Averea lui Marko Bela

averea Marko

Marko Bela nu s-a aflat in centrul dezvaluirilor legate de diverse afaceri. Cu toate acestea, liderul UDMR a condus cinci fundatii care nu au dus lipsa de finantari substantiale. Este posibil ca de aici sa provina si diferenta dintre cheltuielile lui Marko Bela si veniturile sale.

Oficial, Marko Bela nu este un om bogat. Comparativ cu Attila Verestoy, spre exemplu, el este chiar modest. Liderul UDMR a avut grija sa nu atraga prea tare atentia asupra sa. Astfel, intreaga agoniseala a lui Marko Bela se reduce la cateva hectare de teren agricol, si acelea mostenite, doua locuinte, un autoturism, actiuni la o editura si conturi in banci din Romania de aproximativ 65.000 de dolari. In mod surprinzator, in declaratia sa de avere nu apar, cum ne-am fi asteptat, conturi deschise la vreo banca din Ungaria, desi liderul UDMR dirijeaza, de mai multi ani, fonduri importante provenite de la guvernul ungar pentru minoritatea maghiara din Romania.

Cu toate acestea, a atras atentia vehementa cu care liderul UDMR s-a opus infiintarii Agentiei Nationale de Integritate (ANI), o institutie autonoma al carei scop este verificarea veridicitatii datelor inscrise in declaratiile de avere ale demnitarilor. Conform ministrului justitiei, Monica Macovei, UDMR s-a opus mai multa vreme, in guvern, adoptarii proiectului de lege referitor la ANI, acesta fiind si unul dintre motivele pentru care liderii acestui partid au fot catalogati drept „o frana in calea reformei“. Pentru a-i convinge de necesitatea infiintarii Agentiei, a fost nevoie de interventia personala a vicepresedintelui Comisiei Europene, Franco Frattini. Acesta a avut, recent, o discutie lamuritoare cu Marko Bela care, ulterior, s-a declarat de acord cu sustinerea, in parte, a legii care va fi dezbatuta in Parlament.

De altfel, presa a semnalat, in ultimii ani, modul oarecum discretionar in care staff-ul din fruntea UDMR a monopolizat si repartizat fondurile provenite atat de la Budapesta, cat si de la Bucuresti. Mai multe voci din cadrul minoritatii maghiare din Romania au cerut insistent un control riguros al modului in care au fost gestionate aceste fonduri de catre UDMR, cu atat mai mult cu cat ele erau destinate societatii civile maghiare, si nu partidului.

Astfel, in urma cu doi ani, Consiliul Tineretului Maghiar (MIT) a adresat un protest conducerii UDMR prin care, in numele a peste 90 de asociatii si institutii civile ale minoritatii maghiare, le-a cerut liderilor UDMR sa renunte la monopolul asupra repartizarii fondurilor provenite de la statul roman si cel ungar. In replica, Marko Bela a declarat atunci ca „acesti tineri mi se pare ca nu au alta preocupare decat cea legata de impartirea banilor. Or, trebuie sa inveti sa castigi bani si apoi sa te gandesti la cine imparte banii“. Evident, nervozitatea din declaratia liderului UDMR a fost generata de „pretentia“ tinerilor maghiari ca politicienii dirijati de Marko sa nu mai fie intermediari in repartizarea fondurilor pentru societatea civila.

Carte de vizita
Marko Bela, actualul vicepremier al guvernului Tariceanu si presedinte al UDMR, s-a nascut pe 8 septembrie 1951 in Targu Secuiesc, judetul Covasna. Dupa ce a divortat de Eniko Marko, s-a recasatorit cu Anna Ibolya Koos, cu care are un baiat. El mai are, din prima casatorie, doi copii, o fata (Eszter, 28 de ani) si un baiat. Anna Koos lucreaza, din 1997, ca ziarista la TVR, in cadrul Redactiei de limba maghiara, si este mai tanara cu zece ani decat actualul ei sot. In 1974, la un an dupa casatoria cu Eniko, Marko Bela a absolvit Facultatea de Filologie, specializarea limba si literatura maghiara-franceza, din cadrul Universitatii Babes-Bolyai din Cluj. Si-a facut primii doi ani de stagiatura ca profesor de franceza la Scoala generala din localitatea Santana de Mures, iar in 1976 a devenit redactor la revista literara „Igaz Szo“ din Targu-Mures, unde a activat pana in 1989. La sfarsitul anului 1989 a ajuns redactor-sef al revistei literare „Lato“, din Targu-Mures.

