul că Traian Băsescu ar mai putea obţine încă un mandat de cinci ani, justiţia de clan reacţionează şi îşi ia măsuri de precauţie. Ştie că va veni momentul să lucreze şi şmecherii din sistem se repoziţionează. Iată, spre exemplu, cazul Buta -Andreieş (foto dreapta), un cuplu de magistraţi care s-au sprijinit şi promovat unul pe celălalt de la un capăt la altul. Povestea e, într-adevăr, fascinantă.

Facsimil: Venituri de judecător român, cu „garnitură” cu tot: el 2,4 miliarde, ea (nevastă-sa) 14,2 miliarde!

buta3

Virgil Andreieş, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a declarat, ieri, că Gheorghe Buta, prietenul şi protectorul său, a fost numit şeful Secţiei Comerciale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ). El a înlocuit-o astfel pe celebra judecătoare Eugenia Lohan, cea supranumită „Lohan SRL” datorită unor soluţii date fără nici o legătură cu Justiţia, ci doar cu interesele de clan. Prin numirea lui Buta în locul lui Lohan justiţia bate pasul pe loc pentru menţinerea aceluiaşi „sistem ticăloşit”, Gheorghe Buta fiind şi el un personaj cunoscut pentru implicarea sa în reglarea unor interese de clan. Aşadar, „Buta SA” o înlocuieşte pe „Lohan SRL”.

După ce, zilele trecute, în fruntea Înaltei Curţi a fost căţărată, interimar, Lidia Bărbulescu – cea care în urmă cu câţiva ani, în calitate de membru al CSM, a făcut presiuni şi a modificat regulile unor concursuri pentru ca fiică-sa să poată obţine un post în aceeaşi instituţie – acum e plasat, de către aceeaşi grupare, tot într-o foarte înaltă poziţie din organigrama ÎCCJ, judecătorul Gheorghe Buta, binefăcătorul lui Andreieş. Deşi pare de domeniul SF, sistemul relaţional de tip mafiot funcţioneaza ca uns la vârful justiţiei.

Lidia Barbulescu
Lidia Barbulescu

Dacă Lidia Bărbulescu e cunoscută ca un cal breaz, iar delegarea ei în fruntea ÎCCJ este, sper, provizorie, despre Gheorghe Buta se ştiu mai puţine lucruri. Considerat un bun profesionist de către unii, el a fost chiar printre favoriţii PSD pentru ocuparea ultimului post de ministru al Justiţiei. Motivul real al acestei preferinţe
pare a fi însă altul decât profesionalismul sau vechimea acestuia de aproape 30 de ani în justiţie. Este vorba, mai degrabă, de sistemul relaţional din care face parte, alături de alţi confraţi, şi care menţine controlul asupra structurii de tip mafiot în care este prinsă justiţia română.
Pentru a înţelege cine e Gheorghe Buta este suficient să reamintim scandalul declanşat în urmă cu doi ani la vârful justiţiei, după ce DNA a luat de guler nişte magistraţi şarlatani, surprinşi în flagrant în timp ce falsificau nişte concursuri pentru conducerea unor instanţe. Atunci, Uniunea Naţională a Judecătorilor şi organizaţia Freedom House atrăgeau atenţia cu privire la unele nereguli grave comise cu ocazia organizării concursurilor pentru ocuparea unor funcţii de conducere la instanţe din Bucureşti, Cluj şi Dolj.

GULI1
Erau semnalate grave incompatibilităţi între membrii comisiilor de examinare şi candidaţi, 

îndeosebi la Cluj şi Dolj, sesizările venind la scurt timp după lovitura dată de DNA unor magistraţi constituiţi într-o adevărată reţea de crimă organizată şi care, în schimbul unor sume consistente de bani îşi cumpărau funcţiile de la vârful unor instanţe. Este vorba despre reţeaua constiuită din magistraţii Sterian Guli (foto STÂNGA), Eugen Cojocaru, Gabriela Ghiţă, Dumitru Gheorghe şi Gheorghe Cerbureanu.

De această dată însă, printre suspecţii vizaţi de incompatibilităţi flagrante dar – culmea! – acceptate de către CSM, această umbrelă protectoare a jocurilor de culise din cadrul sistemului ticăloşit, erau Virgil Andreieş (actualul şef al CSM) şi Gheorghe Buta, judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, complicele şi protectorul lui Andreieş.

