D.U.I. ”MATEMATICIANUL” – dosarul meu de la Securitate (V): Turnătorii mei de la Facultatea de Matematică și din împrejurimi

Nu pot deschide lista turnătorilor mei de pe vremea în care eram un student revoltat la facultatea de matematică, urmărit de securitate pentru convingerile mele politice anticeaușiste, exprimate deschis și recunoscute în mod public, fără să aduc un ”pios omagiu” unuia dintre cei mai mizerabili reprezentanți ai acestei categorii de rebuturi umane de la Facultatea de matematică din cadrul Universității București, celebrul BOTESCU, secretarul șef dintotdeauna al facultății, zis și Marcel, un tovarăș în formă de paralelipiped dreptunghic care a participat la toate acțiunile declanșate împotriva mea (inclusiv percheziții în camera de cămin) până am fost predat anchetatorului de la compartimentul Cercetări Penale al Securității Municipiului București, colonelul Urucu.

BOTESCU, Secretarul Șef al Facultății de Matematică, un colaborator de bază al securității în cazul meu. O jigodie în costum. A participat la toate descinderile în camera mea de cămin și se întreba, ca prostul, la vederea unei lucrări a lui Henry Bergson (L’Énergie spirituelle), ce secrete sunt ascunse acolo?! Când a văzut și ”Cel mai iubit dintre pământeni”, în patru volume, a icnit, ca hipopotamul, ”ahaaaaaa!” - ca și când găsise veriga lipsă a nimicniciei mele...
BOTESCU, Secretarul Șef al Facultății de Matematică, un colaborator de bază al securității în cazul meu. O creatură  ca un paralelipiped dreptunghic în costum. A participat la toate descinderile în camera mea de cămin și se întreba, ca prostul, în fața micii mele biblioteci, la vederea unei lucrări a lui Henry Bergson (L’Énergie spirituelle), ce secrete sunt ascunse acolo?! Când a văzut și ”Cel mai iubit dintre pământeni”, în patru volume, a icnit, ca hipopotamul, ”ahaaaaaa!” – ca și când găsise DOVADA TRĂDĂRII, veriga lipsă a nimicniciei mele…

Într-adevăr, a fost o ”personalitate marcantă” pentru facultate, dar și pentru mine, iar asta se citește chiar și pe fața lui pătrată, de hipopotam pitic, ce nu depășea 1,60 și mergea legănat, arătând cum spuneam, ca un paralelipiped dreptunghic căruia i se curba fața de jos și-i permitea să înainteze. Pe colaboraționistul ăsta (de fapt ăla, că nu mai e) l-am iertat după ce am aflat că a murit, dar nu l-am uitat. M-a umilit în câteva rânduri, de față cu alți profesori, care nu aveau curaj nici măcar să ridice vocea în fața tovarășului Botescu, semn că era mare sculă sau, cum spun rudele în ferpar, ”personalitate marcantă”…

Așadar,

În vara lui 1987,  după ce am scris și predat matematicianului-disident Mihai Botez o scrisoare de solidaritate cu el și, deci, de protest la adresa regimului dictatorial al lui Ceaușescu, am rămas în căminul din Grozăvești sperând că scrisoarea mea o să apară curând și că voi fi arestat fără să mai implic și familia în toată această poveste.

Am spus mai multor colegi despre trimiterea acelei scrisori și despre conținutul ei, pentru ca în cazul în care voi fi dat ”dispărut”, cum credeam eu, să se știe de ce. Aveam și o restanță, aceeași, de vreo doi ani, la Ecuații cu derivate parțiale, lectorul Viorel Iftimie jurându-se că nu mă va trece până nu mă voi duce la cursuri, iar eu jurându-mă că nu mă voi duce la cursurile lui până nu mă va trece. Și nu m-am dus decât la examene, învățând de pe cursurile colegilor. Aveam așadar un motiv oficial să rămân peste vară la cămin: pregătirea pentru întîlnirea cu Iftimie.

Neoficial însă, mă pregăteam de întâlnirea cu Securitatea. Anunțasem, așadar, ”în jur” despre ceea ce scrisesem, deci mi se părea imposibil ca securiștii să nu afle ceva despre asta. Nu poți spune în gura mare că ai scris la Europa Liberă, că te-ai asociat cu Mihai Botez, că l-ai înjurat pe Ceaușescu și l-ai comparat cu Hitler și Stalin, fără să afle Securitatea. Iată de ce eu sunt convins că ei au aflat din vreme și mi-au pregătit un dosar ”preventiv” de urmărire informativă, DUI ”MATEMATICIANUL”, dosar deschis pe 2/10 noiembrie 1987 (există documente în care unii afirmă că s-a deschis pe 2, alții pe 10 nov.).

Motivul invocat în mod oficial pentru deschiderea acestui dosar a fost obținut destul de ușor, eu fiind slobod la gură și pornit deja pe un drum fără întoarcere. Prin urmare, neștiind dacă și când va apărea scrisoarea despre care aflaseră că aș fi trimis-o la postul de radio finanțat de CIA, adică Europa Liberă, securiștii mi-au fabricat o culpă ce putea fi ușor instrumentată, în caz de nevoie, pe linie infracțională, anume aceea de atentat la viața lui Nicolae Ceaușescu și de incercare de răsturnare a regimului comunist.

”Crimele” de care urma să fiu acuzat, Ceaușescu neavând nevoie de martiri politici, aveau să fie ”descoperite” prin introducerea în camera mea de cămin a unei ”coriste” din Reșița, venită la București pentru a participa la înregistrările unui spectacol în ”cinstea” lui 23 August. Corista, care nu era nici măcar turnător titularizat, ci candidat la titlul de turnător!, fusese instruită anterior de un ofițer de securitate din Caraș Severin, căpitanul Vasiluță Profir. Personal, nu-mi amintesc de ea și nici de fratele ei, cu care ar fi asistat la o lecție de anti-socialism științific predată de mine chiar în camera mea de cămin, cum, dealtfel, n-am înțeles în ce sens aș fi preferat-o pe ea unei alte colege de cor (Carmen), îndrăgostită, chipurile, atunci, de mine. Pentru că, dacă am ”preferat-o”, de ce m-ar mai fi turnat ulterior? ”N-oi fi ”preferat-o” cum trebuie, sau securiștii din Caraș Severin ”au preferat-o” mai des, în grup și pe o perioadă mai îndelungată? Habar n-am!…

Cert este că Nota întocmită de ea după ce s-a întors la Reșița a declanșat procesul ireversibil al urmăririi mele de către securiștii din cadrul Direcției I, Informații Interne, aripa corespondentă din SMB (Securitatea Municipiului București).

Așadar, oficial DUI ”MATEMATICIANUL” a  fost deschis în noiembrie 1987, deci cu o lună înainte de citirea scrisorii mele la ”Europa Liberă”. Acuzațiile? Intenție de atentat la ”conducerea superioară de partid și de stat” (adică la Ceaușescu – securiștii n-aveau voie să-i scrie numele în rapoarte, formula uzitată pentru el și Elena fiind aceasta, adică de ”conducere superioară de…”) și de schimbare a regimului comunist.

Reiau aici esența POVESTIRII ”candidatului” la titlul de turnător,

Turnătorul nr.1: POPOVICI AURORA” (candidat la gradul de informator):

()În perioada 8-10 august, am cunoscut un student pe nume BADEA DAN, ce avea o restanță la matematică și locuia în același bloc cu noi.

Din cele discutate cu acest student, am observat că vorbea tot timpul de schimbarea regimului, de un atac împotriva forurilor și a conducerii țării și de o grevă a studenților ce a avut loc în iarnă, de unde s-a ales cu lovituri, iar un bun prieten al său a fost arestat. Am dedus că ar avea din nou aceleași intenții și mai ales procurarea unui instrument sau chiar pușcă îl tentează și nu știe cum ar face să-l construiască el, asemenea instrument. De asemenea îmi vorbea că ar avea legături foarte strânse cu anumite grupuri de studenți din Iași și Timișoara cu care corespondează direct sau prin poștă, urmând din nou a avea loc o ședință a lor după care va urma poate o lovitură.

Vorbea de regimul nostru, vorbea de regimul de la București, de condițiile inumane (cuvântul, ca și altele îi aparține) în care pot trăi acești oameni și de altfel vorbea că noi, românii, suntem niște lași pentru că nimeni nu încearcă nimic și nimeni nui vrea să se unească pentru a distruge acest regim. Vorbea de calea comunismului cu un aer batjocoritor, vorbea de conducerea țării cu un aer de criminal, un fanatic, cum numai în filme am văzut. Tot timpul folosea termenul ”noi” vom întreprinde orice acțiune pentru a realiza această schimbare.

Toate discuțiile s-au purtat în prezența fratelui meu de 17 ani, în camera lui BADEA DAN, cămin Grozăvești, bloc D, et.3, camera 302, Splaiul Independenței 204, sector 6.

Pe studentul BADEA DAN îl mai cunoaște din aceeași perioadă (cenzurat), care locuiește în căminele din Calea Caransebeșului, care s-a îndrăgostit de BADEA DAN, dar acesta a respins-o, preferând relațiile cu mine. În acest sens am făcut schimb de adrese și urmează să corespondăm.

(…)L-am testat dacă vrea să treacă frontiera de stat fraudulos și nu este preocupat de acest lucru, ci numai de schimbarea regimului de la noi din țară

(…)Citește foarte mult, din diverse domenii, și are preocupări literare, afirmând că i s-au publicat câteva poezii. Am văzut în camera lui mai multe înscrisuri care exprimă concepțiile sale negative despre societatea socialistă și un fel de articol la adresa lui ADRIAN PĂUNESCU pe care îl detestă ca om.

Este pasionat de filozofie și psihologie, iar înscrisurile pe care le avea în cameră erau dactilografiate la mașina de scris. (…)

Reșița, 9 sept.1987

ss/”Popovici Aurora

Observații ale cpt. Vasiluță: ”Nota este de primă sesizare, furnizată în urma pregătirii ce i s-a făcut anterior”.

09 sept. 1987: NOTA ”coristei” din Reșița, de la care a început totul. Sunt descris ca un fanatic dispus să comită un atentat și să participe la schimbarea ”regimului de la București”. (pag.1)
09 sept. 1987: NOTA ”coristei” din Reșița, de la care a început totul. Sunt descris ca un fanatic dispus să comită un atentat și să participe la schimbarea ”regimului de la București”. (pag.1)
9 sept. 1987: NOTA ”coristei” din Reșița, de la care a început totul. Sunt descris ca un fanatic dispus să comită un atentat și să participe la schimbarea ”regimului de la București”. (pag.2)
9 sept. 1987: NOTA ”coristei” din Reșița, de la care a început totul. Sunt descris ca un fanatic dispus să comită un atentat și să participe la schimbarea ”regimului de la București”. (pag.2)

Trimisă la conducerea Direcției I, condusă de colonelul Rațiu, Nota a ajuns urgent la Securitatea Municipiului București (SMB) condusă atunci de generalul Bucurescu Gianu, care și-a pus subordonații la lucru, iar aceștia, la rândul lor, și-au activat rețelele de informatori, surse și persoane de încredere din Unniversitatea București. În mod surprinzător însă, până la citirea scrisorii mele la postul de radio imperialist ”Europa Liberă” (6 decembrie 1987), securiștii s-au mișcat cu o lentoare greu de explicat altfel decât prin aceea că pregăteau o înscenare penală pentru un potențial protest politic.

Până la atingerea punctului critic al acestui caz (difuzarea protestului meu), Securitatea nu făcuse altceva decât să ceară date despre mine din comuna natală și de la doi turnători, date pe baza cărora avea să întocmească un plan de măsuri.

Turnătorii erau, cum am mai arătat, prorectorul de atunci al Universității București, prof.univ.dr.persoană-de-încredere-pentru-securitate George Dincă și sursa ”BOBU”.

 

Turnătorul nr.2: GEORGE DINCĂ (Persoană de Încredere)

 Turnătoria universitarului Dincă era una destul de perversă. Individul n-a spus că-l acuzasem chiar în biroul lui că ia șpagă de la studenți prin intermediul unui alt derbedeu numit Zamfirescu, director administrativ al complexului studențesc Grozăvești, ci a afirmat că sunt un student cu probleme, repetent, labil psihic, capabil de acte anti-sociale, individ cu rea intenție și cu ”idei străine de viața universitară”

prof-dinca1

Iată ce consemna blonda Silvia Crețu, lt.col de la SMB, pe 2 noiembrie 1987:

Din discuțiile purtate cu prorectorul DINCĂ GHEORGHE, profesor la Facultatea de Matematică, care se ocupă de problemele studenților, inclusiv de căminele Universității, în legătură cu studentul BADEA DAN din anul IV au rezultat următoarele:

– are o slabă pregătire profesională, dezinteresat în procesul de învățământ, rămas repetent.

– are o comportare și o atitudine discordantă, în sensul că s-a prezentat la tov. Dincă informându-l că intenționează să redacteze niște articole cu un conținut critic și pe care să le publice în ”Viața Studențească”. Întrebat fiind ce anume vrea să critice, a dat explicații din care rezulta labilitatea psihică a acestuia, reaua intenție și idei străine de viața universitară. Profesorul Dincă Gheorghe l-a apostrofat că ”studenții repetenți nu au latitudinea și dreptul de a publica articole” atâtat timp cât nu sunt exemple profesionale la locul lor de muncă.

-îl apreciază capabil de fapte antisociale.

Raportez că acest student a fost dat în grija prof Dincă care (sic!) se va ocupa de preocupările și activitatea acestuia și organele noastre vor coopera permanent cu org. ASC în vederea angrenării lui în viața organizației de tineret și a influențării sale pozitive

Semnat lt.col Crețu S.

2.11.1987

 

Cât de ”bine” mă cunoștea acest universitar colaboraționist, fiu demn al Caracalului!
Cât de ”bine” mă cunoștea Dincă, acest universitar colaboraționist, fiu demn al Caracalului!
matematicianul-151
Turnătorul Dincă era ”tutorele” meu adoptiv numit de Securitate!

Așadar, studenții repetenți a spus Dincă nu au voie (”latitudinea și dreptul”) să scrie la ziar! Dar, ca idee, au voie să candideze la Președinția României? Pentru că, în aceeași perioadă, tot în Grozăvești, tot student și tot repetent era și Crin Antonescu! Ăsta de ce are voie și eu n-aveam?

 

Turnătorul nr.3: BOBU (sursă)

Pe 4 noiembrie 1987, este activată sursa ”BOBU”. Apare astfel prima Notă informativă olografă semnată de Bobu, care trebuie să fie ori un profesor sau asistent, ori cineva din conducerea ASC, ori de la Secretariatul facultății.

”În cadrul facultății, susnumitul are o comportare bună, dar cu rezultatele la învățătură destul (de) slabe. Absentează foarte mult pe motive medicale. Locuiește la căminul ”Grozăvești” împreună cu Ștefan Cristian care deasemenea este foarte slab.

În facultate este cunoscut ca un element cu o comportare ciudată, impulsiv, recalcitrant. În cadrul muncii generale ASC a făcut diverse reportaje cu referiri la activitatea studențească, lucru pentru care a beneficiat de atenția favorabilă a decanului. Până în prezent nu a fost semnalat cu comentarii ostile, dar în cercuri mai restrînse este capabil să aibă asemenea mannifestări. Provine dintr-o familie modestă, tatăl fiind miner. În facultate nu are prea mulți prieteni, dar se manifestă ca un cunoscător de foarte multe ”probleme””.

04.XI.1987/ SS Bobu.”

matematicianul-149 sursa bobu incepe DUI

Pe 7 decembrie 1987, turnătorul BOBU revine cu o nouă Notă în care povestește cum m-a văzut el în fața intrării la Facultatea de matematică, agitat și iscodind cu privirea în sus. La fel, spune el, lectorul Chițescu s-a interesat, pe 7 dec 87, dacă ”avem” un student cu numele Badea Dan că s-ar fi vorbit de el la radio, sau mai spune cum m-a susținut pe mine, în mod excepțional, pentru repetare, decanul facultății, Dinu Boboc, un profesor care nu dădea doi bani pe securiști ca Dincă sau alții ca el. Tot derbedeul de BOBU spune că în facultate eram ”apreciat” ca un individ cu deviații de comportament, recalcitrant, uneori violent, indisciplinat la învățătură etc. etc, dar nu spune de  cine eram ”apreciat” astfel. Cert este că eram un element negativ, un porc de câine care ieșea din tiparele tovarășului BOBU, pe care mi-l închipui a face parte din categoria bizonilor care-și pun grătarul cu mici în fața blocului și votează cu Dan Voiculescu, individ pe care, totuși, mi-ar face o deosebită plăcere să-l întâlnesc personal.

”În ziua de 04.12.1987, orele 16, Sursa ne-a sesizat la plecarea de la program că: studentul Badea Dan din anul IV matematică se afla în fața intrării la Facultatea de matematică; se pare că aștepta pe cineva sau se ferea de cineva, se uita în sus, spre clădire, părea agitat și iscoditor cu privirea. Astăzi 07.12.87. lectorul Chițescu Ion a întrebat sursa dacă avem un student Badea Dan în anul III deoarece cineva i-a spus că s-ar fi vorbit la radio despre o scrisoare a studentului. (Rezoluție pe margine: Tov Coliban, măsuri de punere în filaj. SS indesc.) Badea Dan student repetent a fost susținut pentru repetare în mod excepțional a anului III de către decanul facultății.

Sursa a stabilit că nu are relații în rândul colegilor, rămânând în urmă de ei. Foarte recent s-a căsătorit cu colega Stan Georgeta Camelia, serioasă, corectă, necunoscută cu manifestări ostile. În urma căsătoriei au solicitat o cameră la căminul Grozăvești în care să locuiască. În facultate este apreciat ca un element cu deviații de comportament, recalcitrant, uneori violent, indisciplinat la învățătură, sancționat de mai multe ori, cu MS, MSA pentru absențe nemotivate

07.12.87.

SS indesc. Bobu.

(rezoluție  pe margine: Să aranjăm ca factorii de …să-i repartizeze camera după vacanța de iarnă, timp în care noi să luăm măs. T.O)

matematicianul-145 Nota Bobu 7 12
BOBU vede și raportează

matematicianul-146 nota bobu 2 7.12

 Din discuțiile cu bizonul BOBU s-a conturat o imagine firească a obiectivului ”Matematicianul”. Iat-o:

Sursa ”BOBU” dar și Persoana de Încredere ”S.E” spun că am ”deviații de comportament vizibile”, chiar dacă nu am diagnostic pe sistem nervos.
Sursa ”BOBU” dar și Persoana de Încredere ”S.E” spun că am ”deviații de comportament vizibile”, chiar dacă nu am diagnostic pe sistem nervos.
pag 2
pag 2

 

 

(Turnătorul) nr.4: Balint Răsvan (sursă)

Răsvan Balint apare în câteva ipostaze în dosarul meu, dar pentru că nu a dat Securității informații care să-mi aducă vreun prejudiciu, îl pun între paranteze, pentru că deși era turnător (este numit SURSĂ, probabil ”sursă cu aprobare” – fiind membru de partid), nu și-a făcut meseria în cazul meu. Iată ce a ”donat” el Securității despre mine:

 

Raport

La data de mai sus (07.12.1987) organele noastre au contactat pe studentul BALINT RĂSVAN, din anul IV Matematică, membru de partid, coleg de an cu BADEA DAN.

Din discuțiile purtate au rezultat următoarele:

– îl cunoaște din perioada când colaborau la Viața Studențească. Are pasiune pentru filosofie și l-a citit pe filosoful C. Noica. Îl pasionează ziaristica, dorind să ajungă ziarist.

– în discuțiile purtate nu a făcut comentarii dușmănoase la adresa regimului nostru, nici în prezența lui și nici în prezența altor colegi. Știe că are prieteni, dar nu în facultate, ci la alte facultăți, pe care nu-i cunoaște.

– foarte curând s-a căsătorit cu colega lor Stan Camelia pe care o cunoaște cu o conduită și o atitudine politică corectă.

– a căzut în dizgrația profesorului Iftimie care nu l-a promovat la examene din cauza lipsei de (dez)interes în pregătirea examenelor.(Lt.col Crețu S.)

Rezoluție: Tov Coliban – Sursa să stabilească mai concret: cercul de relații, cine îl vizitează, dintre colegi, ce preocupări are în afara studiului, date despre soție. (Semnat SS indesc. (mr. Florea Florica)

 matematicianul-144 rasvan balint 7.12

 

Turnătorul nr.5: MILORD (turnător ordinar)

Individul cu pseudonimul MILORD este de departe un turnător care iubește această meserie, posibil securist infiltrat în colectivul de la Viața Studențească. Când amintește despre colaborarea mea cu Viața Studențească, el spune că am fost ”adus” acolo, deci înseamnă că el făcea parte din cadrul acelui colectiv, altfel folosea altă expresie (a fost dus acolo, a fost propus să colaboreze acolo etc.). Mai mult, el minte când spune de ce am fost îndepărtat de la Viața Studențească (o să prezint cu altă ocazie ce s-a întâmplat atunci), fiind deci și un mitoman. MILORD depășește însă măsura atunci când spune despre Roșca Stănescu, altfel o jigodie încă de pe atunci, că ”ar trebui supravegheat”, ceea ce înseamnă că derbedeul de la VS era de fapt un securist credincios, din categoria celor care și-ar fi turnat și părinții dacă așa putea să iasă în evidență ca apărător al cuceririlor revoluționare ale…etc.