In 1978, a devenit membru al Uniunii Scriitorilor din Romania, iar, din 1990, este membru al Uniunii Scriitorilor din Ungaria si secretar general al grupului PEN al Scriitorilor Maghiari din Romania. In anul 1990, a intrat in politica si a devenit membru fondator si vicepresedinte al organizatiei UDMR Mures, iar, in perioada 1990-1991, a fost membru in Prezidiul UDMR. Tot din 1990, este senator de Mures, ales in toate legislaturile de pana acum. De asemenea, din 1993 este presedinte al UDMR, reales in 1995, 1999 si 2003. In decembrie 2004, a fost numit ministru de stat pentru coordonarea activitatilor din domeniile culturii, invatamantului si integrarii europene. Din 1974 a publicat 18 volume de poezii in limba maghiara, precum si alte volume de eseuri, traduceri, studii si discursuri politice in aceeasi limba.

Cele cinci fundatii conduse de Marko Bela

Marko Bela a dirijat, de-a lungul anilor, mai multe fundatii prin care s-au vehiculat sume importante de bani, proveniti de la guvernul ungar si cel roman, in scopul sprijinirii comunitatii maghiare din Romania. Cu acest instrument nazdravan la indemana, el a reusit sa se mentina peste 13 ani la varful UDMR. De-a lungul timpului, s-a implicat direct in cel putin cinci fundatii: Illyes (IKA), Communitas, Fundatia pentru Scoala, Aranka Gyorgy si Janovics Jeno, toate functionand ca veritabile aspiratoare de fonduri si, deci, instrumente de manipulare politica.

Fundatia culturala Illyes (Illyes Kozalapitvany) a fost infiintata in Ungaria, administreaza fondurile guvernamentale ungare pentru fundatiile din strainatate si are ca scop principal sprijinirea comunitatilor maghiare de dincolo de granite. In 2002, presedinte al acestei fundatii a fost ales Pomogats Bela, fost presedinte al Uniunii Scriitorilor din Ungaria si un bun prieten al lui Marko Bela. Institutia are sapte subcuratorii in strainatate (Austria, Croatia, Romania, Serbia, Slovacia, Slovenia si Ucraina), cel din Romania, deschis la Cluj, fiind condus de un comitet director in fruntea caruia, din 2003, se afla Marko Bela. Printre membrii subcuratoriatului de la Cluj al Fundatiei Illyes (IKA) se regasesc si alti lideri importanti ai UDMR, precum Frunda Gyorgy, Kelemen Hunor sau Takacs Csaba. Interesul guvernului de la Budapesta pentru comunitatea maghiara din Romania a fost cuantificat, in perioada 2002-2003, prin alocarea a aproximativ doua milioane de dolari (220 milioane forinti, respectiv 245 milioane forinti – conform unei declaratii a lui Pomogats Bela), numai catre subcuratoriatul condus de Marko Bela.

Conform unor informatii aparute in publicatia „Buna Ziua Ardeal“, in anul 2002 comunitatea maghiara din Ardeal ar fi primit 924 milioane de forinti. Comparativ, la sfarsitul lui martie 2006, suma alocata a fost, conform informatiilor de pe site-ul Illyes, de 151 milioane forinti, adica 46,5% din intreaga suma alocata pentru comunitatea maghiara din afara Ungariei. De asemenea, conform unor informatii de presa, Fundatia Illyes a finantat oficial UDMR, in perioada 1990-2002, cu 50 de milioane de forinti. Marko Bela a fost acuzat in mai multe randuri, fie de membri ai comunitatii maghiare, fie de catre adversarii politici, de faptul ca fondurile primite astfel de la Fundatia Illyes au fost repartizate netransparent sau discretionar, in centrul acestor suspiciuni fiind incluse chiar doua alte fundatii pe care acesta le conduce (Communitas si Aranka Gyorgy).

Fundatia Communitas a fost infiintata la Cluj pe 12 februarie 1998 si a fost condusa, de la infiintare si pana la sfarsitul anului trecut, de catre Marko Bela, vicepresedinte fiind Takacs Csaba. Printre membrii comitetului de directie se afla Borbely Laszlo, Kelemen Attila, Kelemen Hunor, Kerekes Gabor, Nagy Zsolt si Szep Gyula. In martie 2001, s-a infiintat in Bucuresti o filiala a Fundatiei Communitas, condusa de Takacs Albert Csaba, ai carei membri fondatori sunt Birtalan Joszef, Koro Iosif si Varga Attila. Scopul acestei fundatii este: „Intreprinderea, organizarea si sprijinirea unor actiuni in vederea dezvoltarii societatii civile prin facilitarea cunoasterii, recunoasterii, exprimarii, dezvoltarii si respectarii reciproce a patrimoniului cultural, spiritual, lingvistic, religios al fiecarui grup sau comunitati”.