Cum am mai arătat cu altă ocazie, sistemul de ocupare a funcţiilor din justiţie, care a permis tipul de fraudă documentată în 2007 de către DNA, a fost introdus în iunie 2005 în scopul de a înlătura sistemul arbitrar de dinainte, când pentru numire era suficientă propunerea venită din partea şefilor ierarhici. Evident, că doar trăim în România, infractorii în robă de magistrat au găsit rapid calea prin care să fenteze din nou sistemul şi să permită, pe mai departe, implicarea şefilor ierarhici în numirea şefuleţilor de la parchete sau instanţe. Calea este una extrem de simplă: introducerea şefilor ierarhici în comisiile de examinare pentru a influenţa de acolo rezultatele concursurilor.

Concursuri aranjate de examinatori

Concursul supus atenţiei este cel organizat de CSM, pentru conducerea unor instanţe, în perioada 28 octombrie – 25 noiembrie 2007. Personajele centrale implicate în reţeaua de tip clientelar a judecătorilor sunt Gheorghe Buta (ÎCCJ), Viorel Virgil Andreieş (preşedinte Curtea de Apel Cluj), Valentin Mitea (vicepreşedinte CA Cluj), Adrian Bordea (ÎCCJ) şi Constantin Diaconu (preşedinte Tribunalul Dolj), iar modul de operare şi interconexiunile dintre ei vor fi prezentate mai jos.

Cum se ştie, judecătorul Gheorghe Buta de la ÎCCJ a fost prezent la toate concursurile organizate atunci . El a fost preşedinte al Curţii de Apel din Cluj şi membru în fostul CSM. Cum o parte din membrii fostului CSM se regăseau şi în noua formaţie (Dan Lupaşcu şi Cristian Deliorga), avem o explicaţie a numirii sale în aceste comisii. La fel, locul lui Buta în Cluj a fost lăsat unui prieten, Viorel Virgil Andreieş, actualul şef al CSM, un personaj care, spun unii, nu prea ştie ce e acela un examen adevărat pe post. Cei doi sunt din aceeaşi localitate (Bistriţa Năsăud), au fost colegi de instanţă (Tribunalul Bistriţa Năsăud, Curtea de Apel Cluj) şi prieteni, Andreieş fiind în 2007 preşedinte al Curţii de Apel din Cluj, post lăsat „moştenire“ după ce „şeful“ a plecat la Bucureşti.

Evident, „moştenirea“ s-a menţinut apoi prin introducerea lui Buta, de către CSM, în comisia de examinare a lui Andreieş. Ulterior, cum se ştie, însuşi Andrieş avea să intre în CSM.

Conform unor surse din justiţie, s-a ajuns ca nimeni să nu poată fi numit şef în cele patru judeţe arondate Curţii de Apel din Cluj fără acceptul cuplului Buta-Andreieş, cum, la fel, nimeni nu ajunge şef în cele şase judeţe din raza Curţii de Apel Bucureşti fără acceptul lui Dan Lupaşcu (foto dreapta, alături de Andreieş). Menţionăm că una dintre metodele folosite pentru a influenţa rezultatul concursului este micşorarea notelor la oral, pentru contracandidaţii favoritului, singura probă care nu poate fi contestată.

Comisia de examinare – instrumentul mafiei

Tehnic, pentru concursul organizat în vederea ocupării funcţiilor de conducere la instanţe şi desfăşurat în perioada 28 octombrie-25 noiembrie 2007, comisia de examinare s-a compus din doi judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), doi de la curţile de apel şi trei specialişti în management şi organizare instituţională, conform Legii 303/2004. Membrii comisiei de examinare au fost desemnaţi de CSM pe 18 octombrie 2007, printr-o Hotărâre (708) care nu a fost făcută publică, deşi acest document trebuia publicat, inclusiv pe pagina de Internet a CSM, în maximum 30 de zile de la data în care a fost luată hotărârea.

Tot atunci, când s-au decis membrii comisiei, se ştiau deja şi candidaţii pentru posturile scoase la concurs deoarece, potrivit calendarului postat de INM şi aprobat de CSM, ultima zi de depunere a candidaturilor fusese 12 octombrie 2007. Prin urmare, CSM ar fi trebuit ca pe 18 octombrie să desemneze membri în comisie astfel încât să evite orice conflict de interese sau suspiciuni asupra lipsei de obiectivitate a acestora. În realitate însă, sunt destule aspecte care dovedesc că anumiţi membri din comisii au fost desemnaţi tocmai pentru a se asigura promovarea în funcţii de conducere a unor persoane agreate.