Iată-i ”cântarea”:

 

 Raport Informativ

În ziua de 8 dec. a c sursa ”MILORD” ne-a relatat următoarele

”Badea Dan a colaborat la revista ”Viața Studențească” în urmă cu circa 1 an și jumătate, fiind ”adus” de către Roșca Stănescu de la Informația Bucureștiului. Era un tip ciudat și cu răutăți. A fost îndepărtat de la revistă deoarece fiind pus să facă două reportaje despre studenți (un reportaj despre studenții de la Fac de Transporturi) a dezinformat scriind și tendențios, cu privire la anumite aspecte din facultate.

Se pare că este în relații apropiate cu Roșca Stănescu de la Informația Bucureștiului care și acesta are niște ”bube” fiind un tip care ar trebui supravegheat” (Mr. SS indesc.)

matematicianul-141 8 12 sursa MILORD

 

 

Turnătorul nr.6: BARBU (sursă)

 

RAPORT INFORMATIV

Sursa “BARBU”, cetățean român, semnalează următoarele:

BADEA DAN, student anul IV la facultatea de matematică, locuiește în complexul studențesc ”Grozăvești”, bloc B, camera 405. Este căsătorit cu o studentă la informatică care până la căsătorie era cotată ca o studentă foarte bună.

Până la începutul anului unniversitar 1987-1988, BADEA DAN a locuit în blocul D,. camera 302.

BADEA DAN este un tânăr inteligent, prezentabil, cu o comportare corectă, dar manifestă uneori tendințe de excentricitate. În diverse ocazii când colectivul în care trăiește își manifestă nemulțumirea, BADEA DAN încearcă să polarizeze atenția și inițiativele.

În anul 1985 cu ocazia efectuării stagiului de muncă patriotică, BADEA DAN a încercat să facă o problemă din nemulțumirea studenților pentru faptul că la plecare erau percheziționați de portar. Cu această ocazie, susnumitul a afirmat că el este corespondent la Viața Studențească și că va publica un articol despre modul jignitor cum sunt tratați studenții la munca patriotică. Badea Dan a protestat vehement în fața cadrelor didactice trimise să rezolve problema și a fost cu greu convins să renunțe la această atitudine, deși personal era în culpă prin numărul mare de absențe la această activitate.

BADEA DAN a rămas repetent de două ori ceea ce demonstrează superficialitate și insuficientă preocupare pentru studiu.

În cursul anului unniversitar trecut, BADEA DAN s-a ocupat mai mult de unele probleme care nu-l priveau în mod direct, cum ar fi modul în care se efectuează cazările de studenți români și srăini în căminele universității, cum se achită de sarcini personalul administrativ, declarând că va cere anchete, măsuri drastice pentru incapacitatea și fraudele făcute de aceștia.

Se pare că BADEA DAN a trimis o scrisoare la postul de radio ”Europa Liberă”, fapt pe care ulterior l-a negat în discuțiile cu cadrele didactice competente.

El pare destul de speriat de consecințele faptei sale. În prezent încearcă să nu iasă în evidență cu nimic.

Materialul se exploatează la 140/eS/Cpt. Duma Sorin

 

raportul ”sursei” BARBU
raportul ”sursei” BARBU
Sursa BARBU informează despre implicarea mea în rezolvarea problemelor sociale ale studenților, amintind că deși absentasem de la ”munca patriotică”, protestam împotriva percheziționării studenților de către portari...Ce memorie uluitoare avea acest BARBU!!! (pag.2)
Sursa BARBU informează despre implicarea mea în rezolvarea problemelor sociale ale studenților, amintind că deși absentasem de la ”munca patriotică”, protestam împotriva percheziționării studenților de către portari…Ce memorie uluitoare avea acest BARBU!!! (pag.2)
Informarea sursei BARBU (pag.3)
Informarea sursei BARBU (pag.3)

 

 

Turnătorul nr.7: VASILE (sursă de la Facultatea de Istorie)

Deși are același nume cu al unui fost coleg de-al meu, șef de personal pe la Timpuri Noi înainte de 1989 și trimis, aflu acum, în calitate de ”cercetător” la CNSAS de către grupusculul de crimă organizată ce conduce un cotidian de șantaj și trafic de influență (gazetă de casă a vameșului roșu Vasile Blaga, fițuică de care când  auzi te gândești la factura umflată de la Enel), pentru a-mi studia dosarul făcut de securitate pe care  deja îl public pe acest site, șantajiștii sperând să găsească ceva compromițător despre mine pentru că, bandiți fiind, ei nu acceptă că există și oameni cinstiți, drepți și care mor în picioare, fără să să trăiască din compromisuri întreaga viață, care nu fură de la RAFO peste 130 miliarde lei, nu trag țepe partenerilor de afaceri români sau ucrainieni, nu șantajează oameni de afaceri și politicieni și nu angajează mercenari nebuni sau interlopi care să-i amenințe cu bătaia sau moartea pe cei care îi înfruntă. 

Așadar,

turnătorul ”VASILE” de la Istorie-Filosofie, fost coleg cu Crin Antonescu, își ”apăra țara în mod cinstit și corect” încercând să afle cât mai multe despre mine și intențiile mele ”criminale”, infiltrându-se în cercul meu restrâns de prieteni și turnând ce putea și el să adune, sau să rețină….

Prima lui lucrare informativă, aflată la dosarul meu, a fost livrată pe 14 ianuarie 1988, și descrie (poate și după dictare pentru că apare peste tot veșnica formulă ”deviații de comportament”, a cărei probabilitate de a apărea în această formă la mai mulți informatori diferiți este extrem de mică, prin urmare îi aparține securistei Silviei Crețu, amanta blondă lui Gheorghe Dănescu, fost șef al SMB) până și tipul aparatului la care ascultam Europa Liberă, ca să nu mai vorbim de gradul de periculozitate pe care-l prezint pentru orânduirea socialistă pe care o construia. De menționat că toate informările lui Vasile s-au făcut în casa conspirativă ”Orient”.

Iată-i prima turnătorie, în traducerea securistei de tufiș, lt.col Silvia Crețu:

Notă,

Sursa informează că îl cunoaște pe studentul Badea Dan din 1985 cu ocazia colaborărilor la revista Convingeri Comuniste și ca fiind colegi de cămin.

Sursa menționează că este o persoană inteligentă cu o pregătire mai largă, cunoaște multă filosofie, este un băiat citit, dar din constatările sursei, Badea Dan este debusolat pe anumite probleme, o fire colerică, cu spiritul dreptății și de a vedea în jurul lui lucrurile în negru.

Este, așa cum îl cunoaște sursa, pretabil la acțiuni negândite și chiar cu deviații de comportament.

Locuind la bl. D sursa afirmă că acesta asculta postul de radio ”Europa Liberă” cu ”Gloria”, era vizitat de colegi, cu care purta discuții, se consumau băuturi alcoolice.

De multe ori, în camera lui, sursa l-a văzut pe Tănase Sorin din anul IV matematică, care este la  camera 13 bl. C, cunoscut și acesta cu preocupări tot de literatură de avangardă, Mardare Dan III matematică și un alt student (cenzurat) cunoscut ca (cenzurat) tot (cenzurat).

De curând Badea Dan s-a căsătorit și în prezent locuiește în bl. B.

Este posibil ca acești prieteni să-l viziteze la noua locuință.

În discuțiile cu sursa își manifestă nemulțumirea că nu este dreptate, că trebuie făcut ceva în care sens nu se exprima dar se observa atitudinea negativă față de realizările orânduirii noastre.

La un moment dat era interesat de karate sau judo, pentru a-și lua măsuri de autoapărare.

Este o fire foarte suspicioasă, greu de stăpânit și sursa s-a întrebat uneori dacă nu are dereglări nervoase.

14.01.1988

Semnat: Vasile

Adnotări pe Notă:

N.O (Nota ofițerului, probabil)

Nota va fi expl(oatată) la DUI ”Matematicianul”. Informatorul a fost instruit să reia relațiile cu B.D., progresiv, și în baza vechilor lor preocupări șia faptului că locuiesc în același complex. Va stabili comportarea lui B.D. la cămin studenții cu care vine în contact ți scopul vizitelor, cet. străini din Grozăvești care apar în anturajul acestuia sau alte persoane din afara căminului, comentariile (pe – n.mea) care le face, natura lor, intențiile și preocupările prezente. (Lt.col. Crețu S.)

Tov Coliban: Este bine ca sursa să se apropie de B.D. atât pentru influență cât și pentru a avea noi un control asupra comportării lui.

Vasile 136

Vasile _137

 

A doua turnătorie a lui ”VASILE”:

Notă,

Conform instructajului, sursa a realizat primul contact cu Badea Dan, în ziua de 19.01.1988, ora 14.30 cînd serveau masa la cantina grozăvești.

Badea era însoțit de soția sa și după salutul colegial, sursa l-a întrebat de o studentă din anul IV matematică, față de care sursa ar nutri sentimente.

Badea Dan i-a făcut cu ochiul sursei în sensul că e soția de față și că la o bere vom discuta despre ea.

Sursa l-a întrebat ce mai face, el a răspuns că nu prea bine, că are multe probleme, urmând când vom fi  noi doi să le discutăm.

Reacția lui Badea Dan a fost de apropiere și nu de respingere ceea ce înseamnă că nu refuză dialogul, spunînd că are niște probleme de rezolvat ”zilele astea nu ne putem vedea, dar că întîlnindu-ne la cantină și după ce vor trece aceste zile ne vom întîlni

Prezența sursei și interpelarea lui Badea nu a ridicat suspiciuni din partea acestuia.

21.01.1988

Semnat: Vasile

N.O: Inform. a fost instruit cu sarcini pe lângă Badea Dan, modalitatea de a se apropia de obiectiv și maniera în care o va face-o. În ziua de 17.01.1988 s-a efectuat o întîlnire cu inf. la care a participat și cpt. Munteanu (…). Nota va fi expl. La DUI ”Matematicianul”. Legătura se va ține permanent. (Lt. Col. Crețu S.)

Rezoluție (mr. Florea Florica) – Tov Coliban: Este bine să-l dirijăm spre B.D, dar mare atenție la instruire, să nu-l folosească obiectivul care este foarte versat.(SS indesc. (mr. Florea Florica)/23.01.88)

 

vasile 1-134 vasile 1 2 _135

 

 A treia ”cântare a cocoșului” ”VASILE”:

 Notă,

 Sursa informează în baza instructajului făcut, a luat legătura cu Dan Badea, marți 2 februarie a.c., orele 20.30.

La ora menționată, sursa a abătut la ușa lui (bl. B, cam 405).

Dan a ieșit, iar după amabilitățile de rigoare, sursa a început cu el o discuție despre cărți ”mai delicate” pe tema războiului rece (”temă de diplomă”), față de care Dan s-a arătat sceptic în sensul că nu poți scrie ce vrei, ci ce-ți impun ”ei”.

Discuția a evoluat pe diverse teme, una din ele fiind cea a ”turnătorilor” din facultăți, Dan spunându-i sursei să aibă mare grijă cu aceștia și să fie atent ce vorbește cu ”ei”, pentru că sunt foarte periculoși,din 3 studenți unul e ”turnător”.

Dan i-a arătat sursei că acum nu poate să-l ajute cu cărți, dar după vacanță îl va pune în legătură cu niște persoane pentru a-și procura materialele necesare lucrării.

I-a confiat sursei că el a intrat ”într-un mare rahat” despre care o să-i spună ulterior.

Sursa menționează că în momentul când a bătut la ușa lui Dan, el juca table cu soția (soția mea nu știa să joace table atunci – nota mea) și nu l-a primit în casă, discuția având loc, ca urmare, pe hol la calorifer.

Dan a spus că pleacă la Urziceni de unde va lua un vin de la socrul lui pe care îl va consuma cu sursa (eu nu consumam băuturi alcoolice – nota mea), interesându-se la ce cameră stă.

Sursa i-a spus că la camera 37 bl. D.

I-a mai confiat sursei că are încredere în ea întrucât face parte din ”vechea gardă”. I-a atras atenția sursei să fie atent ce scrie în lucrare pentru că ”tu nu vezi ce e în jurul nostru?”.

A spus că vineri va avea examen cu Gh Ionescu și cu Corbu și s-a interesat ce fel de profesori sînt.

Discuția a fost întreruptă de soția lui care a venit să-l cheme înăuntru.

S-a mai interesat unde locuiește Sorin Tănase coleg de-al lui mai vechi ”repetent de câteva ori”, sursa spunându-i că stă în bl. C, la cam. 13.

I-a amintit sursei despre Florin Cristian, absolvent de Filologie, despre care el știa că a ajuns în Irak și spunea că acest lucru a fost posibil numai dacă el a lucrat cu securitatea și i-a adresat o înjurătură. A rămas stabilit ca sursa să fie căutată de Dan.

8.02.1988

Semnat: Vasile

N.O: Inf. Vasile a primit sarcini și a fost instruit pe lângă Badea Dan lucrat prin DUI în scopul cunoașterii discuțiilor care le poartă și natura lor; persoanele care se află în anturajul său și natura ac. relații. Se vor lua măsuri de identificare și verificare a stud Tănase Sorin. Nota va fi expl. (exploatată – n.mea) la DUI ”matematicianul” (Lt.col. Crețu S.)

Vasile 132 vasile133

 

Așadar, turnătorii și-au făcut treaba pentru care erau, probabil, plătiți, cazul turnătorului Sorin Roșca Stănescu, spre exemplu, dezvăluindu-ne că se puteau câștiga aproximativ 500-1000 lei pentru o ”cântare”.

 

Declarație luată cu forța: Cristian Ștefan – fostul meu coleg de  cameră

7 noiembrie 1987: Cristi Ștefan, fostul meu coleg de cameră, la cununia mea civilă de la clubul Universitas din Piața Kogălniceanu
7 noiembrie 1987: Cristi Ștefan, fostul meu coleg de cameră, la cununia mea civilă de la clubul ”Universitas” din Piața Kogălniceanu

Au existat însă și colegi care au fost duși cu forța la Securitate pentru a fi interogați în legătură cu mine. Este cazul fostului meu coleg de cameră din anul III, Ștefan Cristian, care a fost dus cu forța la sediul SMB să dea ”extemporal” despre Dan Badea. Deși putea să spună multe lucruri despre relațiile și intențiile mele de atunci, Cristi Ștefan a preferat să fie onest, recunoscând chiar și faptul că l-am ajutat să-și ia niște examene restante, dar și că nu făcea parte din cercul meu restrâns prieteni cu care dezbăteam diverse teme filosofice, literare și politice.

Declarația lui nu este o turnătorie, dar o reproduc aici pentru că este un document din dosarul meu și arată că se putea vorbi despre mine și în alți termeni decât cei în care au făcut-o ceilalți ”colegi” din Universitate, care mai aveau puțin și mă declarau nebun de legat.

Declarație,

”Subsemnatul Ștefan Cristian, născut la 11.05.1963 (student în anul III la fac. de matematică – București (…) declar în legătură cu fostul coleg de an următoarele:

L-am cunoscut la facultate în anul I, adică în anul școlar 1983-1984, când m-a întrebat de o colegă de grupă. În anul 1986 am luat amândoi camera 302 din blocul D încă de la 15 septembrie. Asta deoarece m-a ajutat să învăț la examen.

Cât timp am conviețuit în aceeași cameră de cămin am avut unele mici probleme cu fumatul, cu prietenii mei care veneau la televizor și se așezau și pe patul lui etc.

Dan citește mult în această perioadă, nu face chefuri, nu bea, are o problemă cu stomacul, ceva mai vechi, este găsit cu ulcer la radiografie. Ne certăm des, dar nu ne luăm la bătaie deoarece avem preocupări diferite. Eu mă retrag la stația de radio-amplificare, unde sunt în colectivul de redacție și operator,  mai repar câte ceva etc – el continuă să citească.

Dorește foarte mult să ajungă să poată discuta cu Noica, un filozof român ce acceptă cu greu să stea de vorbă cu oricine, deci citește multe cărți de filozofiei se trage de aici ”numele” de Dan Badea – ”Sadoveanu”. Nu prea învăță la matematică, are o frică de examene, capacitate de asimilare destul de mare dar totuși nu se angajează încă în activitatea școlară propriu-zisă.

matematicianul-031

Prea multe din cunoștințele lui (personale) nu știu, dar pot să vă spun că la noi mai veneau următorii: (….)colegi din cămin, actuala lui soție, Stan Camelia. Nu are prea mulți prieteni, așa că se retrage tot mai mult între cărți, țigări și cafele, care îi măresc teama de o nouă criză de ulcer, dar nu mă ascultă când îi spun să ne lăsăm de fumat. Pe la 1 martie 1987 tatăl meu mă caută la cămin (era duminică) și nu mă găsește – află de la Dan că mă țin de ”chefuri” și seara când mă întîlnesc cu dânsul mă mută la gazdă la mătușa mea(…).

Când am plecat din cămin nu am anunțat la facultate și nici comitetul de cămin, deoarece Dan era în perspectiva de a se căsători. Cam în luna iunie mi-a spus că ar fi scris la ”Europa Liberă„, dar eu nu l-am crezut. În cameră făcuse ”curat” – erau luate toate cărțile de acolo și făcute pachet.

 

Declarație CS, pag.2
Declarație CS, pag.2

N-am crezut ce mi-a spus până lunea trecută când la facultate am fost chemat de tovarășul secretar-șef și mi s-a spus că am multe absențe și că trebuia să anunț plecarea de la cămin.

Am fost întrebat și de Dan Badea , mi s-a părut că era normal să se intereseze de ce l-am lăsat singur, dar la sfârșit, ultima întrebare m-a făcut să reflectez la ce-mi spusese Dan mai demult.

Noi doi (eu și Dan) și așa nu prea ne-am înțeles, acum mi s-a părut că voi avea de suferit datorită adevărului celor spuse de el – se pare că ceva a făcut – a scris sau cine știe ce?

Dan a avut o serie de nereușite – la început s-a dedicat activității de ”gazetar” la ziarele studențești, a încercat și la Flacăra, dar după câteva articole mai caustice și-a dat seama că a neglijat activitatea școlară și a renunțat, propunându-și să învețe pentru a promova anul III. Cum am spus, la început i-a venit mai greu, după aceea a reușit aceasta..

Acum el este în anul IV. În perioada din preajma examenelor era cam dezorientat – dacă pierdea anul – pierdea o serie de lucruri – facultatea, soția, deci viitorul îi era în joc, așa că nu puteam să cred că mai avea chef să și-l joace și mai mult apelând la o cale din aceasta. Eu am încercat de câteva ori să suplinesc lipsa lui de activitate la propunându-i să vină în colectivul de redacție al stației de amplificare ”Grozăvești”, dar m-a refuzat spunându-mi că acolo noi ne pierdem timpul.

 

Declarație CS, pag.3
Declarație CS, pag.3

Nu este prea ușor să locuiești cu el în cameră, soția lui, înainte de căsătorie avea uneori ochii în lacrimi. Spune cuvinte grele în față, sau m-a făcut să roșesc de câteva ori dezaprobându-mi activitatea mea (care într-adevăr lăsa de dorit) și făcând unele gafe față de prietena mea.

Totuși eu am acceptat să stau cu Dan în aceeași cameră pt că e și el argeșean și pentru că m-a ajutat la examene, lucru mai rar între studenți, mai ales la matematică.

Cu mine nu a discutat probleme legate de scrisoare (pe care nu am văzut-o) decât după așa-zisa ei trimitere, lucru ce m-a făcut să cred că Dan vrea să mă păcălească sau dacă nu, că nu-și dă seama ce face.. Nu am spus nimănui ce mi-a spus mie și apoi și altor colegi (de trimiterea scrisorii) tocmai pentru că nu are rost să vorbesc de ceva ce nu știam că există. În camera noastră nu primea vizite deosebite. Mergea însă des pe la foștii colaboratori de ziar și prin oraș. Cât am stat împreună nu dădea semne că avea în cap vreo idee năstrușnică din aceasta. Sunt cuprins și acum de semne de îndoială, dar cum mi s-a spus să fiu sincer și cum știu că nu are rost să umblu cu ocolișuri vă declar tot ce știu în legătură cu aceasta.

 

Declarație CS, pag.4
Declarație CS, pag.4

Dan are niște concepte cam teribiliste despre legăturile interpersonale și poate de la aceasta și de la temperamentul impulisv pe care îl are s-au tras toate acestea.

Fiind colegi am avut totuși și o serie de intimități, dar mai ales legat de femei și facultate, nu am discutat cu el probleme fundamentale decât ca și cum el e filozof și eu un simplu muritor de rând. Cred că o influență negativă au avut asupra lui emisiunile de radio străine prin care setea lui teribilism și afirmare, probabil, a crezut că-și vor găsi afirmarea.

Mi-a vorbit despre un profesor de la Universitate, Mihai Botez, acre ar fi scris la niște reviste franțuzești despre moduri de rezolvare a problemelor din viața facultății și a a învățământului în general și a unor probleme sociale.  Noi nu l-am cunoscut, deoarece nu are ore la seria B, unde am fost noi colegi, dar cred că este profesor de geometrie.

Cînd mi-a spus mie despre această scrisoare, Dan a făcut aceeași afirmație și față de alți colegi de cămin, ca și secretarului de an de atunci, Anton, într-un mod telegrafic, asta nu știu de ce

(…)

 

Declarație CS, pag.5
Declarație CS, pag.5

Dan Badea a citit foarte multe cărți de filozofie veche, în care a luat tot ce-i cădea în mână.

Nu a avut un anumit program după care să se axeze, le-a amalgamat în setea lui de a ști mai mult decât alții.

