Dan Voiculescu în careul de ași al lui Vasile Blaga

UPDATE (23 martie, orele 21.00): Alegerea lui Vasile Blaga în fruntea PDL confirmă ceea ce am scris mai jos. Dan Voiculescu și USL nu l-au curtat fără succes pe „buldog”. PDL-ul a intrat astăzi, NEOFICIAL, în Alianța GRIVCO!

 TRAIAN BĂSESCU: ADIO, PD-L!...

TRAIAN BĂSESCU: ADIO, PD-L!…

Vasile Blaga a fost asociat în afaceri, vreme de câțiva ani, cu șeful filialei Crescent Austria, Walter Redl, și cu reprezentantul TehnoforestExpertImport SA la Agenția Economică Română de la Viena.

Dan Voiculescu prezideaza sedinta Comisiei parlamentare de ancheta constituita ca urmare a propunerii de suspendare a presedintelui Traian Basescu, la Palatul Parlamentului, in Bucuresti, miercuri, 21 martie 2007. BOGDAN BARAGHIN / MEDIAFAX FOTO
Dan Voiculescu prezideaza sedinta Comisiei parlamentare de ancheta constituita ca urmare a propunerii de suspendare a presedintelui Traian Basescu, la Palatul Parlamentului – 21 martie 2007. BOGDAN BARAGHIN / MEDIAFAX FOTO

Crescent Austria era controlată de Dan Voiculescu, iar în 2002, când Blaga împreună cu soția sa au făcut o infuzie de capital de 800 milioane lei, GRIVCO era unul dintre acționarii filialei conduse de același Walter Redl.

Cum Crescent era firma Securității, altfel nu se explică relația privilegiată cu ICE Dunărea (UM 0107), se înțelege de ce Blaga a devenit azi șeful unui partid politic.

Iată de ce Blaga este atât de agreat de Alianța Grivco. Pentru că este unul de-al lor. La fel ca tovarășii lui (”primi-vice”),  masonii trădători Frunzăverde și Stănișoară…

Vasile Blaga e ultimul din tagma lui care încă n-a trădat oficial PDL-ul. Deocamdată. Neoficial însă el este de aceeași teapă cu masonii trădători Sorin Frunzăverde și Mihai Stănișoară, două cocote masculine din careul de ași ascuns în mânecă de Vasile Blaga. Buldogul. Cel care n-a câștigat în viața lui o competiție în mod democratic. Și cum ”mâna”, la decartare, trebuie să fie întreagă, al patrulea as al grupării este nimeni altul decât Dan Voiculescu, celebrul moștenitor al Crescentului, mașina de făcut bani a Securității ceaușiste prin intermediul ICE Dunărea.

Cum a ajuns Vasile Blaga în ”cercul încrederii” lui Dan Voiculescu este o întrebare la care doar puțini dintre noi cunosc răspunsul. Cert este că a ajuns atît de aproape de Voiculescu și de interesele sale fundamentale încât și-a luat alături, pentru a-și rotunji averea și a deveni și el un mic nabab, pe unul dintre cei mai importanți agenți ai Crescent din străinătate, un individ numit Walter Redl. Nimeni altul decât șeful Crescent din Austria, filială cu sediul în Eisensdadt. Iar asta nu pe vremea în care nu știa

ce face, ci la începutul anilor 2000, atunci când tot omul știa cine este Dan Voiculescu și cum joacă el poker pe banii Crescent, adică ai statului român pentru că firma Crescent nu era a lui tat-su, chiar dacă juniorul Felix o moștenise pe durata întregii sale eternități.

Așadar, Vasile Blaga, actualul lider al portocaliilor a stat liniștit în barca lui Dan Voiculescu până a fost prins și a fost obligat să tragă la mal și să coboare, cel puțin de văzul lumii. Este unul dintre motivele pentru care nimeni din tabăra USL, c u atât mai puțin din zona Grivco nu l-au călcat în picioare până acum, nu l-au avut în vizor și nu l-au atacat în vreun fel, considerându-l, dimpotrivă, un tovarăș de nădejde pentru un dialog constructiv.

Ca și Dan Voiculescu, Vasile Blaga este, după opinia mea, o rană deschisă, purulentă, pe corpul democrației românești. Prietenii lui Blaga (Frunzăverde și Stănișoară – oportuniști și trădători în sine și pentru sine) s-au dus deja la sânul lăptos al lui Voiculescu chiar dacă, de formă, ei s-au înscris în PNL și nu în partidul de buzunar al lui Voiculescu, asociat oficial cu PNL-ul lui Antonescu.

Buldogul buldogește voiculește la fel cum Frunzaverde penelește voiculește.  Obs. A se citi expresia ”conturile familiei dictatorului” drept ”conturile lui Dan Voiculescu și SIE”
Buldogul buldogește voiculește la fel cum Frunzaverde penelește voiculește.
Obs. A se citi expresia ”conturile familiei dictatorului” drept ”conturile lui Dan Voiculescu și SIE”

După această scurtă introducere, să scoatem actele pe masă.

Mai întîi a fost Securitatea. Dan Voiculescu a apărut ulterior, ca o necesitate înțeleasă. A fost pus stăpân peste Crescent-reprezentanța din București, firma de casă a Securității, prin intermediul ICE Dunărea, firmă despre care mulți au spus că era a lui Ceaușescu, deși eu cred că era doar a CIE. Ca și Voiculescu la București, Walter Redl a fost numit șeful Crescent Austria, filială cu sediul în Eisenstadt, localitate unde ar fi dorit să ajungă Marin Ceaușescu, înainte cu puțin timp de a muri prin spânzurare în condiții extrem de suspecte.

În 2002, an important pentru dezvăluirea noastră, Crescent Austria avea, printre acționari și firma GRIVCO, cea care avea să preia după 1990, după opinia mea, sarcinile și structura fostelor CRESCENT și ICE DUNĂREA.

Dealtfel, trebuie spus că Walter Redl a jucat, înainte de 1990 un rol extrem de important pentru Crescent Austria, el fiind, conform unei surse aflate mai sus pe lanțul trofic din care făcea parte micuțul Redl, șeful operațiunilor acelei filiale, adică exact omul care pe lângă operațiunile comerciale asigura, atunci când era nevoie, ”logistica” (adică bani ”curați”, paravan pentru servicii, transferuri financiare către terți, autoturisme etc) pentru grupa operativa a CIE de la Viena. Ca să vezi ciudățenie!

Am dezvăluit deja, cu ceva vreme în urmă, cum cadorisea Voiculescu cu autoturisme Crescent, grupa operativă a CIE de la Viena, sperând că vor păcăli astfel, cu mașini ”civile”, contraspionajul austriac. Au sperat, desigur, în van.

Așadar, după ce ”divinitatea” a creat, în ordinea necesităților, mai întîi Securitatea, apoi pe Voiculescu, iar apoi pe Walter Redl, s-a gândit că n-ar strica să-l lanseze la nivelul solului și pe Blaga. Pe Vasile Blaga, fost director la o întreprindere mecanică până în 90, apoi revoluționar, apoi prefect de Bihor pentru vreo trei ani și mai apoi, desigur, pentru încă trei ani șeful vameșilor din Oradea (director general al DRV Oradea), adică șef peste cei mai corupți dintre români, dacă nu-i socotim pe parlamentari. Ulterior a urcat pe scara pregătită pentru unul ca el, devenind într-un târziu, ministru de interne. Șef peste polițiști, adică peste indivizii aceia în uniformă care dau cu caschetele de pământ când nu le convine ceva, iar Blaga îi aplaudă pentru asta.