Filiera reprezentanţilor ÎCCJ

Pentru comisia de examinare, INM făcuse iniţial următoarele propuneri, toţi fiind judecători: pentru titulari au fost propuşi Florin Costiniu (propus şi ca preşedinte al comisiei) şi Adrian Bordea, iar pentru supleanţi Gheorghe Buta, Ion Ionescu şi Mihaela Tăbârca. În mod surprinzător însă, pe 18 octombrie 2007, CSM i-a numit titulari pe judecătorii Gheorghe Buta şi Adrian Bordea. Cum vom vedea însă, aceste numiri nu au fost deloc întâmplătoare. Cum de a ajuns judecătorul Buta să-i ia locul lui Costiniu este o poveste interesantă şi duce la filiera pe care, deocamdată, o vom numi „Andreieş-Buta“. Astfel, cel propus pentru funcţia de preşedinte al Comisiei, judecătorul Florin Costiniu, a anunţat pe 4 octombrie că în perioada 28 noiembrie – 4 decembrie este plecat din ţară. Nu ştim de ce a făcut totuşi această precizare. Cert este că în şedinţa CSM din 18 octombrie se sugerează că dacă tot e plecat Costiniu din ţară, atunci ar fi mai bine să fie numit ca titular Buta.

Buta – şeful perfect al clanului său

Toţi au fost de acord, făcându-se că nu observă faptul că acest concurs se desfăşoară în perioada 28 octombrie – 25 noiembrie 2007, iar Costiniu urma să plece la 3 zile după încheierea sa. Aşadar, prin înţelepciunea sa, CSM-ul a găsit portiţa să-l introducă pe Buta în Comisie.

Cine este însă judecătorul Gheorghe Buta?
Dincolo de impresionanta sa declaraţie de avere, din care rezultă cu certitudine că este un judecător extrem de bogat, Buta este un răsfăţat al funcţiilor de conducere. Un şef „perfect“. Astfel, el a fost preşedintele Tribunalului Bistriţa Năsăud (1990-1998), vicepreşedintele Curţii de Apel Cluj (noiembrie 1998 – februarie 1999) şi preşedintele Curţii de Apel Cluj (februarie 1999 – iunie 2004). A fost, cum altfel?, şi membru în CSM în perioada 2003 – 2005.

Sub conducerea lui Buta, Andreieş este adus în iunie 1999 de la Tribunalul Bistriţa la Curtea de Apel Cluj, unde ajunge direct, la propunerea şefului ierarhic, judecător inspector, apoi preşedinte de secţie penală (iulie 2001 – iulie 2003), apoi vicepreşedinte (iulie 2003 – iulie 2004). După numirea lui Buta la ÎCCJ chiar de către CSM-ul în care era membru, Andreieş este numit preşedinte la CA Cluj, pentru perioada 15.07.2004- 15.07.2008, de către acelaşi CSM în care Buta era membru.

Colac peste pupăză, în ianuarie 2005, Andreieş ajunge el însuşi membru în CSM, iar, apoi, chiar preşedintele acestei structuri. Dacă relaţia dintre judecătorii Buta şi Andreieş este clară, legătura lui Buta cu judecătorul Adrian Bordea este şi ea de notorietate. Astfel, Bordea este la ÎCCJ din 2001, iar în ianuarie 2006 el a fost ales membru în colegiul de conducere al acestei instanţe. Cum se ştie, în toamna lui 2005, Buta a devenit coleg de colegiu cu Bordea. Mai mult, cei doi sunt şi colegi de secţie, ambii făcând parte din secţia comercială a ÎCCJ. Prin urmare, pentru un eventual „aranjament“ la concursul din Cluj, Andreieş putea conta pe Buta şi Bordea.

Neamurile lui Buta, rotiţe în sistem

Ca un amănunt esenţial privind sentimentul de clan al lui Buta, reamintim aici faptul că alte patru dintre neamurile sale sunt angajate în acelaşi sistem binefăcător al justiţiei. Astfel, soţia Mariana Buta este notar public, fiul Paul George Buta este consilier juridic la Asociaţia de Drept a Proprietăţii Intelectuale, sora Elena Cârlig este judecător la Curtea de Apel Braşov, iar nepoata Daniela Iorga este notar public. Mai mult, două prietene foarte apropiate ale lui Buta, una de la Curtea de Apel Cluj şi cealaltă de la Tribunalul Bistriţa, au ajuns la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, fiind votate de Andreieş, după ce Buta a ajuns acolo.