Într-o zi îl vedeam cu Istoria (Știința- n.m) Logicii, într-o zi cu nu știu ce grec sau indian vechi care a scris acum nu știu câți ani. Nu mergea la film, la discotecă, nu bea, nu merge la teatru, operă, la distracții în general nici nu participă la activitatea culturală bucureșteană.

Lectura prelungită, absența unui real contact cu viața, cu oamenii, ascultând numai chemările sale interioare – se crede la un moment dat foarte înțelept și vizionar, nu luptă împotriva nici unei forme a vieții socialiste a țării noastre, dar crede că prin inteligența lui nativă rezolvă peste capul altora anumite probleme. Este un om plin de temperament, dar și de contradicții, aspirația lui spre absolut nu este îndreptată întotdeauna spre înainte. La un moment dat dorește ca facultatea să fie un ajutor pentru a ajunge un bun gazetar, urmând ca după facultatea de matematică să facă Academia ”Ștefan Gheorghiu”! (?!) Pe undeva se bat în cap acțiunile lui ceea ce îl face să nu înainteze prea ușor nici cu facultatea, nici cu visul său neîmplinit – cariera ziaristică.

Precizez că Badea Dan mi-a spus că a trimis o scrisoare la ”Europa Liberă” în luna iunie sau iulie 1987.

 

Declarație CS, pag.6
Declarație CS, pag.6

Nu-mi amintesc dacă atunci când mi-a spus că a trimis scrisoarea mai erau și alți colegi, dar știu că după ce mi-a spus mie a mai spus si altor colegi printre care și secretarului de an Anton.

Badea Dan nu mi-a spus cum a trimis scrisoarea, dar povestindu-mi că el l-a cunoscut pe Mihai Botez de la postul de radio ”E.L” am presupus că a trimis-o prin cineva.

-După ce mi-a spus că a trimis scrisoarea respectivă, din luna iulie 1987 nu am mai discutat nimic referitor la aceasta.

Marți, pe data de 08.-XII-1987 l-am întâlnit întîmplător la facultate pe Dan Badea și l-am întrebat dacă știe ceva despre scrisoarea trimisă, mai precis dacă s-a difuzat. Mi-a răspuns că el nu știe nimic și nu l-a chemat nimeni la facultate să-l întrebe. Eu i-am spus că dacă voi fi întrebat o să spun că nu știu nimic despre scrisoare. Dan Badea mi-a spus că este mai bine pentru mine pentru că n-o să fiu implicat în problema lui, întrucât el o să spună că într-adevăr el este autorul scrisorii. Pe data de 10-XII-1987 când l-am întîlnit pe Dan Badea, acesta era împreună cu soția Stan Camelia care a asistat la discuții fără să intervină.

Aceasta este declarația pe care o dau, o susțin și o semnez.

SS indesc., 14-XII-1987

 

Declarație CS, pag.7
Declarație CS, pag.7

 

(va urma)

Dan Badea

D.U.I ”MATEMATICIANUL” – dosarul meu de la Securitate (II): ”Cel în cauză instigă la răsturnarea regimului”

Conform documentelor existente în dosarul meu de urmărire informativă (D.U.I.) de la CNSAS, rezultă că ”am fost luat în lucru prin DUI pe data de 10 noiembrie 1987”, primul PLAN DE MĂSURI în cazul meu  fiind aprobat pe data în 7 noiembrie 1987, data în care, coincidență!, am avut cununia civilă.

 Două fotografii de-ale mele, din cele zece, alături de plicul cu care au fost trimise la Direcția a V-a (Pază și Protecție) pentru a fi recunoscut în cazul în care aș încerca să atentez la viața Dictatorului.

Două fotografii de-ale mele, din cele zece, alături de plicul cu care au fost trimise la Direcția a V-a (Pază și Protecție) pentru a fi recunoscut în cazul în care aș încerca să atentez la viața Dictatorului.

Eram deja un pericol pentru securitatea statului.

Portret în tuș realizat de Securitate: DAN BADEA - ”INSTIGATOR LA RĂSTURNAREA REGIMULUI” dictatorial, cu ”O URĂ PROFUNDĂ ÎMPOTRIVA CONDUCERII DE PARTID ȘI DE STAT”...
Portret în tuș realizat de Securitate: DAN BADEA – ”INSTIGATOR LA RĂSTURNAREA REGIMULUI”
NOTA... (pag 2)
NOTA… (pag 2)

Practic, documentul a fost realizat pe 2 noiembrie 1987, după discuția ofițerului anchetator cu un personaj extrem de interesant din Facultatea de Matematică a Universității București, un individ ”titrat” din punct de vedere științific, dar Persoană de Încredere pentru Securitate. Conform informațiilor de pe site-ului CNSAS, persoana de încredere este ”persoana care, fără a fi recrutată oficial, sprijinea Securitatea la solicitarea ofiţerilor, participând la realizarea anumitor sarcini operative (ca influenţarea pozitivă, dezinformarea, destrămarea anturajului etc.)”. Este vorba despre numitul George (Gheorghe) Dincă, prorectorul de atunci al Universității București, cel care a aprobat prima descindere în camera mea de cămin pentru a-mi fi verificat fiecare ungher în care aș fi putut ascunde arme sau muniție pe care urma să le folosesc, așa după cum raportase ”corista” din Reșița cu numele conspirativ ”POPOVICI AURORA”, pentru a-l asasina pe Dictator.

Până când aveam să confirm că sunt cu adevărat periculos pentru  securitatea regimului comunist, adică până la citirea la postul de radio Europa Liberă a scrisorii mele adresate în mod public matematicianului disident Mihai Botez, cu care mă solidarizam în lupta sa împotriva sistemului ceaușist, modelat de el ca un ”sistem înghețat”/închis din punct de vedere matematic, Securitatea Municipiului București mă considera un posibil suspect de atentat la viața ”conducerii superioare de partid și de stat” – numele de botez comunist al lui Nicolae Ceaușescu. După apariția scrisorii, securiștii și-au dat seama că au un caz deosebit, deoarece au acționat ca la carte alertând toate unitățile responsabile atât de paza președintelui cât și de acțiuni de prevenire și combatere a unui act terorist.

Înainte de a prezenta rezultatul discuției ofițerului anchetator, lt.col Crețu Silvia, cu unul dintre primii mei turnători, prorectorul Gheorghe Dincă și realizarea Planului de Măsuri, trebuie să fac

o precizare:

În primii ani de facultate, am colaborat la revistele studențești din capitală, de la Universitatea și Convingeri Comuniste, la Viața Studențească. Deși aveau nume spurcate, acestea erau revistele studențești de atunci. Numai că eu, venind de la țară, dintr-o zonă necooperativizată în care cei mai curajoși dintre locuitori au realizat ultima rezistență anticomunistă în munți (pe unde se strecura Râul  Doamnei, pe care a curs inclusiv sângele ultimiilor luptători din Nucșoara-Argeș), aveam altfel de convingeri.

Așa se face că în cadrul unei anchete studențești pe tema șpăgilor date de studenți pentru o cameră în căminele Universității București, din complexele studențești Grozăvești și 6 Martie, mergând pe vrej în sus ajungeam, indiferent de caz, la cel care răspundea de cămine din partea Univeristății, adică la preorectorul Gheorghe Dincă. El era șeful cel mare fără de care nu se mișca nimic în cămine. Fiind și fiu de miner, adică mereu cu capsa pusă în cazul în care mă întîlneam cu nedreptatea, minciuna sau necinstea, m-am dus direct la prorectorul Dincă să-l întreb de ce ia șpagă de la studenții amărâți pentru cazare în cămine.

Prorectorul m-a primit, la o zi sau două după ce m-am anunțat pentru audiență fiind anunțat că veneam ”de la ziar” și, conform cutumei, eram (sau trebuia să fiu) de-al lor, iar el – ca orice activist – avea nevoie de publicitate în Viața studențească. Numai că atunci când am intrat în luxosul lui birou și a vrut să-mi povestească despre eforturile depuse de Partid, prin Universitate, pentru a mări confortul studenților căminiști, mi-am cerut scuze și l-am pălit, scurt, cu o întrebare: ”Domnule prorector, se spune că luați șpagă pentru repartizare camerelor din căminele Grozăvești, inclusiv de la studenții străini. Cum comentați această acuzație care vi se aduce din mai multe surse studențești, dar și de la persoane din administrația căminelor?”.

Universitarul DINCĂ GEORGE- Persoană de Încredere pentru DSS
Universitarul DINCĂ GEORGE- Persoană de Încredere pentru DSS

Prorectorul, un  individ cu părul complet alb, încremenise. Era, parcă, o pastă albă transpirată cu formă umană din creștet până-n nodul cravatei. Deși avea părul complet alb, se albise și la față auzind o asemenea ”obrăznicie”. El, ditamai profesorul universitar, acuzat de șpagă chiar în biroul său dotat probabil cu microfoane, a amuțit preț de câteva secunde și apoi, după ce mi-a spus că unul ca mine (se interesase cine sunt și aflase că repetasem anul III din motive ”filosofice”) nu are dreptul să-i pună lui astfel de întrebări, m-a poftit nervos cu arătătorul afară, fără alte explicații. Aflat în sediul Facultății de drept, biroul prorectorului era de un lux care mă șocase, dar nu mă intimidase deloc, încă de la intrare, iar răspunsul activistului albinos m-a satisfăcut pe deplin. Habar n-aveam că tocmai îmi făcusem harakiri.  N-aveam să pot publica materialul în care să-l acuz că ia șpagă, pentru că Viața Studențească avea ”standardele” ei, iar cei care scriau acolo erau în mare parte informatori ai Securității. Prorectorul Dincă avea să prezinte ulterior, ofițerului anchetator, varianta sa albinoasă conform căreia mi-ar fi spus că un ”repetent” nu are dreptul să scrie articole în ziar! Sigur, prorectorului Dincă nici măcar nu-i trecuse prin capul lui de activist, transpirat ca un cal, faptul că, peste ani, unul dintre repetenții care, probabil, dăduse și el șpagă să obțină o cameră mai bună în căminul din Grozăvești, avea să devină președintele interimar al României.

dinca- fiul caracalului
Dincă – fiul Caracalului

revenind,

Pe 2 noiembrie 1987, lt.col Crețu Silvia, o securistă conștiincioasă de felul ei, dar complet lipsită de imaginație, l-a luat însă pe prorectorul Dincă drept o sursă credibilă pentru realizarea Planului de Măsuri îndreptat împotriva mea. Adevărul e că omul mă citise: unul care-l acuzase în față că ia șpagă era cu siguranță ”capabil de fapte antisociale”.

”Ștampila” pusă de prorector era însă apă d eploaie față de ceea ce spusese  sursa ”Popovici Aurora” din Reșița, despre mine, anume ca ”vorbea de calea comunismului cu un aer batjocoritor, vorbea de conducerea țării cu un aer de criminal, un fanatic, cum numai în filme am văzut” și că mă chinuiam să contruiesc ”o pușcă”.

Iată ce-a consemnat, olograf,  anchetatoarea creață (lt. col Crețu Silvia) din șueta la o cafea în biroul luxos al prorectorului Gheorghe (George) Dincă, despre ”obiectivul” Dan Badea:

”Din discuțiile purtate cu prorectorul DINCĂ GHEORGHE, profesor la Facultatea de Matematică, care se ocupă de problemele studenților, inclusiv de căminele Universității, în legătură cu studentul BADEA DAN din anul IV au rezultat următoarele:

are o slabă pregătire profesională, dezinteresat în procesul de învățământ, rămas repetent.

– are o comportare și o atitudine discordantă, în sensul că s-a prezentat la tov. Dincă informându-l că intenționează să redacteze niște articole cu un conținut critic și pe care să le publice în ”Viața Studențească”. Întrebat fiind ce anume vrea să critice, a dat explicații din care rezulta labilitatea psihică a acestuia, reaua intenție și idei străine de viața universitară. Profesorul Dincă Gheorghe l-a apostrofat că ”studenții repetenți nu au latyitudinea și dreptul de a publica articole” atâtat timp cât nu sunt exemple profesionale la locul lor de muncă.

-îl apreciază capabil de fapte antisociale.

Raportez că acest student a fost dat în grija prof Dincă care (sic!) se va ocupa de preocupările și activitatea acestuia și organele noastre vor coopera permanent cu org. ASC în vederea angrenării lui în viața organizației de tineret șia influențării sale pozitive”

Semnat lt.col Crețu S.

matematicianul-150 matematicianul-151

Pe baza acestei discuții Lt col Crețu Silvia și-a făcut planul și și-a stabilit pașii de urmat, inclusiv așezarea în dispozitiv a informatorilor BARBU, VIRGIL și VASILE, plasați pe urmele mele de repetent ordinar antisocial, cu ”deviații de comportament”, ”comentarii ostile la adresa politicii interne și externe a partidului și statului nostru” și ”suspect de a săvârși acțiuni de atentat împotriva unor personalități din conducerea superioară de partid și de stat” (e vorba, desigur, de personalitățile multiple ale lui Ceaușescu).

Prin urmare, a decis securista Crețu, ”pentru realizarea obiectivelor propuse, organele noastre vor întreprinde următoarele măsuri:

1. instruirea și dirijarea cu sarcini a sursei ”BARBU” și a informatorului ”VIRGIL” (student la Facultatea de matematică, căminist) în vederea cunoașterii comportării sale prezente, atât în facultate, cât și la cămin; preocupările sale prezente, persoanele cu care se află în relații și natura lor; comentariile politic epe care le face în rânsul colegilor și poziția sa fașă de orțnduirea noastră” (Termen: permanent. Răspunde: lt.col. Crețu Silvia)

2. Măsuri de infiltrare a informatoruluii ”VASILE” (student anul IV facultatea de istorie-filozofie, căminist, care îl cunoaște pe obiectiv din 1984 când colaborau la ”Convingeri comuniste”) și dirijarea cu sarcini în scopul stabilirii concepțiilor sale politice prezente, preocupărilor literare și dacă au un conșinut ostil; legăturile obiectivului în mediul universitar și în afara acestuia , ”preocupările de a-și procura armament sau alte mijloace pe care să le folosească în scop de atentat”. (Termen: permanent. Răspunde: lt.col. Crețu Silvia)”

Mai departe se propune contactarea fostului meu coleg de cameră, obținerea de date noi de la turnătoarea din Caraș Severin, ”corista” ”POPOVICI AURORA” care mi-a fost plasată în camera de cămin etc.

Mi-a atras atenția măsura nr.6:Întrucât obiectivul este semnalat cu preocupări literare, unele având conținut ostil, sub formă legendată, cu sprijinul (cenzurat – dar e vorba despre ”amicul” Gheorghe Dincă, prorectorul Universității București) se va efectua o pătrundere în camera de la cămin unde locuiește. (Termen 21.12.1987. Răspunde: lt.col. Crețu Silvia)”

(…)

8. Se vor întreprinde măsuri ”S” (interceptarea corespondenței scrise – nota mea) pe o perioadă de un an în scopul cunoașterii legăturilor pe care BADEA DAN le are în țară și străinătate, natura acestora.  ”Termen 03,11,1987. Răspunde: lt.col. Crețu Silvia)”

La fel, mai planifică lt.col. Crețu, se vor înainta serviciului ”S” din cadrul SMB, probe de scris aparținând obiectivului, și se vor lua ”Măsuri de identificare și verificare a numitului ”SORIN” absolvent al Facultății de istorie-filozofie care se află în relații apropiate cu Badea Dan, stabilindu-se natura acestora

Șeful colectivului de securiști era cpt. Munteanu Nicolae, anchetatorul Lt.col Crețu Silvia, iar șeful Serviciului Maior Florea Florica.

Primul Plan de Măsuri în DUI MATEMATICIANUL
Primul Plan de Măsuri în DUI MATEMATICIANUL
Primul PLAN DE MĂSURI în DUI MATEMATICIANUL
Primul PLAN DE MĂSURI în DUI MATEMATICIANUL
Primul PLAN DE MĂSURI în DUI MATEMATICIANUL
Primul PLAN DE MĂSURI în DUI MATEMATICIANUL

Pe 4 noiembrie 1987, este activată sursa ”BOBU”. Apare astfel prima Notă informativă olografă semnată de Bobu, care trebuie să fie ori un profesor sau asistent, ori cineva din conducerea ASC, ori de la Secretariatul facultății.

În cadrul facultății, susnumitul are o comportare bună, dar cu rezultatele la învățătură destul (de) slabe (bun, dar prost -nota mea). Absentează foarte mult pe motive medicale. Locuiește la căminul ”Grozăvești” împreună cu Ștefan Cristian care deasemenea este foarte slab.

În facultate este cunoscut ca un element cu o comportare ciudată, impulsiv, recalcitrant. În cadrul muncii generale ASC a făcut diverse reportaje cu referiri la activitatea studențească, lucru pentru care a beneficiat de atenția favorabilă a decanului. Până în prezent nu a fost semnalat cu comentarii ostile, dar în cercuri mai restrînse este capabil să aibă asemenea mannifestări. Provine dintr-o familie modestă, tatăl fiind miner. În facultate nu are prea mulți prieteni, dar se manifestă ca un cunoscător de foarte multe ”probleme”.

04.XI.1987/ SS Bobu.

Turnătorul BOBU
Turnătorul BOBU

Rezoluția pusă pe Nota lui Bobu, adresată securistei Facultății de matematică, SILVIA COLIBAN, este clară: încadrare informativă la cămin și T.O. (adică instalații de ascultare și interceptare audio-video): ”Tov Coliban, la cămin trebuie să-l încadrăm informativ și măsuri T.O. Studiați problema. SS indesc.

rezoluția prin care se cere instalarea tehnicii TO (microfoane etc) în camera de cămin
rezoluția prin care se cere instalarea tehnicii TO (microfoane etc) în camera de cămin

Nota este însoțită de comentariul securistei Crețu: ”Badea Dan urmează să fie lucrat prin DUI. Sursa a fost instruită să stabilească în continuare preocupările, activitatea și comportarea stud. B.D. și S.C, dacă fac comentarii ostile la adresa orînd noastre, față de cine (stud., cadre did.), relațiile lor în facultate. Nota va fi expl. în DUI. Semnat lt col Crețu S.

Pe 9 noiembrie vine și răspunsul de la postul de poliție din comuna unde m-am născut, Coșești-Argeș, răspuns cerut încă de pe 3 octombrie, acesta fiind ultimul document din dosar datat înaintea apariției scrisorii mele de protest anti-dictatorial la Europa Liberă.

Răspunsul este unul din care nu rezultă că aș fi un individ cu probleme.

”Numitul Badea Dan (…)neîncadrat politic, judecat sau condamnat nu a fost, în comună nu este cunoscut în evidențele noastre de miliție și securitate, nu este stăpânit de vicii, nu este văzut în anturajul elementelor dubioase, în perioada cât a locuit în comună, a a vut o comportare bună, nu este cunoscut cu manifestări dușmănoase, în familie are o comportare bună. (…) Investigatul cât și rudele apropiate în comună au o comportare bună, nu sunt cunoscuți în evidențele  noastre de miliție și securitate, nu fac parte din secte religioase, nu întrețin relații cu cetățeni străini, nu au intenții de evaziune.

Semnat Șeful Postului de miliție, Dobroiu Gh. SS indesc.”

page0291 cerere inf cosesti
Cerere de investigații la domiciliul stabil din Argeș al MATEMATICIANULUI
Consătenii mei au numai cuvinte de laudă. Asta înseamnă că-mi erau complici...
Consătenii mei au numai cuvinte de laudă. Asta înseamnă că-mi erau complici…

Nu știu cine e acest Dobroiu, sau dacă mai trăiește, dar i-aș strânge mâna cu plăcere, pentru că nu a mințit, așa cum avea s-o facă omologul lui agramat din comuna Dîrmănești (comună alăturată pe Valea Râului Doamnei), unde mă născusem (pentru că acolo era dispensarul cel mai apropiat) dar care nu mă cunoștea și care a scris, probabil, după dictare, ca dobitocul, pentru că iată ce adaugă acesta, ca un milițian de modă veche, în finalul așa-zisului ”Raport de investigație” trimis la SMB pe 29.12.1987.

Din verificări sa(sic!) stabilit că cel în cauză (BADEA DAN) are legături cu cetățeni străini, cu care corespondează în special din SUA precum și cu posturile de radio reacționare cu care corespondează pe diferite căi în special cu Europa Liberă. Alte date de interes operativ nu sau (sic!) mai putut stabili întrucât cel în cauză nu locuiește pe raza comunei Dîrmănești.

Semnat: Ajutor șef de post Miliție, Vișan Florică

Cum aflase Florică de la Dîrmănești, prin investigațiile lui de milițian, cu cine am eu relații în SUA nu e greu de intuit. El copiase din adresa pe care o primise de la București. Ca orice milițian imbecil dar cu sclipiri de hoț.

Raportul făcut după ureche de milițianul adjunct din Dîrmănești/Argeș
Raportul făcut după ureche de milițianul adjunct din Dîrmănești/Argeș

Pe 7 decembrie 1987, după ce Bucurescu Gianu, șeful Securității Municipiului București ia cunoștință oficial de conținutul scrisorii mele citite în seara precedentă, la emisiunea ”De vorbă cu ascultătorii”, intră în alertă de gradul I. La fel și profesorii din Facultatea de Matematică, mai ales activul de partid…

Era un eveniment deosebit nu numai prin atacul extrem de dur la adresa ”conducerii superioare de  partid și de stat” și a întregului regim dictatorial, dar și prin faptul că semnatarul scrisorii își dăduse numele real și adresa exactă, atât de domiciliu cât și pe cea de la căminul din Grozăvești.