Ca să perfecteze relația cu Voiculescu, Vasile Blaga a mers pînă într-acolo încât și l-a luat ca asociat într-una din numeroasele sale firme că, deh!, vameșii fac bani, iar cu banii se fac firme si, inapoi, cu firmele se fac bani. Firma în care s-a asociat cu șeful locotenentul din Austria al lui Voiculescu se numește CONFORT ASTRA IMPORT EXPORT SA.

Iată dovada asocierii:

CONFORT ASTRA IMPORT EXPORT SA

Judet :BIHOR, Localitate :ORADEA

Nr. inmatriculare :J5/838/1991

Stare firma :functiune

Cod fiscal :63858

Cod SIRUES :51875232

Telefon :417376

Adresa :STR. IOAN CIORDAS nr. 1

Ultima actualizare la RC :03-JAN-02

________________________________________

Capital social subscris (total lei) :1728500000

– din care : 1.727.320.000 lei 2000 $ USA

Capital varsat (total lei):1205000000 – din care : 1203820000 lei 2000 $ USA

________________________________________

Participare straina la capital – din care : 14620000 lei

2000 $ USA

________________________________________

Obiecte de activitate declarate:

– P 5030 Comert cu piese si accesorii pentru autovehicule

________________________________________

Date despre asociati:

persoane fizice

1) Nume:POPESCU GABRIEL ALIN

Cod numeric personal:1750517054671

Act identitate:BI/GR /143204 /POL. ORADEA /12/23/1994

Localitate :ORADEA

Judet :BIHOR

Cetatenie :ROMANA

Domiciliu :ROMANIA

Data nasterii :17-MAY-75

Locul nasterii :ARAD/ARAD

Adresa :Str. ARMATEI ROMANE nr. 12 ap. 1

Total aport (lei) :100000000

Nr. total actiuni / parti sociale :1000

Procent beneficii si pierderi :6 %

 

2) Nume:POPESCU NICOLAIE

Cod numeric personal:1441205054700

Act identitate:CI/XH /177327 /POL. ORADEA /10/24/2001

Localitate :ORADEA

Judet :BIHOR

Cetatenie :ROMANA

Domiciliu :ROMANIA

Data nasterii :05-DEC-44

Locul nasterii: PONOARELE JUD. MEHEDINTI

Adresa :Str. ARMATEI ROMANE nr. 12 ap. 1

Total aport (lei) :812700000

Nr. total actiuni / parti sociale :8127

Procent beneficii si pierderi :44 %

Total aport natura (lei) :164625850

– din care :

aport natura (lei) :164625850

 

3) Nume:BLAGA VASILE

Cod numeric personal:1560726052137

Act identitate:CI/XH /160982 /POL. ORADEA /06/25/2001

Localitate :ORADEA

Judet :BIHOR

Cetatenie :ROMANA

Domiciliu :ROMANIA

Data nasterii :26-JUL-56

Locul nasterii: PETRILENI/BIHOR

Adresa :Str. CLOSCA nr. 33

Total aport (lei) :400000000

Nr. total actiuni / parti sociale :4000

Procent beneficii si pierderi :23.13 %

 

4) Nume:BLAGA VIOLETT MARGARETA

Cod numeric personal:2560709052136

Act identitate:CI/XH /173303 /POL. ORADEA /09/21/2001

Localitate :ORADEA

Judet :BIHOR

Cetatenie :ROMANA

Domiciliu :ROMANIA

Data nasterii :09-JUL-56

Locul nasterii :SATU-MARE JUD. SATU-MARE

Adresa :Str. CLOSCA nr. 33

Total aport (lei) :400000000

Nr. total actiuni / parti sociale :4000

Procent beneficii si pierderi :23.13 %

 

5) Nume:REDL WALTER

Cod numeric personal:0

Act identitate:PA/A /0027950 /Aut. Austriece /04/03/1996

Localitate :LAXENBURG – AUSTRIA

Judet :

Cetatenie :AUSTRIACA

Domiciliu :AUSTRIA

Data nasterii :16-MAY-45

Locul nasterii :LONITZBERG – AUSTRIA

Adresa :KARL SCHREIWEISGASSE nr. 2

Total aport (lei) :7900000

– din care :

aport (lei) :7310000

aport ( $ ) :1000

Nr. total actiuni / parti sociale :79

Procent beneficii si pierderi :1.78 %

Total aport natura (lei) :1764500

– din care :

aport natura (lei) :1764500

 

6) Nume:DESPA ION

Cod numeric personal:1510522400080

Act identitate:PA/ /02606345 /POL.BUCURESTI /05/06/1997

Localitate :VIENA – AUSTRIA

Judet :

Cetatenie :ROMANA

Domiciliu :AUSTRIA

Data nasterii :22-MAY-51

Locul nasterii :BAIA DE ARAMA JUD.MEHEDINTI

Adresa :BUCHENGASSE nr. 40/2/6

Total aport (lei) :7900000

– din care :

aport (lei) :7310000

aport ( $ ) :1000

Nr. total actiuni / parti sociale :79

Procent beneficii si pierderi :1.87 %

Total aport natura (lei) :1764500

– din care :

aport natura (lei) :1764500

Nu are asociati persoane juridice

Nu are asociati tip lista

________________________________________

Date despre administratori

1) Nume: POPESCU NICOLAE

Cod numeric personal:1441205054700

Judet :BIHOR

Cetatenie :ROMANA

Domiciliu :ROMANIA

Localitate: ORADEA

Adresa: Str. ARMATEI ROMANE nr. 12 ap. 1

Puteri: CONF.ART.9,10 DIN STATUT

Calitate / Functie:administrator / nespecificata

Data nasterii: 05-DEC-44

Locul nasterii:PONOARELE JUD. MEHEDINTI

Data incepere mandat: 14-NOV-01

Data expirare mandat:14-NOV-05

Nu are administratori juridici

________________________________________

 

 

 

 

Nu are filiale / sucursale / subunitati

________________________________________

Date despre fondul de comert

1) Denumire:MAGAZIN DE DESFACERE

Judet :BIHOR

Domiciliu :ROMANIA

Localitate:ORADEA

Adresa:Str. MIMOZEI nr. 9

Telefon:

Fax:

Telex:

2) Denumire:PARC AUTO

Judet :BIHOR

Domiciliu :ROMANIA

Localitate:ORADEA

Adresa:Str. SUCEVEI nr. 24

Telefon:

Fax:

Telex:

3) Denumire:MAGAZIN+DEPOZIT

Judet :BIHOR

Domiciliu :ROMANIA

Localitate:ORADEA

Adresa:Str. MARESAL ION ANTONESCU nr. 129 bloc M 1

Telefon:

Fax:

Telex:

4) Denumire:BIROU ADMINISTRATIV

Judet :BIHOR

Domiciliu :ROMANIA

Localitate:ORADEA

Adresa:STR. ARMATEI ROMANE nr. 12 ap. 1

Telefon:

Fax:

Telex:

5) Denumire:ATELIER DE REPARATII AUTO

Judet :BIHOR

Domiciliu :ROMANIA

Localitate:ORADEA

Adresa:STR. VADULUI nr. 18

După cum se poate constata, Redl și Blaga, la care se adaugă nevasta portocaliului-șef de azi, Violett, erau tovarăși de afacere în timp ce Redl conducea și Crescentul din Austria. Iată și dovada acestei afirmații:

Informații dintr-o bază de date oficială despre Crescent Commercial & Maritime Gesellschaft mbH - Austria, în acționariatul căreia apare Voiculescu - GRIVCO, iar managementul este asigurat de herren WALTER REDL - asociatul lui VASILE BLAGA

Informații dintr-o bază de date oficială despre Crescent Commercial & Maritime Gesellschaft mbH – Austria, în acționariatul căreia apare Voiculescu – GRIVCO, iar managementul este asigurat de herren WALTER REDL – asociatul lui VASILE BLAGA

 

Secretele lui Blaga, pag1 (Bilant, 2005)
Secretele lui Blaga, pag1 (Bilant, 2005)

Dealtfel, în urmă cu câțiva ani, eu am dezvăluit ac

Marile secrete ale lui Blaga, pag 2
Marile secrete ale lui Blaga, pag 2

eastă anomalie, afirmând chiar că ”în anul 2002,Vasile Blaga a participat la

majorarea capitalului social al firmei Confort Astra Import Export SA din Oradea.