Maşina de făcut bani BUTA SA sau SRL

Buta1

 

buta2

Aşa se face că averea judecătorului Buta este corespunzătoare unui şef preocupat de altceva decât de problemele justiţiei. Înşirăm aici doar partea văzută a acestei averi: un teren agricol de 3,8 hectare, deţinut împreună cu sora sa, Elena Cârlig, un teren de 2.900 mp situat în Bistriţa şi cumpărat in 2006, jumătate (după partaj) dintr-o vilă de 138 mp situată în Cluj Napoca, un alt apartament de 116 mp în Bucureşti, jumătate dintr-o vilă de 120 mp situată în Săulia de Câmpie – Mureş, aproximativ o treime dintr-o casă din Făgăraş, un autoturism Renault, 3,73 miliarde lei vechi în bănci, precum şi acţiuni la societăţile Ario SA Bistriţa, Carbochim SA Cluj, Teraplast SA Bistriţa, Şantierul Naval Constanţa, Banca Românească SA, Rombat SA Bistriţa, Sofert SA Bacău şi Comelf SA Bistriţa.

buta3

Anul trecut, judecătorul Gheorghe Buta a câştigat din salariu şi „restanţe” 232.560 lei (2,32 miliarde lei vechi!), iar soţia sa, din activităţi notariale, incredibila sumă de 1.425.379 lei (14,25 miliarde lei vechi!). La aceste sume astronomice s-au adăugat dividende de 28.500 lei plus peste 20.000 lei din drepturi de autor şi alte prestaţii.


Nereguli cu privire la reprezentanţii curţilor de apel

Revenind la comisia de examinare, iniţial INM făcuse următoarele propuneri: ca titulari Cezar Hâncu (preşedinte al CA Suceava) şi Valentin Mitea (vicepreşedinte CA Cluj), iar ca supleanţi, Diana Ungureanu (CA Piteşti) şi Constantin Diaconu (preşedinte Tribunalul Dolj). Ca şi în cazul celor de la ÎCCJ, şi aici CSM-ul preferă un supleant, pentru că aşa funcţionează morişca. Astfel, pe 18 octombrie, CSM-ul îi numeşte ca titulari pe Valentin Mitea si Constantin Diaconu. Primul dintre aceştia, judecătorul Mitea, este şi el un apropiat al cuplului Buta- Andreieş.

Mitea este vicepreşedinte al Curţii de Apel Cluj, numit de către CSM în octombrie 2005, pentru o perioadă de trei ani. Din CSM-ul care l-a numit pe Mitea făcea parte şi Andrieş, preşedintele CA Cluj. Chiar dacă numirea s-a făcut prin concursul din septembrie – octombrie 2005, în comisia de examinare a figurat, cum altfel?, judecătorul Gheorghe Buta. Morişca a funcţionat din nou. Aşadar, Buta din Cluj a fost votat de prietenul Andreieş din CSM, dar şi din Cluj, ca să-i dea notă mare lui Mitea de la Cluj. Curat murdar, coană Justiţico!

Filiera Buta-Diaconu

Aşa cum rezultă din datele publice, atât de pe Internet cât şi din CV-ul oficial, judecătorul Constantin Diaconu (foto stânga) nu a activat nicio zi la vreo curte de apel. Ori, conform legii, din comisie trebuie să facă parte judecători de la curţile de apel, nu cu grad de curte de apel. Diaconu a fost numit preşedinte la Tribunalul Dolj prin Hotărârea CSM nr.120/13.04.2006, pentru perioada mai 2006- mai 2009. Din comisia de examinare la acel concurs, la care a obţinut doar 6,57 ca notă la proiect, concurs desfăşurat în perioada 4 – 26 martie 2006, a făcut parte acelaşi nelipsit Buta.

Scandalul generat pe fondul neregulilor din timpul examenului a generat contestaţii inclusiv de la cei care fuseseră admişi la concurs şi a dus la emiterea unei noi hotărari CSM cu privire la organizarea concursului (Hotărârea 320 din 27 aprilie 2007). La următorul concurs, Buta nu a mai fost desemnat în comisie, dar în rest a participat în comisia de examinare la toate concursurile în care au existat concurenţi de la Cluj. Cât despre competenţele manageriale ale lui Diaconu, iată ce declara un judecător din „turma“ păstorită de acesta: „Judecătoria Craiova este un dezastru, haosul pluteşte la orice colţ sub toate aspectele, iar Tribunalul Dolj mai are puţin şi cade, clădirea este o paragină, iar colectivul un butoi cu pulbere. Dezorganizarea şi dezinteresul (sau, mă rog interesul pentru orice altceva decât instanţele) sunt trăsăturile lui definitorii ca şef“.