Dacă acest Dan Badea, care semnează, nu e nebun, atunci aveau de a face cu o sfidare sinucigașă a sistemului dictatorial pe care puțini români și-au permis-o până atunci.

Trebuie să fii nebun sau să ai suficient sânge (de donat) în instalație ca să-i spui lui Ceaușescu, deschis, ceea ce i-am spus eu, să-l compari cu Hitler și Stalin, să-i demontezi cultul personalității și să instigi populația la răsturnarea regimului dictatorial!

Devenisem, astfel, ținta piept nr.1 a Securității care, spre marea mea surprindere, a acționat cu extrem de mare intârziere, ”săltându-mă” abia după trei zile de filaj și supraveghere totală. Generalul Gianu Bucurescu, la fel ca și colonelul Goran, erau convinși că fac parte dintr-o rețea care le-a întins o cursă pe care încercau s-o priceapă: generalii lui Ceaușescu refuzau să creadă că au de-a face cu un protest singular/singuratic, al unui tânăr care nu avea absolut pe nimeni lângă el și nici o rețea paramilitară care să reacționeze în caz de nevoie.

După ce în seara de 6 decembrie 1987, în timp ce mă aflam la locuința socrilor mei din Urziceni, iar la Europa Liberă s-a anunțat că se va da citire unei scrisori trimise de studentul la matematici Dan Badea, socrul meu a intrat brusc în camera mea și m-a întrebat daca eu sunt ”cel despre care se anunțase că a trimis o scrisoare….”. Surprins, pentru că nu mă mai așteptam să mai apară acea scrisoare, i-am spus că da, am trimis o scrisoare, dar în vară! Apoi am mers și am ascultat împreună ”rechizitoriul” unui sistem ”înghețat”, citit de vocile inconfundabile ale Ioanei Măgură Bernard, Vlad Georgescu și Horia Georgescu, textul citit ocupând 19 minute și 40 de secunde din spațiul emisiei…

Abia trecuse o lună de când mă căsătorisem, convins fiind că nu va mai apărea textul scrisorii mele la Europa Liberă, iar acum aveam de dat explicații unor oameni care habar n-aveau că își dăduseră singura fiică unui viitor pușcăriaș (politic sau nu, n-avea nicio importanță câtă vreme, după ceea ce ascultaseră ei la radio, ”pușcărie 100%” scria pe ginerele lor)… Sigur, le-am explicat ca sunt revoltat și de ce sunt așa, iar apoi am decis ca a doua zi dimineață să plec la București, împreună cu soția, cu primul tren care trece prin Urziceni, ”trenul de 4 ”, pe de o parte ca să distrug notițele pe care le mai aveam în camera de cămin, cu diverse nume și scheme, iar pe de altă parte ca să nu fiu arestat de acasă, socrul meu fiind un om foarte respectabil în orașul Urziceni.

Așa se face că pe 7 decembrie în jurul orelor 6, cînd am intrat în căminul D din Grozăvești, lângă ghereta portarului era un individ străin de cămin care aștepta pe cineva (sigur se anunțase că voi sosi), iar pe caloriferul de la etajul 3, stătea tolănit un altul care, când am trecut pe lângă el, citea ceva în tavan ca și când eu nici nu existam. Băieții erau la post și voiau să fie văzuți. Voiau să știu că ei știu ceea ce era de știut.

Primul contactat pentru detalii despre ”nebunul” care a scris la Europa Liberă a fost Răsvan Balint, un coleg de an, de la grupa de Informatică din care făcea parte soția mea. În declarația dată, verbal sau în scris, nu a spus ceva rău despre mine. Ba chiar m-a acoperit spunând că nu făceam afirmații dușmănoase la adresa regimului. Indiferent de relația lui cu cei care l-au chestionat, nu mi-a adus prejudicii de niciun fel. Da, îl citeam pe Noica și nu-l ascultam pe Iftimie, lectorul de la ”Ecuații diferențiale cu derivate parțiale”, pentru că nu aveam timp.

matematicianul-144 rasvan balint 7.12
Răsvan Balint, coleg de grupă cu soția mea, a fost primul întrebat despre noi…Nu mi-a spus niciodată că ar fi fost întrebat ceva…

Conform rezoluției puse pe acest raport, colegul Răsvan Balint era considerat SURSĂ pentru anchetatori.

Rezoluția pusă de superiorul ofițerului care se ocupa de caz atrăgea atenția securistului facultății, lt.col Silvia Coliban, să obțină date concrete dela SURSA RĂSVAN BALINT: ”cadrul de relații, cine îl vixzitează dintre colegi, ce preocupări are în afara studiului, date despre soție”
Rezoluția pusă de superiorul ofițerului care se ocupa de caz atrăgea atenția securistului facultății, lt.col Silvia Coliban, să obțină date concrete dela SURSA RĂSVAN BALINT: ”cadrul de relații, cine îl vizitează dintre colegi, ce preocupări are în afara studiului, date despre soție”

A urmat Sursa BOBU. Nu știu cine-a fost acest BOBU, dar tare mi-aș dori să aflu. Oricum turnătorul trebuie să fie o combinație între bou și oaie, dacă-i urmărești atent ”relatările”. Iată ce s-a consemnat din ceea ce raporta BOBU despre studentul DAN BADEA, adică despre mine:

”În ziua de 04.12.1987, orele 16, Sursa ne-a sesizat la plecarea de la program că: studentul Badea Dan din anul IV matematică se afla în fața intrării la Facultatea de matematică; se pare că aștepta pe cineva sau se ferea de cineva, se uita în sus, spre clădire, părea agitat și iscoditor (ce adjectiv insinuant plasează turnătorul Bobu!) cu privirea. Astăzi 07.12.87. lectorul Chițescu Ion a întrebat sursa dacă avem un student Badea Dan în anul III deoarece cineva i-a spus că s-ar fi vorbit la radio despre o scrisoare a studentului. (Rezoluție pe margine: Tov Coliban, măsuri de punere în filaj. SS indesc.) Badea Dan student repetent a fost susținut pentru repetare în mod excepțional a anului III de către decanul facultății.

Sursa a stabilit că nu are relații în rândul colegilor, rămânând în urmă de ei. Foarte recent s-a căsătorit cu colega Stan Georgeta Camelia, serioasă, corectă, necunoscută cu manifestări ostile. În urma căsătoriei au solicitat o cameră la căminul Grozăvești în care să locuiască. În facultate este apreciat ca un element cu deviații de comportament, recalcitrant, uneori violent, indisciplinat la învățătură, sancționat d emai multe ori, cu MS, MSA pentru absențe nemotivate”

07.12.87.

SS indesc. Bobu.

(rezoluție  pe margine: Să aranjăm ca factorii de …să-i repartizeze camera după vacanța de iarnă, timp în care noi să luăm măs. T.O)

matematicianul-145 Nota Bobu 7 12

matematicianul-146 nota bobu 2 7.12 2
Nota lui BOBU, ”boul-oaie” de la Facultatea de Matematică, însoțită de note și completări din partea ofițerilor anchetatori

În aceeași zi s-a elaborat și o scurtă NOTĂ,  de către ofițerul anchetator lt.col Crețu Silvia, un document sec, de serviciu, fără noutăți semnificative.

NOTA RA[PORT PAG 147

  matematicianul-148 NOTA RAPORT

Pe 8 decembrie 1987, apare un nou turnător cu nume rezonant: MILORD. Asta înseamnă că avem de-a face cu un turnător finuț, din lumea bună, pentru că altfel ofițerul îl conspira ca ”Gheorghe” sau ”Vasile”, sau ”Felix” de nu se vedea.

”Milord” e altceva, e ”parfum” pentru un nume conspirativ de turnător ordinar. În realitate însă, din ceea ce toarnă pare a fi un cretin invidios infiltrat la Viața Studențească.

”Badea Dan a colaborat la revista ”Viața Studențească” în urmă cu circa 1 an și jumătate, fiind ”adus” (n-a spus „dus acolo”, ci „adus”), de către Roșca Stănescu de la Informația Bucureștiului. Era un tip ciudat și cu răutăți. A fost îndepărtat de la revistă deoarece fiind pus să facă două reportaje despre studenți (un reportaj despre studenții de la Fac de Ttransporturi) a dezinformat scriind și tendențiios, cu privire la anumite aspecte din facultate.

Se pare că este în relații apropiate cu Roșca Stănescu de la Informația Bucureștiului care și acesta are niște ”bube” fiind un tip care ar trebui supravegheat” – scrie și semnează turnătorul MILORD, căruia cred că și astăzi i-aș administra două sau chiar trei perechi de palme de l-as identifica.

Am fost îndepărtat de la Viața Studențească pentru că am scris o anchetă extrem de critică la adresa activistului George Copos, unul dintre cenzorii comuniști ai revistei, iar tendențiozitatea invocată de Milord era, de fapt, critică pură a abuzurilor, reclamate de studenții de la Facultatea de Transporturi.

Pe de altă parte, referitor la ”bubele” lui Roșca Stănescu, sunt de acord, avea destule, dar să spui despre el că ”ar trebui supravegheat” – este o atitudine ”civică” a lui MILORD specifică jegurilor umane autohtone, care s-au manifestat plenar îndeosebi în anii glorioși ai stalinismului.

Tovarășul turnător ordinar MILORD are aere de scenarist...Cin' să fie, cin' să fie?!...
Tovarășul turnător stalinist MILORD minte cu nerușinare și spune că Roșca Stănescu, care are niște ”bube”, ”ar trebui supravegheat”. Curat-murdar, coane MILORD!

Cu toate acestea, nu m-a deranjat nimeni vreme de trei zile. Atât le-a trebuit anchetatorilor pentru a se asigura că indiferent cine mă susține, își pot permite să mă invite, prin intermediul securistei facultății de matematică, lt.col. COLIBAN SILVIA, în biroul colonelului GHEORGHE GORAN, ȘEFUL SMB. Invitația a fost extrem de politicoasă, fiind scos de la ore împreună cu soția mea, de către secretara Facultății, invitați la Secretariat unde ni s-a spus, de față cu profesorii Radu Ion  că o doamnă ne invită la …sediul poliției pentru ”clarificarea unei probleme”, fiind rugați să mergem cu dânsa, pe jos, pînă pe strada Eforie, la câteva minute distanță de Universitate. Am însoțit-o pe Coliban spre sediul miliției.

Pe drum am scos discret, din portmoneu, o hârtiuță pe care era scris numărul de telefon al fostei soții a lui Mihai Botez, Mariana Celac, număr pe care trebuia să-l apeleaz doar dacă am mari probleme și am băgat hîrtiuța în gură mestecând-o ca pe guma de mestecat și înghițind-o apoi, când am ajuns în fața sediului SMB, de pe strada Beldiman colț cu Eforie (nr.2-4), fiind invitați să intrăm acolo pe motiv că trebuie să îndeplinim o formalitate. Habar n-aveam că acolo era sediul Securității. Intuiam însă ce avea să urmeze dar nu înțelegeam de ce le-a trebuit atâta timp să-mi ceară socoteală…

Era 10 decembrie 1987

Dan Badea”MATEMATICIANUL

(va urma)

Potăile lui Vîntu și Voiculescu încearcă să muște SRI-ul de fund

 (Update postat la sfarșitul materialului)
manipulare1 f

”Berbecul” informatorilor securității Felix-Voiculescu și Nuș-Vîntu, folosit – fără succes până acum! – la spargerea porților de la Cotroceni, este reutilizat asăzi, cu și mai multă forță, după ce USL a preluat în urma unei imense campanii de dezinformare controlul Parlamentului și al Guvernului României.

De această dată însă, porțile la care bat capii crimei organizate sau ai mafiei politico-financiare din România, direct sau, în cazul unora indisponibilizați în celulele pușcăriilor, prin reprezentanții lor, sunt DNA, CSM, ANI, Procurorul General și SRI. Puterea actuală și-a pus deocamdată, la adăpost, Ministerul Justiției (Mona Pivniceru) și Avocatul Poporului (Valer Dorneanu).
Dacă privești la televizorul lui Voiculescu, Ghiță sau Vîntu, instituțiile vizate se află sub un uriaș asediu. Bătălia pentru CSM seamănă  oarecum, la scară, cu bătălia din vara trecută pentru demiterea președintelui țării. Asediul asupra CSM, condus de Mona Pivniceru prin anexele ei AMR, UNJR și gașca lui Horațiu Dumbravă, are ca scop revocarea din această instituție a judecătorilor Cristi Danileț și Alina Ghica, magistrați cu coloana vertebrală greu de îndoit de cizma lui Voiculescu. Antena 3, încremenită în proiectul anti-Băsescu titra ieri, spre exemplu, cu litere mari, ”Oamenii lui Băsescu goniți din CSM”.
Sorin Roșca Stănescu, Cel mai mare Diversionist al Patriei!
Sorin Roșca Stănescu, Cel mai mare Diversionist al Patriei!
Căpetenia mașinăriei de dezinformare a USL, Sorin Roșca Stănescu, fost informator al Securității și cunoscut șantajist de presă, devenit azi senator PNL în Parlamentul României, a cerut alături de semi-analfabetul Gigi Becali, deputat PNL, desființarea ANI.
”ANI nu ar trebui să existe”, iar ”CNA e un rău teribil care a crescut ca un cancer” – declară Roșca Stănescu, șeful suprem al tonomatelor lui Vîntu și Voiculescu. Deputatul Becali, declarat de Crin Antonescu drept urmaș al Brătienilor, latră și el spre CCR, cu ochii beliți la camera de luat vederi: ”O declar neconstituțională dacă va fi cazul, dacă voi fi dat în judecată pe tema asta (…) Nu pot să o declar acuma. Când nu o să fie Zegrean și cu Aspazia Cojocaru, atunci am să o declar, când o sa plece ăia de acolo„, crezând probabil că CCR e o oaie scăpată de pe moșia lui din Băneasa.
Mai mult, același Roșca Stănescu, sluga credincioasă a lui Vîntu, Voiculescu și Năstase, și-a vizitat stăpânii aflați după gratii și a declarat că ”sunt necesare două amnistii”, deoarece pentru a treia n-a mai fost cazul, Voiculescu sustrăgîndu-se până acum celulei care îi este repartizată cel puțin după faptele din dosarul ICA. Așadar, sunt necesare acum doar amnistiile lui Năstase și Vîntu. Cel care a compromis pentru totdeauna presa română, în loc să ajungă la pușcărie, a ajuns senator al României.
Foștii discipoli ai săi de la Ziua, Radu Tudor și cei ascunși la  lumea_justiției_lui_vintu_si_voiculescu.ro, sau prin alte locații, pun și ei umărul de ani buni la demolarea instituțiilor statului care se opun mafiei gulerelor albe, instituții atacate acum cu disperare de hienele care latră continuu dincolo de sticla antenelor.
0-SRI

Atacul asupra magistraților care-și mai fac meseria cu demnitate și onoare, judecători și procurori, câți or mai fi în țara asta, nu este însă perfect dacă nu este însoțit și de atragerea în marea hărmălaie de la televizor, fără o justificare reală, a Serviciului Român de Informații (SRI).

Neavând argumente reale așadar, pentru a ataca instituția pe care, spre exemplu, Vîntu încă o blesteamă că l-a ”stenogramat” când îl alimenta pe Nicolae Popa pe sub mână, cu fonduri de la FNI, sclavii acestuia, coordonați discret de comandantul Sorin Roșca Stănescu sau mr. Cornel Nistorescu, inventează acuzații hilare asupra unei instituții ai cărei angajați au vârsta medie a copiilor lor, dacă soțiile lor i-ar fi conceput la vârsta tinereții. Media de vîrstă a angajaților SRI este de 37 de ani, cu doi ani mai puțin decât avea fiul șantajistului Roșca Stănescu atunci când s-a împușcat în cap, nemaiputând suporta gândul că a accidentat mortal un om.
sorin ovidiu vintu

Atacurile tot mai dese asupra SRI, coordonate de securiști avortați din sistem, de sereiști cu mentalități securiste formate la școala lui Vlad, Măgureanu și Timofte, sau de tonomatele iresponsabile dar bine plătite ale unor grupuri infracționale bine organizate ale gulerelor albe, sunt dovezi clare ale faptului că SRI a ajuns să-i deranjeze nu numai pe spioni, ci și pe bandiți, pe cei mai mari bandiți ai țării pe care îi vedem la televizor cu cătușe la mîini, la cauciucul căruciorului, sau chiar cu ”pansamente” Burberry la gât.

Bandiții au ajuns să se teamă de SRI mai rău decât de poliție. Un așa-zis analist politic și militar pripășit de ceva vreme pe la Antena 3 și format la școala de presă de șantaj a lui Roșca Stănescu, a ajuns să sugereze pe blogul personal, într-o încercare disperată de compromitere a lucrătorilor antiteroriști ai SRI, că atentatul cu bombă de la Piatra Neamț ar putea fi ”un scenariu al serviciilor secrete” făcut în scop de a-și reface imaginea după ce s-ar fi implicat în acțiuni politice de partea lui Băsescu, un argument solid pentru un buget mare cerut zilele acestea de serviciile secrete, sau o perdea de fum pentru acoperirea scandalului din CSM.
Expertul Grigoraș
Expertul Grigoraș

Un alt individ folosit în campania din ultimele zile, la fel ca în campania din 2009, este un expert audio-video, Cătălin Grigoraș, care a spus ceea ce Vîntu repetă de câțiva ani, anume că ”interceptările folosite de Serviciul Român de Informații ca probe în anumite procese ar putea fi trucate”, Grigoraș fiind același expert care în 2009 declara că CD-ul cu filmulețul trucat ”Băsescu lovind un copil” ar fi fost contaminat cu markerul.  Referitor la interceptările SRI, desigur, ar putea fi trucate, la fel ca și interceptările FBI, CIA sau FSB, dar sunt? Răspunsul nu mai contează! Antena 3 titrează mare, sub expertul Grigoraș, pe fond galben: CUM SE FALSIFICĂ INTERCEPTĂRILE SRI.

Expertul Grigoraș a fost folosit, în urmă cu câțiva ani, la lansarea site-ului lumeajustitiei.ro, o altă armă folosită acum împotriva CSM și a altor instituții ale statului, site coordonat de alți doi discipoli de bază de-ai lui Sorin Roșca Stănescu, Răzvan Savaliuc și Adina Anghelescu.
Îmi amintesc că pe același expert Grigoraș l-am văzut cu câțiva ani în urmă în redacția de la Gardianul înainte, desigur, ca Gardianul să posteze pe site-ul său caseta trucată cu ”Băsescu părând că lovește un copil”.
ANDI TOPALA - diversionist la comandă
ANDI TOPALA – diversionist la comandă

In aceeași redacție se afla pe atunci și Andi Topală, un jurnalist care a fost și el subordonat al lui Roșca Stănescu la Gardianul lui Vîntu. Acest Topală a lansat, pe 20 decembrie 2012, o dezinformare specifică maestrului său, prin care anunță, chipurile, o dezvăluire a unui ofițer activ al SRI privind zice el, poliția politică pe care o practică Serviciul condus nu de Măgureanu sau Timofte, cum ne-am fi așteptat, ci de diplomatul George Cristian Maior.