Dirijorul fondurilor romano-maghiare

„Communitas“, care primeste fonduri si de la guvernul Romaniei, a fost in mai multe randuri in atentia opiniei publice fie din cauza nemultumirii unor asociatii ale societatii civile maghiare, sau ale unor adversari politici din cadrul aceleiasi comunitati, fie din cauza controverselor generate de faptul ca fondurile ajung la comunitatea maghiara prin intermediul unei fundatii a UDMR, si nu printr-o asociatie apolitica. Pe de alta parte, UDMR, ca partid politic, este finantat de la bugetul de stat, iar alocarea altor fonduri catre o fundatie a aceluiasi partid a fost inteleasa de unii comentatori cel putin ca o dubla finantare. Duplicitatea este justificata si de statutul UDMR care, desi actioneaza ca un partid politic, este, oficial, o organizatie culturala a comunitatii maghiare din Romania.

Prin Communitas, maghiarii din Romania au primit si primesc fonduri atat de la guvernul ungar, via Fundatia Illyes (IKA), cat si de la guvernul roman, via Departamentul Minoritatilor Nationale/Departamentul guvernamental pentru Relatii Interetnice. Astfel, in perioada 1999-2001, Communitas a primit aproximativ 100 de milioane de forinti de la IKA.

Dupa aparitia Hotararii de Guvern nr. 160/2002, fundatia Communitas a inceput sa primeasca si fonduri de la guvernul roman, cuantumul lor fiind de zeci de miliarde de lei. Astfel, in 2001-2002, sumele alocate de guvernul roman au totalizat peste 27 miliarde lei, in 2003 ajungand la 37 miliarde lei, bani care ulterior au fost repartizati de liderii UDMR dupa criterii cel putin ciudate. In februarie 2005, prin HG nr. 80, suma alocata fundatiei Communitas de catre Departamentul pentru Relatii Interetnice din cadrul Guvernului Romaniei a fost de 58,2 miliarde lei (peste 2 milioane de dolari), iar, anul acesta, suma repartizata a fost, conform HG nr. 122, de 80,2 miliarde lei.

Pe de alta parte, tot anul trecut, un cotidian de limba maghiara, controlat de liderul UDMR Verestoy Attila (prin societatea Scripta SRL), Új Magyar Sz”, a primit de la Fundatia Communitas o sponsorizare de 1,3 miliarde lei, in vreme ce cotidianul „Kronika“, tot de limba maghiara, dar critic la adresa UDMR, a primit o suma de 24 de ori mai mica, respectiv 50 milioane lei. De asemenea, pe lista cu sponsorizari din partea fundatiei Communitas, a fost inclus, cu 3 milioane de forinti, si cotidianul „Lato“ din Targu-Mures, publicatie al carei redactor-sef este, evident, Marko Bela. Acestea sunt doar doua exemple despre cum au fost dirijati banii de catre comitetul condus de liderul UDMR. Fondurile fusesera alocate de catre guvernul maghiar in scopul sustinerii culturale a comunitatii maghiare din Romania.

Fundatia Aranka Gyorgy, cu sediul in Targu-Mures, a fost infiintata pe 31 decembrie 1992, de catre un anume Deak Martin. In Registrul National al Fundatiilor, aceasta institutie apare insa cu doua numere de inregistrare, 90/B/1992, respectiv 158/B/1999, ceea ce inseamna ca, pe parcurs, fundatia fie a fost desfiintata, fie si-a schimbat numele. Conform unui material aparut in Ziarul de Mures, „Fundatia Marosvasarhely, actuala Aranka Gyorgy, a primit la infiintare, in 1992, un sprijin din partea maghiara in valoare de 924.000 de forinti pentru cheltuieli de editare si tipografice. Apoi, redenumita Fundatia Aranka Gyorgy, a mai incasat, intre anii 1995 si 2001, 11,7 milioane de forinti, tot pe relatia Illyes-Communitas. Cert este ca, astazi, fundatia Aranka Gyorgy, reinregistrata sub acest nume in 1999, il are ca presedinte pe liderul UDMR, Marko Bela.