Societatea, care se ocupa de comert cu piese si accesorii pentru autovehicule, apartinea unui fost nomenclaturist local al PCR, Nicolae Popescu, secretar cu probleme economice in PD Bihor. Alaturi de Popescu, in actionariatul de la Confort Astra mai figurau Ion Despa (un var al lui Popescu, stabilit in Austria) si Walter Redl (cetatean austriac). Cei doi oameni de afaceri fusesera invitati in 1992 de catre Popescu pentru a face o infuzie de capital in societatea oradeana, precum si pentru a beneficia de facilitatile la plata impozitului, aferente unei societati mixte romano-austriece”. Mai mult, adăugam eu,  ”conform unui articol din presa oradeana, Ion Despa a lucrat pana in 1989 la Agentia Economica romana din Viena, ca reprezentant al ICE TehnoforestExportImport (oops!), putand fi deci suspectat de legaturi cu fosta Securitate.

Walter Redl era si este directorul general al filialei Crescent din Austria (Crescent Commercial &Maritime Ges.m.b.H), societate care apartine grupului Grivco al lui Dan Voiculescu. Desi apropierea dintre un lider PD si directorul general al uneia dintre societatile liderului PUR, Dan Voiculescu, parea o asociere contra naturii, Vasile Blaga a intrat destul de usor in afacere. Cu opt sute de milioane de lei, sotii Blaga au preluat, fiecare, cate 23,13% din capitalul social.” – spuneam eu pe vremea în care nimeni nu citea ce spun.

Acum o spun din nou. E treaba lor dacă citesc. A portocaliilor.

Că nu e o simplă poveste de campanie, iată și o urmă mai veche lăsată în presa vremii.

 Articol din presa vremii - Bihoreanul 2002

Articol din presa vremii – Bihoreanul 2002

 Dan Badea

Şantajiştii PSD-PNL şi maşinăria de propagandă tip “Goebbels”

Şantajistul nr 1 al Presei române, H15, zis şi NAŞUL. Supranumit Roşca. Sorin Roşca Stănescu.
Şantajistul nr 1 al Presei române, H15, zis şi NAŞUL. Supranumit Roşca. Sorin Roşca Stănescu.
Cotidianul “Curentul” a publicat, săptămâna trecută, stenogramele înregistrării audio a unei încercări nereuşite de şantajare a şefului Agenţiei Naţionale de Integritate, Cătălin Macovei. Şantajiştii sunt doi dalmaţieni ai presei care şi-au făcut din meseria de jurnalist un mijloc de trai pe picior mare. Este vorba despre Sorin Roşca Stănescu şi Bogdan Chirieac, doi veritabili “derbedei cu ştaif”  ai presei care au devenit multimilionari în euro ascunşi sub pălăria de jurnalist.
Despre Roşca Stănescu, inculpat în dosarul Rompetrol, se şopteşte de multă vreme că e un şantajist profesionist, dar nu s-a putut proba această acuzaţie până când n-a fost înregistrat chiar în timpul derulării acţiunii de şantaj. Complicele său, Bogdan Chirieac, este şi el cunoscut ca agent de influenţă folosit, pentru manipularea opiniei publice, de către oameni de afaceri sau politicieni. Chirieac a făcut şi el milioane din afaceri cu instituţii ale statului, îndeosebi cu Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, el câştigând însă destul şi din combinaţii de afaceri cu CT Popescu, Adrian Ursu sau Lelia Munteanu.
milionarul santajist BOGDAN GHIRIEAC
milionarul santajist BOGDAN GHIRIEAC

Conform dezvăluirii de presă, cei doi aşa-zişi jurnalişti au avut, la sfârşitul lunii septembrie, o întâlnire cu şeful ANI în scopul de a obţine de la acesta date compromiţătoare despre trei importanţi politicieni PDL, date pe care urmau să le folosească împotriva “şefului lor”, Preşedintele Traian Băsescu. Politicienii vizaţi de şantajişti sunt miniştrii Vasile Blaga, Radu Berceanu şi Adriean Videanu. Pentru a-l forţa pe înaltul funcţionar de stat din fruntea ANI să colaboreze, şantajistul Roşca Stănescu l-a ameninţat cu publicarea unui document din care rezultă că ar fi girat, cu semnătura, un împrumut luat de un prieten de la un “cămătar” şi apoi, afirma şantajistul, ar fi împărţit banii cu amicul său fără să-i mai returneze. În timpul discuţiilor, Roşca s-a arătat dispus să “închidă ochii” asupra existenţei documentului invocat, cu condiţia ca şeful ANI să-i dea informaţii despre conturile din străinătate ale lui Vasile Blaga, dar şi despre ceilalţi doi ministri.

Şantajul face parte din strategia de campanie a mafiei PSD-PNL

Nici "ei nu mai ştiu câţi sunt"...

Cazul prezentat este unul extrem de grav pentru mass-media româneşti iar “presa ticăloşită” a încercat să-l ignore la început, principalele posturi de televiziune, cu excepţia B1TV, refuzând abordarea lui în prima zi a lansării pe piaţă. Motivul boicotării acestor informaţii, de către presa cartelată a mogulilor Vîntu, Voiculescu şi Patriciu, este extrem de simplu: şantajiştii serveau interesele acestora, iar toţi pe ale mafiei PSD-PNL. Cum să spui că Roşca Stănescu este un şantajist profesionist când el consiliază şi coordonează discret maşinăria de presă a lui Sorin Vîntu, aliat, la rândul lui, cu Dan Voiculescu şi Dinu Patriciu în războiul anti-Băsescu? La fel şi în cazul lui Chirieac, un negrişor umil al aceluiaşi Sorin Vîntu dar care a fost, în plus, infiltrat pe linie PSD în Televiziunea Română condusă de Alexandru Sassu?

Dacă, iniţial, tonomatele lui Vîntu de la Realitatatea TV au evitat subiectul, ulterior l-au preluat respectând însă principiile învăţate la şcoala de dezinformare a lui Sorin Roşca Stănescu:  negarea faptelor (nu este adevărat că a fost şantaj), inversarea faptelor (nu Roşca Stănescu l-a şantajat pe Macovei, ci acesta din urmă a oferit informaţii din interior, despre existenţa unor conturi secrete în străinătate ale miniştrilor vizaţi), amestecul dintre adevăr şi minciună (este adevărat că s-au cerut informaţii de la şeful ANI, dar asta face parte din strategia jurnalistului de investigaţii), modificarea motivului (nu s-a urmărit obţinerea de informaţii pentru a fi folosite la decredibilizarea miniştrilor PDL şi atacul asupra lui Traian Băsescu, ci informarea corectă a opiniei publice). Aşa se face că tonomatele lui Vîntu şi Voiculescu au mutat complet accentul de pe şantaj pe schimbarea din funcţie a lui Cătălin Macovei deoarece, spun “deontologii” plătiţi să mintă, acesta nu avea ce să caute la o întâlnire cu cei doi “jurnalişti “, nu trebuia să discute despre cei aflaţi în atenţia ANI şi nu e normal să-i apară semnătura, nici chiar ca martor, pe un act de împrumut. Manipularea funcţionează, aşadar, din plin.