Topală acționează de fapt după metoda deja brevetată de mașinăria de dezinformare anti-românească condusă de Voiculescu și Vîntu, printr-o armată de inși fără caracter, metodă despre care am mai scris pe acest blog și care constă în lansarea în online a unui material otrăvit (fals, trucat, mincinos etc) pentru a fi preluat apoi pe antenele mogulilor și prezentat drept adevăr absolut.
”Sursa Zilei va prezenta în curând mărturiile incendiare ale unui ofițer SRI activ despre poliția politică practicată la nivel înalt în structurile de informații. În așteptarea instalării Guvernului Ponta 2, deocamdată vă prezentăm o mostră a declarației olografe făcute de ofițerul SRI autorităților competente și îngropate de acestea într-un sertar. Am ascuns intenționat în declarație pasajele referitoare la autoritățile cărora li s-a adresat ofițerul urmând să o prezentăm integral” – scria Topală pe site-ul său.
Dealtfel, foștii sau actualii angajați cu șira spinării curbată ai lui Voiculescu și Vîntu nici nu se mai sinchisesc să ascundă faptul că mint cu nerușinare, mai ales de când Victor Ponta a dovedit că se poate minți direct, în față, fără ocolișuri atît de costisitoare.
Materialul, publicat pe un site creat peste vară (Sursa Zilei), realizat de o anexă a fostului Gardianul, nu a atras inițial atenția pentru că, la acea dată, lumea se gândea la porcii de sacrificiu și nu la cei răspândiți în mediul online.
Ieri însă, după ce scandalul CSM s-a copt suficient de bine, magistrații fiind surprinși într-o încăierare de care nu i-ai fi crezut capabili –  pleava justiției românești sărind la gâtul a trei colegi care luptă împotriva corupției -,  numitul Topală Andi, care fusese PASIV mai bine de trei săptămâni în cazul anunțat pe 20 decembrie, primește sarcina să pună gaz pe foc și să reamintească povestea cu ACTIVUL din SRI.
art21 f7

 

Prin urmare updatează vechea comandă. ”Pentru că un important realizator TV de la o celebră televiziune națională și-a manifestat disponibilitatea de a dezbate subiectul privind dezvăluirile ofițerului SRI, informăm pe această cale cititorii, cu scuzele de rigoare, că amânăm publicarea documentului pentru ziua în care se va produce emisiunea, ținând cont de faptul că aceasta trebuie pregătită în cele mai mici amănunte, dar vă asigurăm că este o chestiune de câteva zile” – zice fostul pasiv, activat ieri, Topală.
(Pariem că ”televiziunea națională” aparține lui Dan Voiculescu??? Și că se numește ANTENA 3?)
Documentul publicat de TOPALĂ
Documentul publicat de TOPALĂ
Dacă te uiți cu lupa la facsimilul publicat de el, descoperi o filă dintr-o petiție adresată de un ofițer SRI unui ”președinte” (probabil de comisie) care pune niște întrebări din care ar rezulta că există un magistrat care ar fi ofițer acoperit al SRI ce ar fi cerut în repetate rânduri să fie scos din rândul acestei tagme și care ar fi fost întâmpinat cu refuz categoric de conducerea SRI. Astfel, magistratul respectiv ar fi fost obligat să jure strâmb declarând oficial că nu e acoperit, nici informator și nici colaborator al vreunui serviciu secret.
Dacă cele dezvăluite de Andi Topală ar fi adevărate, atunci SRI ar avea o mare problemă, magistraților fiindu-le interzis, prin lege, să fie agenți acoperiți ai unui serviciu secret, deci și SRI-ului să-i recruteze/angajeze/acopere.
Sunt însă adevărate cele scrise pe foaia tonomatului Topală? El zice că da, pentru că altfel n-ar fi postat cu litere mari și roșii un titlu ca acesta: Mărturii incendiare ale unui ofițer SRI activ despre poliția politică la nivel înalt”.
El nu se întreabă, ci afirmă, așa cum l-a învățat SRS.  
Nu publică, ci promite că publică.
Nu prezintă tot adevărul, ci doar o parte din el, și aceea vizibilă cu lupa, dar doar pe porțiuni.
Este exact tehnica dezinformării învățată la școala lui Roșca Stănescu.
Nu știm numele ofițerului SRI care face ”dezvăluirea”, nu știm numele sereistului așa-zis ”acoperit” din magistratură, nu știm despre ce act de poliție politică e vorba, cazul unui magistrat care ar fi și ofițer acoperit fiind unul de-a dreptul penal și nu unul de poliție politică, nu știm decât ce spune manipulatorul Topală.
Mai știm însă, din experiența anterioară, că stăpânii celor de teapa lui Topală urmăresc să scoată la rampă conducerea SRI, să atragă cu forța instituția condusă de Cristian Maior în mocirla dezbaterii publice tocmai acum, în plin scandal al magistraților de la CSM. Culmea, asta vine după ce, recent, premierul Ponta și-a subordonat serviciul secret al Ministerului de Interne, cunoscut mai bine sub numele de ”Doi și un sfert”, după exact 23 de ani de la înființare, serviciu folosit la greu în trecut în acțiuni de poliție politică.
În fine, nu este însă o informație clasificată faptul că Vîntu și alți mafioți din afaceri sau politică se află în arest, în dosarele aflate pe rolul instanțelor sau pe mâna procurilor și datorită înregistrărilor făcute profesionist de SRI la cererea instituțiilor care instrumentau cazurile respective (Parchet general, DNA, DIICOT etc). Aceasta deoarece SRI este autoritatea națională în materia interceptării comunicațiilor telefonice, iar celelalte instituții (DNA, SIE, Direcția Generală de Informații și Protecție Internă din cadrul MIRA și Direcția de Combatere a Crimei Organizate din IGPR), după obținerea autorizațiilor legale pentru interceptarea comunicațiilor, se adresază Serviciului pentru punerea în aplicare a acestora.
sri f9

 

Ieri, la solicitarea Hotnews, Serviciul Român de Informații a dat un comunicat de presă cu privire la materialul semnat de Andi Topală pe site-ul său obscur, document în care se afirmă că ofițerul care acuză Serviciul de poliție politică există, într-adevăr, că a făcut memorii către diverse instituții, conform dreptului său la petiție, că toate informațiile din acele memorii au fost verificate, nu numai de SRI, dar că ACUZAȚIILE NU SE CONFIRMĂ, ca să-l parafrazez, la culoare, pe Topală.
Iată mai jos comunicatul SRI:
„Materialul publicat reprezinta o parte dintr-un memoriu realizat de catre un cadru al institutiei noastre,  care a adresat de-a lungul timpului mai multe petitii si memorii catre diverse institutii, inclusiv catre Serviciului Roman de Informatii, ca forma de manifestare a dreptului de petitionare.
Cel in cauza a fost primit in audienta de catre factori abilitati din Serviciu, inclusiv la nivelul comisiilor desemnate pentru a clarifica/verifica aspectele semnalate, ce tineau de presupuse activitati care ar fi avut loc, in trecut, anterior demararii, in anul 2007, a procesului de transformare institutionala a Serviciului.
De asemenea, in cadrul institutiei, aceste semnalari primite, inclusiv spre competenta solutionare de laorganisme cu atributii in domeniu,  similar sesizate, au fost minutios verificate, evaluate si analizate,de catre comisii interne constituite la ordinul conducerii SRI, fara a fi identificate elemente care sa certifice ilegalitati sau practici neconforme cu cadrul normativ intern, in activitatea institutiei.
Rezultatele multiplelor verificari efectuate care nu au confirmat exisitenta unor practici ilegale – ce ar putea fi asimilate unor „activitati de politie politica”-, au fost comunicate, in conditiile legii, atat petentului cat si institutiilor sesizate de acesta. In acest context, petentul a confirmat ca este satisfacut cu demersurile facute de institutia noastra si de rezultatele comunicate.
Referitor la existenta ofiterilor  acoperiti in randul magistratilor, precizam faptul ca SRI actioneaza in conformitate cu legile si actele normative conexe activitatii sale specifice in acest domeniu specializat. In acest sens, Serviciul aplica cu strictete prevederile legii privind statutul judecatorilor si procurorilor, modificata si completata, potrivit carora acestora le este interzis sa detina calitatea de „lucrator operativ, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii”.
SRI se supune controlului concret si permanent exercitat de Comisia comuna permanenta a Camerei Deputatilor si Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activitatii sale, fata de orice siuatie in care sunt semnalate abuzuri sau incalcari ale cadrului legal ori a normelor interne ce guverneaza activitatea Serviciului. Subliniem ca SRI acorda o atentie deosebita si manifesta disponibilitate pentru clarificarea/verificarea tuturor semnalarilor de natura celor expuse mai sus, in conformitate cu valorile si standardele euroatlantice ale comunitatii de intelligence din care facem parte.
Consideram regretabil faptul ca si in aceasta situatie se incearca atragerea institutiei noastre in dezbaterea publica fara nici un fundament real, inclusiv cu sprijinul unor fosti angajati ai intitutiei noastre.”
Pentru că există totuși întrebări la care nu se dă răspuns în acest comunicat, iar Topală nu le-a pus deoarece nu adevărul îl interesează pe el câtă vreme ordinul de zi pe unitate (cum bine spunea ieri Tăpălagă într-un excelent editorial) dat de Dan Voiculescu este ”Atacați instituțiile statului”, am avut o scurtă discuție explicativă cu purtătorul de cuvânt al SRI, Sorin Sava, încercând să aflu mai multe despre documentul provenit de la una dintre comisiile căreia i-a fost adresat și plasat în scop de manipulare în mediul online.
Dan Badea: Ofițerul care a făcut acea petiție este cadru activ al SRI sau a fost dat afară?

Sorin Sava: Da domnule, este cadru activ al SRI. N-a fost dat afară, nici nu s-a pus problema. Ofițerul acesta activ, căruia nu-i dăm numele, a făcut de-a lungul timpului mai multe memorii la diverse instituții, la comisii, la ONGuri, unde a dorit. De ce? Pentru că dreptul de petiționare nu este îngrădit nimănui din cadrul Serviciului. El a fost primit în audiență de conducerea Serviciului în repetate rânduri, inclusiv recent. Deci nu a fost chemat, că e o diferență, ci a fost primit, adică el a cerut să fie primit în audiență. A primit răspunsuri satisfăcătoare și a fost mulțumit de ceea ce a primit și de la conducerea serviciului și de la celelalte organisme unde a făcut petiții.

D.B.: Ați primit vreo solicitare din partea celor care au publicat anunțul ”incendiar” despre ”poliția politică” anunțată cu roșu deasupra semnăturii lui Topală?
Sorin Sava, purtătorul de cuvânt al SRI
Sorin Sava, purtătorul de cuvânt al SRI

 

S.S.: Nu, tocmai, ce m-a surprins pe mine a fost că domnul Andi Topală nu ne-a cerut un punct de vedere, deși am vorbit cu dânsul prin luna ianuarie după ce aflasem de materialul publicat prin decembrie, că începuseră să mă sune cei de la televiziuni să mă întrebe despre materialul respectiv apărut pe un site despre care nu știam nimic atunci. L-am sunat pe domnul Topală pe la începutul lunii ianuarie și după ce i-am urat la mulți ani, i-am spus că am văzut că are pe siteul acela un material, și l-am întrebat de ce nu ne-a cerut și nouă un punct de vedere despre aceasta? El ne solicitase, prin decembrie, un punct de vedere pe altă temă și i-am spus acum, domle cum ne-ați întrebat atunci despre ce v-a interesat, de ce nu ne-ați întrebat și despre asta?  ”Lăsați domle c-o să vedeți, cu siguranță o să ne mai auzim” – mi-a spus domnul Topală. Deci ne-a dat cu flit, pe românește, nu ne-a cerut un punct de vedere.

Noi când am fost solicitați am răspuns, că deja se știa în toată presa de ”senzaționalul” acela. Ne-au sunat cei de la Hotnews, ne-au cerut un punct de vedere vis a vis de informațiile apărute și l-am dat, el este publicat deja.
Cum se știe, magistraților le este interzis prin lege să fie ”lucratori operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii”. Ei dau anual o declarație pe această temă, sunt verificați etc. E o aberație să mai spui că azi există magistrați care ar fi ofițeri acoperiți. Categoric vă spunem că nu există așa ceva!
D.B: Știți la ce instituții a făcut ofițerul SRI acele petiții? A sesizat cumva ministrul justiției sau CSM, instituții care, conform legii 303 pot cere CSAT verificarea declarațiilor date de magistrați?
S.S.: Nu știu exact. Pot să vă spun câteva comisii la care el a făcut petiții și care ne-au solicitat un punct de vedere. În Comunicatul de presă pe care l-am dat, am afirmat că rezultatele verificărilor efectuate efectuate ”care nu au confirmat exisitenta unor practici ilegale – ce ar putea fi asimilate unor „activitati de politie politica”-, au fost comunicate, in conditiile legii, atat petentului cat si institutiilor sesizate de acesta”. S-au făcut comisii, s-au făcut cercetări…
D.B.: Vă amintiți dacă printre acestea a fost și comisia parlamentară de control a SRI?
SS.:Da, cu siguranță! A fost și Comisia pentru cercetarea abuzurilor și corupției din Camera Deputaților, au fot mai multe, nu le știu acum pe toate. Noi respectăm cadrul legal. Dacă ați observat, magistrații dau anual o declarație care poate fi verificată de ministrul justiției, de CSM, de CSAT.
D.B.: Este o întrebare totuși, la care revin. Conform legii 303/2004, vă citez, ”Consiliul Suprem de Apărare a Țării verifică, din oficiu sau la sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii ori a ministrului justiției” dacă declarațiile magistraților, date pe proprie răspundere ”că nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informații” sunt reale sau nu. În acest caz, ofițerul SRI s-a adresat CSM sau ministrului justiției să ceară CSAT verificarea celor semnalate de el privind sereistul acoperit din magistratură?
S.S.: Chiar nu știu dacă s-a adresat și ministrului justiției. Ce trebuie să se știe este că el este în continuare ofițer activ, pentru că mulți au întrebat dacă l-am dat afară. Nu l-am dat domnule afară, s-au făcut cercetări, comisii, era dreptul său legal la petiție.
D.B.: Mă refer la ofițerii acoperiți care au un statut special…
SS.: Domnule, nimic nu se face decât în condițiile legii. Dacă legea nu permite ca aceștia să fie puși pe masa comisiei, cu siguranță nu sunt puși. Acum trebuie văzut cadrul legal, ce se prevede în acest caz.
D.B.: Și dacă totuși ar fi venit o cerere de la CSAT cu privire la suspiciunea existenței unui magistrat care să fie și ofițer acoperit, SRI n-ar putea să ascundă documentele?
S.S.: Nu poate serviciul să ascundă nimic față de nicio instituție, mai ales față de cele care au control asupra ei. Domnule, sunt documente, mai ales dacă sunt clasificate, care sunt înseriate, înregistrate, clasificate pe perioade mari, deci nimeni nu-și permite așa ceva. Sunt documente în arhivă de acum 100 de ani. Toată activitatea desfășurată de serviciu este gestionată strict în cadrul legal.
1223400301-4 f11

UPDATE: (20.01.2013, orele 13.20): Ofițerul SRI, al cărui memoriu făcut în urmă cu câțiva ani și vizează finalul ”perioadei Timofte” (2005-2006) este folosit azi de potăile lui Dan Voiculescu pentru a ataca SRI și a acapara Justiția, a dat o scurta declarație pentru Evz, pe care o reproduc aici:

”Am făcut mai multe rapoarte în care am sesizat acele aspecte și le-am depus la mai multe instituții. Am fost primit în audiențe și de către conducerea acelor instituții și de către conducerea SRI. Ca urmare, s-au inițiat niște acțiuni, s-a tăiat în carne vie acolo unde s-au constatat niște adevăruri, s-a făcut ce trebuia făcut. Mai multe nu am ce să spun

Evenimentul Zilei a publicat și memoriul ofițerului SRI, pregătit pentru a ataca instituțiile statului (SRI, Justiție) și pentru ca reprentantul mafiei politico financiare din țara asta, Dan Voiculescu, să pună cizma lui de turnător ordinar al Securității și de partener de bază al aparatului ceaușist în afaceri (în perioada 1982-1989) pe gâtul românilor.
Informațiile de mai jos, au fost verificate și chiar dacă nu s-au confirmat, cred că merită să cunoaștem conținutul integral accestui memoriu. Motiv pentru care îmi permit să-l postez și aici:

/* Style Definitions */ table.MsoNormalTable {mso-style-name:”Table Normal”; mso-tstyle-rowband-size:0; mso-tstyle-colband-size:0; mso-style-noshow:yes; mso-style-parent:””; mso-padding-alt:0in 5.4pt 0in 5.4pt; mso-para-margin:0in; mso-para-margin-bottom:.0001pt; mso-pagination:widow-orphan; font-size:10.0pt; font-family:”Times New Roman”; mso-ansi-language:#0400; mso-fareast-language:#0400; mso-bidi-language:#0400;}

Domnule preşedinte,
Subsemnatul … ofiţer în cadrul SRI, cu respectul cuvenit, vă solicit audierea mea în regim de urgenţă pentru a vă aduce la cunoştinţă abuzuri săvârşite de decidenţi SRI ca urmare a raportărilor efectuate atât la nivelul conducerii instituţiei cât şi la nivelul comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamenar asupra activităţii SRI.Întrucât domnul preşedinte…… mi-a comunicat în cadrul audierilor că cea mai mare parte din aspectele semnalate, altele decât cele care ţin de poliţie politică, nu sunt de competența comsiei conduse de domnia sa, vă supun atenţiei celelalte aspecte a căror gravitate o apreciaţi dumneavoastră.În concret, vă fac cunoscut un set de întrebări, la care propun să răspundă atât eu cât şi domnul prim adjunct Coldea, în şedinţe diferite, în ordinea stabilită de dumneavoastră. Prin recurgerea la o astfel de procedura consider că audierile se vor desfăşura la obiect şi într-un timp relativ scurt, membrii comisiei având posibilitatea să-şi  formuleze cu anticipaţie întrbarile corespunzătoare pe marginea subiectului ce se doreşte a fi detaliat.
Din această perspectivă, cu permisiunea dumneavoastră, formulez următoarele întrebări:
1 Este adevărat că, în pofida prevederilor legii 300 din 2004 republicata, privind statutul judecătorilor şi procurorilor, există magistraţi care colaborează cu serviciul de informaţii sau mai grav au stătu de ofiţer acoperit? Cunoaşteţi situaţia unui magistrat care pe parcursul mai multor ani a solicitat insistent să i se aprobe renunţarea la statutul de ofiţer acoperit fără a i se aprobă cererea? Este adevărat că în toţi aceşti ani magistratul a fost constrâns să încalce legea prin completarea unor declaraţii pe proprie răspundere prin care rezultă că nu face parte din rândul ofiţerilor acoperiţi, informatorilor şi colaboratorilor serviciilor de informaţii?
2 Aveţi cunoştinţă despre cazul unui ofiter care a interceptat ilegal convorbiri telefonice din dispoziţia unui lider politic judeţean, cu legături de autoritate la cel mai înalt nivel? Dacă da, ce obligaţii aveţi în astfel de cazuri şi de ce nu aţi dispus măsurile legale?
3. Care era statutul lui, ce probe deţinea la momentul arestării şi ce efecte ar fi produs în structura de vârf a instituţiilor în eventualitatea publicării-predării lor instituţiilor abilitate? Existau informaţii privitoare la iminenta sa suprimare fizică? Dacă da, au fost verificate în vederea identificării autorului/autorilor eventual şi celor care au dispus eliminarea sa fizică?
4. Ofiţerii care au marşat în direcţia ordonată de obţinerea unor date, informaţii şi documente ce ţin de poliţie politică(aspecte punctuale au făcut obiectul sesizării comisiei de control a SRI) au beneficiat de avansări promovări şi/sau li s-a oferit posibilitatea să-şi angajeze rudele apropiate în instituție drept recompensă pentru modul cum şi-au îndeplinit sarcinile? Au aceşti ofiţeri nou-angajați utilitate pe posturile pe care sunt încadraţi?
5. Există în SRI ofiţeri care sub o formă sau alta au refuzat să se implice personal sau prin direcționarea subordonaţilor în culegerea unor astfel de informaţii? Este adevărat că asupra acestora s-au dispus presiuni greu de suportat cu intenţia de a-i determina să-şi prezinte demisia, deşi calificativele obţinute de ei în ultimii ani erau de foarte bine?
6. Este adevărat că presiunile la care a fost supus unul dintre ofiţerii care nu s-a conformat au constat în practici ce încalcă în mod vădit drepturi prevăzute de Constituţie( art 21,22,26,41,52 şi 52), respectiv:- îngrădirea drepturilor de a se adresa instituţiilor abilitate, prin utilizarea unor forme de constrângere extreme?- declanşarea unor provocări a căror finalitate a fost ştirbirea autorităţii în fața subalternilor sau în cadrul colectivului din care face parte?- combinaţii ce au vizat terorizarea să psihică, având ca victime colaterale membrii familiei ofiţerului- provocări care au condus la deteriorarea climatului şi a relaţiilor din familie?- sancţiuni pentru situaţii neconforme cu realitatea?- diminuări salariale pentru fapte care nu cădeau în sarcina sa?- acordarea cu întârziere a soldei?- punerea în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile?
7. Există ofiţer sancţionat căruia, din dispoziţia dumneavoastră, contrar reglementărilor, nu i s-a adus la cunoştinţă măsura luată asupra lui şi nici cauzele care au stat la baza aplicării ei? Aceeaşi situaţie şi în cazul calificativului acordat?
8.Este adevărat că ofiţerul care şi-a exprimat în scris şi în mod repetat intenţia de a-i raporta domnului director abuzurile şi practicile de poliţie politică din instituţie a fost obstrucționat permanent în acest drept al său? Mai mult, au existat situaţii când ofiţerului i se aducea la cunoştinţă că este aşteptat la raport de domnul director, iar după ce acesta se deplasa sute de km constata că decidentul este în concediu de odihnă sau, în alte cazuri era aşteptat de cadre delegate de dumneavoastră? Există o prevedere în regulament potrivit căreia repetarea faptelor de care se face vinovat un cadru militar se redirecţionează la nivelul ierarhic superior acestuia, în speţă domnului director? De ce nu s-a aplicat regulamentul în acest caz?
9. Pentru a constrânge ofiţerii incomozi să-şi dea demisia, utilizaţi drept instrument neacordarea/amânarea acordării autorizaţiei la informaţiile clasificate, profitând de o prevedere a legii potrivit căreia persoanei supuse verificării nu i se aduce la cunoştinţă motivul pentru care se referă eliberarea autorizaţiei? Există situaţii de depăşire cu mult peste termenul prevăzut de lege pentru eliberarea autorizaţiei? Ce se ascunde în spatele acestui exces şi cine se face responsabil de nerespectarea prevederilor legii?
10. Există ofiţeri care nu au beneficiat de decontarea cheltuielilor de transport pe perioada concediilor, în ciuda prevederilor legale deşi au solicitat în nenumărate rânduri, inclusiv în scris, acordarea acestui drept? Care este raţiunea pentru care s-a acordat în mod arbitrar acest drept?
11. Există ofiţeri cărora, din ordinul dumneavoastră li s-a comunicat în mod oficial că au fost înaintaţi în grad înainte de termen fără ca acest lucru să concorde cu realitatea? Realizaţi impactul unei astfel de minciuni care finalizate ies la iveală, fie şi după ani de zile? Consideraţi că în acest mod i s-a încălcat reputaţia?
12. Există practici, recomandate de dumneavoastră , potrivit cărora decizii importante privind: – cuantumul salarial obţinut pe postul transferat- funcţia reală pe care urmează să se transfere- conţinutul şi modul de aplicare a unor ordonanţe/ ordine cu caracter intern- drepturi băneşti acordate în anumite situaţii- condiţii de cazare Nu se aduc la cunoştinţa cadrelor sau, în alte cazuri sunt dezinformate(prin transmiteri pe cai indirecte a unor mesaje disparate şi implicit incoerente) sau, mai grav, minţite în legătură cu situaţia existentă? Dacă da, conştientizaţi consecinţele confuziei şi neîncrederii generate în corpul acestor ofiţeri pentru care minciuna reprezintă un subterfugiu mizerabil, iar onoarea şi demnitatea virtuţi supreme?
13. Cunoaşteţi că ofiţerul care şi-a făcut cunoscută în scris intenţia de a sesiza comisiei unele abuzuri precum şi faptul că instituţia nu este echidistanta politic, a fost amenințat cu trecerea imediată în rezervă (fără a exista motive care să susţină decizia), dar şi cu suprimarea fizică? Din aceleaşi considerente acelaşi ofiţer a fost ameninţat cu sesizarea Parchetului?  La ordinul cui s-a apelat la aceste forme extreme de şantaj, din moment ce el avea obligaţia legală să raporteze comisiei parlamentare?
14. Este adevărat că aţi dispus ca prin combinaţii judiciare elaborate şi corelate ofiţerul incomod să fie atras în activităţi infracţionale de către cadre active şi în rezervă care au primit ordine stricte în acest sens? Pentru ce se doreşte cu atâta consecventa că acest ofiţer să fie anchetat?
15. Cunoaşteţi situaţia unui ofiţer care, timp de peste patru ani, a transmis conducerii SRI zeci de raportări punctuale verificabile(cine, când , unde, etc) privind abuzuri şi acţiuni de poliţie politică? Ce s-a întâmplat cu acele raportări transmise în marea lor majoritate după producerea evenimentelor? Dar cu casetele ce conţin discuţiile purtate pe aceleaşi teme?
16. Puteţi preciza de câţi ani este monitorizat continuu acest ofiţer? Câţi lucrători au fost angrenaţi? Ce mijloace s-au folosit şi care este costul total al operaţiunilor derulate? Acceptaţi că ofiţerul are o conduită ireproşabilă din moment ce, în pofida provocărilor/ monitorizărilor îndelungate, nu există nicio dovadă să susţină contrarul?
17. S-a procedat vreodată la dezinformări sau contrafacerea unor probe în ceea ce-l priveşte pe ofiţeri? Dacă deţineţi probe privind orice nerespectare a reglementărilor interne sunteţi de acord să îi cereţi să întocmească un raport pe marginea împrejurării respective? La solicitările sale repetate i s-a comunicat că nu i se poate reproşa nimic, atât în plan profesionat cât şi sub palier contrainformativ? Dacă lucrurile stau aşa, cum explcati măsurile dispuse împotrivă să?
18. În baza principiului necesităţii de a cunoaşte prevăzut de legea 82 din 2002 puteţi pune la dispoziţia comisiei toate raportările sale olografe privind abuzurile la care a fost supus şi ilegalităţile săvârşite de decidenţi? Ce acţiuni aţi întreprins în urma raportărilor sale, altele decât cele referitoare la monitorizarea sa permanentă?
19. Cunoaşteţi că deşi aţi dispus ca ofiţerul să fie transferat pe cât posibil de mult, (pentru că nu are studiile prevăzute), a fost apreciat cu calificativul de foarte bine(98 de puncte) în pofida presiunilor la care a fost supus?
20. Ce şanse la o viaţă normală îi mai acordaţi unei persoane care a cutezat să vă pună întrebările de mai sus, persoana care, în naivitatea lui de ofiţer SRI, încă mai aspira la o cultură europeană şi valori democratice?
Rog transmiterea setului de întrebări tuturor membrilor Comisiei, inclusiv domnului director al SRI căruia, cu respectul cuvenit, îi solicit şi pe această cale aprobarea ieşirii la raport.Dată fiind necesitatea respectării cadrului legal privitor la condiţiile de acces la informaţiile clasificate, rog Comisia să-mi confirme în scris, înainte de audiere, dacă în integralitatea componenței sale este abilitată să ia act de informaţiile deţinute, în totalitate sau în parte, în baza principiului necesităţii de a cunoaşte prevăzut de actele normative în domeniu”.
 