Fundatia Janovics Jeno Alapitvany a fost infiintata pe 27 aprilie 2004, cu sediul in Targu-Mures. Scopul infiintarii acestei fundatii a fost administrarea unui post maghiar independent de televiziune (TMT), care ar fi urmat sa se infiinteze in Transilvania. Oficial, scopul consemnat la infiintare a fost „crearea cadrului institutional necesar infiintarii si sprijinirii unor societati de radio si televiziune si realizarii unor emisiuni in limba maghiara“. Fundatia a fost infiintata dupa ce, cu doua luni mai devreme, guvernul ungar anuntase deja ca va aloca aproximativ 1,2 milioane de euro pentru viitorul post de televiziune. Presedinte al consiliului director al fundatiei a fost desemnat Nagy Zsolt, iar ca membri ai fundatiei au fost numiti Marko Bela, Takacs Csaba, Galfalvi Zsolt, Csep Sandor si Gasparik Attila. Fondurile alocate de guvernul ungar n-au fost, se pare, suficiente pentru infiintarea televiziunii, ba chiar au devenit un subiect major de disputa la varful UDMR, deoarece unii dintre liderii maghiari ar fi dorit ca milionul de euro sa fie folosit pentru sprijinirea unor proiecte mediatice aflate deja pe piata, altii fiind insa de parere ca o televiziune independenta maghiara in Ardeal ar fi extrem de importanta atat pentru comunitate, cat si pentru UDMR, mai ales in campania electorala.

Fundatia pentru Scoala fost infiintata in martie 1996, cu sediul in Cluj, scopul declarat oficial fiind „acordarea unui sprijin material si moral pentru modernizarea invatamantului“. Ca presedinte al fundatiei figureaza acelasi lider al UDMR, Marko Bela.

Poezia din averea oficiala a lui Marko Bela

In perioada 2004-2006, cand a fost obligat sa-si depuna declaratiile de avere, agoniseala modesta a lui Marko Bela a cunoscut totusi cateva modificari ce nu pot fi justificate din salariul de la Senat si UDMR. Astfel, in anul 2004 el a declarat ca detine un apartament de 46 metri patrati, o vila de 149 metri patrati, situata in cartierul Rasaritului din Sancraiu de Mures, trei terenuri agricole (mostenite) cu o suprafata totala de 6 hectare, o masina Renault Clio achizitionata in 2001, conturi de aproximativ 24.000 de euro si actiuni in valoare de 1.568 euro la Editura Mentor SRL din Targu-Mures.

O avere dupa modelul lui Fat-Frumos

In mai 2005, averea lui Marko Bela cunoaste, brusc, o crestere importanta. El achizitioneaza, pe numele sotiei (Kaas Anna Ibolya), un apartament in Bucuresti, de 110,12 mp, cu o valoare de impozitare de 995,13 milioane lei, dupa ce, in 2004, a donat apartamentul de 46 mp (cu o valoare de 405,74 milioane lei) catre Deak Sala Eszter si Deak Sala Rebeka. La acea data, el detinea in conturile din banci 31.480 dolari si 32,267 milioane lei. Veniturile salariale din 2004 au fost de 357,7 milioane lei de la Senat, 323,7 milioane lei de la UDMR, 4,7 milioane lei de la guvern, la aceste sume adaugandu-se salariul sotiei (Kaas Anna Ibolya) de la Societatea Romana de Televiziune, 259,5 milioane lei. Un total de 945,6 milioane lei.

La sfarsitul aceluiasi an, pe 28 decembrie 2005, Marko Bela mai anunta o achizitie importanta in familie, anume un Volkswagen Golf, in valoare de aproximativ 20.000 de euro, precum si o depunere in conturi de 90.000 RON. In acelasi timp, el anunta si vanzarea catre Deak Sala Eszter, cu 2.000 de euro, a vechiului Renault Clio. Conturile bancare, in acel moment, erau de 31.343 dolari, 91.398 RON si 16.000 forinti.

In martie 2006, Marko Bela se simte obligat sa precizeze in declaratia de avere de unde a facut rost de cei peste 90.000 RON si 16.000 de forinti (204 RON). Conform celor consemnate in document, banii ar reprezenta „drepturi de autor“ pentru „opere literare“.