ONG-urile de serviciu sar în apărarea şantajiştilor

Reprezentantii Soros si GDS,  Mirciulica Toma si cei din Coalitia "Opriti Codurile", inclusiv Codul Familiei
Reprezentantii Soros si GDS, Mirciulica Toma si cei din Coalitia „Opriti Codurile”, inclusiv Codul Familiei, civili „descoperiţi”

La fel cum au fost folosite şi în operaţiunea “Opriţi codurile”, sau “Anulaţi referendumul”, câteva ONG-uri de casă ale mafiei PSD-PNL au primit şi de această dată ordinul de a interveni pentru a abate atenţia de la şantaj. Asociaţiile diversioniste, unite ad-hoc sub sigla Alianţa pentru Statul de Drept sunt Active Watch-Agenţia de Monitorizare a Presei (condusă de nudistul Mircea Toma), Asociaţia Pro-Democraţia a pnl-istului de serviciu Cristian Pârvulescu, Centrul de Resurse Juridice condus de veşnicul contestatar al lui Traian Băsescu, Valerian Stan, Transparency International România dirijată de pnl-istul Victor Alistar şi Alianţa Civică, feuda unor frustraţi cu pretenţii intelectuale.

Goebbels - propagandistul nr 1 al lui Hitler, omologul nazist în planul propagandei, al lui SRS.
Goebbels – propagandistul nr 1 al lui Hitler, omologul în planul propagandei, al lui SRS.

Alianţa de mai sus şi-a propus aşadar să ceară, la iniţiativa unui membru al Consiliului Naţional de Integritate (CNI) cu nume de păsărică, Codru Vrabie, convocarea acestui for pentru a discuta schimbarea din funcţie a lui Cătălin Macovei.

Iată cum, la ordinele celor care controlează presa, orice informaţie care nu convine cartelului instituit de moguli este fie ascunsă, fie folosită conform intereselor de tip mafiot ale acestora. Justificarea acestei atitudini este evidentă: orice apare pe micul ecran sau în presa scrisă trebuie folosit împotriva preşedintelui Traian Băsescu. În cazul minciunilor dovedite, cum sunt cele lansate continuu de Sorin Roşca Stănescu –  acest derbedeu care a încercat să-l compromită pe plan internaţional pe Preşedintele României, cu invenţia lui legată de arme şi terorişti – ele au rostul lor bine definit de Goebbels: “o minciună repetată de o mie de ori ramâne o minciună, dar o minciună repetată de un milion de ori devine adevăr”.

Dan Badea

ACVILA nu mai e ….acolo , dar se va intoarce !

ACVILA TREBUIE REÎNFIINŢATĂ

gspi_emblema

Unul dintre autorii principali ai desfiintarii  profesionistilor ACVILA este interlopul SPP Gheorghe Rizea, finul mafiotului Cătălin VOICU, un alt mare derbedeu al patriei.

Asa arata CIOCLUL ACVILA:

Cioclul ACVILA (CU FES)
Cioclul ACVILA (cu fes), alaturi de protectorul mafiei din care face parte, NICA. Ministrul NICA.

Sa desfiintezi o unitate de elita cum a fost ACVILA, este, dupa opinia mea O CRIMĂ! Şi crima s-a produs în 2009! În cadrul acelei unităţi erau cei mai valoroşi dintre luptătorii de care dispunea Poliţia română! În schimb a apărut interlopul Rizea un individ extrem de periculos şi care a folosit, din cate am aflat, logistica SPP pentru a-şi face afaceri private.

luptator ACVILA, in decor
luptator ACVILA, in decor

 

Vasile Blaga, ministrul interimar al Administraţiei şi Internelor, a declarat ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, că rămâne de discutat dacă Grupul Special de Protecţie şi Intervenţie”ACVILA” se va reînfiinţa. El şi-a exprimat regretul că „ambiţii de doi lei” (referire la finul Gigi Rizea) au dus la desfiinţarea acestei structuri de elită a MAI. Iată declaraţia, pe acest subiect, a ministrului Blaga care a răspuns unei întrebări privind readucerea profesioniştilor GSPI în vechea formaţie:

 

(…)Rămâne de discutat. Îmi pare rău că această structură de elită a ministerului nostru, şi care a fost construită printr-un parteneriat strategic cu Germania, din păcate a fost desfiinţată. Îmi pare tare rău, eu ştiu la ce performanţe ajunseseră aceşti oameni, dar, iată, ambiţii de doi lei din nefericire au făcut să se piardă structuri pentru care s-a muncit foarte mult. Cu eforturi extraordinare în ceea ce priveşte selectarea celor care au intrat în această structură. Din câte ştiţi, cam dintr-o mie de oameni era ales unul. Şi-a bătut joc de ei…Ştiu unde sunt toţi!” (Vezi AICI răspunsurile lui Vasile Blaga la întrebările jurnaliştilor).
Dan Badea
(Materialul a FOST REFĂCUT după ce A FOST CENZURAT de GOOGLE la cererea infractorului de drept comun Mihai Iacob si a sotiei sale, Mirela Iacob, patronii ziarului de şantaj Curentul. Deloc intamplator, Iacob este slugoiul lui Vasile Blaga)

Gherilele miliţienilor lui Blaga

blaga_antena3_ro_90672500

Zilele trecute s-a declanşat o campanie de presă virulentă împotriva şefului Direcţiei Generale Anticorupţie din Ministerul Administraţiei şi Internelor, Marian Sîntion (foto dreapta).

Marian Santion (foto: romanialibera.ro)
Marian Santion (foto: romanialibera.ro)

Atacurile vin ca urmare a rezultatelor consemnate de procurorul anticorupţie în bătălia cu bizonii din sistem, rezultate evidenţiate recent şi de ministrul Vasile Blaga. De la înfiinţarea acestui organism, care permite ministrului să facă ordine în propria ogradă, au fost deranjaţi foarte mulţi dintre corupţii din minister, iar de la o vreme au intrat în panică şi capii internelor, îngrijoraţi de încăpăţânarea lui Sîntion de a nu face rabat de la principiile înscrise în fişa postului.

Există semnale că atât şeful Jandarmeriei, cât şi şeful Corpului de Control al minstrului Blaga se află în atenţia DGA, ca să nu mai vorbim de şefuleţi speriaţi de de ceea ce li s-ar putea întâmpla în viitorul apropiat.

Pe de altă parte, procurorul Sîntion este victima unei conjuncturi generate de dezvăluirile dintr-un cotidian central, cu privire la modul scandalos prin care ziaristul Dan Cărbunaru a fost înregimentat în poliţie, ca şef al unei direcţii centrale, cu un grad mult prea mare pentru umerii săi, pentru ca, la scurt timp, să fie din nou avansat în funcţie şi grad.