Dan Badea

O laudă, cu tâlc, de la Sorin Roşca Stănescu: „Un amestec exploziv numit Dan Badea”

Dinu-Patriciu-Rosca-Stanescu-Traian-Basescu1

Sorin Rosca Stănescu mă uimeşte din nou. Diversionist de mare clasă, el fiind, de departe, cel dintâi manipulator din presa română, SRS publică astăzi pe site-ul său un text despre mine şi acest blog. Un text de câteva rânduri în care, aparent, mă laudă şi îsi invită amicii să urmărească blogul meu. Iată-l:

Un ziarist vertical si un blog de mare forta. Iata un amestec exploziv. A fost atat de deranjant pentru politicienii vremii, incat i-au facut tot ce se putea pentru a-l marginaliza. Manipulandu-i, in acest sens, chiar si pe unii jurnalisti. Ceea ce posteaza astazi pe site Dan Badea se cuvine sa intre in atentia celor care nu se feresc de marile adevaruri. Motiv pentru care atrag atentia asupra adresei blog-ului sau: http://badeadan.blogspot.com

Nota lui Roşca, intitulată “Un amestec exploziv numit Dan Badea”, nu este însă, nici pe departe, o laudă.

rosca blog1

Cum să lauzi pe cineva care, cel putin speculativ, a demonstrat că eşti plătit (de ruşi) pentru a susţine politica Moscovei şi, deci, pentru a-l ataca pe Traian Băsescu?

Cum să-i faci reclamă, tu, luptător declarat anti-Băsescu, unuia care consideră că Traian Băsescu este suficient de catâr ca să nu facă înţelegeri cu mafioţii şi mogulii pe care-i reprezinţi?

lovin

Ultimele mele postări referitoare la Sorin Roşca Stănescu au fost destul de dure la adresa lui şi m-aş fi aşteptat la o reacţie pe măsură. Care nu a venit.

Culmea, au mai fost şi alţi jurnalişti cu experienţă, unul dintre ei fiind Tiberiu Lovin, pe blogul său (foto dreapta), care au remarcat argumentele folosite de mine pentru justificarea demersurilor filo-ruse ale lui Roşca Stănescu.

Titlul Notei m-a dus cu gândul, mai întâi, la ultima diversiune(azi demontată deja) a lui Roşca, cea privind vapoarele cu explozibili aduse de Mircea Băsescu din Tailanda şi retrimise apoi, peste mări, în beneficiul “teroriştilor”.

Ce-o fi vrând să spună, prin “amestec exploziv”?- m-am întrebat. Nu cumva o sa lanseze povestea că “amestecul exploziv” aflat pe vasul sosit în portul Constanţa a fost, de fapt…Dan Badea? Care apoi a fost ascuns în depozitul nepoatei Preşedintelui? Şi care, tocmai de aceea, e un susţinător al lui Băsescu?

Lăsând gluma deoparte, mărturisesc faptul că nu am înţeles, iniţial, de ce mă laudă Roşca. Orice s-ar spune, el nu este tâmpit. Tot parcursul său de până acum o dovedeşte. Nu este nici masochist, pentru că niciodata nu i-a plăcut să ia pumni în cap, ba chiar, mai degrabă, preferă să moară cu tine de gât. În fine, el nu este nici ziarist de investigaţii, pentru că a alterat toate subiectele abordate până acum, de la Iliescu-KGB, la Băsescu-terorişti. În schimb, cum spuneam, este un profesionist al diversiunii. Şi atunci, în aceste condiţii, ce vrea Roşca de la mine, m-am întrebat?

blog rosca 2

Aveam să înţeleg câteva minute mai încolo, după ce Nota publicată pe site-ul său s-a transformat în …delaţiune, printr-o singură trăsătură de condei: trimiterea din finalul notei nu mai era la blogul meu, ci la un anume articol de pe acest blog (vezi foto stânga, ultimul rând). 

Este vorba despre o analiză mai veche făcută de mine pentru revista Bilanţ şi intitulată Averea lui Traian Băsescu. Aşadar, nu blogul meu era interesant, ci materialul în care demonstram că, luat la bani mărunţi, Traian Băsescu nu poate justifica nişte venituri.

basescu-cowboylarge1

De ce o fi recurs la o adevărată parabolă, doar pentru a-şi trimite admiratorii la o mai veche analiză de-a mea, mi-e greu să pricep. Textul meu era public, din el s-au alimentat toţi detractorii preşedintelui Băsescu (cel mai recent fiind Marius Oprea, în cartea  – aflată în lucru – despre trecutul Preşedintelui), prin urmare SRS putea să-mi ceară acordul să-l preia, cu citarea sursei, şi i-l dădeam.

M-aş fi aştepat, totuşi, ca pe blogul său, Sorin Roşca Stănescu să publice, în primul rând ultimele materiale postate de mine şi care-l vizează direct: “Roşca Stănescu a fost plătit de ruşi cu sute de mii de dolari. Acum boicotează vizita lui Băsescu în SUA” şi “Diversionistul Sorin Roşca Stănescu, între banii de la Vagit Alekperov şi “Banda celor 10 spioni CIA””. N-a făcut-o. Ca şi mine, l-a ales pe Băsescu. Este şi motivul pentru care l-am trecut în blogroll.

Morala

Când te laudă Sorin Roşca Stănescu ai grijă că, de fapt, îl atacă pe Traian Băsescu!

© Dan Badea

Micile secrete ale lui Dinu Patriciu

 

Dinu Patriciu s-a nascut pe 3 august 1950 in Bucuresti si este fiul cunoscutului petrolist si profesor Valeriu Patriciu. Tatal sau a fost profesor de geologie la Politehnica din Timisoara in perioada 1930-1950, iar apoi, pana in 1958, profesor la Universitatea din Bucuresti. Pana in 1947, el a detinut si functia de director al companiei Shell Romania.

Valeriu Patriciu a fost arestat in doua randuri, in 1945 si in 1948, de Siguranta, respectiv Securitate, iar in 1958 a fost dat afara din invatamantul superior pe motiv ca ar fi sprijinit anumite grupuri de rezistenta din Prahova. Pana in 1964, cand a fost reabilitat, sotia sa a fost nevoita sa lucreze ca laboranta pentru a-si intretine familia.

patriciu 1

Arhitectul emirului

Pe Dinu Patriciu il cheama, de fapt, Dan Costache Patriciu. El a absolvit, in 1975, Institutul de Arhitectura “Ion Mincu” din Capitala si a devenit ulterior profesor al aceluiasi Institut. In perioada 1975-1984, a castigat cateva premii la concursurile internationale de arhitectura. Daca in 1975 a obtinut locul opt la concursul international pentru cladirea Operei din Sofia, iar in 1977 a primit mentiunea juriului pentru Libraria Nationala din Teheran-Iran, in 1984 Patriciu a obtinut premiul intai pentru arhitectonica centrului capitalei Emiratelor Arabe Unite, Abu-Dhabi.

Asta a facut ca, in perioada 1984-1990, arhitectul Dinu Patriciu sa participe la constructia a 11 cladiri de birouri in Abu-Dhabi, a hotelului de patru stele Al Jazira din Dubai, precum si a patru resedinte pentru seful statului. Conform lui Patriciu, banii care au insotit premiul castigat pentru Abu-Dhabi ar fi fost incasati de catre Securitate prin intermediul Institutului Roman de Consulting Romconsult, firma care se ocupa de gestionarea in exterior a proiectelor de arhitectura si care, in 1989, era condusa de Florin Burada.

Intr-un numar din Scanteia acelor ani, s-a precizat de fapt ca banii castigati, cateva zeci de mii de dolari, ar fi fost donati de catre Patriciu statului roman. Pana in 1989, el a castigat totusi destul de bine, la salariul de profesor adaugandu-se sumele obtinute din meditarea a sute de elevi care aspirau sa intre la Institutul de Arhitectura, precum si castigurile din capitala Emiratelor Arabe Unite. In Romania, Patriciu a proiectat magazinele universale din Focsani si Barlad, precum si mai multe locuinte de lux si sedii ale unor banci.

Aventurier in politica

In 1990, arhitectul Dinu Patriciu intra in politica. Se inscrie in PNL si, pe 20 mai 1990, devine deputat de Timis. Doua luni mai tarziu, in urma unui conflict cu Radu Campeanu, Patriciu, impreuna cu Calin Popescu-Tariceanu, Andrei Chiliman, Radu Cojocaru si Gelu Netea, sunt exclusi din PNL si infiinteaza PNL-Aripa Tanara. In 1992, candideaza din nou pentru Camera Deputatilor, pe listele CDR din Dambovita, si obtine un nou mandat de deputat in legislatura 1992-1996. In 1993, infiinteaza PL ‘93 si devine liderul acestui partid.

In 1997, PL ‘93 fuzioneaza cu PNL – CD, condus de Niculae Cerveni, noua formatiune politica fiind numita Partidul Liberal. Un an mai tarziu, intra in conflict si cu Niculae Cerveni, care se impotriveste comasarii prin absorbtie dintre PL si PNL. Cerveni a numit atunci actiunea lui Patriciu “destabilizatoare si marsava”. Trei ani mai tarziu, Dinu Patriciu devine vicepresedinte al PNL, dupa ce, in 2000, este ales deputat pe listele PNL Prahova. In iunie 2003, fiind pus sa aleaga intre politica si afaceri, renunta la mandatul de deputat in favoarea afacerilor. Doi ani mai tarziu, avea sa cunoasca, pentru prima oara, atmosfera unei celule de arest, dovedind astfel ca nu a facut o alegere tocmai potrivita.

Disparitia misterioasa a doamnei Nastase

In paralel cu politica, Dinu Patriciu s-a lansat in afaceri inca din 1990. Cea mai importanta dintre societatile lui Patriciu de la inceputul anilor ‘90 a fost “Alpha Constructii si Investitii Imobiliare”. Firma, infiintata in 1991, a fost implicata intr-un incident extrem de neplacut, chiar la sfarsitul acelui an. Pentru a construi un ansamblu de locuinte pe strada Scoala Herastrau din Bucuresti, Dinu Patriciu cumpara doua proprietati situate la numerele 12 si 16, care ocupa impreuna 4.000 de metri patrati. Intre ele, la nr. 14, se afla insa proprietatea unor batrani octogenari, care nu se lasa usor convinsi sa-si vanda casa si terenul firmei de constructii a lui Patriciu.

patriciu 21

Dupa multe insistente, reprezentantul firmei Alpha Constructii si Investitii Imobiliare, George Gaita, reuseste sa-i convinga pe sotii Emilia si Alexandru Nastase sa incheie, pe 14 noiembrie 1991, o intelegere prin care cei doi se obliga ca la o data ulterioara (“de indata ce vor fi stabilite conditiile de pret ce vor fi prevazute in cadrul obligatiilor”) sa vanda societatii lui Dinu Patriciu casa si terenul de 240 mp situate in str. Herastrau nr.14. Prin aceeasi intelegere, George Gaita se obliga sa ofere la schimb 57 dolari/mp de teren plus un imobil situat in strada Bucegi nr. 50, compus din casa si un teren de 400 mp, “de indata ce va putea vinde” acel imobil. Intelegerea era un punct de pornire pentru un viitor contract de vanzare-cumparare.

La mai putin de o luna de la semnarea conventiei, pe 8 decembrie 1991, batranul Nastase moare, iar zece zile mai tarziu, sotia sa dispare de la domiciliu. In aceeasi zi, are loc si un mic incendiu in casa Emiliei Nastase, incendiu sesizat de un vecin de la nr. 18. Un nepot al batranei a cautat-o in acele zile si n-a gasit-o la domiciliu, dar nu a sesizat la Politie disparitia acesteia. Cel care sesizeaza politia va fi, o luna mai tarziu, George Gaita, reprezentantul firmei lui Dinu Patriciu. Acesta avea sa declare ca a cautat-o fara succes pe batrana prin spitale si chiar la morga. Batrana a fost de negasit, cu toata desfasurarea ulterioara de forte din partea Politiei.

Cu toate acestea, desi Emilia Nastase era inca proprietar al imobilului din str. Scoala Herastrau nr. 14, firma lui Patriciu a sprijinit rudele din Focsani ale batranei care au trecut rapid la demolarea imobilului, punandu-le la dispozitie utilaje de transport pentru materialele recuperate in urma demolarii. Desi cazul a fost facut public, nimeni n-a mai aflat, ulterior, nimic despre misterioasa disparitie a batranei Emilia Nastase. Trei ani mai tarziu, in urma unui scandal de presa, Dinu Patriciu a afirmat ca el n-a fost implicat in aceasta disparitie si ca, din contra, firma sa a fost prejudiciata prin amanarea demararii lucrarilor la ansamblul de locuinte.

Andreea din Insulele Belize

O afacere cu iz de teapa a fost semnalata spre sfarsitul anului 1996, cand miliardarul Dinu Patriciu a fost acuzat ca refuza sa-si achite obligatiile contractuale incheiate cu societatea Severnav din Drobeta Turnu-Severin. In februarie 1995, Patriciu a comandat constructia unei nave la Severnav SA, iar patru luni mai tarziu, pe 23 iunie, cargoul multifunctional “Andreea” de 3.050 tdw intra in proprietatea firmei acestuia, Alpha Constructii si Investitii Imobiliare SA. Desi constructorul si-a indeplinit la timp obligatiile contractuale, Patriciu achita, in urmatoarele trei luni, mai putin de jumatate din contravaloarea navei.

Intelegatori, cei de la Severnav, accepta, in septembrie 2005, incheierea unui addendum la contractul de livrare, prin care se esaloneaza in zece rate lunare restul de plata, in valoare de 1,26 milioane dolari, ramas neachitat de catre societatea lui Patriciu. O luna mai tarziu, pentru a arata ca este bine intentionat, Patriciu pune la dispozitia Severnav o scrisoare de garantie bancara de la Credit Bank, valabila pana pe 24.07.1996 si semnata de Emil Cioflan. Cu toate acestea, Patriciu a refuzat sa-si mai achite ultimele trei rate, ce totalizau 380.000 de dolari. In septembrie 1996, la patru luni de la intreruperea oricarei legaturi cu Dinu Patriciu, reprezentantii firmei mehedintene inca mai plangeau dupa restul de bani pe la Politie, Justitie si BNR. Ei aflasera, intre timp, faptul ca inainte cu doua zile de a primi nava “Andreea” , Dinu Patriciu o vanduse deja, pe un dolar, societatii “Andreea Shipping” Ltd. din paradisul fiscal Insulele Belize.

Firme la vedere

Dinu Patriciu apare astazi direct implicat, ca actionar, in doar cateva firme inregistrate in Romania: Alpha Constructii si Investitii Imobiliare SA, Agrochim Impex SRL, Praxis SRL Rompetrol Distributie SA si Trustul de presa Ziua (“Ziua” SRL, “Editura Ziua” SRL, “Ana Maria Press” SRL). El figureaza insa, ca administrator, in noua societati: Grupul Rompetrol (Rompetrol Quality Control SRL, Rompetrol Logistics SA, Rompetrol Well Services SA, Rompetrol Rafinare SA si Rompetrol Downstream SA), Administrator Int. SA, Sanex SA, Praxis SRL si Alpha Constructii Imobiliare SA.

De asemenea, prin societatea Alpha Constructii si Investitii Imobiliare, el este implicat in firmele SGD Services SRL, Artis Design SA, Fitofarma SA, SG International SA si Alpha Construct SA. Cu toate acestea, de-a lungul anilor, Patriciu a mai participat direct la infiintarea urmatoarelor societati: Compania de Constructii Phoenix Alpha SA (1992, impreuna cu societatea franceza Phoenix SA), Alpha International Construct SA (1993, alaturi de germanul Robert Perlitz care, cativa ani mai incolo, avea sa escrocheze cateva sute de persoane atrase in jocul piramidal cu certificate de actionar BPS Brokers SA; romano-germanul Perlitz a parasit Romania in 1999, fiind, ulterior, dat in urmarire prin Interpol, el avand la activ si alte ilegalitati comise in Germania), Hein Romania SA (1997, alaturi de Hein GmbH din Germania) si Baneasa Investitii Imobiliare SA (1997, impreuna cu firma Hein GmbH).In toate aceste firme, alaturi de Dinu Patriciu apare ca actionar sau administrator si partenerul acestuia, George Gaita.

Pe de alta parte, fratele sau, Valeriu Romulus Serban Patriciu, este actionar in sapte societati din Romania: Deutsch-RumŠnische Immobilien SA, Tele Distribution SRL, Expres Cargo SRL, Industrial Park SRL, Alpha Constructii si Investitii Imobiliare SA, Alpha Construct SA si Agrochim Impex SRL.

Ziua lui Patriciu a fost foarte profitabila

Dinu Patriciu s-a implicat direct atat in domeniul constructiilor, cat si in mass-media, fonduri mutuale si de investitii, recuperarea creantelor bancare si industria petroliera. Osciland intre politica si afaceri, a incercat sa actioneze cat mai discret si sa se mentina cat mai departe de scandaluri. Cum in afaceri discretia este asigurata cel mai bine de folosirea unor off-shoruri, Patriciu a folosit si aceasta cale pentru a se mentine in umbra. Putini au fost, spre exemplu, cei care au stiut ca managementul cotidianului “Ziua” a fost asigurat, cel putin in primii doi-trei ani, personal de catre Dinu Patriciu.