De asemenea, el a mai declarat si veniturile salariale obtinute in 2005 astfel: 43.197 RON (Guvern), 45.376 RON (UDMR) si 31.611 RON (salariul sotiei de la SRTV), adica 120.184 RON. Mentionam ca sumele din conturile bancare au ramas intacte. Daca s-a straduit totusi sa-i iasa socoteala din declaratiile de avere, Marko Bela „a uitat“ sa declare insa actiunile detinute de sotia sa la societatea abil denumita Karakter SRL. Astfel, conform datelor de la Oficiul national al Registrului Comertului, Koos Anna Ibolya figureaza ca administrator si actionar cu 75% (750 RON) la firma Karakter SRL, infiintata in 2001 cu obiect de activitate identic cu cel al firmei controlate de Marko Bela (Meteor SRL): „editarea cartilor, brosurilor si a altor publicatii“.

Desi a depus un efort laudabil pentru transparenta, Marko Bela are o problema cu aceste declaratii de avere si indaratnicia cu care s-a opus infiintarii Agentiei Nationale de Integritate, cea care verifica adevarul celor consemnate in declaratiile de avere, devine explicabila. Aceasta, deoarece este imposibil ca din veniturile declarate intr-un an (aproximativ 30.000 euro) sa poti achizitiona un apartament de peste 100 mp in Capitala si un autoturism Volkswagen Golf de ultimul tip. De asemenea, chiar daca te cheama Marko Bela, este imposibil sa primesti in avans, pentru opere literare, un miliard de lei in anul 2005. Poti primi acesti bani pentru promovarea unor legi sau chiar a unor manele, dar, in nici un caz, pentru „opere literare“ nescrise sau nepublicate.

Venituri: 350.148 dolari

Venituri din salarii

Functiile detinute de Marko Bela si retribuite constant dupa 1990 au fost acelea de senator in Parlamentul Romaniei (1990-2006), presedinte al UDMR (1993-2006). Castigurile din „meseria“ de senator i-au adus lui Marko, in perioada 1990-2006, venituri de aproximativ 150.000 de dolari. In paralel, el a fost platit si ca presedinte al UDMR, salariul mediu declarat in 2004 si 2005 fiind de 830 dolari lunar, respectiv 1.300 dolari lunar. La o medie lunara de 1.000 dolari, veniturile salariale in calitate de presedinte UDMR ar putea fi estimate la inca 150.000 de dolari. Prin urmare, totalul estimat al veniturilor, in perioada 1990-2006, este de 300.000 dolari.

Venituri din dividende

Marko Bela este actionar (22,2%) la Editura Mentor SRL din Targu-Mures, societate infiintata in 1992 si al carei obiect de activitate este „editarea cartilor, brosurilor si a altor publicatii“. Asociatii lui Marko in aceasta afacere sunt Galfalvi Gyorgy (24,44%) – actualul redactor-sef al revistei „Lato”, Kiraly Stefan (24,44%), Ballo Agnes Maria (4,44%), Kovacs Andras Ferenc (8,88%), Kuti Marta Lenke (4,44%), Lepedus Iulci (4,44%) si Szocs Katalin (6,66%).

Conform datelor de la Ministerul Finantelor, Editura Mentor a inregistrat, in perioada 1999-2004, urmatoarea evolutie a profiturilor nete: 22,7 milioane lei (1999), 1.139,9 milioane lei (2001), 561 milioane lei (2002) si 930 milioane lei in 2004. Profitul total a fost, asadar, in aceasta perioada, de 86.175 de dolari. In cazul in care si-ar fi ridicat anual dividendele cuvenite, lui Marko Bela i-ar fi revenit 19.000 dolari.

Venituri din vanzari

Singura vanzare consemnata explicit in declaratiile de avere ale lui Marko Bela este un autoturism Renault Clio din 2001, suma tranzactiei fiind de 2.000 de euro (2.487 dolari). De asemenea, el a mai consemnat si o alta vanzare, cu cantec, a unor asa-zise drepturi de autor. Astfel, in declaratia de avere din martie 2006, Marko Bela a declarat, la capitolul venituri, 90.000 RON si 16.000 HUF, ceea ce reprezinta echivalentul a 31.000 dolari. Sumele ar proveni, conform declaratiilor liderului UDMR, din vanzarea in avans, catre o misterioasa editura, a drepturilor de autor pentru o presupusa opera literara ce urmeaza a fi publicata. Numai ca, prin publicarea unui volum de poezie, un autor fie el si genial, nu poate incasa, la un tiraj maxim de 1.000 de exemplare, mai mult de 1.000 RON. Pentru a acoperi intreaga suma ar trebui ca liderul UDMR sa scrie cel putin 90 de volume de versuri in urmatorii cinci ani, ceea ce e absurd. Prin urmare, Marko Bela are o problema destul de serioasa in a-si justifica „drepturile de autor“.