Mai mult, el a intrat în conflict cu alte structuri din MAI, după ce a încercat să centralizeze informaţiile publice din MAI. Folosindu-se de plângerile unui ofiţer DGA înlăturat din sistem pe motive de incompatibilitate, dar şi de foamea de publicitate a unor capi ai DNA, două cotidiane centrale au fost atrase în bătălia bizonilor din MAI contra lui Sîntion. Unul dintre acestea este, evident, chiar ziarul de la care a plecat Dan Cărbunaru pentru a face carieră poliţienească.

Civilul Cărbunaru a fost năpădit de grade

dan carbunaruUn cotidian central (Gardianul) a dezvăluit recent informaţii privind ascensiunea fulgerătoare a unui fost ziarist la conducerea unei direcţii centrale din MAI.

Este vorba despre Dan Cărbunaru, fost ziarist la “Gândul” şi încadrat în MAI, cu gradul de inspector principal, direct din viaţa civilă.

Autorii materialului de presă au analizat condiţiile legale ale acestei încadrări şi au ajuns la concluzia că legislaţia a fost uşor siluită de dragul lui Cărbunaru. Un an mai încolo însă, pe 1 decembrie 2006, Dan Cărbunaru a fost avansat, la excepţional, la gradul de subcomisar de poliţie “cu toate că nu trecuse, cum spune ordinul intern al ministrului, jumătate din perioada minimă de 3 ani de la acordarea gradului anterior”.

Jurnalistul Jean Dănuţ Cărbunaru a fost încadrat, la vârsta de 27 de ani, în octombrie 2005, direct din viaţa civilă ca inspector principal de poliţie şi director al Direcţiei de Informare şi Relaţii Publice (DIRP). Gradul de încadrare în Poliţie este, pentru cei care nu au „spate“, de subinspector şi pot ocupa o funcţie de execuţie, pe perioada de probă de 6 luni. O funcţie de conducere, cum este aceea de director în Aparatul Central al MAI, se ocupă cu respectarea prevederilor Ghidului Carierei Poliţistului, care stipulează condiţiile minime, obligatorii şi cumulative, condiţii pe care Dan Carbunaru nu le îndeplinea la momentul numirii în funcţie. De altfel, MAI a recunoscut ca s-au facut derogari prin ordin al ministrului. Directorul DIRP este o funcţie de chestor cu două stele, iar gradul minim pentru această funcţie este de comisar-şef. Cărbunaru era doar inspector principal. Abia pe 1 decembrie 2006, printr-o altă scamatorie, Vasile Blaga l-a avansat pe Cărbunaru, < >, în gradul de subcomisar, în dispreţul miilor de poliţişti care lucrează în operativ” – scriau ziariştii de la Gardianul.

Dezvăluirile privind avansarea abuzivă a lui Cărbunaru au fost urmate de publicarea unei note interne comisă chiar de subordonaţii acestuia, prin care conducerea ministerului era sfătuită să pună “batista pe ţambal” şi să nu răspundă semnalelor din presă. Iată un fragment din rezoluţia pusă de oamenii lui Cărbunaru pe Nota internă amintită :”recomandăm evitarea unei atitudini polemice cu publicaţia în cauză. Această recomandare este argumentată atât de caracterul singular al acestei voci mediatice, profilul publicaţiei, cât şi a cotei de audientă deţinute la nivelul pieţei media centrale”. Cu alte cuvinte, nu ne interesează semnalele negative de presă dacă nu aveţi tiraj de sute de mii de exemplare, sau nu ne interesează adevărul dacăel este spus doar într-o singură publicaţie.

Doi şi-un sfert intră pe fir

În urma acestor dezvăluiri însă, în minister au început convulsiile. Astfel, Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă, condusă de Virgil Ardelean (zis Vulpea), a început să facă investigaţii interne privind scurgerile de informaţii către presă. Aceasta în condiţiile în care dezvăluirile cu privire la presupusele “abuzuri pozitive” comise de conducerea MAI în cazul Dan Cărbunaru, anume încadrarea acestuia în MAI pe un grad superior şi avansarea suspect de rapidă la gradul următor, erau publice.

Mai mult, ofiţerii din subordinea lui Virgil Ardelean au trecut la investigaţii (abordări individuale directe şi discrete) în rândul jurnaliştilor din preajma autorilor dezvăluirilor, pentru a-i trage de limbă cu privire la intenţiile şi eventualele jocuri de culise puse la cale. Pe de altă parte, există informaţii că şi Dan Cărbunaru împreună cu Dan Valentin Fătuloiu au demarat propria anchetă pentru a afla cine se află în spatele iniţiativei dezvăluirilor din presă şi cine a plasat informaţiile “fierbinţi” către ziarişti.

Recent, într-o discuţie privată, Dan Cărbunaru ar fi declarat: “Pe băieţii ăia, ca jurnalişti îi înţeleg, asta este meseria lor, dar cei din sistem care au coabitat cu ei îşi vor rupe gâtul!”. Pe de altă parte, contactându-i pe autorii articolelor de presă care au dezvăluit manevrele din cazul Cărbunaru, aceştia au declarat că şi ei au semnale despre “luptele aprige” care se duc în MAI, după dezvăluirile publicate, dar că nu vor deocamdată să ofere mai multe amănunte.

Referitor la Dan Cărbunaru, ziariştii afirmă că în spatele informaţiilor publicate nu se află nimeni din sistem, fiind vorba doar de un demers publicistic bazat pe o stare de fapt neobişnuită, rezultată şi documentată exclusiv din informaţii publice. Mai mult, au spus aceştia, există şi informaţii conexe provenite din mediul politic, dar care nu au fost date publicităţii.

Dai în Cărbunaru şi suferă Sîntion

Dan Cărbunaru însă, l-a identificat deja, ca prezumtiv autor moral al anchetelor din Gardianul, pe şeful Direcţei Generale Anticorupţie, Marian Sîntion. În acest sens, surse apropiate şefului IGPR ne-au declarat că după ce Dan Fătuloiu a fost chestionat de ziarişti cu privire la relaţia sa apropiată cu Dan Cărbunaru, în biroul acestuia au intrat, ca invitaţi, Bogdan Chireac, redactorul şef al cotidianului Gândul, şi Dan Cărbunaru, fost ziarist la Gândul.

Întâlnirea a avut loc în ziua în care pe posturile de televiziune s-a difuzat informaţia cu privire la trecutul său, de posibil informator al securităţii, aflat în atenţia CNSAS. Nu se ştie ce au discutat cei trei, dar, la câteva zile după inaugurarea noului sediu al DGA, când Vasile Blaga a lăudat conducerea direcţiei lui Marian Sîntion, atât prin rezultatele anti-corupţie, cât şi în planul promovării imaginii publice a ministerului, prin DGA, în ziarul Gândul a fost declanşată campania împotriva lui Marian Sîntion.

Evident, autorii materialelor publicate sunt foştii colegi ai lui Cărbunaru. Mai mult, informaţiile care stau la baza dezvăluirilor, au fost mai întâi publicate în serial pe un site patronat de controversatul Francisc Tobă şi de soţia sa, Daniela Tobă. Pe site-ul lui Tobă sunt opt episoade ale unor “dezvăluiri” făcute de un anume comisar Adrian Iancu, zis Corrado Cattani, care, supărat fiind că a fost dat afară de conducerea DGA din motive de incompatibilitate cu statutul de ofiţer de informaţii, plus probeme grele cu CNSAS, a făcut plângeri penale împotriva conducerii DGA, plângeri care, deşi se află în lucru la Parchet, au devenit publice pentru a forţa mâna procurorilor prin presiuni mediatice.

Hop şi Andreescu!