“Nu stiu daca “Ziua” era singurul ziar profitabil, dar era foarte profitabil si a fost intotdeauna, pentru ca a avut un management corect. Din 1995 pana prin ’98, m-am ocupat personal de chestia asta si a avut intotdeauna profit”, declara recent Patriciu. De altfel, in perioada 1994-2000, Dinu Patriciu a fost presedinte al Omega Press Investment SA, societatea care edita cotidianul “Ziua”. Printre actionarii Omega Press figurau, in stilul obisnuit al afacerilor lui Patriciu, si doua societati straine, Lakeline Limited din Cipru si Omega Media Holdings Ltd din Israel. Ca administrator, alaturi de Sorin Rosca Stanescu si de George Gaita, figura si Dinu Patriciu.

El a renuntat totusi, la sfarsitul anului trecut, la actiunile detinute la trustul de presa “Ziua” in favoarea Sindicatului FSLI condus de Liviu Luca, chiar daca azi inca mai figureaza in scriptele Registrului comertului ca actionar la acest trust. De remarcat ca Omega Press Investments a beneficiat, la inceputul anilor 2000, in sistem barter, de doua autoturisme Hyundai Santamo de la Omar Hayssam, autoturisme introduse ilegal in Romania (in 1999, printr-o firma din Insulele Virgine), dupa ce fusesera declarate furate in China.

Administratorul

Dinu Patriciu s-a implicat, vreme de cativa ani, in administrarea creantelor bugetare. In 1998, Patriciu a avut un rol important, indeosebi prin actiuni de lobby, in infiintarea Fondului de restructurare Dunarea, a carui administrare a fost preluata de catre o societate controlata de el, Administrator Int. Oficial, Administrator Int., societatea care administra si fondul ipotecar Alpha (FDI Alpha), avea drept actionari cateva societati inregistrate in paradisuri fiscale precum Liechtenstein sau Cipru: Administrator Ag. (70%), Tudori si Danama Foundation (infiintate de Sorin Marin, un fost partener al lui Patriciu), Muldown Holdings Ltd. si Lakeline Ltd. Ultima dintre aceste firme – Lakeline, din Cipru – figureaza si printre actionarii societatii care edita cotidianul “Ziua” – Omega Press Investments SA.

Dupa cum se stie deja, administrarea Fondului de restructurare Dunarea, infiintat in 1998, a fost o afacere deloc rentabila pentru stat. Astfel, desi a preluat de la Banca Agricola creantele a peste 280 de societati neperformante, creante in valoare de aproximativ 2.700 miliarde lei (basca lichiditatile de 130 miliarde lei prin care Banca Agricola detinea 90% din capitalul social al Fondului), administratorul fondului n-a reusit sa valorifice mare lucru din acestea, firma Administrator Int. multumindu-se cu incasarea comisionului de administrare. Ulterior, locul Bancii Agricole in Fond a fost luat de catre AVAB.

Cativa ani mai tarziu, Ionel Blanculescu anunta tragerea la raspundere a lui Dinu Patriciu pentru modul in care a administrat Fondul Dunarea ale carui active aveau sa treaca, in final, tot la AVAB. Cu acea ocazie, s-a constatat faptul ca 2,8 milioane dolari fusesera depozitate intr-o fosta banca populara (Eurocredit) falimentata. Cele aproape 3 milioane de dolari reprezentau garantia pentru un credit contractat de o firma a aceluiasi Dinu Patriciu.

Ulterior, in favoarea AVAB avea sa se constituie o noua garantie, constand intr-un teren care avea sa intre rapid in proprietatea AVAB, prin executare. Administrator Int., reprezentata de Dinu Patriciu, a participat si la licitatia pentru preluarea societatii de asigurare Astra, organizata de FPS in octombrie 2000.

Desi s-a clasat pe locul al doilea, dupa firma de apartament Ceptura SRL, societatea Administrator Int. s-a retras din competitie, dand astfel posibilitatea firmei clasate pe locul al treilea, Nova Trade, sa fie declarata castigatoare a licitatiei, in urma unui proces castigat mai tarziu in instanta. Fara retragerea lui Patriciu din cursa pentru Astra, Dan Adamescu, proprietarul Nova Trade, n-ar fi putut avea posibilitatea sa preia societatea de asigurari. Motivele reale ale retragerii lui Patriciu au ramas insa necunoscute.

Petrolistul din off-shore

In anul 1998, impreuna cu fostul sau partener, Sorin Marin, Patriciu a cumparat de la angajatii societatii un pachet semnificativ de actiuni Rompetrol. Tranzactia s-a facut prin intermediul SG International. Rompetrol a fost privatizata prin MEBO in prima parte a deceniului trecut si a fost vanduta de salariati in momentul in care a inceput sa inregistreze pierderi. In 1999, Rompetrol cumpara de la Fondul Proprietatii de Stat (actuala AVAS) rafinaria Vega din Ploiesti. Ulterior, Rompetrol si Vega fuzioneaza, rezultand, astfel, societatea Rompetrol, actualmente listata pe Rasdaq. Cea mai importanta dintre afacerile lui Dinu Patriciu, dar si cea mai controversata, pare a fi preluarea rafinariei Petromidia din Constanta.

Pentru a intra in posesia rafinariei, Patriciu a facut eforturi deosebite atat pe plan politic, cat si financiar, infiintand mai multe societati in strainatate, indeosebi in paradisuri fiscale sau in state cu o fiscalitate permisiva. Interesul lui Dinu Patriciu pentru rafinaria Petromidia este mai vechi. In anul 1997, alaturi de un consortiu format din cateva firme occidentale, Patriciu a intentionat sa preia rafinaria Petromidia, la concurenta cu Glencore (care a participat la licitatia FPS intr-un consortiu cu grupul Grivco, controlat de Dan Voiculescu).

Desi preluarea a esuat, Patriciu n-a renuntat sa spere in reusita achizitiei nici dupa ce societatea turca Akmaya a castigat licitatia pentru privatizarea Petromidia, la sfarsitul anului 1999, inceputul lui 2000. Akmaya, din cauza unor neintelegeri cu FPS, a fost obligata sa renunte la pachetul majoritar de la Petromidia (69,9%), si in urma unei noi licitatii, grupul Rompetrol (The Rompetrol Grup BV Olanda) a preluat pachetul majoritar de la Petromidia. Pentru a ascunde numele investitorilor implicati, dar si pentru a beneficia de o fiscalitate redusa, The Rompetrol Grup BV Olanda era controlata de un off-shore – Romanian Oil and Gas Investments SARL din Luxemburg. Numele unuia dintre investitori, Sorin Marin, a iesit la iveala in 2001, abia atunci cand si-a vandut actiunile detinute la Rompetrol, pentru suma de aproximativ 22 de milioane de dolari.

Inainte de a fi preluat de Rompetrol Group BV Olanda, pachetul majoritar de actiuni de la Rompetrol a fost transferat in proprietatea mai multor societati. Printre acestea, mentionam fundatiile Danama Foundation, Tudori Foundation din Liechtenstein (reprezentate de Sorin Marin) si Waverton Investments, care avea in spate off-shorul Romania Fund Investments din Luxemburg.

In cursul acestor operatiuni de transfer de actiuni de la o societate la alta, printre proprietarii Rompetrol, cu un pachet minoritar, a aparut si Romania&Moldova Direct Fund, un fond de investitii care-i avea printre actionari pe Dinu Patriciu, International Equity Partners din SUA, IFC si DEG din Germania. Printre societatile utilizate in transferul de actiuni, figureaza si East Capital Investments BV.

In 2003, Romania&Moldova Direct Fund iese din actionariatul Rompetrol si, in acelasi timp, OMV Austria cumpara 25,1% din companie. In aprilie 2005, ca urmare a achizitiei de catre OMV a pachetului majoritar de la Petrom, grupul Rompetrol rascumpara pachetul de actiuni de 25,1% din capitalul social, pachet detinut pana atunci de compania austriaca. Astazi, grupul Rompetrol este controlat de The Rompetrol Group NV Olanda, care este detinut, la randul sau, de Rompetrol Holding SA Elvetia si ai carui actionari sunt Dinu Patriciu (80%) si americanul Phil Stephenson (20%).

Stephenson este vicepresedintele firmei olandeze si raspunde de tranzactiile internationale si relatiile cu investitorii, iar Dinu Patriciu este presedintele Consiliului de administratie. Grupul Rompetrol este compus din 12 societati: Rompetrol SA, Rompetrol Rafinare SA, Rompetrol Petrochemicals SRL, Rompetrol Downstream SA, Rompetrol Logistics SA, Rompetrol Well Services SA, Romoil SA, Rominserv SA, Ecomaster-Servicii Ecologice SA, Palplast SA, Rompetrol Moldova si Rompetrol Bulgaria.

Prin Rompetrol, Dinu Patriciu a preluat Rafinaria Vega din Ploiesti si, pentru o perioada, cu sprijinul lui Radu Sarbu, administrarea societatii Conpet SA, care asigura intreaga infrastructura a sistemului national de transport al titeiului prin conducte.

Patriciu poposeste in gaura cu sobolani

In 2003, Rompetrol acumulase o datorie la bugetul de stat de aproximativ 603 milioane de dolari. Spre sfarsitul anului, guvernul a hotarat, printr-o ordonanta de urgenta, transformarea acelei datorii in obligatiuni de stat cu posibilitatea rascumpararii in sapte ani. Desi atunci a rasuflat usurat, cateva luni mai tarziu, Patriciu a intrat in atentia PNA, ca urmare a unui raport avizat favorabil de Ioan Talpes, privitor atat la modul in care s-a derulat privatizarea Petromidia, cat si la activitatea postprivatizare.

Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor a sesizat PNA, dupa ce a descoperit si instrumentat implicarea lui Dinu Patriciu si a altor persoane din conducerea grupului Rompetrol intr-o vasta operatiune de spalare de bani. Operatiunea viza peste 20 de firme, trei fundatii si noua persoane fizice. Ulterior, Dinu Patriciu a fost chemat sa dea explicatii la Parchet si, pe 27 mai a.c., a fost acuzat oficial de evaziune fiscala, spalare de bani si inselaciune. Pentru 24 de ore, Dinu Patriciu a fost arestat si obligat sa mediteze, intr-o “gaura” de opt metri patrati, alaturi de infractori marunti si sobolani, la relatia dialectica dintre accize, politica, afaceri si Ioan Talpes.

Dan Badea

Text apărut în revista BILANŢ nr.9, iunie 2005

Micile secrete ale lui Dinu Patriciu

Dinu Patriciu s-a nascut pe 3 august 1950 in Bucuresti si este fiul cunoscutului petrolist si profesor Valeriu Patriciu. Tatal sau a fost profesor de geologie la Politehnica din Timisoara in perioada 1930-1950, iar apoi, pana in 1958, profesor la Universitatea din Bucuresti. Pana in 1947, el a detinut si functia de director al companiei Shell Romania.

Valeriu Patriciu a fost arestat in doua randuri, in 1945 si in 1948, de Siguranta, respectiv Securitate, iar in 1958 a fost dat afara din invatamantul superior pe motiv ca ar fi sprijinit anumite grupuri de rezistenta din Prahova. Pana in 1964, cand a fost reabilitat, sotia sa a fost nevoita sa lucreze ca laboranta pentru a-si intretine familia.

patriciu 1

Arhitectul emirului

Pe Dinu Patriciu il cheama, de fapt, Dan Costache Patriciu. El a absolvit, in 1975, Institutul de Arhitectura “Ion Mincu” din Capitala si a devenit ulterior profesor al aceluiasi Institut. In perioada 1975-1984, a castigat cateva premii la concursurile internationale de arhitectura. Daca in 1975 a obtinut locul opt la concursul international pentru cladirea Operei din Sofia, iar in 1977 a primit mentiunea juriului pentru Libraria Nationala din Teheran-Iran, in 1984 Patriciu a obtinut premiul intai pentru arhitectonica centrului capitalei Emiratelor Arabe Unite, Abu-Dhabi.

Asta a facut ca, in perioada 1984-1990, arhitectul Dinu Patriciu sa participe la constructia a 11 cladiri de birouri in Abu-Dhabi, a hotelului de patru stele Al Jazira din Dubai, precum si a patru resedinte pentru seful statului. Conform lui Patriciu, banii care au insotit premiul castigat pentru Abu-Dhabi ar fi fost incasati de catre Securitate prin intermediul Institutului Roman de Consulting Romconsult, firma care se ocupa de gestionarea in exterior a proiectelor de arhitectura si care, in 1989, era condusa de Florin Burada.

Intr-un numar din Scanteia acelor ani, s-a precizat de fapt ca banii castigati, cateva zeci de mii de dolari, ar fi fost donati de catre Patriciu statului roman. Pana in 1989, el a castigat totusi destul de bine, la salariul de profesor adaugandu-se sumele obtinute din meditarea a sute de elevi care aspirau sa intre la Institutul de Arhitectura, precum si castigurile din capitala Emiratelor Arabe Unite. In Romania, Patriciu a proiectat magazinele universale din Focsani si Barlad, precum si mai multe locuinte de lux si sedii ale unor banci.

Aventurier in politica

In 1990, arhitectul Dinu Patriciu intra in politica. Se inscrie in PNL si, pe 20 mai 1990, devine deputat de Timis. Doua luni mai tarziu, in urma unui conflict cu Radu Campeanu, Patriciu, impreuna cu Calin Popescu-Tariceanu, Andrei Chiliman, Radu Cojocaru si Gelu Netea, sunt exclusi din PNL si infiinteaza PNL-Aripa Tanara. In 1992, candideaza din nou pentru Camera Deputatilor, pe listele CDR din Dambovita, si obtine un nou mandat de deputat in legislatura 1992-1996. In 1993, infiinteaza PL ‘93 si devine liderul acestui partid.

In 1997, PL ‘93 fuzioneaza cu PNL – CD, condus de Niculae Cerveni, noua formatiune politica fiind numita Partidul Liberal. Un an mai tarziu, intra in conflict si cu Niculae Cerveni, care se impotriveste comasarii prin absorbtie dintre PL si PNL. Cerveni a numit atunci actiunea lui Patriciu “destabilizatoare si marsava”. Trei ani mai tarziu, Dinu Patriciu devine vicepresedinte al PNL, dupa ce, in 2000, este ales deputat pe listele PNL Prahova. In iunie 2003, fiind pus sa aleaga intre politica si afaceri, renunta la mandatul de deputat in favoarea afacerilor. Doi ani mai tarziu, avea sa cunoasca, pentru prima oara, atmosfera unei celule de arest, dovedind astfel ca nu a facut o alegere tocmai potrivita.

Disparitia misterioasa a doamnei Nastase

In paralel cu politica, Dinu Patriciu s-a lansat in afaceri inca din 1990. Cea mai importanta dintre societatile lui Patriciu de la inceputul anilor ‘90 a fost “Alpha Constructii si Investitii Imobiliare”. Firma, infiintata in 1991, a fost implicata intr-un incident extrem de neplacut, chiar la sfarsitul acelui an. Pentru a construi un ansamblu de locuinte pe strada Scoala Herastrau din Bucuresti, Dinu Patriciu cumpara doua proprietati situate la numerele 12 si 16, care ocupa impreuna 4.000 de metri patrati. Intre ele, la nr. 14, se afla insa proprietatea unor batrani octogenari, care nu se lasa usor convinsi sa-si vanda casa si terenul firmei de constructii a lui Patriciu.

patriciu 21

Dupa multe insistente, reprezentantul firmei Alpha Constructii si Investitii Imobiliare, George Gaita, reuseste sa-i convinga pe sotii Emilia si Alexandru Nastase sa incheie, pe 14 noiembrie 1991, o intelegere prin care cei doi se obliga ca la o data ulterioara (“de indata ce vor fi stabilite conditiile de pret ce vor fi prevazute in cadrul obligatiilor”) sa vanda societatii lui Dinu Patriciu casa si terenul de 240 mp situate in str. Herastrau nr.14. Prin aceeasi intelegere, George Gaita se obliga sa ofere la schimb 57 dolari/mp de teren plus un imobil situat in strada Bucegi nr. 50, compus din casa si un teren de 400 mp, “de indata ce va putea vinde” acel imobil. Intelegerea era un punct de pornire pentru un viitor contract de vanzare-cumparare.

La mai putin de o luna de la semnarea conventiei, pe 8 decembrie 1991, batranul Nastase moare, iar zece zile mai tarziu, sotia sa dispare de la domiciliu. In aceeasi zi, are loc si un mic incendiu in casa Emiliei Nastase, incendiu sesizat de un vecin de la nr. 18. Un nepot al batranei a cautat-o in acele zile si n-a gasit-o la domiciliu, dar nu a sesizat la Politie disparitia acesteia. Cel care sesizeaza politia va fi, o luna mai tarziu, George Gaita, reprezentantul firmei lui Dinu Patriciu. Acesta avea sa declare ca a cautat-o fara succes pe batrana prin spitale si chiar la morga. Batrana a fost de negasit, cu toata desfasurarea ulterioara de forte din partea Politiei.

Cu toate acestea, desi Emilia Nastase era inca proprietar al imobilului din str. Scoala Herastrau nr. 14, firma lui Patriciu a sprijinit rudele din Focsani ale batranei care au trecut rapid la demolarea imobilului, punandu-le la dispozitie utilaje de transport pentru materialele recuperate in urma demolarii. Desi cazul a fost facut public, nimeni n-a mai aflat, ulterior, nimic despre misterioasa disparitie a batranei Emilia Nastase. Trei ani mai tarziu, in urma unui scandal de presa, Dinu Patriciu a afirmat ca el n-a fost implicat in aceasta disparitie si ca, din contra, firma sa a fost prejudiciata prin amanarea demararii lucrarilor la ansamblul de locuinte.

Andreea din Insulele Belize

O afacere cu iz de teapa a fost semnalata spre sfarsitul anului 1996, cand miliardarul Dinu Patriciu a fost acuzat ca refuza sa-si achite obligatiile contractuale incheiate cu societatea Severnav din Drobeta Turnu-Severin. In februarie 1995, Patriciu a comandat constructia unei nave la Severnav SA, iar patru luni mai tarziu, pe 23 iunie, cargoul multifunctional “Andreea” de 3.050 tdw intra in proprietatea firmei acestuia, Alpha Constructii si Investitii Imobiliare SA. Desi constructorul si-a indeplinit la timp obligatiile contractuale, Patriciu achita, in urmatoarele trei luni, mai putin de jumatate din contravaloarea navei.

Intelegatori, cei de la Severnav, accepta, in septembrie 2005, incheierea unui addendum la contractul de livrare, prin care se esaloneaza in zece rate lunare restul de plata, in valoare de 1,26 milioane dolari, ramas neachitat de catre societatea lui Patriciu. O luna mai tarziu, pentru a arata ca este bine intentionat, Patriciu pune la dispozitia Severnav o scrisoare de garantie bancara de la Credit Bank, valabila pana pe 24.07.1996 si semnata de Emil Cioflan. Cu toate acestea, Patriciu a refuzat sa-si mai achite ultimele trei rate, ce totalizau 380.000 de dolari. In septembrie 1996, la patru luni de la intreruperea oricarei legaturi cu Dinu Patriciu, reprezentantii firmei mehedintene inca mai plangeau dupa restul de bani pe la Politie, Justitie si BNR. Ei aflasera, intre timp, faptul ca inainte cu doua zile de a primi nava “Andreea” , Dinu Patriciu o vanduse deja, pe un dolar, societatii “Andreea Shipping” Ltd. din paradisul fiscal Insulele Belize.

Firme la vedere

Dinu Patriciu apare astazi direct implicat, ca actionar, in doar cateva firme inregistrate in Romania: Alpha Constructii si Investitii Imobiliare SA, Agrochim Impex SRL, Praxis SRL Rompetrol Distributie SA si Trustul de presa Ziua (“Ziua” SRL, “Editura Ziua” SRL, “Ana Maria Press” SRL). El figureaza insa, ca administrator, in noua societati: Grupul Rompetrol (Rompetrol Quality Control SRL, Rompetrol Logistics SA, Rompetrol Well Services SA, Rompetrol Rafinare SA si Rompetrol Downstream SA), Administrator Int. SA, Sanex SA, Praxis SRL si Alpha Constructii Imobiliare SA.

De asemenea, prin societatea Alpha Constructii si Investitii Imobiliare, el este implicat in firmele SGD Services SRL, Artis Design SA, Fitofarma SA, SG International SA si Alpha Construct SA. Cu toate acestea, de-a lungul anilor, Patriciu a mai participat direct la infiintarea urmatoarelor societati: Compania de Constructii Phoenix Alpha SA (1992, impreuna cu societatea franceza Phoenix SA), Alpha International Construct SA (1993, alaturi de germanul Robert Perlitz care, cativa ani mai incolo, avea sa escrocheze cateva sute de persoane atrase in jocul piramidal cu certificate de actionar BPS Brokers SA; romano-germanul Perlitz a parasit Romania in 1999, fiind, ulterior, dat in urmarire prin Interpol, el avand la activ si alte ilegalitati comise in Germania), Hein Romania SA (1997, alaturi de Hein GmbH din Germania) si Baneasa Investitii Imobiliare SA (1997, impreuna cu firma Hein GmbH).In toate aceste firme, alaturi de Dinu Patriciu apare ca actionar sau administrator si partenerul acestuia, George Gaita.

Pe de alta parte, fratele sau, Valeriu Romulus Serban Patriciu, este actionar in sapte societati din Romania: Deutsch-RumŠnische Immobilien SA, Tele Distribution SRL, Expres Cargo SRL, Industrial Park SRL, Alpha Constructii si Investitii Imobiliare SA, Alpha Construct SA si Agrochim Impex SRL.