Aşadar, ca o primă concluzie, în comisie se aflau Buta şi alţi doi judecători (Diaconu şi Mitea) pe care Buta îi examinase la concursurile anterioare, deci „tributari“ acestuia; nu mai vorbim şi de judecătorul Bordea, colegul lui Buta. Ceilalţi membri ai comisiei, însărcinaţi cu „managementul şi organizarea instituţională“, au fost Liviu Ilieş, Ion Popa şi Viorel Voineag. Care e interesul ca anumiţi judecători să fie acum în comisiile de examinare? Pai, „alegerea“ judecătorilor care urmau să ocupe posturile scoase la concurs din raza Curţii de Apel Cluj şi a Tribunalului Dolj. Una dintre modalităţi este, cum am mai spus, influenţarea notei la examenul oral (care nu poate fi contestată de concurenţi, vezi art. 15 alin 5 din Regulamentul de concurs), iar o alta, deja descoperită la „procurori“, poate fi chiar „livrarea“ subiectelor de examen.

Grupul de interese al robelor din Cluj

În Cluj, cuplul Buta-Mitea a decis aşadar care vor fi colaboratorii apropiaţi ai prietenului Andreieş, preşedintele Curţii de Apel. S-au scos posturi la concurs pentru Tribunalul Cluj (concurenţi: Cristi Vasilică Danileţ şi Sorina Siserman) şi Tribunalul Bistriţa Năsăud (Marian Nicolae), Judecătoria Tg. Lăpuş (fără concurenţi), Judecătoria Zalău (fără concurenţi). După „examen“, câştigătorii erau cei care trebuiau să fie: Siserman, pentru postul de preşedinte al Tribunalului Cluj, şi Nicolae, pentru preşedinţia Tribunalului Bistriţa Năsăud. Cine sunt însă cei doi fericiţi câştigători şi de ce există suspiciuni uriaşe cu privire la ei? Primul dintre ei, Sorina Siserman, este preşedintele în funcţie al Tribunalului Cluj, numită prin Hotărârea CSM nr.47/2003, pentru perioada 20.12.2003-20.12.2007. În CSM-ul care a numit-o era membru Gheorghe Buta, şeful de atunci al Curţii de Apel Cluj. După numire, ea a devenit deci subordonata directă a lui Buta.

După plecarea acestuia la ÎCCJ, în iunie 2004, Siserman devine subordonata lui Andrieş (devenit la rându-i preşedinte al Curţii de Apel Cluj) secondat din noiembrie 2005 de judecătorul Mitea (devenit vicepreşedinte al Curţii de Apel Cluj). Cel de-al doilea, Marian Nicolae, este preşedinte al Tribunalului Bistriţa Năsăud, delegat pentru 90 de zile, începând cu 01.09.2007, prin Hotărârea CSM nr. 347/2007. La baza acestei delegări a stat propunerea formulată chiar de preşedintele Curţii de Apel Cluj, Andreieş. De menţionat că Nicolae a fost anterior preşedinte al Judecătoriei Năsăud (1990- 1996), adică în subordinea lui Buta care în perioada 1990-1998, a fost preşedintele Tribunalului Bistriţa Năsăud! După aceea, Buta a plecat la Curtea de Apel Cluj şi în locul lui, ca preşedinte la Tribunalul Bistriţa Năsăud a rămas chiar Marian Nicolae, din decembrie 1998 până în prezent).

Nicolae a fost, aşadar, în subordinea lui Buta când acesta era preşedinte al Curţii de Apel Cluj, iar după plecarea lui Buta la ÎCCJ, Nicolae rămâne în subordinea lui Andreieş, secondat de Mitea. Terminându-i-se mandatul, a fost menţinut în delegaţie.

În concluzie, Buta i-a ales pe colaboratorii lui Andreieş. De fapt, i-a confirmat în funcţii pe oamenii puşi de el la conducerea Tribunalului Cluj şi a Tribunalului Bistriţa Năsăud. În acelaşi timp, Mitea, celălalt membru interesat al comisiei, şi-a confirmat şi el colaboratorii.

Ulterior, Andreieş a fost promovat, cum se ştie, şeful CSM. Care, cu onor, îl promovează acum pe binefăcător în fruntea Secţiei Comerciale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. De aici pînă la vârful Înaltei Instanţe nu mai este decât un mic pas.

© Dan Badea