Anghel Andreescu (foto: evz.ro)
Anghel Andreescu (foto: evz.ro)

Posibilele conflicte dintre Cărbunaru şi DGA, respectiv dintre Adrian Iancu şi DGA, s-au mulat perfect pe intenţiile secretarului de stat Anghel Andreescu, supărat şi el pe şeful DGA din mai multe motive. În primul rând, DGA i-a făcut dosar penal colonelului Constantin Lecu, fostul şef al Direcţiei logistică din cadrul Jandarmeriei române, doar ce urmează a fi trimis în instanţă.

Pe de altă parte, surse din MAI spun că Anghel Andreescu ar fi informat, discret, conducerea Jandarmeriei, cu privire la faptul că DGA are în lucru un dosar ce-l priveşte pe însuşi Costică Silion, şeful Jandarmeriei. Într-adevăr, atât, DGA cât şi DNA, au în lucru un astfel de dosar, chiar dacă cei de la DNA nu recunosc oficial acest lucru.

Costică Silion este suspectat şi cercetat pentru fals în declaraţia de avere, construcţia unui gard la casa din apropierea Bucureştiului, acordarea de prime substanţiale atât sieşi, cât şi adjuncţilor săi, pentru “aportul” adus integrării României în UE, tolerarea unor grave fapte de corupţie privind organizarea exemenelor subofiţerilor de jandarmi care doreau să devină ofiţeri, folosirea bunurilor mobile ale jadarmeriei în folos personal, folosirea jandarmilor în termen pentru rezolvarea unor probleme private etc.

Deşi cercetarea unor asemenea posibile infracţiuni este în fişa postului DGA, se pare că lui Anghel Andreescu nu-i convine o asemenea stare de fapt. Prin urmare, în urmă cu două săptămâni, când a simţit că lanţul se strânge la vârful Jandarmeriei, Andreescu a semnat, cu de la sine putere, un referat prin care a trimis Corpul de Control al ministrului să facă verificări în documentele de anchetă ale Direcţiei Generale Anticorupţie. Cum şeful direct al celor trimişi să controleze DGA este Constantin Manoloiu (zis “Groparu”, de la modul în care îngroapă rezultatele controalelor), se impune o întrebare de bun simţ: Anghel Andreescu ştia, sau nu, că printre documentele ce urmau să fie cercetate de controlorii săi se află şi o speţă privindu-l chiar pe Constantin Manoloiu?!

Acuzaţiile apărute recent în presă, la adresa lui Marian Sîntion, vizau şi modul în care a decurs această acţiune de control ordonată de Andreescu. S-a afirmat că Sîntion, şeful DGA, şi-ar fi bătut joc de reprezentanţii corpului de control, pe care i-a ţinut la poarta instituţiei dar că, ulterior, ar fi admis totuşi, pentru puţin timp, accesul unuia dintre ei în sediul DGA; şi acesta a fost apoi trimis la plimbare. Reacţia a fost justificată prin faptul că referatul de control nu era semnat de ministrul Vasile Blaga, singurul în măsură să dispună un astfel de control la DGA. Prin urmare, semnătura lui Anghel Andreescu nu avea decât, cel mult, valoarea unei intimidări.

Remus Şpan revine

Un al treilea motiv pentru care Anghel Andreescu nu vede cu ochi buni acţiunile DGA ţine mai degrabă de sentimente de remus span1“paternitate” decât de profesionalism. Este vorba despre condiţiile în care a fost îndepărtat Remus Şpan, actualul său şef de cabinet, din fruntea DGA, condiţii surprinzător de asemănătoare cu acelea care au dus la înlăturarea comisarului petiţionar Adrian Iancu.

Cum se ştie deja, Remus Şpan a fost destituit din funcţia de director adjunct al DGA de ministrul Blaga “ca urmare a implicării acestuia în activităţi incompatibile cu funcţia deţinută şi cu specificul unităţii în care îşi desfăşoară activitatea. Ministrul Administraţiei şi Internelor a fost informat de structurile specializate ale statului cu privire la existenţa unor date care probează faptul că directorul adjunct al DGA a intervenit pe lângă mai mulţi procurori în favoarea unor poliţişti cercetati pentru comiterea unor infracţiuni.

Aceste informaţii, care fac obiectul unei anchete a Departamentului Naţional Anticorupţie, nu pot fi date publicităţii înainte de încheierea cercetarilor” – s-a arătat într-un comunicat al MAI. Evident, personajul şi-a găsit apoi un post în cabinetul secretarului de stat Anghel Andreescu, chiar dacă presa a dezvăluit implicarea lui în fapte grave de corupţie, mai ales în perioada în care ocupase funcţia de şef al UM 0962 Satu Mare.

Revenind, atacurile împotriva şefului DGA îşi găsesc “motivaţie” şi în acţiunea “caziere pentru Spania”, caz când ofiţerii DGA, sub coordonarea directă a ministrului de interne şi împreună cu procurorii DNA, au descins, în noiembrie 2006, la Direcţia de Evidenţă Operativă şi Cazier Judiciar din IGPR unde au făcut percheziţii şi au reţinut două persoane. Asta este de presupus că l-a deranjat direct pe Dan Fătuloiu, ca să nu vorbim şi de alţi şefuleţi din poliţie, administraţie sau politică (vezi cazurile Prisăcaru, şpaga din hotelul băcăuan al lui Iacubov, şpaga prin mandat poştal de la Craiova, cazul vameşilor de la Otopeni etc etc.).

Diferenţa specifică din MAI

Ca şi în cazul atacului la vârful SPP, declanşat la sfârşitul lunii trecute, şi aici se doreşte de fapt decapitarea DGA şi preluarea controlului acestei direcţii de către indivizi care să ştie să negocieze nivelul şpăgii din MAI, defalcat pe funcţii, grade, sau cumetrii.

Numai că, deocamdată, la conducerea MAI se află Vasile Blaga, un personaj suficient de inteligent pentru găsi modalitatea de a stăpâni ieşirile kamikaze ale gherilelor din interior, având în vedere că MAI şi DGA sunt monitorizate cu stricteţe de Comisia Europeană, de ambasadele din Marea Britanie şi Spania, organisme care au implementat şi finanţat programul anticorupţie din MAI. Nu întâmplător sloganul DGA, “Noi facem diferenţa!”, este acelaşi cu sloganul MI5.

Chestor general Nicolae Berechet – zis “Nemuritorul”

BERECHET

A fost şeful miliţiei municipiului Curtea de Argeş (1974-1980), şeful serviciului judiciar la Inspectoratul de miliţie al judeţului Argeş (1980-1985), şeful miliţiei municipiului Piteşti (1985-1990), Şeful Inspectoratului de Poliţie al judeţului Argeş (1990-1993), adjunct al Inspectorului general al Poliţiei şi şef al Direcţiei generale a poliţiei judiciare din Inspectoratul General al Poliţiei (1993-1997), Inspector general al Poliţiei (decembrie 1997- ianuarie 2001), secretar de stat pentru logistică în Ministerul Administraţiei şi Internelor (ianuarie 2001 – aprilie 2005) şi secretar general al MAI din 25 aprilie 2005.
Obs. Este naşul de cununie al lui Dan Valentin Fătuloiu.

Chestor principal de poliţie Dan Valentin Fătuloiu – zis “Finu”, zis “Harry Potter”

Până în 1994 nu are experienţă în miliţie/poliţie demnă de a fi consemnată în CV-ul oficial. A fost apoi şef al Inspectoratului de poliţie judeţean Dâmboviţa (1994-1997), şef al Inspectoratului de poliţie al judeţului Argeş (1997-2000), şeful Direcţiei generale de poliţie a municipiului Bucureşti (2000-2002), director adjunct al DGCCOA din cadrul IGPR (2004-2005) şi din 2005 este şeful Poliţiei Române (IGPR), în locul chestorului şef Dumitru Sorescu.
Obs.