Ziua lui Patriciu a fost foarte profitabila

Dinu Patriciu s-a implicat direct atat in domeniul constructiilor, cat si in mass-media, fonduri mutuale si de investitii, recuperarea creantelor bancare si industria petroliera. Osciland intre politica si afaceri, a incercat sa actioneze cat mai discret si sa se mentina cat mai departe de scandaluri. Cum in afaceri discretia este asigurata cel mai bine de folosirea unor off-shoruri, Patriciu a folosit si aceasta cale pentru a se mentine in umbra. Putini au fost, spre exemplu, cei care au stiut ca managementul cotidianului “Ziua” a fost asigurat, cel putin in primii doi-trei ani, personal de catre Dinu Patriciu.

“Nu stiu daca “Ziua” era singurul ziar profitabil, dar era foarte profitabil si a fost intotdeauna, pentru ca a avut un management corect. Din 1995 pana prin ’98, m-am ocupat personal de chestia asta si a avut intotdeauna profit”, declara recent Patriciu. De altfel, in perioada 1994-2000, Dinu Patriciu a fost presedinte al Omega Press Investment SA, societatea care edita cotidianul “Ziua”. Printre actionarii Omega Press figurau, in stilul obisnuit al afacerilor lui Patriciu, si doua societati straine, Lakeline Limited din Cipru si Omega Media Holdings Ltd din Israel. Ca administrator, alaturi de Sorin Rosca Stanescu si de George Gaita, figura si Dinu Patriciu.

El a renuntat totusi, la sfarsitul anului trecut, la actiunile detinute la trustul de presa “Ziua” in favoarea Sindicatului FSLI condus de Liviu Luca, chiar daca azi inca mai figureaza in scriptele Registrului comertului ca actionar la acest trust. De remarcat ca Omega Press Investments a beneficiat, la inceputul anilor 2000, in sistem barter, de doua autoturisme Hyundai Santamo de la Omar Hayssam, autoturisme introduse ilegal in Romania (in 1999, printr-o firma din Insulele Virgine), dupa ce fusesera declarate furate in China.

Administratorul

Dinu Patriciu s-a implicat, vreme de cativa ani, in administrarea creantelor bugetare. In 1998, Patriciu a avut un rol important, indeosebi prin actiuni de lobby, in infiintarea Fondului de restructurare Dunarea, a carui administrare a fost preluata de catre o societate controlata de el, Administrator Int. Oficial, Administrator Int., societatea care administra si fondul ipotecar Alpha (FDI Alpha), avea drept actionari cateva societati inregistrate in paradisuri fiscale precum Liechtenstein sau Cipru: Administrator Ag. (70%), Tudori si Danama Foundation (infiintate de Sorin Marin, un fost partener al lui Patriciu), Muldown Holdings Ltd. si Lakeline Ltd. Ultima dintre aceste firme – Lakeline, din Cipru – figureaza si printre actionarii societatii care edita cotidianul “Ziua” – Omega Press Investments SA.

Dupa cum se stie deja, administrarea Fondului de restructurare Dunarea, infiintat in 1998, a fost o afacere deloc rentabila pentru stat. Astfel, desi a preluat de la Banca Agricola creantele a peste 280 de societati neperformante, creante in valoare de aproximativ 2.700 miliarde lei (basca lichiditatile de 130 miliarde lei prin care Banca Agricola detinea 90% din capitalul social al Fondului), administratorul fondului n-a reusit sa valorifice mare lucru din acestea, firma Administrator Int. multumindu-se cu incasarea comisionului de administrare. Ulterior, locul Bancii Agricole in Fond a fost luat de catre AVAB.

Cativa ani mai tarziu, Ionel Blanculescu anunta tragerea la raspundere a lui Dinu Patriciu pentru modul in care a administrat Fondul Dunarea ale carui active aveau sa treaca, in final, tot la AVAB. Cu acea ocazie, s-a constatat faptul ca 2,8 milioane dolari fusesera depozitate intr-o fosta banca populara (Eurocredit) falimentata. Cele aproape 3 milioane de dolari reprezentau garantia pentru un credit contractat de o firma a aceluiasi Dinu Patriciu.

Ulterior, in favoarea AVAB avea sa se constituie o noua garantie, constand intr-un teren care avea sa intre rapid in proprietatea AVAB, prin executare. Administrator Int., reprezentata de Dinu Patriciu, a participat si la licitatia pentru preluarea societatii de asigurare Astra, organizata de FPS in octombrie 2000.

Desi s-a clasat pe locul al doilea, dupa firma de apartament Ceptura SRL, societatea Administrator Int. s-a retras din competitie, dand astfel posibilitatea firmei clasate pe locul al treilea, Nova Trade, sa fie declarata castigatoare a licitatiei, in urma unui proces castigat mai tarziu in instanta. Fara retragerea lui Patriciu din cursa pentru Astra, Dan Adamescu, proprietarul Nova Trade, n-ar fi putut avea posibilitatea sa preia societatea de asigurari. Motivele reale ale retragerii lui Patriciu au ramas insa necunoscute.

Petrolistul din off-shore

In anul 1998, impreuna cu fostul sau partener, Sorin Marin, Patriciu a cumparat de la angajatii societatii un pachet semnificativ de actiuni Rompetrol. Tranzactia s-a facut prin intermediul SG International. Rompetrol a fost privatizata prin MEBO in prima parte a deceniului trecut si a fost vanduta de salariati in momentul in care a inceput sa inregistreze pierderi. In 1999, Rompetrol cumpara de la Fondul Proprietatii de Stat (actuala AVAS) rafinaria Vega din Ploiesti. Ulterior, Rompetrol si Vega fuzioneaza, rezultand, astfel, societatea Rompetrol, actualmente listata pe Rasdaq. Cea mai importanta dintre afacerile lui Dinu Patriciu, dar si cea mai controversata, pare a fi preluarea rafinariei Petromidia din Constanta.

Pentru a intra in posesia rafinariei, Patriciu a facut eforturi deosebite atat pe plan politic, cat si financiar, infiintand mai multe societati in strainatate, indeosebi in paradisuri fiscale sau in state cu o fiscalitate permisiva. Interesul lui Dinu Patriciu pentru rafinaria Petromidia este mai vechi. In anul 1997, alaturi de un consortiu format din cateva firme occidentale, Patriciu a intentionat sa preia rafinaria Petromidia, la concurenta cu Glencore (care a participat la licitatia FPS intr-un consortiu cu grupul Grivco, controlat de Dan Voiculescu).

Desi preluarea a esuat, Patriciu n-a renuntat sa spere in reusita achizitiei nici dupa ce societatea turca Akmaya a castigat licitatia pentru privatizarea Petromidia, la sfarsitul anului 1999, inceputul lui 2000. Akmaya, din cauza unor neintelegeri cu FPS, a fost obligata sa renunte la pachetul majoritar de la Petromidia (69,9%), si in urma unei noi licitatii, grupul Rompetrol (The Rompetrol Grup BV Olanda) a preluat pachetul majoritar de la Petromidia. Pentru a ascunde numele investitorilor implicati, dar si pentru a beneficia de o fiscalitate redusa, The Rompetrol Grup BV Olanda era controlata de un off-shore – Romanian Oil and Gas Investments SARL din Luxemburg. Numele unuia dintre investitori, Sorin Marin, a iesit la iveala in 2001, abia atunci cand si-a vandut actiunile detinute la Rompetrol, pentru suma de aproximativ 22 de milioane de dolari.

Inainte de a fi preluat de Rompetrol Group BV Olanda, pachetul majoritar de actiuni de la Rompetrol a fost transferat in proprietatea mai multor societati. Printre acestea, mentionam fundatiile Danama Foundation, Tudori Foundation din Liechtenstein (reprezentate de Sorin Marin) si Waverton Investments, care avea in spate off-shorul Romania Fund Investments din Luxemburg.

In cursul acestor operatiuni de transfer de actiuni de la o societate la alta, printre proprietarii Rompetrol, cu un pachet minoritar, a aparut si Romania&Moldova Direct Fund, un fond de investitii care-i avea printre actionari pe Dinu Patriciu, International Equity Partners din SUA, IFC si DEG din Germania. Printre societatile utilizate in transferul de actiuni, figureaza si East Capital Investments BV.

In 2003, Romania&Moldova Direct Fund iese din actionariatul Rompetrol si, in acelasi timp, OMV Austria cumpara 25,1% din companie. In aprilie 2005, ca urmare a achizitiei de catre OMV a pachetului majoritar de la Petrom, grupul Rompetrol rascumpara pachetul de actiuni de 25,1% din capitalul social, pachet detinut pana atunci de compania austriaca. Astazi, grupul Rompetrol este controlat de The Rompetrol Group NV Olanda, care este detinut, la randul sau, de Rompetrol Holding SA Elvetia si ai carui actionari sunt Dinu Patriciu (80%) si americanul Phil Stephenson (20%).

Stephenson este vicepresedintele firmei olandeze si raspunde de tranzactiile internationale si relatiile cu investitorii, iar Dinu Patriciu este presedintele Consiliului de administratie. Grupul Rompetrol este compus din 12 societati: Rompetrol SA, Rompetrol Rafinare SA, Rompetrol Petrochemicals SRL, Rompetrol Downstream SA, Rompetrol Logistics SA, Rompetrol Well Services SA, Romoil SA, Rominserv SA, Ecomaster-Servicii Ecologice SA, Palplast SA, Rompetrol Moldova si Rompetrol Bulgaria.

Prin Rompetrol, Dinu Patriciu a preluat Rafinaria Vega din Ploiesti si, pentru o perioada, cu sprijinul lui Radu Sarbu, administrarea societatii Conpet SA, care asigura intreaga infrastructura a sistemului national de transport al titeiului prin conducte.

Patriciu poposeste in gaura cu sobolani

In 2003, Rompetrol acumulase o datorie la bugetul de stat de aproximativ 603 milioane de dolari. Spre sfarsitul anului, guvernul a hotarat, printr-o ordonanta de urgenta, transformarea acelei datorii in obligatiuni de stat cu posibilitatea rascumpararii in sapte ani. Desi atunci a rasuflat usurat, cateva luni mai tarziu, Patriciu a intrat in atentia PNA, ca urmare a unui raport avizat favorabil de Ioan Talpes, privitor atat la modul in care s-a derulat privatizarea Petromidia, cat si la activitatea postprivatizare.

Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor a sesizat PNA, dupa ce a descoperit si instrumentat implicarea lui Dinu Patriciu si a altor persoane din conducerea grupului Rompetrol intr-o vasta operatiune de spalare de bani. Operatiunea viza peste 20 de firme, trei fundatii si noua persoane fizice. Ulterior, Dinu Patriciu a fost chemat sa dea explicatii la Parchet si, pe 27 mai a.c., a fost acuzat oficial de evaziune fiscala, spalare de bani si inselaciune. Pentru 24 de ore, Dinu Patriciu a fost arestat si obligat sa mediteze, intr-o “gaura” de opt metri patrati, alaturi de infractori marunti si sobolani, la relatia dialectica dintre accize, politica, afaceri si Ioan Talpes.

Dan Badea

Text apărut în revista BILANŢ nr.9, iunie 2005

Micile secrete ale lui Attila Verestoy

micile secrete verestoy1

Este supranumit „Drujba lui Dumnezeu“, „Groful defrisarii padurilor“ sau „Kerestoy“.
Senatorul UDMR Attila Verestoy este unul dintre cei mai bogati politicieni romani. Averea sa, in continua crestere datorita afacerilor tot mai prospere pe care le-a dezvoltat de-a lungul carierei sale politice, i-a adus si titlul de cel mai bogat om de afaceri din judetul Harghita, fieful sau politico-financiar.Incepute in 1991, la un an dupa intrarea sa in politica, afacerile derulate de Verestoy au acoperit domenii precum industria prelucrarii lemnului, agricultura, produse chimice, alcool, comunicatii, transporturi, mass-media, investitii financiare etc.

El si-a administrat singur toate afacerile pana cand legea i-a interzis explicit acest lucru si calitatea de senator a devenit incompatibila cu aceea de administrator al unei firme. Ulterior, aprope toate afacerile sale au fost preluate, spre administrare, de catre sotia si fiul sau (Attila Verestoy jr.).
Mai trebuia amintit din start faptul ca senatorul Verestoy s-a specializat ca membru al Comisiei Parlamentare de Control al SRI, o functie extrem de importanta pentru cei care stiu ca informatia inseamna totusi ceva in politica si afaceri.

Peste sapte milioane de euro in conturi si actiuni

Averea oficiala a senatorului, conform ultimei sale declaratii, este impresionanta. Astfel, daca socotim numai banii pe care Verestoy ii detine in diferite banci acestia depasesc 3,5 milioane de euro. De asemenea, valoarea actiunilor listate (pe Bursa sau Rasdaq) aflate in posesia lui Attila Verestoy se ridica, pe 21 februarie a.c., la peste 93 miliarde de lei (aproximativ 2,5 milioane euro). El mai are, in plus, creante de 150.000 euro, dar si obligatii de 500.000 euro. In proprietatea senatorului Verestoy se mai afla cinci terenuri, patru apartamente, o vila si un autoturism Audi S8 din 2001.

Attila Verestoy isi recunoaste implicarea directa in zece firme la care detine actiuni in valoare totala de aproximativ 1,6 milioane euro. Cele zece societati sunt urmatoarele: Hungastro SA (7,123 miliarde lei), Famos SA (2,262 mld. lei), Junior Com SA (14,68 mld. lei), TVM SA (3,7 mld lei), Scripta SA (2 mld. lei), Sojo-Hort RT (Ungaria, 16,5 milioane forinti), Bavaria Leasing SA (5 mld lei), Trinserv SRL (546 milioane lei), European Radio Investment (400.000 euro) si Asociatia Societatea Civila – Aleea Modrogan (177.000 euro). Comparativ cu declaratia de avere data in decembrie anul trecut, din ultima lista a firmelor la care senatorul Verestoy se declara actionar lipsesc patru societati: Hellas Primex SRL, Agrocentrum SA, Trinvest SA si Biolitt SRL.

Pe coperta, la umbra Elenei Ceausescu

Absolvent al Facultatii de Tehnologie Chimica din Politehnica bucuresteana, proaspatul inginer chimist Attila Verestoy si-a facut stagiatura, in perioada 1978-1980, la intreprinderile „Mecanica“ Sfantu Gheorghe si „Tehnoutilaj“ Odorheiu Secuiesc. In 1980, se reintoarce in Bucuresti si ocupa una din catedrele Facultatii de Chimie Industriala din cadrul Institutului Politehnic. Devine lector, iar apoi, din 1983, cercetator stiintific in cadrul Institutului de Cercetare de Chimie Anorganica Bucuresti.

In 1989, este cercetator stiintific principal in cadrul Institutului de Cercetare si Proiectare pentru Chimie Anorganica si Metale Neferoase din capitala. Cum locul sau de munca, dar si preocuparile stiintifice se aflau sub calcaiul Elenei Ceausescu, au aparut ulterior comentarii privind eventuala sa legatura cu Securitatea sau, mai mult, cu academicianul nr. 1 al patriei, Elena Ceausescu. Comentarii publice pe aceasta tema au aparut in 1998, in urma unui conflict izbucnit intre conducatorul extremist al platformei „Initiativa Maghiara Ardeleana“ din cadrul UDMR, Adam Katona, si liderul UDMR Attila Verestoy.

Neintelegerile dintre cei doi, provocate de viziuni politice diferite, l-au iritat peste masura pe Katona, care a afirmat ca Attila Verestoy ar fi fost un fel de mana dreapta a Elenei Ceausescu. Declaratia a fost facuta intr-un interviu pe care Adam Katona l-a dat in iulie 1998 bilunarului „Europei Ido“ din Sfantu Gheorghe. „Verestoy a lucrat in institutul Elenei Ceausescu ceea ce, pentru un cercetator maghiar, nu era o onoare oarecare, ci presupunea o relatie bazata pe incredere“, a declarat Katona.

Acesta ar fi fost deranjat de faptul ca, potrivit afirmatiilor sale, Attila Verestoy i-ar fi spus, scurt, dar convingator, „Te sugrum, dar nu la figurat, ci pe bune“. Ulterior, in apararea senatorului Verestoy a sarit secretarul de stat Szabolcz Lanyi care, in cotidianul „Romaniai Magyar Szo“, a afirmat ca singura legatura dintre Verestoy si Elena Ceausescu a fost publicarea numelui „academicienei doctor inginer“ in fruntea colectivului care a lucrat la elaborarea unei teze in cadrul Institutului de Cercetare si Proiectare pentru Materiale Neferoase si Rare.

Inceputurile din padure

Lansat in afaceri din industria de prelucrare a lemnului, fostul inginer chimist Attila Verestoy s-a descurcat cum nu se poate mai bine in jungla tranzitiei. S-a implicat in acest domeniu si datorita faptului ca a beneficiat de retrocedarea unei parti importante dintr-o fabrica de mobila care apartinuse bunicului sau, inainte de nationalizare.

verestoy

In 1991, a infiintat firma IVO SRL, alaturi de cumnatul sau Ferenczy Karoly, firma prin care a derulat cunoscutele afaceri cu cherestea. Trei ani mai tarziu, alaturi de cumnatul sau si de Attila Hosszu, a infiintat o noua firma in Odorheiu Secuiesc, „Metwooplast-Sat“ SRL, societate al carei obiect de activitate era fabricarea si comercializarea produselor din lemn.

(foto: sareinochi.ro)
(foto: sareinochi.ro)

Tot in 1994, devine administrator la fabrica de mobila Famos SA din Odorheiu, ulterior preluand actiuni importante si la aceasta societate, cu o traditie de peste 40 de ani. Treptat, Attila Verestoy si-a extins afacerile si in alte domenii. In 1993, a infiintat firma Hellax Primex SRL, profilata pe produse agricole, iar in 1994 s-a asociat cu fostul senator oltean al PDSR, Teiu Paunescu, in societatea MES SA Slatina; in acelasi an a infiintat, la Bucuresti, societatea de consultanta si management in afaceri V&P Invest.

Alcool, tichete de masa si presa

Cum afacerile cu alcool ofereau oportunitati financiare interesante, Attila Verestoy si-a incercat norocul si in acest domeniu. A inceput in 1994, timid, cu firma „Simalcoop“ SRL din Tusnad, societate prin care a participat la privatizarea fabricii „Spirt –Amidon“ de langa Miercurea Ciuc. Desi a preluat de la FPS un pachet de 21% din actiunile „Spirt-Amidon“, contravaloarea acestora (trei miliarde de lei) n-a mai ajuns la FPS, cativa ani mai incolo firma trecand, cu datorie cu tot, la FPS. Conform declaratiilor senatorului Verestoy, afacerea nu i-a adus profit. „Am iesit in pierdere totala, nu m-am imbogatit din aceasta afacere“, a declarat ulterior Verestoy.
O alta incursiune in lumea alcoolului a fost facuta de Verestoy in 1998 cand, prin firma IVO SRL, a preluat de la FPS pachetul de 40% din actiunile societatii „Vinuri si Bauturi“ din Miercurea Ciuc.

Profitul cel mai insemnat ii revine insa din actiunile pe care le detine la grupul de firme Hungastro SA din Covasna, actiuni evaluate la peste 35 milioane dolari. Ca orice politician responsabil, Attila Verestoy a investit si in mass-media prin firma Trinvest din Sfantu Gheorghe. El a participat la infiintarea „Editurii Scripta“ de la Oradea, la care a devenit presedinte si, ulterior, la preluarea unor actiuni (6%) la cotidianul de limba maghiara „Kronica“.

Miliarde la minut cu actiuni Rompetrol

roncea rosca

In aprilie anul trecut, senatorul Attila Verestoy s-a numarat printre protagonistii ingenioasei speculatii pe piata de capital cu actiunile Rompetrol (RRC), alaturi de Camelia Voiculescu (fiica lui Dan Voiculescu), Sorin Rosca Stanescu (foto dreapta), Calin Popescu Tariceanu si altii. Declansata pe 7 aprilie 2004, tranzactia cu actiuni Rompetrol a adus protagonistilor, in doar cateva minute, castiguri de zeci si sute de miliarde de lei. De exemplu, un off-shore din Cipru, Saltville Ltd., a cumparat intr-un minut (intre orele 10:09 -10:10) un miliard de actiuni la pretul de 116 lei bucata, si dupa sapte minute a vandut 550 milioane actiuni cu preturi cuprinse 250 si 300 lei bucata, obtinand un profit de 22 miliarde lei, plus 450 milioane actiuni in portofoliu.
Printre cei care au cumparat atunci de la Saltville, la pretul de 250-300 lei actiunea, s-au aflat Camelia Voiculescu (478 milioane actiuni) si Attila Verestoy (63 milioane actiuni).

Senatorul UDMR a vandut, la randul sau, o parte din actiuni la un pret dublu (intre 657 si 770 lei actiunea) si a realizat rapid un profit de 7,7 miliarde lei ramanand si cu 28 milioane de actiuni in portofoliu. Ulterior, Attila Verestoy a declarat ca totul a fost corect si la vedere. „Am cumparat si am vandut mai multe actiuni de pe piata libera, a spus Verestoy. Da, am cumparat in 7 aprilie cu 300 de lei“ – a declarat Attila Verestoy. Singurul secret nedezvaluit de liderul UDMR a fost modul in care a ghicit ca trebuie sa se afle la locul potrivit, in momentul potrivit, alaturi de grupul restrans, select si potrivit de speculatori pe piata de capital.

Dan Badea

Text apărut în revista BILANŢ nr. 6, martie 2005