Cheltuieli: 678.000 dolari

Cosul zilnic

Avand in vedere statutul capatat de Marko Bela dupa anul 1990, precum si faptul ca are trei copii si a suportat, in plus, un divort, estimam cheltuielile lunare ale acestuia („cosul zilnic“, imbracaminte, rechizite, facturi, deplasari la Budapesta, concedii etc.) la minimum 2.000 dolari. Ceea ce inseamna, pentru perioada 1990-2006, un total de 384.000 dolari.

Achizitii: locuinte si masini

Cele mai importante achizitii facute oficial de Marko Bela au fost, conform ultimelor declaratii de avere, doua locuinte si doua autoturisme. Prima dintre locuinte este o vila de 149 metri patrati, cumparata in 2001 si situata intr-un luxos cartier (Rasaritului) din Sancraiul de Mures. Desi valoarea de impozitare declarata este de 722 milioane lei, echivalentul unei garsoniere situate in aceeasi localitate, valoarea imobilului este de minimum 200.000 dolari. O a doua locuinta, achizitionata in 2005, este un apartament de 110 metri patrati situat in Bucuresti, cu o valoare de impozitare declarata de 995,13 milioane lei si o valoare reala de aproximativ 100.000 dolari. Autoturismele achizitionate, un Renault Clio (2001) si un Volkswagen Golf (2005), sunt evaluate la aproximativ 30.000 de dolari.

Conturi in banci: 64.500 dolari

Conform ultimei declaratii de avere, Marko Bela are in conturi si depozite din banci romanesti 31.343 dolari, 91.398 RON si 16.000 HUF, echivalentul a aproximativ 64.500 dolari.

Un minus de 392.500 dolari

O estimare a veniturilor si cheltuielilor lui Marko Bela, realizate in perioada 1990-2006, arata ca acesta ar avea de justificat castiguri de aproximativ 400.000 de dolari, fonduri a caror provenienta este necunoscuta. In aceste conditii, anticipam o autosesizare a actualei comisii de cercetare a averilor, sau a viitoarei Agentii Nationale de Integritate, pentru verificarea veridicitatii datelor inscrise in declaratiile de avere semnate de Marko Bela.

Mici secrete036

Dan Badea

Revista BILANŢ nr. 24, septembrie 2006

Micile secrete ale lui Gheorghe Pogea

foto8

In august 2005, la ultima remaniere de guvern, Gheorghe Pogea a fost numit vicepremier al guvernului Tariceanu si l-a inlocuit, astfel, pe Gheorghe Seculici. Cea mai importanta calitate a noului ministru de stat pentru coordonarea activitatilor economice este relatia de prietenie si afaceri cu patronul Adriaen Videanu, Pogea fiind promovat dupa ce, vreme de cativa ani, a condus afacerile cu marmura ale acestuia.

Secretar cu probleme economice la judeteana de partid

Nascut pe 21 decembrie 1955 in PestisuMic, Hunedoara, Gheorghe Pogea a absolvit, in 1981, Facultatea de Stiinta si Ingineria Materialelor din cadrul Institutului Politehnic Bucuresti si a fost repartizat la Siderurgica Hunedoara. Aici a ocupat, pe rand, functiile de inginer tehnolog, sef sectie si sef grupa tehnico-economica vreme de zece ani.

In paralel cu profesia, ca orice tanar comunist, Gheorghe Pogea si-a adus si el contributia la edificarea socialismului prin implicarea in politica economica a judetului. Asa se face ca, in decembrie 1989, evenimentele l-au surprins in functiile de membru al sectiei economice a Comitetului Judetean al PCR si secretar cu probleme economice al municipiului Hunedoara, pozitii din care controla economia judetului.

Dupa 1990, Pogea a ramas la Siderurgica si, dupa un scurt curs de marketing-management el devine, in 1992, consilier al directorului general al combinatului hunedorean. In 1993 isi desavarseste studiile in management la Scoala Superioara de Management din Marseille-Provence (Franta), desi nu cunoaste foarte bine limba franceza. In acelasi an este numit sef al serviciului tehnic de la Siderurgica de unde, in 1997, este propulsat in functia de director general.