Nicolae Fatuloiu (foto: evz.ro)
Dan Valentin  Fatuloiu (foto: evz.ro)

A fost numit şeful poliţiei din Argeş după ce naşul său, fostul şef al Inspectoratului de poliţie Argeş, a devenit şeful poliţiei române.În timpul mineriadei din 1999, de la Costeşti, a cerut forţelor de poliţie din Argeş să nu intervină, lăsându-i doar pe jandarmi să rezolve problema. Fătuloiu a fost destituit de la conducerea poliţiei municipiului Bucureşti pe motive de incompetenţă, după ce ministrul Daniela Bartoş a fost jefuită în centrul capitalei.

Chestor general Anghel Andreescu – zis “Ologu”

Până în 1990 a fost ofiţer specialist III şi şef de catedră şi şef de stat major la Centrul de perfecţionare a pregătirii cadrelor de poliţie “Nicolae Golescu” Slatina (1984-1990), a fost apoi şef de stat major la Centrul de studii postuniversitare a MAI (1990-1997), comandant al brigăzii mobile de jandarmi Bucureşti (1997-1998), director al SPP (1998-1999), comandant al Jandarmeriei române (1999-2001), director la Centrul de studii postuniversitare (2001-2005) şi din ianuarie 2005 este secretar de stat şi şeful departamentului ordine şi siguranţă publică din MAI, în locul chestorului şef Toma Zaharia.

Obs. A fost schimbat din funcţia de şef al SPP după scandalul Ţigareta II. Când a fost şeful Jandarmeriei române i-a avut printre subordonaţi pe Constantin Lecu şi pe Costică Silion, ambii aflaţi ulterior în atenţia şefului Direcţiei Generale Anticorupţie, Marian Sîntion.Înainte de alegerile din 2000, Anghel Andreescu a fost “sprijinit” de Tudor Cerapin (prim-adjunctul său) şi de alţi “binevoitori” să se transfere la Centrul de studii postuniversitare din Olteniţei.

Manevrele lui Dan Cărbunaru

Fost ziarist la cotidianul “Gândul”, Dănuţ Cărbunaru a fost activat în MAI în octombrie 2005, cu gradul de inspector principal, şi numit în fruntea Direcţiei de Comunicare şi Relaţii publice din acest minister. Este finul lui Gelu Drăjneanu şi prieten cu Dan Valentin Fătuloiu.

După numirea lui Fătuloiu în funcţia de şef al IGPR, Gelu Drăjneanu, primul adjunct, şi-a dat demisia şi a stat o scurtă perioadă la DGCCOA; a fost apoi invitat de Marian Sîntion, directorul DGA, să preia funcţia de prim-adjunct al acestei direcţii. Conform unor informaţii din interiorul MAI, Gelu Drăjneanu a fost determinat să iasă la pensie în urma presiunilor lui Anghel Andreescu şi Dan Valentin Fătuloiu.

În locul lui, la Direcţia Generală Anticorupţie, ca prim adjunct al lui Marian Sîntion a venit Remus Şpan, care, culmea, fusese acuzat de grave fapte de corupţie. El nu a reuşit să rămână decât câteva luni în acest post şi a fost trecut apoi ca şef de cabinet al lui Anghel Andreescu.

La numirea lui Dan Cărbunaru în fruntea Direcţiei de comunicare şi relaţii publice din MAI, devenită recent direcţie generală, şi-au dat concursul Vasile Blaga, Nicolae Berechet şi, se pare, Corneliu Alexandru, şeful soţiei ex-ziaristului. Corneliu Alexandru, fost ofiţer la UM 0962, a fost numit în locul lui Florin Sandu, în 2005, la conducerea Direcţiei de Integrare Europeană şi Relaţii Internaţionale.

Dan Cărbunaru a intrat rapid în conflict cu DGA, Poliţia de Frontieră, Autoritate apentru Străini şi unele IPJ-uri, pe marginea comunicării publice. Concret, Cărbunaru a încercat să centralizeze informaţia de la structurile subordonate aparatului central, blocând astfel iniţiativa şefilor de unităţi de a-şi gestiona singuri propria imagine.

Există informaţia potrivit căreia, după ce s-a văzut şef al direcţiei de imagine a MAI, Cărbunaru a încercat să creeze stări conflictuale între mai mulţi capi ai internelor şi un exemplu în acest sens este conflictul mocnit creat între Nelu Pop, şeful Poliţiei de Frontieră, şi Dan Valentin Fătuloiu. Dealtfel, una dintre cele două persoane, care a priceput manevra lui Cărbunaru, refuză să-l mai salute pe acesta. În paralel, Cărbunaru l-a sfidat pe Nicolae Berechet, unul dintre susţinătorii săi, în momentul în care Direcţia Comunicare a devenit Direcţie Generală şi a trecut din subordinea acestuia, în subordinea directă a ministrului Vasile Blaga.

Dan Badea (alias Cosmin Bădescu)

Text publicat parţial în Revista PREZENT, 13 februarie 2007

Micile secrete ale lui Vasile Blaga

mici secrete blaga1

A fost asociat cu seful Crescent Austria. A ajuns ministru de interne. Numit recent in functia de ministru al administratiei si internelor, Vasile Blaga este un politician care a reusit sa se mentina multa vreme departe de indiscretia presei. A aparut brusc in prim-planul vietii politice pe 21 decembrie 2004, cand a fost numit consilier prezidential pe probleme de securitate si siguranta nationala, sef al Departamentului Securitatii Nationale.

Care este legatura dintre Vasile Blaga si Securitatea Nationala sau cea dintre activitatea acestuia si serviciile secrete? Sunt intrebari la care doar presedintele Traian Basescu poate da un raspuns. Oficial, Blaga nu este un profesionist al informatiilor. In toate functiile detinute pana astazi, a prevalat criteriul politic, si nu cel profesional. Cel mai vizibil dintre meritele lui este, de departe, succesul obtinut ca sef al campaniei prezidentiale a lui Traian Basescu

.Mecanica, politica, administratie si girofar la poarta

Fost inginer mecanic pana in 1990, Vasile Blaga a fost surprins de evenimentele din decembrie 1989 in functia de director la Intreprinderea Mecanica Hyperion din Stei, judetul Bihor. Devenit proaspat revolutionar, Blaga si-a descoperit curand vocatia de politician. A fost ales deputat de Bihor si a ocupat functiile de presedinte al CFSN (Consiliul Frontului Salvarii Nationale) Stei si vicepresedinte al CFSN Bihor pana in 1991, cand a fost numit presedinte al FSN Bihor, functie pe care avea s-o detina pana in 1997. In perioada 1991-1993 a fost numit prefect de Bihor, iar intre 1993 si 1996, a detinut functia de director general al Directiei Regionale Vamale Oradea.

Dupa alegerile parlamentare din 1996, a devenit senator PD, iar intre 1997 si 2001 a ocupat functia de secretar general al PD. In 1999, a absolvit cursurile Colegiului National de Aparare. Dupa victoria in alegeri a Aliantei D.A. PNL-PD, a fost numit, pentru o saptamana, consilier prezidential pe probleme de aparare, securitate si siguranta nationala, fiind desemnat ulterior ministru al administratiei si internelor din cabinetul Tariceanu. De atunci, in fata vilei sale din Oradea sta zi si noapte, pentru supravegherea locuintei, o masina a Politiei.