Pogea a condus combinatul hunedorean pana in 2001 si pana aproape de faliment, datoriile acumulate de colosul hunedorean fiind, in preajma privatizarii din 2003, de peste 8800 de miliarde lei. Evident, inainte de a fi preluata de grupul LNM Holding la pachet cu Petrotub Roman, Siderurgica Hunedoara si-a raspandit creantele fie la datoria publica, fie prin transformarea acestora in actiuni.

Tartore al judetului, pana la remaniere

foto9

Cu un an inainte da a parasi Siderurgica Hunedoara, Gheorghe Pogea a intrat in PD si in 2001 a fost numit presedinte al filialei Hunedoara a Biroului Politic Judetean al acestui partid. La alegerile din 2000 el a pierdut, la mustata, un post de senator pe listele PD. De mentionat ca in postul de presedinte al filialei locale a PD, Pogea l-a inlocuit pe Gheorghe Barbu, actualul ministru al Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei care a fost avansat atunci, ca vicepresedinte, in Biroul Politic National al PD.

La inceputul lui 2001, dupa ce pleaca de la varful Siderurgica, Pogea devine managerul general al Marmosim SA Simeria, o societate controlata de Titan Mar SA, firma lui Adriean Videanu. Lider local al PD si manager al firmei lui Videanu, Pogea avea sa obtina rapid o recunoastere in formatiunea condusa de Traian Basescu, cu atat mai mult cu cat fabrica de marmura a lui Videanu conta serios in “economia” partidului.

Pogea nu s-a facut totusi remarcat, ca lider al PD Hunedoara, daca nu luam in seama micile hartuieli nesemnificative cu reprezentantii locali ai PSD. Numele lui a reintrat in atentia liderilor de la Bucuresti de-abia in 2004 cand, conform zvonurilor, a fost trecut pe o lista a posibililor ministri ai Economiei si Comertului. El a pus atunci capat acestor zvonuri afirmand ca nu doreste un astfel de post. A candidat in schimb pe listele PD la alegerile locale din 2004 si a devenit consilier judetean din partea acestui partid.

Dupa alegeri, presa locala l-a numit chiar “tartore ale judetului” ca urmare a rezultatului bun obtinut de candidatii PD. El mai este recunoscut in judet si pentru modul original in care-si expune si argumenteaza ideile folosind o tabla pe care se ingrijeste s-a aiba la indemana. Daca in trecutul sau n-ar fi existat episodul de la Comitetul Judetean al PCR, el ar fi putut trece totusi, in fata necunoscatorilor, drept un tehnocrat. Cu toate acestea, Gheorghe Pogea a fost cooptat in echipa care a realizat programul de guvernare al Aliantei D.A si, ulterior, a devenit membru in Comisia Nationala de Strategie a Aliantei PNL-PD.

Tactica lui Pogea: nu exista profit fara datorii

Din 2001, prin preluarea managementului grupului de firme Titan Mar – Marmosim, Gheorghe Pogea a trecut in sectorul privat. Marmosim Simeria, cea mai importanta fabrica de marmura din Romania, a fost preluata de la stat de catre Adriean Videanu, cu ajutorul Fondului Romano-American de Investitii (Romanian-American Enterprise Fund) care, conform unor declaratii a lui Videanu, ar fi contribuit la inceput cu 10 milioane de dolari. Pentru afacerile cu marmura, Adriean Videanu a infiintat, in 1994, societatea Titan Mar SA, firma pe care azi o controleaza, in proportie de 98,3% si care, la randu-i, controleaza societatile Marmosim SA (68,2%) si Microsim SA (49,9%). Din 2001, Pogea a devenit administratorul celor trei societati. In cazul Marmosim SA, firma inregistra, in 2000, pierderi de 5,1 miliarde lei si avea datorii de 78 miliarde lei. Dupa venirea administratorului Pogea la conducerea acesteia, au crescut datoriile, au disparut pierderile si societatea a intrat pe profit.

Astfel, daca profitul a fost de 11,3 miliarde lei, datoriile au crescut cu 12,6 miliarde lei ceea ce inseamna ca s-a schimbat ceva in politica de decontare. In 2002, conform aceluiasi stil de management, datoriile au ajuns la 134,6 miliarde lei, deci au crescut cu 44 de miliarde, iar profitul a crescut si el la 36,1 miliarde. In 2003, conform datelor de bilant, au scazut datoriile cu 24,1 miliarde, dar a scazut si profitul, tot proportional, cu 26,9 miliarde lei. In fine, in 2004, la datorii de 82,8 miliarde, Marmosim a inregistrat un profit de 24,1 miliarde lei.

Societatea Microsim SA, care are ca obiect de activitate taierea, fasonarea si finisarea pietrei, a fost infiintata in 2000 de catre Videanu, prin Marmosim SA, impreuna cu o societate din Ungaria, MIKRO CARB 2000 BT. Firma lui Videanu detine 49,9% din capitalul social de la Microsim, la fel ca si firma din Ungaria. Videanu are, in plus, 0,05% din actiuni. Si aici, printre administratori, figureaza Gheorghe Pogea. Aceasta firma a facut, in campania electorala din 2004 obiectul unui scandal, atunci cand s-a dezvaluit faptul ca a furnizat, in urma castigarii unei licitatii, marmura si granit pentru metroul bucurestean pe vremea cand ministrul Transporturilor era Traian Basescu.

La societatea Microsim SA, bilanturile indica faptul ca politica economica a lui Pogea n-a putut fi aplicata, poate si pentru ca printre administratori se afla si doi oameni de afaceri unguri, Kiss Jozsef si Kiss Erno. Astfel, in 2001, societatea avea datorii de 1,6 miliarde lei si un profit de 227 milioane lei. In 2002, datoriile au crescut la 4,4 miliarde lei, iar pierderile au fost de 1,1 miliarde. Anul urmator, la o cifra de afaceri de 8,8 miliarde lei, societatea Marmosim a inregistrat datorii de 5,9 miliarde lei si pierderi de 680 milioane lei. Abia in 2004 firma a inregistrat un profit de 705,2 milioane lei, in paralel cu o crestere a datoriilor la 9,6 miliarde lei, acesta fiind probabil un semn ca s-a aplicat, in sfarsit, principiul lui Pogea.

In 2002, Gheorghe Pogea si-a infiintat propria firma, GP Management Experts SRL cu sediul in apartamentul sau din str. Avram Iancu, Hunedoara. Societatea lui Pogea, cu un singur angajat, are ca obiect de activitate “consultari pentru afaceri si management”. Si in aceasta societate Gheorghe Pogea a aplicat, la nivel redus, politica din firmele lui Videanu conform careia nu exista profit daca nu exista datorii. Astfel, conform datelor de bilant, in 2002 GP Management avea, la o cifra de afaceri de 444 de milioane, un profit de net de 410,9 milioane dar si datorii de, evident, 459 de milioane. In 2003, datoriile au crescut la 781,9 milioane, iar profitul la 1,3 miliarde lei. Anul trecut, la datorii de un miliard de lei, profitul a fost de 1, 2 miliarde.

Averea vicepremierului

Vicepremierul Pogea are, impreuna cu sotia sa Nina, un teren de 256 mp cumparat in 2001 in comuna Teliuc, Hunedoara, o vila de 165 mp construita in 2002 in aceeasi localitate, cu o valoare de impozitare de 920 milioane lei vechi si un apartament de 75 mp, in municipiul Hunedoara, cumparat in 1991 si a carui valoare este de 580 de milioane lei. El mai are un autoturism Oltcit Club din 1986 chiar daca in ultimii ani a fost vazut conducand masini de firma precum un Volkswagen Passat sau un Renault Scenic.

In conturi are, din 2002, doua depozite ce totalizeaza 413 milioane lei, dar si datorii de aproximativ 9600 de dolari, suma ramasa dintr-un credit de 20.000 de dolari pe care l-a luat pentru construirea vilei din Teliuc. Castigurile declarate din 2004, de la GP Management, Consiliul Judetean si Microsim SA, au fost de 178 milioane lei, iar din dividendele incasate de la GP Management Experts au fost de 1,2 miliarde lei vechi.

Sotia sa Nina a contribuit la bugetul familiei cu 57 milioane lei reprezentand plati compensatorii ca urmare a disponibilizarii acesteia de la combinatul Siderurgica. De asemenea, fiica lui Pogea, care lucreaza la o banca din capitala, a avut anul trecut castiguri de 284 de milioane lei, mai mult decat au castigat, din salariu, parintii ei. Conform jurnalistilor de la Gazeta de Hunedoara, Pogea are ceva in comun cu presedintele Traian Basescu, el fiind vazut cu ochii in lacrimi (“de fericire”) atunci cand, la televizor, s-a anuntat victoria lui Traian Basescu in turul doi al alegerilor prezidentiale din toamna trecuta.

Dan Badea
Revista BILANŢ nr 14, noiembrie 2005