Politicianul si fabrica de scaune

Ca orice politician abil, Vasile Blaga a inteles din timp legatura dintre politica si afaceri, cu atat mai mult cu cat s-a aflat, vreme de trei ani, in fruntea Directiei Regionale Vamale Oradea. Asa se face ca, in paralel cu activitatea politica, Vasile Blaga s-a lansat in afaceri, unde a atras-o si pe sotia sa, Margareta Violett Blaga, profesor de limba germana.

Afacerile sotilor Blaga au acoperit domenii dintre cele mai diverse: comisionariat vamal, activitati ale institutiilor financiare si bancare, productie de mobilier (scaune), comert cu piese si accesorii pentru autovehicule etc. Sotii Blaga s-au implicat, ca actionari, in cel putin 11 societati comerciale fie direct, fie prin achizitionarea de actiuni de pe piata bursiera.

Daca astazi Vasile Blaga declara ca detine actiuni la societatile Multimod SA (44,5%), Petrolsub SA (1,7%), BRD (80.000 actiuni), Romania Combi SA, Banca Transilvania, Banca Romexterra si SIF Banat-Crisana, in urma cu doi ani el mai figura ca actionar si la Supermod Impex SRL Oradea (9,99%), Mobimod SA (44,5% – societate oradeana cu acelasi domeniu de activitate ca Multimod SA, dar cu sediul pe Str. Grivitei nr. 18) si Confort Astra Import Export SA (46,26% impreuna cu sotia sa). De asemenea, Margareta Violett Blaga figura separat ca actionar la alte trei societati: Romagro Transport SRL Suplacu de Barcau (20%), Selinvest SA Brasov (15%) si Romania Combi SA (0,16%).
Aceasta incursiune in lumea afacerilor n-a fost decat benefica pentru politicianul Vasile Blaga, averea oficiala a acestuia concretizandu-se azi, dincolo de actiunile detinute in societatile amintite, intr-un teren intravilan de 378 mp dobandit in 1996, doua locuinte, doua conturi curente – de 26.000 dolari si 27.000 euro, – un depozit colateral de 20.000 dolari si o creanta de 50.000 de euro.

Suspectii fini, familia Bruchental

Anul trecut, in presa locala din Oradea a fost dezvaluita activitatea infractionala a unuia dintre finii familiei Blaga, Coriolan Bruchental Pop, condamnat in prima instanta la cinci ani de inchisoare pentru contrabanda si falsificare de instrumente oficiale. Scandalul s-a produs in vreme ce sotia lui Coriolan Pop, Ionela Pop Bruchental, figura pe listele Aliantei D.A. PNL-PD pentru Camera Deputatilor. Lui Vasile Blaga i s-a imputat faptul ca si-a impus fina pe aceste liste, precum si ca ar fi intervenit pentru a-si scapa finul de puscarie. Aceasta ultima acuzatie n-a putut fi insa probata, ea tinand mai degraba de maiestria unui avocat decat de influenta politicianului.

Tovarasii Despa si Redl

In anul 2002, Vasile Blaga a participat la majorarea capitalului social al firmei Confort Astra Import Export SA din Oradea. Societatea, care se ocupa de comert cu piese si accesorii pentru autovehicule, apartinea unui fost nomenclaturist local al PCR, Nicolae Popescu, secretar cu probleme economice in PD Bihor. Alaturi de Popescu, in actionariatul de la Confort Astra mai figurau Ion Despa (un var al lui Popescu, stabilit in Austria) si Walter Redl (cetatean austriac). Cei doi oameni de afaceri fusesera invitati in 1992 de catre Popescu pentru a face o infuzie de capital in societatea oradeana, precum si pentru a beneficia de facilitatile la plata impozitului, aferente unei societati mixte romano-austriece.

Conform unui articol din presa oradeana, Ion Despa a lucrat pana in 1989 la Agentia Economica romana din Viena, ca reprezentant al ICE TehnoforestExportImport, putand fi deci suspectat de legaturi cu fosta Securitate. Walter Redl era si este directorul general al filialei Crescent din Austria (Crescent Commercial &Maritime Ges.m.b.H), societate care apartine grupului Grivco al lui Dan Voiculescu (foto).

Desi apropierea dintre un lider PD si directorul general al uneia dintre societatile liderului PUR, Dan Voiculescu, parea o asociere contra naturii, Vasile Blaga a intrat destul de usor in afacere. Cu opt sute de milioane de lei, sotii Blaga au preluat, fiecare, cate 23,13% din capitalul social. Cateva luni mai tarziu, Vasile Blaga a declarat ca a intrat in afacere la rugamintea lui Nicolae Popescu si ca nu stia prea multe despre vechii asociati: “M-a rugat prietenul meu, Nicu, sa intru in afacere. De unde naiba sa ma gandesc cine mai e in firma? Este adevarat ca nu l-am intrebat pe Nicu”, a mai spus Vasile Blaga.

Referitor la Walter Redl si la functia detinuta de acesta la Crescent, Blaga a raspuns cu aceeasi inocenta: “Ce, asta a lucrat pentru Crescent? Si cu ce se ocupa firma? Creatia Securitatii? Aoleu, ii spun clar lui Nicu: In trei minute sa-i retragi pe astia din firma! Ori pleaca ei, ori plec eu! Cand am acceptat sa intru in afacere, am auzit ca sunt asociat doar cu un var de-al lui Nicu, stabilit in Viena. N-am stiut ca Despa asta a lucrat la Agentia Economica. Pai, toti de acolo erau agenti de-ai Securitatii. Altfel nu aveai cum sa lucrezi in strainatate„. Evident, din dorinta de a se dezvinovati, pe Vasile Blaga l-a luat gura pe dinainte, deoarece daca ar fi urmat aceeasi logica si in privinta lui Traian Basescu, care a lucrat vreme de doi ani la Agentia din Anvers, ar fi trebuit sa se retraga si din PD. Cert este ca, in prima parte a anului trecut, Blaga s-a retras din Confort Astra.

Magureanu sau Cladovan?

Cladovan
Cladovan


O alta necunoscuta a afacerilor lui Vasile Blaga este implicarea sa in actionariatul Petrolsub SA, societate controlata de catre firme din controversatul Grup Euro Columna (Fertinvest Holding Ltd-Elvetia, Euro House 2000 SRL Bucuresti si Eurotrading Chemicals Bucuresti). In legatura cu aceasta afacere, au mai fost vehiculate nume sonore ale unor persoane precum Virgil Magureanu (care a oferit vreme de doi ani consultanta pentru rafinaria Petrolsub –FOTO DREAPTA), Marius Eduard Tarlea (direct implicat in actionariatul si strategia grupului Euro Columna, precum si apropiat al lui Virgil Magureanu) si Teodor Cladovan (fost director general pana in anul 2000 la Petrolsub SA si, ulterior, deputat PD – FOTO STANGA). Dincolo de cele 374 000 de actiuni (1,7%) detinute de Blaga la Petrolsub SA, presa a semnalat si atragerea sotiei sale, retribuita ca translator, in afacerea condusa aproape de faliment de catre Teodor Cladovan. De altfel, Margareta Violett Blaga figureaza ca actionar intr-o firma (Romagro Transport SRL ) inregistrata in 1994 in Suplacu de Barcau, alaturi de Cornelia Cladovan, o dovada in plus ca familia este celula de baza a societatii.

Dan Badea

Text apărut în revista BILANŢ nr. 5, februarie 2005